Dreptatea, martie 1929 (Anul 3, nr. 416-442)
1929-03-01 / nr. 416
* Cinema „ODEON“ REGATUL FEMEILOR operetă fantezie Aviz pentru d-nii cultivatori ror mtllTT,intelumi, Zarzavat SEMINI E Farage, Lucerna, Trifoiu UIU rjteclă pe Nutrit şi Cereale Bine selecţionate din varietăţile cele mai superioare şi cerute pe piaţă originale, importate direct de la cele mai mari Ferme cultivatoare, cât şi arbagic mărunt şi usturoiu de vară pentru însămânţare orice cantităţi, cu preţuri avantajoase. GAUTÎ LA VECHIA SEMIHIBUIE NICOLAE PaTROIF & FII DEPOZIT SPECIAL PENTRU APROVIZIONAREA GRADINARILOR Bucureşti. — Piaţa Bălcescu-Vodă No. 13-12. JExpediţiuni se fac zilnic cu poşta şi C. F. R. CATALOG TRIMITEM GRATIS LA CERERE inel PENTRU RECLAMA şi ca să va convingeţi de calităţile superioare ale lamelor de ras americane .STAR, vă oferim un aparat de ras original „STAR" cu o lamă de ras „STAR" cu preţul de lamă 35 — aparatul cu unu Lame de rezervă „STAR" Lei 14 buc. Pachetul de 5 bucăţi lama „STAR" Le 70.— «STAR“ este cel mai bun aparat de ras ce s’a inventat până a*i ,,STAR‘ este aparatul de ras practic şi economic, de care nu ne mai des* părţim şi neservim cu plăcere când 1’am adoptat, căci este inuzabil. Reprezentant General pentru România J. D. I IU 34 Calea Victoriei, Bucureşti Cei vaditaţi mai Im.romani magazin de arme 3« biciclete din ».omânia ; De vânzare la toate magaziele speciale din ţară . Iar unde nu găsiţi, adresaţi-ne nouă comanda Dv. Pentru provincie se adaugă Lei 15 pentru cheltueli de transport.— La o comandă de 6 aparate STAR», le expediem FRANCO de once cheltueli. I PODGORENI Dacă intenţionaţi a planta cele mai superioare calităţi de viţe altoite cu rădăcini de masă şi vinuri, precum şi pomi fructiferi, din produsele podgoriei „ERMILLEK“, aprovizionaţi-vă în interesul bun al Dvs cu stocul necesar din pepiniera mea, având în vedere că din , pepiniera mea veţi primi cele mai excelente şi cele mai productibile viţe de masă şi vinuri din podgoriile cu renume mondial de „ERMILLEK“ cu preţuri extrem de reduse. La cerere trimit imediat gratis şi franco catalogul ilustrat, rog însă a-mi comunica adresele exacte şi cetibile. STEFAN KATYISZABO proprietarul primei pepiniere de viţe altoite şi pomi fructiferi ORADEA, parcul Carmeni-Silva No. 12 DE ÎNCHIRIAT imediat se caută pentru Instituţie mare imobil centrall .0—30 camere mari, suprafaţă utilizabilă pentru biurouri 400—600 m. p. calorifer, electricitate. — Adresaţi ziar sub 10140. nsbw*esmsAi Gratis şi Franco Primeşte oriene un aparat perfect de Radio CU Titlu UMfi şi cu recepţie de la mari distanţe, cumpărând un HAUT PARLHJh pentru colicete. HAUT PILLbl'-IUIL se vinde cu preţ de tu gros. Aceasta reclanta este temporara şi va dura până introducerea aparatelor noastre socotte drept cele mai superioare. Cereţi şi veţi primi ţtrutuit prospectele noastre VERL G „L.UFBAL“ BERLIN 3. 4. UZINELE ROMANE BUCUREȘTI - STR. AGRICULTORI 29 livrează avantajos: CUTII Si lIlNISJLfi'lS de tablă albe fi litografiate PUGăTE de RECLAMA de tablă, litografiate și presate în relief. CifiSi em Viaţa studenţească la Cluj Importantele hotărâri ale adunării generale a Centrului „Petru Maior" — Orientări sănătoase — CLUJ 26. — Studenţimea română din Cluj, s’a desmeticit, în sfârşit. Capitolul agitaţiilor extremiste s’a încheiat şi acţiunea în sensul nouilor orientări şi-a primit consacrarea definitivă prin Azotul adunării generale a centrului „Petru Maior", de aseară. Pentru a înţelege situaţia, nu credem fără importanţă o succintă expunere a ultimelor evenimente din viaţa studenţească clujană. , Mişcarea antisemită degenerase in ultimii ani, in eşecul politic al Ligii creştine a tăiat orice avânt; tinerimea universitară, credincioasă idealurilor naţionale, s’a convins că fusese angajată intr’o acţiune iremediabil compromisă de meschine manevre personale. Odată cu cristalizarea acestei convingeri, studenţii serioşi, care nici un moment nu au părăsit îndeletnicirea principală a cărţii au recâştigat rând pe rând preponderenţă în organizaţiile regionale şi centrale ale studenţimei. Au mai rămas totuşi la suprafaţă anii dintre vechii matadori ai mişcărilor de stradă şi Oradea a fost ultima lor ispravă. Aceşti profesionişti ai comitetelor au făcut ultimul serviciu acelora care, n’au ezitat să întrebuinţeze pentru diversiuni până şi tinerimea universitară. Procesul era in plină lichidare, când, primăvara trecută, s’a constituit la Cluj, Tineretul Liberal, „Vestitorii", inventaţi de fondurile secrete Şi d. Guţă dintre neisprăviţii Clujului, pentru..- a contrabalansa acţiunea chemariştilor, bine organizaţi, oameni titraţi, in acest moment profesioniştii comitetelor, au simţit posibilitatea unei mai solide instalări, in directa slujbă a stăpânilor ACŢIUNEA PREŞEDINŢILOR PE FACULTĂŢI ŞI ACADEMII Abia câţiva au mai rămas „naţionalişti integrali", ale căror conciliabule însă, cu d. O. Goga, nu le mai tăinuiau. Aceste fapte popularizate, au deschis ochii tuturor şi pe deoparte naţionaliştii de bună credinţă, văzând de cine au fost antrenaţi într’o acţiune din care nu se ştie cine a câştigat, pe de altă parte, studenţimea studioasă Şi-a scurtat un moment timpul pentru carte Şi a pornit o acţiune de desmetecire Şi descotorosire. Preşedinţii Societăţilor pe facultăţi şi academii, s-au pus în fruntea acţiunii, având încrederea majorităţii studenţimei, bineînţeles, minus profesioniştii comitetelor şi mişcărilor fără rost. Rezultatul a fost că, comitetul centrului ,Petru Maior" şi-a dat demisia. In urma descomplectării, prin demisiile membrilor conştienţi, cari reuşiseră, un început de îndreptare, să intre chiar anul trecut in comitet• Intr'o impresionantă şedinţă plenară, la care au participat studenţi ce nu obişnuiau până atunci să părăsească cartea pentru a asista la întrunirile zgomotoase, gestul preşedinţilor pe facultăţi şi academii, la alegerea cărora criteriul valorii intelectuale a primat, a primit aprobarea unanimă. COMISIA DE VERIFICARE O comisie de verificare a fost aleasă sub prezidenţia distinsului student în medicină, Georgescu. După ce a fost desbătut şi primit raportul comisiei de verificare a gestiunei comitetului de acum doi ani, cel cu Oradea, principalii gestionari fiind copios încărcaţi pentru neregule băneşti şi neglijenţă, — s’a purces la verificarea trecutului comitet care avusese în frunte pe d. Teodor Vidican, gogist, faimos ,iritator, bătut în alegerile de la Bistriţa, din vara trecută. In aprecierea gestiunei d-lui Vidican, adunarea generală a dovedit o indulgenţă remarcabilă în ce priveşte partea strict materială, bănească. Pentru ca, cu atât mai aspră să fie în partea morala. I s’au iertat micile nereguli cu menţiunea neglijenţă, căci nu prezentase decât chitanţe provizori, fără piese justificative, adunarea adoptând criteriul omenesc al calculării cheltuielilor verosimile. Poate în mai mare măsură, a fost găsit vinovat de neglijenţă şi nereguli, fostul secretar general, d. Şerban. Şi s’a aplicat înfierarea morală şi vot de blam. FOŞTII COFEMICATORI NU MAI POT CANDIDA IN COMITET La sfârşitul şedinţei, pentru a pune capăt scandalului din ultimii ani şi gestiunilor frauduloase, adunarea generală a votat cu unanimitate (cei vizaţi abţinându-se) o rezoluţie în sensul căreia foştilor conducători, în sarcina cărora adunarea generală a încărcat suma de bani, sau le-a dat vot de blam pentru gestiunea lor (cu menţiunea neglijenţă) LI SE RIDICA DREPTUL DE A CANDIDA IN VIITORUL COMITET AL CENTRULUI „PETRU MAIOR“. Iar a doua rezoluţie interpretează un articol al statutului, în sensul că fiecare student are dreptul să voteze numai candidaţi de la facultatea lui, considerând că este greu să aprecieze, de ex., un student în drept, un candidat de la Academia telogică. ERA NOUA DE MUNCA ŞI DE LINIŞTE Biroul electoral va trebui să se conformeze acestor rezoluţiuni, cari vor fi cuprinse şi în viitoarei statute ale centrului „Petru Maior“, cu redactarea cărora au fost încredinţaţi preşedinţii societăţilor pe facultăţi şi academii Noua orientare însemnează, să sperăm, o viaţă studenţească mai activă, mai culturală, mai naţională; entusiasmul tineresc se va cheltui mai cu folos. ni ♦ —I | ^DREPT ETC^ Coiferințe.șezători Dela Casa Femeii 1. Sâmbătă 2 Martie, ora 5 Jum. p. m. d-na Alexandrina Gr. Canntacuzino va vorb.^fespre „Mama în famite**. 2. Sâmbătă 9 Martie, ora 5 Jum. p. m., d. Popescu Tudor „Familia creştină”. 3. Sâmbătă 16 Martie, ora 5 Jum. p. m., d. G. Taşcă va vorbi despre „Familia ca temelie a Statului”. 4. Sâmbătă 23 Martie ora 5 Jum. p. m., d. D. Caracostea va vorbi despre „Părinţii şi copii în literatura noastră”. • Academia Română va ţine Vineri 1 Martie crt. la ora 3 d. a. şedinţă publică. D. N. Iorga va face o comunicare despre: Note istorice asupra edituri operei poetice a lui Mihail Eminescm şi D. General R. Rosetti va face o comunicare despre: Câteva săbii ale lui Constantin Brâncoveanu. • La universitatea UN E. R- Mircea Vodă Joi 28 febr. ora 9 jum. seară vorbeşte d. Dr. OVIDIU ALFANDARU despre Alcoolism" din ciclul „Maladiile societăţii". Sâmbătă 2 Martie, orele 9 luni, seara, vorbeşte d. Prof- Dr. S. MINOVICI despre „Din cuceririle chimiei organice" din ciclul Univ „Din Uzina mea". Ex 'D?*tii Duminică 3 Martie a. c. ora 11 dimineaţa, va avea loc verisagiul salonului, „Grupului celor patru”, pictorii Ştefan Dimitrescu, Fr. Sirato, N. galeriile Regina Maria" Cal. Victogaleriile Regina Maria" Calea Victoriei No. 83. Ierni grele (Continuare din pat?, fa ceva din noi să nu ne culcăm. De-am fi aţipit o clipă, unde eram azi! Eram acolo, unde sunt cei care pentru o clipă, s’au mântuit. Colectiv, am vrut altfel şi ne-am făurit un suflet care ne-a dus mai departe. Nu puteam trăi unul fără altul, eram acelaş suflet cu o năzuinţă de scăpare într’un loc, ştiam noi unde va fi? Pe gerul acelei ierni, eram ca un lanţ de omizi ce înaintam pe câmpii albe. Ne croiam singuri drumurile. Pe drumurile noastre întâlneam alte grupe, căruţi, şi zăpada albă, şi cerul vânat, şi iar zăpadă, iar oameni pribegi şi rebegiţi, Iar căruţi. Doamne, ce blestem! Aveam încă în noi destulă putere să râdem, să dăm vesel ajutor pribegilor care se bucurau de cârdul nostru mai mare. Scoteam căruţele din locul unde îngheţaseră şi le porneam după noi, cu cai ce ne înţelegeau, care sufereau la fel cu noi. Atunci am văzut că nu e nevoe de vorbă, că te poţi înţelege şi altfel decât prin vorbe, că o bucăţe de suflet ajunge * Şi dădeam şi comunicate: „Armata noastră se retrage in ordine. Pregătim noi poziţii. Moralul trupei excelent, al ofiţerilor întrece orice aşteptare". Intr’adevăr. Toate erau în cea mai perfectă „ordine”. Dela Turnu Severin la Dorohoi era un lung şir de sicrie,, erau morţi pretutindeni, la toate răspânţiile, vai nu mai puteai sta de vorbă decât cu morţii. Şi era iarna grea, zăpada cădea de sus, se aşternea jos în straturi groase, şi pe urmă venea gerul. A fost o iarnă aceia. » Câteva săptămâni a fost cu totul altfel un al nouă sute douăzeci şi nouălea leat. Ne-am îngrozit. Telefonul şi telegraful au dat greş. Locomotivele au îngheţat. Alarmă! Dunărea s-a făcut pod de ghiaţă. Marea ne-a oferit aspecte polare. Asta nu a fost o iarnă grea? Dar o să uitaţi mixcgpea Euummm rtapusacă VARIA presimţirea la animale Dezastrul cutremurului din Crimeia ne-a dat prilejul să constatăm că animalele presimt cu câteva ore înainte cutremurul. O comisiune de neuro-patologi şi psihiatri, trimisă din Moscova la Ialta, a înregistrat următoarele fapte şi fenomene. O broască ţestoasă a încetat să mănânce cu 5 ceasuri înainte de cutremur şi a început să umble alarmată prin casa agronomului de ocol, unde trăeşte de 14 ani. Intr’o gospodărie a unei moşii sovietice de stat, caii au încetat să mănânce. Veterinarul, invitat in grabă, nu a găsit nici un simptom de îmbolnăvire, insă a constatat o enervare inexplicabilă a cailor. Pretutindeni caii îşi ciuleau urechile, sforăiau şi se smunceau dintr’o parte în alta, fără vre-o cauză, cu mult înainte de catastrofă. Şi doar se ştie acuma că acea puternică şi singură zguduire care a durat numai două secunde, n’a fost precedată de clătinări sau zgomote mici. Aparatele seismografice n’au înregistrat decât lovitura principală. Insă vacile mugeau și căutau să iasă afară din grajd cu 3—4 ceasuri înainte; toate pisicile au dispărut din case și nu s’au reîntors decât peste trei zile, flămânde şi slăbite de rătăcirea prin păduri; cânii lătrau spre pământ, urlau şi se lipeau de picioarele oamenilor, etc. Dar cel mai sensaţional fenomen s’a produs la Balaclava. Aci mai mulţi câni au fugit pe malul mării şi au început să latre şi să urle spre întinsul albastru al Mării Negre. Localnicii au crezt că aceştia simt apropierea cadavrelor plutitoare de întâmplări atât obişnuite în 1918- 1920, când populaţiile de pe coastă fuseseră adeseori măcelărite şi aruncate în mare. De astădată nu s’a văzut însă nimic şi nici o barcă, nici o pânză nu se afla la orizont. Dar cânii lătrau şi alergau extrem de alarmaţi. Peste câteva ore s’a produs cutremurul, iar in direcţia în care lătrau cânii, sau ivit deasupra apei izbucniri de gaze carbohidrogene, care s’au aprins incurând dela un rug făcut de pescari, au explodat stârnind furtună, și au continuat apoi si ardă, pe măsuri ce eșeau din crăpăturile produse de cutremur în fundul mării. C. C. Giurescu: „Din istoria nouă a Dobrogei“ Universitatea liberă, cu ocazia sărbătoririi a 50 de ani de la alipirea Dobrogei, a găsit înd. prof. univ. C. Giurescu, conferenţiarul cel mai potrivit pentru arătarea şi dovedirea drepturilor noastre istorice asupra Dobrogei şi pentru înlăturarea cu documente puternice a oricăror urme de stăpânire bulgarească în această, provincie românească care a cunoscut cea dintăiu civilizaţia şi cultura romană. D-sa dovedeşte cu mărturii luate de la Kinnamos, istoric bizantin, existenţa unui element foarte numeros în Dobrogea încă din veacul al XII-lea, când Românii de aici au ajutat pe împăratul Mamii împotriva Ungurilor. Cu mărturii de la scriitoarea bizantină Ana Comneanu, arată cele mai vechi formaţiuni politice româneşti din Dobrogea, ca cele conduse de voevozii: Sacea, Tăios, etc. arată cum Dobrogea a fost In stăpânirea lui Mircea, cum Turcii au luat-o dela acesta şi nu dela Bulgari precum Şi că la 1979 a fost reluată de Români dela Turci, iar nu dela Bulgari. Documentarea drepturilor noastre este zdrobitoare şi foarte clar expusă. D. Giurescu mai arată mărturiile călătorilor străini ce au trecut prin Dobrogea,in diferite timpuri, şi care dovedesc existenţa elementului românesc în majoritate aici. Spre a întări aceasta ne dă şi o statistică din care reesă tot superioritatea numerică a Românilor faţă de celelalte naţionalităţi. La sfârşit, dă şi mai multe planşe ale diferitelor oraşe şi sate dobrogene, care se prezintă sub toată frumuseţea. Osteneala d-lui Giurescu merită toată lituda, căci lucrarea d-sale poate sta alături de orice lucrare similară din streinătate, M. Pcare se găseşte astăzi. Scopul principal, după cum spune autorul, e de a prezenta un volum care să ajute în deprinderea cu stilul englez într’un mod cât mai practic, cu rezultate imediate pentru orişicine ar voi să înveţe o limbă engleză corectă. Domnul Lohan are alte patru lucrări cu studii asupra limbii şi literaturii poporului englez, concepţii de Etimologie, Ortografie şi Sintaxă, cum şi limba engleză în America. Aceste lucrări, — din cari o serie de articole au fost deja publicate în „Adevărul Literar şi Artistic", — vor fi deasemeni curând publicate. Aceste lucrări unice in genul lor şi primele ce pot fi considerate „complete“ (faţă de alte lucrări apărute în limbile apusene), sunt o călăuză sigură pentru cei ce doresc să cunoască şi să se familiarizeze cu literatura engleză, ş_ce te introduce la vieaţa intimă a acestei naţiuni anglosaxone, formată din caractere conştiente de chemarea lor în Stat. E o călăuzi pe care să poată conta acela care ar dori primele introduceri şi familiariza cu literatura poporului englez. Lucrările domnului Lohan mai au meritul de a populariza cunoştiinţele despre poporul anglo-saxon. Interesul pentru a poseda cunoştiinţele limbii engleze, e astăzi vădit pretutindeni la generaţia nouă. Pentru a deprinde această limbă e absolut necesar să se obţină cât mai multe cunoştinţi asupra transformărilor prin care a trecut această naţiune, limba lor, cum şi literatura timpului care a înregistrat-o. Faţă cu toate aceste fapte datori suntem să cunoaştem cât mai larg evoluţia, limba şi literatura poporului englez. Lucrarea „Din Limba Engleză" a d-lui Gheorghe V. Lohan, este mult lăudată de somităţi engleze, americane şi române, care apreciază elogios valoarea indiscutabilă a acestei lucrări. Gh. V. Lohan: „Din Limba Engleză*“ iau o carte care va ajuta mult pe acei ce vor să se pătrundă de particularităţile limbii engleze faţă de limba română. In acest sens, lucrarea vine ia mod neaşteptat să compenseze lipsa publicaţiunilor de acest gen la noi. D-l Lohan, are un mod original de tratare, observaţii făcute la sursă, uşor adaptabile celor ce voesc să deprindă limba engleză. Expunerea gramaticei engleze este făcută intr'o formă literară, iar tratarea materialului e cât se poate de completă. Sintaxa şi Morfologia sunt explicate destul de complet, intr’un mod simplu. Şapte pagini luminează pe cititor printr’un model concentrat, cu tot ceeace este necesar de ştiut din punct de vedere gramatical despre propoziţiuni şi rolul gramatical ce-i joacă cuvintele in compunerea ideilor, __ despre formele şi părţile în cari se pot găsi propoziţiunile şi cuvintele examinate din punct de vedere gramatical. Manuald oferă o colecţie bogată de erori îndreptate. Aranjarea cuvintelor, părţile vorbirii, compunerea, pronunţarea şi scrierea corectă, exemple îndreptate ale expresiei şi întrenuinţări de cuvinte, câteva fraze şi expresii idiomatice, discutate, repetări de prisos, dublarea consonantelor, o serie de prescurtări, de americanisme, de fraze cu înţeles echivoc. Opt pagini edifică pe cetitor asupra verbelor ,Shall-Will, Should- Would", şi alte cinci pagini, când se întrebuinţează pronumele „you" şi „me“. Observaţiile autorului sunt bine plasate, iar chestiunile de detaliu discutate într'un mod precis. Pe lângă tabela de materii, se mai găseşte la fineţe cărţii un „Index*’ foarte amănunţit, — în genul lucrărilor engleze, — unde chiar unele din cuvinte şi expresii pot fi găsite în ordinea lor alfabetică. Lucrarea se încheie apoi, cu un frumos istoric asupra limbii şi literaturii engleze, cum şi o privire asupra limbii anglo-americane, dând o idee despre începutul acestei limbi ,ştirile prin cari a trecut şi faza în Jocuri şi cântece româneşti Societatea „Joc şi Cântec românesc", condusă de maiştri Al. Dobrescu şi Mihail Vulpescu, aduce la cunoştinţa publicului amator de jocuri şi cântece româneşti, că a înfiinţat o nouă centrală de astfel de jocuri şi cântece la şcoala primară de fete No. 33 din Bulevardul Ferdinand No. 89. Costumul naţional deocamdată nu este obligator, publicul însă este rugat să vină pe cât posibil în costum ţărănesc autentic. Şezătorile au loc în fiecare joi seara de la 9 —12. Intrarea generală 10 lei de persoană. In acelaş timp aduce la cunoştinţa publicului, că şezătorile dela celelalte două centre continuă regulat în fiecare Sâmbătă seara dele 9 /12 la şcoala de fete No. 30 (peste drum de Sanatoriul Antoniu), iar la Liceul Lazăr, în fiecare Duminică seara dela 9 — 12. OPERA ROMANA: Efareea. TEATRUL NATIONAL : Trecutul. TEATRUL REGINA MARIA: Moartea civilă. TEATRUL MIC: Pantarola. TEATRUL ALHAMBRA : Desire. CINEMATOGRAFE CINEMA ODEON: Femeea în Flăcări. CINEMA TRIANON: Taras Triasselo. CINEMA SCALA: Revista. Să nu te superi că te’njur, că e ca la mama acasă și filmul: La lumina felinarului... TEATRUL EFORIA : Iancu Jianu CINEMA MARIOARA VOICULESCU Coliba lui Moş Toma. CINEMA CAPITOL: Furtuna cu John Barrymore şi Camilla Horn. TEATRU ELITE CINEMA: Fost Frascati). Cu începere de azi: Lean du Nil, cu Lee Parry, Gaston Jarzey Maxudian, CINEMA BULEVARD.PALACE: Rose-Marie cu acompaniament de solo şi soprană şi o comedie CINEMA MARIA : Dragoste de Husar. CINEMA SELECT : Maison Crev«Ue cu Dina Gralla, Igo Sym şi Albert Pauly. Complectate, o comedie in 2 acte. CINEMA LUX. (Premieră): Demonul femeiei şi jurnalul de actualităţi mondiale. CINEMA LIPSCANLPALACE: Poker cu Vera von Schmitterlon şi Incurcu Lume cu A. de Herz. CINEMA TERRA : Armăsarul Diaviului cu calul Rex şi o comedia americană. In fiecare seară, compania Lică Radulescu. CINEMA AMERICAN: Şarpele”, ca Greta Garbo şi Conrad Nagel. CINEMA GLORIA: Volga.. Volga.* cu cor rusesc şi balalaici. CINEMA REX: Şarpele cu Greta Garbo. VOLTA BUZEŞTI: Rapsodia Ungar? cu Lit Dagover şi Vily Fritsch TEATRUL CINEMA RAHOVA: Fecioara Rătăcită (La Vierge Foile). CINEMA GOLESCU: Wings (Aripi), Epopeea Aerului înfiorătoare dramă în aviație. CINEMA FILANTRIPIA: Romanul unui tânăr sărac cu Wladimir Gaidarov și Suri Vernosi. Turneul d-nei Maria Tétéése Pierat D-na Marie Thérése Piérat, sedatatea „Comediei Franceze”, încadrată de ansamblul parisian, în frunte cu d-nii Maurice Escande şi George Mauloy, va da şease reprezentații la teatrul „Regina Maria”. Ordinea spectacolelor este următoarea: Vineri 1 Martie: ,,La Rafale“*, piesă în 3 acte de Henry Bernstein; Sâmbătă 2 Martie: „Mona Vanna”, piesă în 3 acte de Maurice Maeterlink; Duminică 3 Martie: „Les Marionettes", comedie în 3 acte de Pierre Wolf; Luni 4 Martie: „Le coeur Partagé“, piesă în 4 acte de Lucien Besnard; Marţi 5 Martie: Aimer, piesă în 3 acte de Paul Géraldy; Miercuri 6 Martie: „J’ai tue“, piesă în 3 acte de Leopold Marchand. Duminică 3 Martie, orele 3 pa matineu „La Rafale“ piesă în 3 ace de Henry Bernstein. Preia Teatrul Naftetta Astăzi Joi 28 Februarie crt. Teatrul Naţional atât seara cât şi un matineu „Trecutul” de Porto Riche, cu distinsa noastră compatrioată d-na Marioara Ventura în rolul principal In celelalte roluri aceiaşi marcanti societari ai primei noastre scene, cari au contribuit cu marele lor talent la desăvârşirea minunatului spectacol. Secretariatul literar al Teatrului Naţional anunţă onor, autorii dramatici că piesele originale ce se trimit pentru a fi cercetate de Comitetul de lectură al Teatrului Naţional, trebuesc prezentate în dublu exemplar, broşate, scrise la maşină şi însoţite de petiţie timbrată cu adresa domiciliară a autorului şi înscrisă la registratură. Deasemeni, în urma deciziei luate de către Comitetele reunite şi aprobată de Ministerul Cititelor şi Artelor, doi autori trebuesc să mai depue şi o taxă de citire de două mii lei. Orice, piesă prezentată în alt chip riscă sa se piardă sau să nu fie luată ifl considerare. * Cărţi-reviste !A apărut şi s’a depus la librării monumentala operă culturală, artistică şi literară, GENIU ŞI CARACTER, de Emil Ludwig. (Cel mai mare biograf contemporan). Volumul cuprinde peste 300 pagini două portrete şi o schiţă biografică despre autor. , Emil Ludwig este autorul monumentalelor biografii asupra lui Napoleon, Goethe, Bismark, Crist. Volumul Geniu şi Caracter — tradus de C. Săteanu — cuprinde următoarele biografii, minunate studii critice-literare : Despre portretarea istorică, Voltaire, Frederic al II-lea, Shakespeare Goethe şi Schiller, Rembrandt, K. Bang, R. Dehmel, Lord Byron şi Lassalle, Balzac, Lionardo da Vinci, Walter Rathenau, Lenin, Napoleon convorbind cu Wieland şi Goethe, Geniu şi Caracter. Domnii librari din provincie îşi vor adresa comenzile la tipografia „Albina" str. Seulescu, Iaşi. Conferinţe cu caracter militar In sala cea mare a Cercului Militar, din Capitală (Intrarea prin str. Sărindar) se vor ţine următoarele conferinţe cu caracter general militar: Joi 28 Februarie a. c. ora 5 p. m. D. Gl. Rosetti Radu va vorbi despre: „Apărarea Munţilor Apuseni de Avram Iancu în primăvara anului 1849", iar Duminică 3 Martie a. c. ora 11 a. m. D. Gl. Alexe Anastasiu va vorbi despre: „Poezia Eroică Română până la Războiul Independenţei. Iau parte la aceste conferinţe in afară de ofiţerii activi şi ofiţerii de rezervă cari vor voi.