Dreptatea, martie 1929 (Anul 3, nr. 416-442)

1929-03-01 / nr. 416

* Cinema „ODEON“ REGATUL FEMEILOR operetă fantezie Aviz pentru d-nii cultivatori ror­ mtllTT,in­t­elumi, Zarzavat SEMI­NI E Farage, Lucerna, Trifoiu UIU rjteclă pe Nutrit şi Cereale Bine selecţionate din varietăţile cele mai superioare şi ce­rute pe piaţă originale, importate direct de la cele mai mari Ferme cultivatoare, cât şi arbagic mărunt şi usturoiu de va­ră pentru însămânţare orice cantităţi, cu preţuri avantajoase. GAUTÎ LA VECHIA SEMIHIBUIE NICOLAE PaTROIF & FII DEPOZIT SPECIAL PENTRU APROVIZIONAREA GRADINARILOR Bucureşti. — Piaţa Bălcesc­u-Vodă No. 13-12. JExpediţiuni se fac zilnic cu poşta şi C. F. R. CATALOG TRIMITEM GRATIS LA CERERE inel PENTRU RECLAMA şi ca să va convingeţi de calităţile supe­rioare ale lamelor de ras americane .STAR­, vă oferim un aparat de ras original „STAR" cu o lamă de ras „STAR" cu preţul de lamă 35 — aparatul cu unu Lame de rezervă „STAR" Lei 14 buc. Pachetul de 5 bucăţi lama „STAR" Le 70.— «STAR“ este cel mai bun aparat de ras ce s’a inventat până a*i ,,STAR‘­ este aparatul de ras practic şi economic, de care nu ne mai des* părţim şi ne­­servim cu plăcere când 1’am­ adoptat, căci este inuzabil. Reprezentant General pentru România J. D. I I­­­U 34 Calea Victoriei, Bucureşti Cei vad­ita­ţi mai Im.rom­ani magazin de arme 3« biciclete din ».omânia ; De vânzare la toate magaz­iele speciale din ţară . Iar unde nu găsiţi, adresaţi-ne nouă comanda Dv. Pentru provincie se­­ adaugă Lei 15 pentru cheltueli de transport.— La o comandă de 6 aparate STAR», le expediem FRANCO de once cheltueli. I PODGORENI Dacă intenţionaţi a planta cele mai superioare calităţi de viţe altoite cu rădăcini de masă şi vinuri, precum şi pomi fructiferi, din produsele podgoriei „ERMILLEK“, aprovi­­zionaţi-vă în interesul bun al D­vs cu stocul necesar din pepiniera mea, având în vedere că din , pepiniera mea veţi primi cele mai excelente şi cele mai productibile viţe de masă şi vinuri din podgoriile cu renume mondial de „ER­­MILLEK“ cu preţuri extrem de reduse. La cerere trimit imediat gratis şi franco catalogul ilus­trat, rog însă a-mi comunica adresele exacte şi cetibile. STEFAN KATYISZABO proprietarul primei pepiniere de viţe altoite şi pomi fructiferi ORADEA, parcul Carmeni-Silva No. 12 DE ÎNCHIRIAT imediat se caută pentru Instituţie mare imobil central­l .0—30 camere mari, suprafaţă utilizabilă pentru­ biurouri 400—600 m. p. calorifer, electricitate. — Adresaţi ziar sub 10140. nsbw*­­esmsA­i Gratis şi Franco Primeşte orie­ne un aparat perfect de Radio CU Titlu UMfi şi cu recepţie de la mari distanţe, cumpărând un HAUT PARLHJh pentru colice­­te. HAUT PILLbl'-IUIL se vinde cu preţ de tu gros. Aceasta reclanta este temporara şi va dura până­­ introducerea aparatelor noastre socot­te drept cele mai superioare. Cereţi şi veţi primi ţtrutuit prospectele noastre VERL G „L.UFBAL“ BERLIN 3. 4. UZINELE ROMANE BUCUREȘTI - STR. AGRICULTORI 29 livrează avantajos: CUTII Si lIlNISJLfi'lS de tablă­ albe fi litografiate PUGăTE de RECLAMA de tablă, litografiate și presate în relief. CifiSi em Viaţa studenţească la Cluj Importantele hotărâri ale adunăr­ii generale a Centrului „Petru Maior" — Orientări sănătoase — CLUJ 26. — Studenţimea ro­mână din Cluj, s’a desmeticit, în sfârşit. Capitolul agitaţiilor ex­tremiste s’a încheiat şi acţiunea în sensul nouilor orientări şi-a primit consacrarea definitivă prin Azotul adunării generale a centrului „Petru Maior", de a­­seară. Pentru a înţelege situaţia, nu credem fără importanţă o suc­cintă expunere a ultimelor eve­nimente din viaţa studenţească clujană. , Mişcarea antisemită degenerase in ultimii ani, in eşecul politic al Ligii creştine a tăiat orice avânt; tinerimea universitară, credincioasă idealurilor naţionale, s’a convins că fusese angajată intr’o acţiune iremediabil compromisă de mes­chine manevre personale. Odată cu cristalizarea acestei convingeri, studenţii serioşi, care nici un moment nu au părăsit în­deletnicirea principală a cărţii au recâştigat rând pe rând prepon­derenţă în organizaţiile regionale şi centrale ale studenţimei. Au mai rămas totuşi la suprafaţă anii din­tre vechii matadori ai mişcărilor de stradă şi Oradea a fost ultima lor ispravă. Aceşti profesionişti ai comitetelor au făcut ultimul servi­ciu acelora care, n’au ezitat să în­trebuinţeze pentru diversiuni până­­ şi tinerimea universitară. Procesul era in plină lichidare, când, primăvara trecută, s’a cons­tituit la Cluj, Tineretul Liberal, „Vestitorii", inventaţi de fondurile secrete Şi d. Guţă dintre neisprăvi­ţii Clujului, pentru..- a contraba­lansa acţiunea chemariştilor, bine organizaţi, oameni titraţi, in acest moment profesioniştii comitetelor, au simţit posibilitatea unei mai so­­lide instalări, in directa slujbă a stăpânilor­ ACŢIUNEA PREŞEDINŢILOR PE FACULTĂŢI ŞI ACADEMII Abia câţiva au mai rămas „na­ţionalişti integrali", ale căror con­ciliabule însă, cu d. O. Goga, nu le mai tăinuiau. Aceste fapte popularizate, au deschis ochii tuturor şi pe deoparte naţionaliştii de bună credinţă, vă­zând de cine au fost antrenaţi în­­tr’o acţiune din care nu se ştie cine a câştigat, pe de altă parte, studenţimea studioasă Şi-a scurtat un­ moment timpul pentru carte Şi a pornit o acţiune de desmetecire Şi descotorosire. Preşedinţii Societăţilor pe facul­tăţi şi academii, s-au pus în frun­tea acţiunii, având încrederea ma­jorităţii studenţimei, bine­înţeles, minus profesioniştii comitetelor şi mişcărilor fără rost. Rezultatul a fost că, comitetul centrului ,Petru Maior" şi-a dat demisia. In urma descomplectării, prin demisiile membrilor conştienţi, cari reuşiseră, un început de în­dreptare, să intre chiar anul tre­cut in comitet• Intr'o impresionantă şedinţă plenară, la care au parti­cipat studenţi ce nu obişnuiau până atunci să părăsească cartea pentru a asista la întrunirile zgomotoase, gestul preşedinţilor pe facultăţi şi academii, la alegerea cărora cri­teriul valorii intelectuale a primat, a primit aprobarea unanimă. COMISIA DE VERIFICARE O comisie de verificare a fost aleasă sub prezidenţia distinsu­lui student în medicină, Geor­­gescu. După ce a fost desbătut şi pri­mit raportul comisiei de verifi­care a gestiunei comitetului de acum doi ani, cel cu Oradea, principalii gestionari fiind copios încărcaţi pentru neregule bă­neşti şi neglijenţă, — s’a purces la verificarea trecutului comitet care avusese în frunte pe d. Te­odor Vidican, gogist, faimos ,i­­ritator, bătut în alegerile de la Bistriţa, din vara trecută. In aprecierea gestiunei d-lui Vidican, adunarea generală a do­vedit o indulgenţă remarcabilă în ce priveşte partea strict mate­rială, bănească. Pentru ca, cu a­­tât mai aspră să fie în partea mo­rala. I s’au iertat micile nereguli cu menţiunea neglijenţă, căci nu prezentase decât chitanţe pro­vizori, fără piese justificative, adunarea adoptând criteriul o­­menesc al calculării cheltuielilor verosimile. Poate în mai mare măsură, a fost găsit vinovat de neglijenţă şi nereguli, fostul se­creta­r general, d. Şerban. Şi s’a aplicat înfiera­rea morală şi vot de blam. FOŞTII COF­EMICATORI NU MAI POT CANDIDA IN COMITET La sfârşitul şedinţei, pentru a pune capăt scandalului din ulti­mii ani şi gestiunilor frauduloa­se, adunarea generală a votat cu unanimitate (cei vizaţi abţinân­­du-se) o rezoluţie în sensul că­reia foştilor conducători, în sar­cina cărora adunarea generală a încărcat suma de bani, sau le-a dat vot de blam pentru gestiunea lor (cu menţiunea neglijenţă) LI SE RIDICA DREPTUL DE A CANDIDA IN VIITORUL COMI­­TET AL CENTRULUI „PETRU MAIOR“. Iar a doua rezoluţie interpre­tează un articol al statutului, în sensul că fiecare student are drep­­tul să voteze numai candidaţi de la facultatea lui, considerând­ că este greu să aprecieze, de ex., un stu­dent în drept, un candidat de la Academia telogică. ERA NOUA­ DE MUNCA ŞI DE LINIŞTE Biroul electoral va trebui să se conformeze acestor rezoluţiuni, cari vor fi cuprinse şi în viitoa­rei statute ale centrului „Petru Maior“, cu redactarea cărora au fost încredinţaţi preşedinţii so­cietăţilor pe facultăţi şi academii Noua orientare însemnează, să sperăm, o viaţă studenţească mai activă, mai culturală, mai naţională; entusiasmul tineresc se va cheltui mai cu folos. ni ♦ —I | ^DREPT ETC^ Coiferințe.șezători Dela Casa Femeii 1. Sâmbătă 2 Martie, ora 5 Jum. p. m.­ d-na Alexandrina Gr. Cannta­­cuzino va vorb.^fespre „Mama în famite**. 2. Sâmbătă 9 Martie, ora 5 Jum. p. m., d. Popescu Tudor „Familia creştină”. 3. Sâmbătă 16 Martie, ora 5 Jum. p. m., d. G. Taşcă va vorbi despre „Familia ca temelie a Statului”. 4. Sâmbătă 23 Martie ora 5 Jum. p. m., d. D. Caracostea va vorbi despre „Părinţii şi copii în literatura noastră”. • Academia Română va ţine Vineri 1 Martie crt. la ora 3 d. a. şedinţă publică. D. N. Iorga va face o comunicare despre: Note istorice asupra editu­ri operei poetice a lui Mihail Emi­­nescm şi D. General R. Rosetti va face o comunicare despre: Câteva săbii ale lui Constantin Brâncoveanu. • La universitatea UN E. R- Mircea Vodă Joi 28 febr. ora 9 jum. seară vorbeşte d. Dr. OVIDIU ALFAN­­DARU despre Alcoolism" din ci­clul „Maladiile societăţii". Sâmbătă 2 Martie, orele 9 luni­, seara, vorbeşte d. Prof- Dr. S. MI­­NOVICI despre „Din cuceririle chimiei organice" din ciclul Univ „Din Uzina mea". Ex 'D?*tii Duminică 3 Martie a. c. ora 11 dimineaţa, va avea loc verisagiul salonului, „Grupului celor patru”, pic­torii Ştefan Dimitrescu, Fr. Sirato, N. galeriile Regina Maria" Cal. Victo­­galeriile Regina Maria" Calea Victo­riei No. 83. Ierni grele (Continuare din pat?, f­a­ ceva din noi să nu ne culcăm. De-am fi aţipit o clipă, unde eram azi! Eram acolo, unde sunt cei care pentru o clipă, s’au mântuit. Colectiv, am vrut altfel şi ne-am­ făurit un suflet care ne-a dus mai de­­­parte. Nu puteam trăi unul fără altul, eram acelaş suflet cu o năzuinţă de scăpare într’un loc,­­ ştiam noi unde va fi? Pe gerul acelei ierni, eram ca un lanţ de omizi ce înaintam pe câmpii albe. Ne croiam singuri drumurile. Pe drumurile noastre întâlneam alte grupe, căruţi, şi zăpada albă, şi cerul vânat, şi iar zăpadă, iar oameni pri­begi şi rebegiţi, Iar căruţi. Doamne, ce blestem! Aveam încă în noi destulă putere să râdem, să dăm vesel ajutor pribegilor care se bucurau de cârdul nostru mai mare. Scoteam căruţele din locul unde în­gheţaseră şi le porneam după noi, cu cai ce ne înţelegeau, care sufereau la fel cu noi. Atunci am văzut că nu e nevoe de vorbă, că te poţi înţelege şi altfel decât prin vorbe, că o bucă­ţe­ de­ suflet ajunge­ * Şi dădeam şi comunicate: „Armata noastră se retrage in ordine. Pregătim noi poziţii. Moralul trupei excelent, al ofiţerilor întrece orice aşteptare". Intr’adevăr. Toate erau în cea mai perfectă „ordine”. Dela Turnu Severin la Do­rohoi era un lung şir de sicrie,, erau morţi pretutindeni, la toate răspân­­ţiile, vai nu mai puteai sta de vorbă decât cu morţii. Şi era iarna grea, zăpada cădea de sus, se aşternea jos în straturi groase, şi pe urmă venea gerul. A fost o iarnă aceia. » Câteva săptămâni a fost cu totul altfel un al nouă sute douăzeci şi no­uălea leat. Ne-am îngrozit. Telefonul şi tele­graful au dat greş. Locomotivele au îngheţat. Alarmă! Dunărea s-a făcut pod de ghiaţă. Marea ne-a oferit as­pecte polare. Asta nu a fost o iarnă grea? Dar o să uitaţi mixcgpea Euummm rtapusacă V­ARIA presimţirea la animale Dezastrul cutremurului din Cri­­meia­ ne-a dat prilejul să constatăm că animalele presimt cu câteva ore înainte cutremurul. O comisiune de neuro-patologi şi psihiatri, trimisă din Moscova la Ialta, a înregistrat urmă­toarele fapte şi fenomene. O broască ţestoasă a încetat să mănânce cu 5 ceasuri înainte de cu­tremur şi a început să umble alar­mată prin casa agronomului de ocol, unde trăeşte de 14 ani. Intr’o gospodărie a unei moşii so­vietice de stat, caii au încetat să mă­nânce. Veterinarul, invitat in grabă, nu a găsit nici un simptom de îmbol­năvire, insă a constatat o enervare inexplicabilă a cailor. Pretutindeni caii îşi ciuleau ure­chile, sforăiau şi se smunceau dintr’o parte în alta, fără vre-o cauză, cu mult înainte de catastrofă. Şi doar se ştie acuma că acea puternică şi sin­­gură zguduire care a durat numai două secunde, n’a fost precedată de clătinări sau zgomote mici. Aparatele seismografice n’au înre­gistrat decât lovitura principală. Insă vacile mugeau și căutau să iasă afară din grajd cu 3—4 ceasuri înainte; toate pisicile au dispărut din case și nu s’au reîntors decât peste trei zile, flămânde şi slăbite de rătăcirea prin păduri; cânii lătrau spre pământ, ur­lau şi se lipeau de picioarele oame­nilor, etc. Dar cel mai sensaţional fenomen s’a produs la Balaclava. Aci mai mulţi câni au fugit pe malul mării şi au început să latre şi să urle spre în­tinsul albastru al Mării Negre. Local­nicii au crezt că aceştia simt apro­pierea cadavrelor plutitoare de în­tâmplări atât­­ obişnuite în 1918- 1920, când populaţiile de pe coastă fuseseră adeseori măcelărite şi arun­­cate în mare. De astădată nu s’a văzut însă nimic şi nici o barcă, nici o pânză nu se afla la orizont. Dar cânii lătrau şi alergau extrem de alarmaţi. Peste câteva ore s’a produs cutremurul, iar in direcţia în care lătrau cânii, sau ivit deasupra apei izbucniri de gaze carbohidrogene, care s’au aprins in­cur­ând dela un rug făcut de pescari, au explodat stârnind furtună, și au continuat apoi si ardă, pe măsuri ce eșeau din crăpăturile produse de cutre­mur în fundul mării. C. C. Giurescu: „Din istoria nouă a Dobrogei“ Universitatea liberă, cu ocazia sărbătoririi a 50 de ani de la alipi­rea Dobrogei, a găsit în­d. prof. univ.­­ C. Giurescu, conferenţia­rul cel mai potrivit pentru arăta­rea şi dovedirea drepturilor noa­stre istorice asupra Dobrogei şi pentru înlăturarea cu documente puternice a oricăror urme de stă­pânire bulgarească în această, pro­vincie românească care a cunoscut cea dintăiu civilizaţia şi cultura romană. D-sa dovedeşte cu mărturii luate de la Kinnamos, istoric bizantin, existenţa unui element foarte nu­­mer­os în Dobrogea încă din veacul al XII-lea, când Românii de aici au ajutat pe împăratul Mamii îm­potriva Ungurilor. Cu mărturii de la scriitoarea bi­zantină Ana Comneanu, arată cele mai vechi formaţiuni politice ro­mâneşti din Dobrogea, ca cele conduse de voevozii: Sacea, Tă­ios, etc. arată cum Dobrogea a fost In stăpânirea lui Mircea,­ cum Turcii au luat-o dela acesta şi nu­ dela Bulgari precum Şi că la 1979 a fost reluată de Români dela Turci, iar nu dela Bulgari. Documentarea drepturilor noa­stre este zdrobitoare şi foarte clar expusă. D. Giurescu mai arată mărturiile călătorilor străini ce au trecut prin Dobrogea,­in diferite timpuri, şi care dovedesc existenţa elementului românesc în majori­tate aici. Spre a întări aceasta ne dă şi o statistică din care reesă tot superioritatea numerică a Ro­mânilor faţă de celelalte naţiona­lităţi. La sfârşit, dă şi mai multe planşe ale diferitelor oraşe şi sate dobrogene, care se prezintă sub toată frumuseţea. Osteneala d-lu­i Giurescu merită toată lituda, căci lucrarea d-sale poate sta alături de orice lucrare similară din streinătate, M. P­care se găseşte astăzi. Scopul principal, după cum spune autorul, e de a prezenta un volum care să ajute în deprinderea cu stilul englez într’un mod cât mai practic, cu rezultate imediate pentru orişicine ar voi să înveţe o limbă engleză corectă. Domnul Lohan are alte patru lu­crări cu studii asupra limbii şi lite­raturii poporului englez, concepţii de Etimologie, Ortografie şi Sintaxă, cum şi limba engleză în America. Aceste lucrări, — din cari o serie de articole au fost deja publicate în „Adevărul Literar şi Artistic", — vor fi deasemeni curând publicate. Aceste lucrări unice in genul lor şi primele ce pot fi considerate „com­plete“ (faţă de alte lucrări apărute în limbile apusene), sunt o călăuză sigură pentru cei ce doresc să cu­­noască şi să se familiarizeze cu lite­ratura engleză, ş_ce te introduce la vieaţa intimă a acestei naţiuni anglo­­saxone, formată din caractere con­ştiente de chemarea lor în Stat. E o călăuzi pe care să poată conta acela care ar dori primele introduceri şi familiariza cu literatura poporului englez. Lucrările domnului Lohan mai au meritul de a populariza cunoştiinţele despre poporul anglo-saxon. Interesul pentru a poseda cuno­ştiinţele lim­bii engleze, e astăzi vădit pretutindeni la generaţia nouă. Pentru a deprinde această limbă e absolut necesar să se obţină cât mai multe cunoştinţi asupra transformărilor prin care a trecut această naţiune, limba lor, cum şi literatura timpului care a înregistrat-o. Faţă cu toate aceste fapte datori suntem să cunoaştem cât mai larg evoluţia, limba şi literatura poporului englez. Lucrarea „Din Limba Engleză" a d-lui Gheorghe V. Lohan, este mult lăudată de somităţi engleze, ameri­cane şi române, care apreciază elo­gios valoarea indiscutabilă a acestei lucrări. Gh. V. Lohan: „Din Limba Engleză*“ iau­ o carte care va ajuta mult pe acei ce vor să se pătrundă de parti­­cularităţile limbii engleze faţă de limba română. In acest sens, lucrarea vine ia mod neaşteptat să compense­ze lipsa publicaţiunilor de acest gen la noi. D-l Lohan, are un mod origi­nal de tratare, observaţii făcute la sursă, uşor adaptabile celor ce voesc să deprindă limba engleză. Expune­rea gramaticei engleze este făcută intr'o formă literară, iar tratarea ma­­terialului e cât se poate de completă. Sintaxa şi Morfologia sunt expli­cate destul de complet, intr’un mod simplu. Şapte pagini luminează pe cititor printr’un model concentrat, cu tot ceeace este necesar de ştiut din punct de vedere gramatical des­pre propoziţiuni şi rolul gramatical ce-i joacă cuvintele in compunerea ideilor, __ despre formele şi părţile­­ în cari se pot găsi propoziţiunile şi cuvintele examinate din punct de vedere gramatical. Manuald oferă o colecţie bogată de erori îndreptate. Aranjarea cuvintelor, părţile vorbirii, compunerea, pronunţarea şi scrierea corectă, exemple îndreptate ale ex­presiei şi întrenuinţări de cuvinte, câ­teva fraze şi expresii idiomatice, discu­tate, repetări de prisos, dublarea con­­sonantelor, o serie de prescurtări, de americanisme, de fraze cu înţeles echivoc. Opt pagini edifică pe ceti­tor asupra verbelor ,Shall-Will, Should- Would", şi alte cinci pagini, când se întrebuinţează pronumele „you" şi „me“. Observaţiile autoru­lui sunt bine plasate, iar chestiunile de detaliu discutate într'un mod precis. Pe lângă tabela de materii, se mai găseşte la fineţe cărţii un „In­­dex*’ foarte amănunţit, — în genul lucrărilor engleze, — unde chiar unele din cuvinte şi expresii pot fi găsite în ordinea lor alfabetică. Lucrarea se încheie apoi, cu un frumos istoric asupra limbii şi lite­raturii engleze, cum şi o privire asupra limbii anglo-americane, dând o idee despre începutul acestei limbi ,ştirile prin cari a trecut şi faza în Jocuri şi cântece româneşti Societatea „Joc şi Cântec românesc", condusă de maiştri Al. Dobrescu şi Mihail Vulpescu, aduce la cunoştinţa publicului amator de jocuri şi cântece româneşti, că a înfiinţat o nouă cen­trală de astfel de jocuri şi cântece la şcoala primară de fete No. 33 din Bulevardul Ferdinand No. 89. Costumul naţional deocamdată nu este obligator, publicul însă este ru­gat să vină pe cât posibil în costum ţărănesc autentic. Şezătorile au loc în fiecare joi seara de la 9 —12. Intrarea generală 10 lei de per­soană. In acelaş timp aduce la cunoştinţa publicului, că şezătorile dela celelalte două centre continuă regulat în fie­care Sâmbătă seara dele 9 /12 la şcoala de fete No. 30 (peste drum de Sanatoriul Antoniu), iar la Liceul Lazăr, în fiecare Duminică seara dela 9 — 12. OPERA ROMANA: Efareea. TEATRUL NATIONAL : Trecutul. TEATRUL REGINA MARIA: Moar­tea civilă. TEATRUL MIC: Pantarola. TEATRUL ALHAMBRA : Desire. CINEMATOGRAFE CINEMA ODEON: Femeea în Flă­cări. CINEMA TRIANON: Taras Triasselo. CINEMA SCALA: Revista. Să nu te superi că te’njur, că e ca la mama acasă și filmul: La lumina felina­rului... TEATRUL EFORIA : Iancu Jianu CINEMA MARIO­AR­A VOICULESCU Coliba lui Moş Toma. CINEMA CAPITOL: Furtuna cu John Barrymore şi Camilla Horn. TEATRU ELITE CINEMA: Fost Fras­cati). Cu începere de azi: Lean du Nil, cu Lee Parry, Gaston Jarzey Maxudian, CINEMA BULEVARD.PALACE: Ro­­se-Marie cu acompaniament de solo şi soprană şi o comedie CINEMA MARIA : Dragoste de Hu­sar. CINEMA SELECT : Maison Crev«Ue cu Dina Gralla, Igo Sym şi Albert Pauly. Complectate, o comedie in 2 acte. CINEMA LUX. (Premieră): Demonul femeiei şi jurnalul de actualităţi mondiale. CINEMA LIPSCANLPALACE: Poker cu Vera von Schmitterlon şi Incur­­cu Lume cu A. de Herz. CINEMA TERRA : Armăsarul Diavi­­ului cu calul Rex şi o comedia a­­mericană. In fiecare seară, compa­­nia Lică Radulescu. CINEMA AMERICAN: Şarpele”, ca Greta Garbo şi Conrad Nagel. CINEMA GLORIA: Volga­.. Volga.* cu cor rusesc şi balalaici. CINEMA REX: Şarpele cu Greta Garbo. VOLTA BUZEŞTI: Rapsodia Ungar? cu Lit Dagover şi Vily Fritsch TEATRUL CINEMA RAHOVA: Fe­­cioara Rătăcită (La Vierge Foile). CINEMA GOLESCU: Wings (Aripi), Epopeea Aerului înfiorătoare dra­mă în aviație. CINEMA FILANTRIPIA: Romanul u­­nui tânăr sărac cu Wladimir Gai­­darov și Suri Vernosi. Turneul d-nei Maria Tété­ése Pierat D-na Marie Thérése Piérat, seda­­tatea „Comediei Franceze”, încadra­tă de ansamblul parisian, în frunte cu d-nii Maurice Escande şi George Mauloy, va da şease reprezentații la teatrul „Regina Maria”. Ordinea spectacolelor este următoa­rea: Vineri 1 Martie: ,,La Rafale“*, pie­să în 3 acte de Henry Bernstein; Sâmbătă 2 Martie: „Mona Vanna”, piesă în 3 acte de Maurice Maeter­­link; Duminică 3 Martie: „Les Mario­nettes", comedie în 3 acte de Pierre Wolf; Luni 4 Martie: „Le coeur Par­­tagé“, piesă în 4 acte de Lucien Bes­­nard; Marţi 5 Martie: Aimer, piesă în 3 acte de Paul Géraldy; Miercuri 6 Martie: „J’ai tue“, piesă în 3 acte de Leopold Marchand. Duminică 3 Martie, orele 3 p­­a matineu „La Rafale“ piesă în 3 ace de Henry Bernstein. Preia Teatrul Naftetta Astăzi Joi 28 Februarie crt. Tea­trul Naţional atât seara cât şi un matineu „Trecutul” de Porto Riche, cu distinsa noastră compatrioată d-na Marioara Ventura în rolul prin­cipal­ In celelalte roluri aceiaşi mar­canti societari ai primei noastre scene, cari au contribuit cu marele lor talent la desăvârşirea minuna­­tului spectacol.­­ Secretariatul literar al Teatrului Naţional anunţă onor, autorii dra­matici că piesele originale ce se tri­mit pentru a fi cercetate de Comi­tetul de lectură al Teatrului Naţio­nal, trebuesc prezentate în dublu exemplar, broşate, scrise la maşină şi însoţite de petiţie timbrată cu a­­dresa domiciliară a autorului şi în­scrisă la registratură. Deasemeni, în urma deciziei luate de că­tre Comitetele reunite şi aprobată de Ministerul Cititelor şi Artelor, d­oi autori trebuesc să mai depue şi o taxă de citire de două mii lei. Orice, piesă prezentată în alt chip riscă sa se piardă sau să nu fie luată ifl considerare. * Cărţi-reviste !A apărut şi s’a depus la librării monumentala operă culturală, artis­tică şi literară, GENIU ŞI CARAC­TER, de Emil Ludwig. (Cel mai mare biograf contemporan). Volumul cuprinde peste 300 pagini două portrete şi o schiţă biografică despre autor. , Emil Ludwig este autorul monu­mentalelor biografii asupra lui Na­poleon, Goethe, Bismark, Crist. Volumul Geniu şi Caracter — tradus de C. Săteanu — cuprinde ur­mătoarele biografii, minunate studii critice-literare : Despre portretarea istorică, Vol­taire, Frederic al II-lea, Shakespeare Goethe şi Schiller, Rembrandt, K. Bang, R. Dehmel, Lord Byron şi Lassalle, Balzac, Lionardo da Vinci, Walter Rathenau, Lenin, Napoleon convorbind cu Wieland şi Goethe, Geniu şi Caracter. Domnii librari din provincie îşi vor­ adresa comenzile la tipografia „Al­bina" str. Seulescu­­, Iaşi. Conferinţe cu caracter militar In sala cea mare a Cercului Mili­tar, din Capitală (Intrarea prin str. Sărindar) se vor ţine următoarele con­ferinţe cu caracter general militar: Joi 28 Februarie a. c. ora 5 p. m. D. Gl. Rosetti Radu va vorbi despre: „Apărarea Munţilor Apuseni de Avram Iancu în primăvara anului 1849", iar Duminică 3 Martie a. c. ora 11 a. m. D. Gl. Alexe Anastasiu va vor­bi despre: „Poezia Eroică Română până la Războiul Independenţei. Iau parte la aceste conferinţe in afară de ofiţerii activi şi ofiţerii de re­zervă cari vor voi.

Next