Dreptatea, aprilie 1929 (Anul 3, nr. 443-464)
1929-04-04 / nr. 443
MOTOAIE PEMfl DlESEE. Orlzontale §i Verticale OB MOTORIK&, PETROL §1 BÜH3ÜÍÜ KN BäPÖEiY ■otoare de «az sarae, LOC «OHM ei LOSOMOBILE cu motoare da benzini |l motor.ni, MOJOARE MARINE da motorine ■ incaD Sir. Sf. Dumitru 3 • 5». A.K. eyiUiiE.TI generálás E. WOtr f s a «. Peste 6960 ns'oare imtaiate In fiara em* BANCA CONTINENTALA Societate anonimä romanä — Capital social Lei 50 000 oOO — STKIADA SMARDAN No. 7 , ----00-^03----. ^ Face orice operafiuni de bancä, cumpäräri ?i vänzäri de monede sträine, efecte, actiuni, devize. Rinite cecuri fi face plati in sträinatate §i toatä tara. Execute operatiuni de bursa. Initala{iuni de racire de fabricat gheata. Fabrica de Masici HUMBOLDT, KOELN - KALK. Reprezentanta Generala pentru Romania E. WOLFF • J 4.R. BUCURE&TI • Strada Sf. Dumitru No. 3. 1 l {faturi aster _ faturi de $fdri§i gasitT la SthrlzuL de DTlobile ,_____^ Sutmariciflareus dl ItLb 75/GS 168 §tr. Sffi Apostoli 6S CAMERA DE COMERT SI INDUSTRIE ROMAN Camera de Comertt §i Industrie Roman anunta ca listeie electorale pentru alegerea Consiliului de Aldministra{ie sunt afijate conf. legei promulgata cu Nr. 403 din 1929. ji Persoanele interesate pot cere inscrierea si face ocontestafie conf. legei pana in 15 zile de la publicarea prezentei. de 1-2 ani la bilion calita^i superioare. Luam asupra noastra plantapile mari de pruni. | UlMflFM P*ata cu turmene lungi gall inUCrl rantii ipotecare. •SSCS | no iE America but /0 fi rezistenta/' w2| r_. ......................—aq fj m. nescrobtt 1 rezistent fi Perfect la spälat ,w4! : 4 m. Indian stipe£ ilor lat 100 c.m. Lei An m. plantä de cear- 1 HU ceaiuri practicä foarta■* rezistentä lat 15o c.m' (Jilinio‘,eIf®rarefran- IHH HU cez de mätas e pentru rufärie, dubluri, etc, exceptional de convenabil. g»tofe englease vinde cel mai convenabil Furnizorul Curtii Regale ORGHIDAN Casä fondatä in 1878 str. hobbi ii, norm expedient In provoc.a prin perlä cu ramburs I. Carfcan AVOCAT Consultatui 6—7 p. m. Provincia corespondentä Bucuresti 5. Serban Vodä No. 136 Telefon 378/11 N 'Ui -I «M it • PEPlNiERELE FRANCEZE,- I | PITESTI * ** PIANE Tn RATE •ei r numai Xitel gfr.mcae $1 num. I repreziUatele nsastre Vichl, (a VECEA CA3A DE IHCEEDERl' Magazinul de muzici Bucuresti ftEBCEJI C* Viottuei Tel. 362 -28 U£VCH No. 88 lingä Cap?a Vechi nee fkaiei noistte este chezä a pilitälal ittstraneate'.cr vänduti da diiha naasträ titi p de 4^ I. PEPINIERE DE POMI SI VIT® ALTOITE S.A. AMBROSI.FISCHER &CO AIUDJUD.ALBA Catalog gratis Semnalizarea drezineior Intamplandu-se multe accidente cu drezine §i vagonete, car din cauza insuficientei semnalizäri erau ciocnite de trenuri, s-a dispus urmätoarele semnalizäri. Pe cale dublä, cand circulä pe linia falsä, vor avea luminä ro§ie inainte §i albä inapoi. In timpul zilei nu vor avea niciun semnal. Pe linie simplä sau pe cale dublä cänd circulä pe linia regulatä, vor avea lumina albä la partea dinainte §i ro§ie la partea dinapoi. Iar drezina sau vagonetul circulä pe linia inchisä vor avea lumina albä inainte §i inapoi. Pe cale dublä, cänd circulatia se face numai pe o singura linie, iar drezina sau lumina albä inainte §i inapoi._________________________ S crain JIIINSIIL" Mflvltatca Corporatoric^Viitoare in douä luni (Continuare din pagina I-a) pune la adapost de orice surprize razboinice ce eventual am fi putut avea din partea republici! Sovietelor. In orice caz, protocolul dela Moscova constitue un prim pas facut pentru ajungerea, in viitor la posibilitatea de Intelegere deplinä cu Rusia sovieticä. ALTE LEGIUIRI Si In afarä de aceastä lege, actualul parlament a mai votat fi o altä serie de legi cari au menirea s& implineascä reale nevoi interne, dintre cari citäm numai legea de reorganizare a jandarmeriei §i podul cooperafiei. Cu o asemenea activitate, parlamentul actual a dovedit opiniei publice cä este la inältimea a§teptärilor fi cä rolul lui a fost inrteplinit intocmai cum cerea marele interes al tärii. Cronica hipicä Cursele Floreasca §i-a deschis Duminica portile, primind un public destul de numeros, daca tinem seama de triarea carfilor de intrare. Lipsa de antrenament a caiilor a redus calitatea sportului §i doar Pr. Mu§at a prezentat oarecare interes pentru pariori. Alergarea a revenit iepei Coquette, frumos presenmtä de Divald. Isvor II, piecat favorit in urma tuietärii amabile a antrenorului, s’a resimtit sub povara increderii aratate §i a terminat departe, aläturi de Gobe. Acesta a luat un galop in vederea curselor viitoare H’capul Optional n’a scapat grajdului Negropontes, norocos panä la uimire in acest gen de curse. Surprinzätor a fugit §i ca§tigat Bonita Pr. Roma. Antrenorul Gill meritä laude. Debutul noului starter, $oväitor la inceput, a devenit mai precis cätre sfar§it. Cursele de trap au continuat Luni la Societatea Hipicä. De§i instalat primitiv §i lipsit de confort, noul camp de curse de la Bäneasa a atras un public numeros, venit sä asiste la incurajarea unei opere de asanare a moravurilor. Un sport nu poate fi inäbujit de interese märunte, el trebue sä se ridice peste ambifiuni §i sä imbräj i§eze binele general, avand ca unic scop sä contribue la evolutia institutiei de curse. Armonizand clar interesele sportului, noua injghebare salveazä aiergärile dela o tutelä dominatoare §i speräm cä va avea in viitor §i concursul oficialitätii §i in special a Direcfiunei Zootechnice. Am dori chiar sä inregisträm asemenea tendinee folositoare, pentru a nu ne fi indoit de sentimentele dirigiuitorilor oficiali. Cu ocazia punerei la punct a regulamentului de trup am fi bucuro§i sä vedem semne de vremuri mai bune §i mai pufin inäbujitoare. ---------------- Circulafia vapoarelor pe Dunare Intreaga Dunäre este curätatä de sloiuri, apa find curatä. Din aceastä cauzä, circulatia vapoarelor serviciului fluvial roman a fost reluatä inainte de data fixatä. In loc de 4 Aprilie, circulatia s-a reluat pe ziua de 31 Martie. Vapoarele fac curse regulate intre Galati— Bräila, Bräila—Galati— Sulina, Bräila—Galati—Valcov §i Galati—T. Severin. Cinema ,,) DEON“ PASIUNEA JEANEI d’ARC SE VA REPREZENTA CU INCEPERE DIN PRIMA ZI DE PARTE . Abonamentele pe C. F. R. Cäile ferate eliberau abonamente cälätorilor pentru intreaga retea feratä, sau numai parfialä, a cäror valabilitate incepea dela 1 sau 15 ale lunei. Cei cari pierdeau acest termen, trebuiau sä-1 ajtepte la data viitoare sau — in cel mai räu caz — sä renunte la zilele trecute, insä plätindu-le. Cum sunt multi, cari din diferite motive, nu-§i pot scoate abonamentul pe c. f. r., la data preväzutä, ace$tia au cerut Direcfiunei Generale C. F. R. sä prevadä §i alte zile ale lunei cand abonamentul poate fi valabil. Direcfiunea Generale C. F. R. a luat in considerare aceastä cerere precum §i faptul cä la data de 1 §i 15 ale lunei, casieriile sunt supraaglomerate de cereri de abonamente, incat nu pot fi satisfäcute imediat. in consecintä, cu incepere de la 1 Aprilie, va abilitatea oricärui fel de abonamente la c. f. r. va incepe la 1, 5, 10, 15, 20 §i 25 aie fiecärei luni. Cu modul acesta, s’a adus o mare ajutare eliberärii abonamentelor. S’au luat insä dispozitiunile — menite sä asigure bunul mers — ca acei cari doresc sä aibä abonamente, sä facä cererea cu cel pufin 5 zile inainte, pentru Bucure§ti, iar pentru celelalte statii din tarä, cu 10 zile mai inainte. Aceasta, cu siguranfä cä abonamentele vor fi eliberate la timp, de§i §i cu trecuta distribufie, se intamplä de multe ori ca abonamentul sä fie eliberat solicitatorului chiar in ziua cererei. Taiaji de tren In dreptul stafiei Vic§ini, locomotiva No. 50240 a taiat piciorul drept al tanarulu Otto Narfon Moraru, din coimuna Fratiura Vechi. El a fost trimis spitalului din Domnefjti. In stafia locomotiva trenului No. 2537 a taiat ambele picioare aie hicnitorului de depou Constantin Rade§. El a fost internat la spitalul judefean din Arad. Intre Cilihia $i Rosetti a fost irosit, cadavrul oribil mutilat al conductorului de tren Petru H. Dem, originar din Braila. El a fost taiat de un tren de noapte. -------«-X--------Publicajiune In ziua de 18 Februarie 1929, pe teritoriul comunei §imian-Mehedinti, in apropierea fabricei de spirt Banovita, s’a gäsit cadavrul unei femei a cärei identitate nu s’a putut stabili, in etate de 30—35 ani, de staturä mijlocie, pärul negru §i ochi cäprui. Gäsitä complect dezbräcatä, femeea avea pe cap o broboadä de panzä albi, värgata, subtire 51 veche rupfindu-se usor, iar in jurul grumajilor , basma de mätäsicä de culoare liliachie. flutopsia a stabilit cä este vorba de un omor, intrucat cadavrul prezenta 19 leziuni intepale, in adancime de 1—5 centimetri, in jurul ochiului stäng, urechiei stängi, temporalului drept, in regiunea laringelui, pe latura stängä a trunchiului, pe spate, pe fesse §i in coapse. In afarä de aceste intepäturi, cadavrul mai prezintä contuziuni la ceafä, pe brate §i pe dosul mäinilor. De notat cä in reegiunea stängä a ombiticului (buric), cadavrul prezintä o cicatrice mare, recctie, probabil cauzatä de vreo arsurä, ?i d-1 Medic legist aratä cä pare sä fi fost bine hränitä §i alcoolicä. Cei ce au vreo cunoftintä sau bä nueli temeinice, sunt rugati sä dea de indatä lamuriri Cabinetului I de instructie din Tribunalul Mehedinti. RADIO Miercuri 3 Aprilie 1929 396,3 m. BUCURESTI 0,12 kw. 223,9 m. P. T. T. (Herästräu) 17— 17.50: Orchestra Marcu, muzicä usoarä. 17.50—18: Buletin meteorologic fi ftri de presä. 18— 18.15: Orchestra Märet». 18.15—18.30: Prezentäri literare: D. N. Davidescu: Despre T. Brighezi. 18.30— 19: Orchestra Mareu- 21—21.30: D-na Pessione, harpä. 21.30— 22: D-na Maria Snejina, dela Opera Romänä. Bizet: Habanera din „Carmen”. Gretchauinoff: Prizonierul. Rachmaninoffrt) schönes Mädchen lasse nicht. Mascagni: M’ama, non m’ama. Thomas: Nu cunofti (ara mea din „Mignon”. Marc Delmas: Rugäciune; Haydn: Theme varié; Hasselmäns: Hubádé. Godfroil: Marsul triumfal al regelui David. 22— 22.15: D. C. Bräiloiu: Cronica muzicalä. 22.15—22.95: D. C. C. Nottara, violinä. D. C. Notara: Sonatare minor. Kreissler: Schoen Rosmarin, Liebesleid. Ries: Perpetuum mobile. 22.95-23. Stiri de presä. 23— 24. Orch. radio. Muzicä de operetä. 1. Mozart: Cuv. „Räpirea din Serai”. 2. Massenet: Fantezie din opera „Thais". 3. Richard Strauss: Valsul din „Cavalerul rozelor”. 9. Puccini: Fantezie din „Bohema”, fnf§££E& narttsttcú MIHAIL SADOVEANU Moldovenii sunt ni§te oameni foarte cum se cade fi blänzi. Se supärä greu fi se impacä indatä. Dar sä fereascä Dumnezeu sä vä atingefi in fa(a unm moldovean, de Ceahläu §i de Mihail Sadoveanu. Vä sare tot blocul moldovenesc in cap. Cäci sufletul Moldovei e stäpänit de seresul lui Mihail Sadoveanu, cum peisagiul Moldovei e dominat de silueta masivä a Ceahläului. A fost nevoie sä treacä veac peste veac, sä se aseze ca nisipul apelor in fundul märii, multe necazuri, multe bucurii, multe cäntece si multe eresuri din aceastä (ara a Moldovei, ca la capätul lor sä aparä povestitorul acesta unic, confundat, identificat cu eposul popular. Povestirle lui Mihail Sadoveanu au ceva din grandoarea fi eternitatea baladelor. Poate sentimentul naturii, ve§nic prezente fi intotdeauna participand la faptele omului, poate stilul acela fluid, unde cuväntul, mätätor, nu mai spune direct realitatea, ci o sugereazä. Intr'o paginä a lui Sadoveanu, este toatä nelini¿tea frunzelor pornite de vänturile echinoptiului noaptea, toatä melancolia amurguilor cu päcla deasupra apei, tot ceeace din naturä se strecoarä in sufletul omenesc sä-i dea sentimentul marelui mister, prin care trecem mai trecätor decät umbra. Am spus povestitor. Si Mihail Sadoveanu, este mai mult dec&t novelist f* decät romancier, un povestitor. Cel mai mare pe care l-am avut noi f* poate unul din cei mai mari pe care -i numärä literature contemporanä universalä. Cu un precis instinct $i-a intitulat primul volum «Povestiri». Vä mai aduceti aminte de elfA apärut acum vre-o 25 ani fi cartea a insemnat indatä un mare eveniment literar. Erau povestiri simple, fära peripefii in frico fate, färä subiect cäutat fi mai ales färä un stil intortochiat, pretenfios fi confecfionat in laborator. Povestiri din trecut f! neinsemnate intampläri din viata de toate zitele. Dar toate erau trasfigurate de un simf al trecutului, de un simf al naturii fi de un sentiment melancolic al destinului omenesc, cum incä cititorul român nu fusese deprins. Se ghicea dela primele pagini, cä Mihail Sadoveanu s'a format, ca om fi ca scriitor, la scoala bätränilor cronicari fi la scoala literaturii populare, cum avea sä o spunä ma tärziu, dupä 20 ani, in discursul de recepfie la Academie, cMä simt prins cu rädäcini adänci in pämantul acestei färi, ca un fterar bätrân dela Orheim». De aceia e cel mai roman dintre tofi scriitorii noftri — fi cel mai universal. Si de aceia opera sa, s'a adäogat de la an la an, cu o regularitate calmä fi nesilitä, cum in fiecare primävarä pomii livezlor noastre se incarcä de flori fi in fiecare toamnä se incarcä cu fructe. Mihail Sadoveanu n’a implinit cincizeci de ani fi a scris cincizeci de volume. Toate maredind un progres de finefe artisticä dela an la an, fi toate sträbätute din ce in ce, de o mai adancä umanitate. Unul din cele din urmä volume, Hanul Ancutei, e färä indoialä o operä de incoronare a unei cariere literare — o culme. Un han vechiu, care fi astäzi mai dominä valea Moldovei. Loc de popas pentru cälätori singuratici fi pentru cäräutfu, scurgandu-se dinspre munde la fesuri fi indurat. Acolo, se adunau drumetii in jurul focului fi incälzifi de-o ulcicä de vin, povesteau intämpläri de demult, päfanii de tinerete, legende care au trecut din gurä in gurä. Mihail Sadoveanu redä aceste povestiri, $i le redä halucinan, cu nu ftiu ce atmosferä de baladä, care ne face Intäia oarä sä hitelesem cum s’a näscut odinioarä Miorita, din sufletul unui egoian anonim, sä supravetuiascä prin veacuri, din om in om — monument al poporului românesc mai durabil decat edificiile zidite din piaträ fi marmorä. Apare in una din povestirile acestui volum, un asemenea cäntäref, orb fi simbolic. El este Homerul eposului nostru popular, iar prin creafia acestei pguri neuitate, Mihail Sadoveanu a fmnut sä-fi pläteaseä datoria fafä de pämäntul Modovei, de trecutul Moldovei fi de legendele Moldovei. §i le-a mai plätit fi altädatä, altfel. In acele romane istorice, demne de pana lui Gogol fi a lui Sienkievici. Soimii, Neamul §oimäre§tilor, Vremuri de bejenie — ar insemna o trilogie a Moldovei, din vremurile cele crunte, aie räzboaelor fi nävälirilor. Oameni tari, dureri aspre, femei cu siluete nepämäntene, apardin negura acestui trecut, tree vii reträindu-fi epica lor existentä, fi dupä ce-au dispärut, lasä pentru totdeauna in suflet un parfum trist fi palid, de flori decolorate, presate in file de cronici. S’au mai incercat fi de cätre altiiasemenea romane istorice. Toate s’au näscut moarte. Fiindcä nimeni n’avea in aceiafi mäsurä ca Mihan Sadoveanu, sentimentul trecutului, puterea de evocare fi darui färä seamän de a se identifier cu atmosfera cronicilor. Romanul säu istoric nu e documentar, uscat fi preocupat de reconstitirea artificioasä, a costumelor, a graiului fi a mentalitäfii, prin mijloace de bibliotecä. E opera unui mare poet epic. E o viatä reträitä, in decorul Moldovei, de cätre oamenii de altä datä, ai Moldovei. Subtilul critic al Viefii romänefe de la Iasi, G. Ibräileanu, dädea odatä cäteva interesante amänunte despre spiritul de observafie fi procesul creator al lui Mhail Sadoveanu. Imi amintesc cä era vorba despre o escursie la Mänästirea Räfca, din munfii Sucevei. Tofi erau targovefi, tofi se extastau sgomotos de aspectul naturei. Unul exclama admirativ in fata brazilor, altul era incantat de un fipot rece, celälalt descoperise o veveritä, jucand voioasä intre crengi. Mihail Sadoveanu, pärea cä nu observä nimic, fi nu vorbea decät despre lucruri complect sträine decorului, despre o partidä de fah fi despre obiceiurile albinelor. G. Ibräileanu s’a intors cu desävärfire scandalizat. Ifi pierdea o iluzie. Cel mai mare poet al naturei romänefti, ii päruse complect indiferent fi absent de la naturä. Dupä o lunä, primefte pentru «Fiara romäneascä», prmele capitole aie unui roman istoric situat exact in decorul pe unde trecuserä. §i nu lipsea nimic. Nici brazil cu gemutul vantului in crengile negre, nici fipetul viu al pädurei, nici sglobiul dans al veverifei cu coada stufoasä, ca o panä curbä de strut. Si ce magic transigurate toate, strämutate in atmosfera de acum cateva sute de ani, cänd omul era incä mai apropiat de naturä fi cänd perspectiva in timp, dä incä mai mare grandoare peisagiului ! Acesta e darul färä seamän al lui Mihail Sadoveanu. Observafia discretä a naturei, iubirea lipsitä de ostentafiune, transmutarea acestui sentiment cu o fmefe de adevärat poet — insfärfit, transfigurarea naturei fi a realitätH. Faptul cel mai divers, trecut prin ochii fi prin sufletul lui Mihail Sadoveanu, se scuturä de sgura mediocritärii vulgare. E purificat fi capätä o adäncä semnificafie umanä. Clipa trecätoare, trece in eternitate. Si totul e mobilat. D. MIHAIL SADOVEANU TEATRE TEATRUL NATIONAL: Nora. OPERA ROMANA: Povestirile lui Hoffman. TEATRUL REGINA MARIA: Matinen: Aventura d-lui Dorjan; seara: Aventura d-lui Dorjan. TEATRUL ALHAMBRA: Matinén: Viata e frumoasa; seara: Viat a e frumoasa. TEATRUL MIC: Moritz al II lea. CINEMATOGRAFE ODEON: Pasiunea Jeanei d’Arc. CAPITOL: Cadavrul viu, dupä puternica dramä a lui L. Tolstoi. CINEMA SCALA: Revista Teoria chibritului fi filmul Parada cea mare cu John Gilbert fi Rence Adore. CERCUL MILITAR: Campionul Cowboylor fi revista Bäiat fi fatä. TKlANON: Picadrily, cu Ana May W ong. LUX: Dr. Balsamo (Cagliostro). SELECT: Crinul galben, cu Billie Dove. BULE VÁRD: Razi paia^ä, ou Lon Chaney. ELITE: Printul cargavaluluL LIESUANI: Nata§a, cu Lya da Putti. EFORIE: Verdun, Vision d’Histore. IJPSCANT: Natasa, protejata imparatului. TERRA: Patimile Domnului nostrul Isus Christos fi «Tom Mix». MARNA: Aghiotantul tunului CINEMA GLORIA: O nunta in revolutie cu tista Ekrin. RAHOVA: Iancu Jianu. VOLTA-BUZESTI: Sport fi frumusete. AMERICAN: Simfonia Durerei cu Lilian Gioch. GOLESCU: Sacrificiul spioanei. CEZAR PETRESCU SPECTACOLE CONFERINTE Luni, 1 Aprilie a. c. a avut loc in sala de conferinte a §colilor Unite din str. Colonel Orero conferinta d-lui Millo Wassermann, in fata unui public numeros din acel cartier. D-sa a expus atitudinea organizatiunilor evreesti existente fatä de problemele politice fi sociale, care främäntä actualmente masele evreefti, evidenfind cä numai mifcarea cooperatistä este opera constructivä de ridicare economicä a maselor proletare evreefti. In sustinerea tezei d-sale citeazä imensele servicii aduse maselor proletare de mifcarea cooperatistä, care a contribuit in largä mäsurä la refacerea multor meseriafi, amenintati a fi distrusi de imprejurärile vitrege economice, prin care trecem. — XXVXX------- Teatrul „Carmen Sylva“ Premiera celebrei drame, „Intriga §i Ilmor“, cinci acte de Friedrich von Schiller, are loc Miercuri 3 Aprilie 1929, ora 9 precis, pe scena Teatrului „Carmen Sylva“. Piesa a fost pusä in scena de maestrul Mime Mizu. Distributia cuprinde cele mai bune elemente din teatrul romanesc. Biletele pentru premiere, cat §i pentru spectacolele urmatoare, s'au pus in vanzare, ziua la Agenfia Jean Feder, iar dela 6—10 seara la Cassa Teatrului. Preturile au fost fixate la: Fot. I, lei 120, Fot. II, lei 80 §i Fot. III, lei 50, inclusiv taxele legale și garderoba. at lHDShnl„Mcnurci d-lui Dorjan‘ TEATRUL «REGINA MARIA» reprezinta asta seara, triumfalul succes Aventurii D-LUI DORJAN, sclipitoarea comedie a d-lor N. Vladoiami §i Victor Rodan. AVENTURA D-LUI DORJAN i$i särbätoreste a 25-a reprezentalie, i i f e t e I e sunt mereu in cre$tere, ceea ce ne face sä rtrevedem, cä minunata comedie a d-lor Vladoianu §i Rodan va merge victorioasa spre jubileul de 50 de reprezentafii. fiuturiii principalu interpret, in frunte cu excelentul comedian V. Maximilian, sunt ovafionafi la fiecare läsare de cortina. Aventura d-lui Dorjan, e un succes cu care literatura dramaticä originale se poate mändri. Carjmou. A apärut „Pridvoare“, primul volum de versuri al d-lui Ion Ojog. Volumul e elegant tipärit in editura Tipigajia foronfiu „Bucovina“ ii contine o bunä parte din poeziile publicate in revistele „Gandirea „Flara“, „Cugetul Romänesc“, ,Adevärul literar“, „Ramuri“, etc. Ii parte nepublicate. Vom reveni.