Dreptatea, mai 1929 (Anul 3, nr. 465-488)
1929-05-01 / nr. 465
I * I, fl „i-1 ' il i Câteva mărci de Automobile fel I cu reputaţie mondială carl 1 îşi echipează maşinile cu pneuri şi camare 1 ii o DhVAi Pnom 1 1 u. o. nu 1 1 ROLLS-ROTCE FRANKIN 1 1 ivemig DODGE 1 CADILLAC JORDAN 1 PIERGfi ARROW110 I MARMOR OAKLAND 1 AUBURN PONTIAD 1 MOON FORD 1 PAIOR CHEVROLET fi Depozit General și Desfacere Exclusivă . i „AN 1L 114“ S. A. R. BUCUREȘTI, Pos. Macca B-C. H Telefon 311/79, Adr. Telegr. AN ÎLIN-BUCURESTI. | BANCA CONTINENTALA Societate anonimă română I— Capital social Lei 50 000.000 —i STRADA SMÂRDAN No. 7 ■’ y *—--CCvjJCO—-—i Face orice operațiuni de banca, cumpărări şi vânzări de monede străine, efecte, acţiuni, devize, emite cecuri şi face plăţi în străinătate şi toată ţară. Execută operaţiuni de bursă. insecticidul American în PRAF distruge gândaci, ploşniţe, purici, etc. De vânzare la Farmacii, Drognerii sau depozitari în flacoane a Lei 35, Lei 85 şi Lei 175 flaconul, S. N. ANCO Vid Bucureşti, Str. Academie, Ep. 6 Telefon 89/13. I. Cârjean AVOCAT Consultaţii 07 p. m. Provincia corespondentă Bucureşti 5. Şerban Vodă No. 106 ( Telefon 378/11 , , ROMÂNIA Grefa Tribunalului Ialomiţa Secţia I EXTRACT • Domnul Tudor A. Marin Becheran din comuna Jegălisa judeţul Ialomiţa, prin petiţia înregistrată la No. 13308 din 8 Mai 1928, a intentat acţiune de divorţ contra soţiei sale Ioana Tudor A. Marin Becheran din aceiaşi comună pentru motive determinate de lege, injurii grave, părăsirea domiciliului conjugal. Din căsătoria D-lor au rezultat trei copii minori Natalia, Maria şi Giheorghe. Se publică conform art. 285 cod civil modificat. ‘ No. 12195, 1929 Martie 24 Dos. No. 2364/928. Grefier, indescifrabil V V CAMERA DE COMERŢ ŞI INDUSTRIE BALTI Convocare In conformitate cu dispoziţiunile art. 11 din legea pentru modificarea legei de reorganizare a Camerelor de comerţ şi industrie, publicată în „Monitorul Oficial“ Nr. 36 din 14 Februarie 1929 se convoacă pentru ziuae 26 Mai 1929 membrii Camerei de comerţ şi industrie circumscripţia Bălţi înscrişi în listele electorale ce vor rămânea definitive în ziua de 22 Aprilie a. c. să aleagă membrii Consiliului de Administraţie ai acestei Camere pentru un termen de 4 ani. Alegerea se va face pe scrutini de liste pe fiecare categorie din secţia comercială şi secţia industrială în modul următor: \- Secţia Comercială Categoria I-a va alege o listă cuprinzând 8 membri şi 8 supleanţi. Categoria II-a va alege o listă cuprinzând 9 membri şi 9 supleanţi. 44 Secţia Industrială Categoria IlI-a va alege o listă cuprinzând 3 membri şi 3 supleanţi. Categoria IV-a va alege o listă cuprinzând 4 membri şi 4 supleanţi. Alegerea se va face de către membrii înscrişi în categoriile respective. Nimeni nu poate fi ales decât în categoria în care este înscris ca alegător. Alegerea se va face în localul Primăriei oraşului Bălţi, votarea va dura o singură zi de la ora 8 dim. până la ora 8 seara. Vor fi declaraţi aleşi acei cari figurează pe listele ce vor obţine cel mai mare număr de voturi. Alegătorii vor trebui să prezinte cartea de membru, iar reprezentanţii societăţilor vor trebui să prezinte pe lângă cartea de membru a societăţii şi delegaţia specială a societăţii respective. Preşedinte, Andrei Alexandru. , , L : Secretar, Emil Monuzi - totdeauna Bisa şi Eftin Lei23 m. Americă bună și rezistentă ’£» p m. Spifan nescrobit |g| 1 rezistent și perfect la §§| w spălat Lel4! % m. 1 n dea n supe- Eig 9 ror lat ICO c.m. Lii4! 9 m. Lenet francezpg| 1 desene garantate la Plf 9 spălat, lat 80 cm. [aj fjfi m. brânza ae ceai- |gg| sili ceaiuri practică foarte fffS w ^ rezistentă lat 150 c.m pS Leifli! "S’®81® Taro re iran- Si cez de Mătase pentru j rufărie, dubluri, ele. excepţional de convenabil g* Stofe engleze ' - «Vinde cel mai convenabil \%.Furnizorul Curţii ■ ORGHIDAN Casă fondată în 1878 Depozitarul sifoane ?r . Scfcrell Str. Pânzari No. II Bucureşti Expediem în provincie prin poştă cu ramburs EFORIA SPITALELOR CIVILE DIRECŢIA PADURILOR-REGII Bulevardul Elisabeta No. 5 Publicatiune 0519. 26 Aprilie 1929 In ziua de 6 Mai ora 11 a. m. se va ţine licitaţie publică cu oferte închise pentru vânzarea a circa 1.500 Miei Spânei şi Merinos, aflaţi la moşia Luciu-Giurgeni judeţul Ialomiţa. Garanţia provizorie va fi de 70.000 lei numerar sau efecte garantate de Stat. Dr. Vera Sevastos SPECIALISTA BOLI DE PIELE, VENERICE* SIFILIS STRADA SF. VOEVOZI 17 TEL. 314/17 CONSULT. 38. Stadiul conferinţei dezarmării Paris 28. (Rador). — Ziarele constată că graţie tezelor pe care Franţa le-a apărat cu energie şi autoritate, desbaterile Comisiunei pregătitoare a dezarmării, au făcut un vădit progres. Graţie atitudinei Franţei, speranţa de a vedea popoarele uşurate în parte de sarcinile militare, va fi în curând o realitate. \\ «PIPI ” ~00-^-00 ■' —* {Continuare din pagina l-a) pe spinarea contribuabilului en-glez — pentru ca puterile aliate să-i mai datoreze numai 1.000.000.000 de Tire adică exact suma datorată de Anglia Americei, respectiv jumătatea 'sumei cu care ea s’a împrumutat în numele aliaților în timpul războiului. Aranjamentul cunoscut sub numele de Nota Balfour n’a cîştigat la vremea lui agrementul Laburiştilor. Aceasta a dat motiv acum d-lui Snowden să-l denunţe în termeni tari dela tribuna Parlamentului acuzînd Franţa şi Italia că prosperă pe spinarea Angliei şi comparînd cele patru cincimi pe care Franţa le-a tăiat singură din datoriile ei de război cu confiscarea proprietăţii private practicată de Soviete. A fost un moment dramatic. Somat de d. Churchill să revină asupra unei grave imprudenţe, d. Snowden a declarat că rămîne la termenii săi primi, la repudierea Notei Balfour. D. Macdonald era absent. A doua zi luînd cuvîntul, s’a găsit în critica situaţie de a-şi dezavua colegul sau a repudia şi dînsul nota Balfour. Somat cu insistenţă de d. Churchill, d-sa s’a declarat pentru revizuire şi nu repudiere. Era singurul mod în care putea să-şi abandoneze un coleg aproape egal cu sine în partid. Presa de dreapta însă deploră incidentul şi nu e satisfăcută de cuvântul «reviziune» menit să aducă haos în actualul echilibru cîştigat în Europa prin Antanta Cordială şi celelalte acorduri Aliate. Franţa mai mult lezată decît îngrijorată a socotit un moment atacul ca un acces opoziţionist menit să capteze votul contribuabilului britanic. Se pare totuş că un lucru va rămîne stabilit, acela că Anglia nu va obţine dela aliaţi mai mult decît ce s’a stabilit în nota .Balfour. Şi atunci la ce bun să trezeşti inimiciţii, să zdruncini ordine şi să tulburi atmosfere cu greu stabilite, numai de dragul de a «împuşca fantome» — cum caracterizează Manchester Guardian, aventura parlamentară a domnului Snowden. SORRONICOLUS tot despre arta noua c_-_QO-^00% (Continuare din pagina i-a) rioare pe care artistul vrea să le exprime în arta lui. Teoreticianul renașterii italiene Leon Baptista Alberti, vorbind despre artă enumără par’că percepte ale constructivismului modern. Fie vorba de cubism, dadaism, futurism sau constructivism, ne găsim azi înaintea aceluiaş fenomen modern. Creiatorul artei noui este sau copilul care se îmbată de bucuria naivă şi curată de a creia fantastic o altă lume, sau vrăjitorul care luptă cu materia şi insuflă viaţă nouă cu nervi şi sânge făpturilor sale. Toate domeniile artei cunosc influenţa curentului modern. Elementele generale sunt simplificarea prin reîntoarcerea la adevăratele şi specificele mijloace de expresie ale fiecărei arte şi mai ales revizuirea materialelor pentru o expresie nouă, mai iscusită şi mai intensă. Literatura şi muzica sunt azi un vast laborator de armonii, de construcţii nouă şi nebănuite din care scapără minuni. Arhitectura nouă a transformat oraşe întregi în Germania, în Olanda, în Belgia, şi de curând în Franţa sunt aglomeraţii întregi construite în stilul epocii. Arta interiorului şi meşteşugul modern înfloresc în Weimar sub conducerea unui Kandisky sau a unui Klee. Teatrul constructivist rus a revoluţionat lumea prin coreografia lui Tairov. Cinematograful a realizat, după concepţiile suedezului Egelling, tabloul în timp, adică o simfonie de forme abstracte, în succesiune, după legi plastice. Este soluţia reală a teoriilor dinamice futuriste, în domeniul abstracţiei. Se mai poate adăuga, în ciuda colora ce, călărind pe cancanuri de ‘căfenea, trâmbiţează moartea cubismului, că niciodată im curent n’a exercitat o mai puternică simultană zguduire şi desmorţire a forţelor artistice pe toată scoarţa pământului în tot spiritul uman, ca cel de azi. Fireşte, argumentele invocate de d. Marcel Iancu au primit confirmarea celor ce militează sub imperativul aceloraşi principii. Rămân însă întotdeauna în minoritate înaintaşii poate, tocmai pentru a li se preţui şi mai mult sacrificiul. Aşa lipsită de coherenţă şi de omogenitate cum e, expoziţia grupului modern de la Academia artelor decorative, merită mai mult interes decât confuzia totală de stiluri şi de tendinţe minore în care a fost organizat actualul Salon Oficial. Cel puţin, moderniştii se conduc de un criteriu care, deasupra mijloacelor contradictorii de expresie, îi uneşte şi-i menţine laolaltă. Pe cei de la Salon îi dezbină mediocritatea şi suficienţa. Cele câteva tablouri bune expuse acolo de artişti recunoscuţi stau dojenitoare alături de panouri ilustrate de opintelile sterile ale «maeştrilor» rataţi şi ale protejaţilor fără talent. Şi dintr’o astfel de atmosferă să ne mirăm că lipseşte Demian ? ** H. BLAZIAN dreptatea Concluzia anchetelor ordonate de ministerul de interne şi de prefecturi. Risipa de bani prin călcarea legilor. Subvenţierea campaniilor de presă Activitatea parlamentarilor liberali s’a rezumat aproape exclusiv la proteste contra dizolvării consiliilor comunale instalate de ei în 1924. Şi deşi li s’a răspuns întotdeauna de pe banca ministerială, arătânduli-se pentru fiecare caz aproape, concluziile anchetelor ordonate de minister sau de prefecturi, totuşi liberalii nu s’au sfiit că înfrunte tribuna. Toate anchetele conchid în felul următor: «Având în vedere toate cele enumerate prin prezentul rezultă clar că acest consiliu comunal a compormis cu reacredinţă interesele administraţiunii ce i s'au încredinţat, deci în conformitate cu dispoziţiunile art. .. . din legea administrativă, urmază a fi disolvat, iar ulterior să se avizeze justiţia pentru sancţionarea tuturor neorânduelilor, iar în ce priveşte daunele suferite de comună, să se facă aplicarea art. .. din aceiaşi lege». Această încheere o găsim şi la ancheta ordonată de prefectura judeţului Ialomiţa împotriva consiliului comunal din Slobozia. Şi totuşi la dizolvarea acestui consiliu s’a opus, din partea liberalilor, o dâră rezistenţă. Cum a fost gospodărită Slobozia Primarul comunei,din oarecare A. Cornea, pare să fi întrecut prin actele administraţiunii sale pe toţi confraţii săi liberali. Un gest de mare curaj a fost încălcarea atribuţiilor remuneratorii ale celorlalţi consilieri comunali, şi revocarea ilegală a celor cari au încercat să se împotrivească. Rămas singur, primarul Cornea a ştiut să-şi neglijeze toate îndatoririle, păgubind cu milioane comuna, şi încărcându-i bugetul pe câţiva ani de aici înainte, trăgând în schimb toate foloasele posibile. Şi-a alocat din bugetul comunei sume mari de bani pentru călătorii de agrement la Bucureşti, şi-a pricopsit rude şi cunoscuţi dându-le în antrepriză lucrări, fără licitaţie publică şi fără cel puţin să respecte o limită peste care nu putea trece decât fraudulos. Subvenţionarea unei campanii de presă Dar pentru că multe din isprăvile sale au fost aflate de cetăţenii revoltaţi, şi pentru că unele ziare au început să-i denunţe operaţiile, primarul Cornea a subvenţionat un corespondent al ziarului «Viitorul», care să-i susţină în câteva articole elogioase activitatea desfăşurată «în interesele comunei». Campania contra cooperativei «Gospodăria» Zelul destructiv al primarului Cornea nu era însă satisfacut. Şi pentru că în Slobozia se înjghebase o cooperativă, în a cărei compunere nu figurau decât oameni cinstiţi şi gospodari, şi la a cărei conducere nu s’a putut vârî niciun liberal, primarul s’a gândit că acelaş ziarist se va preta desigur în schimbul unei frumoase sume, să facă loc în coloanele «Viitorului» unei serii de articole, cari să defăimeze pe conducătorii cooperativei şi să le paralizeze intenţiile bune. Ancheta ce s’a făcut la primăria Slobozia a constatat toate aceste nereguli şi tâlhării. Consiliul comunal urmează a fi dizolvat, iar gestiunea lui trimisă spre cercetare parchetului. Noua lege administrativă va pune capăt acestei stări de lucruri, înlăturând dela conducerea administraţiunii comunale pe toţi cei cari au gospodărit în dauna intereselor locale, după sistemul introdus de liberali şi abolit odată cu căderea lor doia guvern. AVIZ Se aduce la cunoştinţa d-lor acţionari că Adunarea Generală a Băncii de Cedit Român, întrunită în ziua de 27 Aprilie 1929 a hotărât împărţirea unui dividend de 18 la sută, mai puţin impozitele. Plata cuponului No. 20 se va efectua cu începere de la 29 Aprilie a. c. la casieria Băncii în Bucureşti, strada Stavropoleos No. 6 precum şi la sucursalele Băncii din Brăila, Constanţa, Cernăuţi şi la Agenţia Bălţi. MOTOARE pfiwre DIESEI Orizontale si Verticale SE MOTORNA, FlTItOL SI BUH21SI EN BiPOÎIT Motoare ie Sas aărae, LftSMiÎIffi si LQS9H0SIL3 cu mototira täa brnainä sMöSoy/nS» MO'SOÄRH &4AR9MS tiv matorsesă KfipresantáRía generală! DumiSru 3 P©st3 SS)§© motoara instalate In tară *cu mul*a&ii artistică însemnări _ —,— O EXPOZIŢIE ORIENTALA LA FRAGA Direcţiunea Târgurilor de Mostre pregăteşte pentru anul viitor o nouă expoziţie specială. Ultimele expoziţii, şi în special expoziţia porturilor şi Băilor, au avut mare succes şi au stârnit şi un interes general, aşa că sunt date condiţiunile pentru întreprinderi analoage, eventual organizate în proporţii şi mai mari. E vorba de organizarea unei mari Expoziţii orientale, care să ofere o revistă a comerţului şi industriei din Orientul apropiat şi îndepărtat. Dintre statele independente vor participa Turcia, Persia, Japonia, China, apoi câteva colonii. Este probabil că vor participa şi statele din Balcani. Proectul expoziţiei orientede este cercetat cu mare îngrijire de către comitetul de conducere a Târgurilor de Mostre din Praga. TEZAURUL Cartierul Maiden-Lane din Neiw- York poate fi socotit o adevărată «Golconda» modernă a lumii. Aci sunt concentrate peste 200 de întreprinderi industriale şi comerciale ocupate exclusiv cu montarea şi vânzarea bijuteriilor. Maiden-Lane se află în parte de sud a insulei Manhattan. Aci, pe o suprafaţă de numai 50 acre se află şi cele mai mari bănci din New- York. Cantitatea de bani, de aur, de efecte şi de bijuterii, se evaluiază şi sute de miliarde în dolarii Americanii îi zic acestui cartier, cea mai preţioasă parte a Universului. Tot aci se concentrează şi toate minunile technice întrebuinţate pentru apărarea «Golcondei» împotriva bandiţilor; invenţiunile supreme combinând fero-betonul, oţelul, chimia şi electricitatea, se aplică aparatelor de pază, necunoscute încă ori în restul lumii. Subteranele blindate ale băncii «Federal-Rezerve», construite la adâncime de 15 metri ocupă primul loc. Zidurile lor sunt făcute din ferobeton şi conţin o reţea deasă de microfoane, încât fiece atingere sau lovire la suprafaţa zidurilor se comunică în mod automat la centrala de gardă. «Camera» în care se plasează zecile de miliarde e construită din oţel şi plasată ca un «dop chinezesc» între zidurile subteranei. Coridoarele acesteia sunt făcute la colţuri şi la cotituri din oglinzi de cristal care permit paznicilor să vadă orice mişcare, lumină sau umbră, chiar din jurul sentinelelor vecine. «Seif»-urile bancherilor şi bijutierilor semnalează «Centralei» până şi o atingere cu acul a suprafeţei lor blindate; şi, în plus, o astfel de atingere aduce moartea fulgerătoare a omului care ar ţine în mână acul, atât de puternică şi descărcătură energiei electrice, în caz de atingere. E, de fapt, un fulger artificial aplicat pentru paza bogăţiilor «Golcondei». Legendele indiene spun că Golconda era păzită de fulgere!... Dar poliţia nu se mulţumeşte cu această tehnică, oricât de formidabilă s'ar părea. In jurul acelor 50 acre e formată o «linie moartă» sau un «cordon sanitar». Orice fost sau actual pungaş de buzunare, criminal, bandit, etc., e arestat, când e recunoscut de poliţie înăuntrul acestei linii şi deţinut un an în cea mai strictă izolare, chiar dacă e un ocnaş eliberat sau un hoţ ori asasin amnistiat, etc.... O DEMONSTRATIE INDIVIDUALA Parisul victorios, după răsboi, a ajuns la o auto-reclamă care dă mult de gândit, intr'o zi, un francez, purtând un mic geamantan într’o mână şi însoţit de nevasta care ducea în braţe un copil, a apărut pe străzile din centrul Parisului, păşind mereu înainte. Pe piept purta o inscripţie: — Caut de lucru. Pe un umăr era fixat un certificat de concediere de la fabrică, iar pe altul — o autorizaţie a poliţiei de a face această manifestaţie. O altă foaie de hârtie de pe pălăria demonstrantului, conţinea numele şi adresa. UN CONGRES AL ARTIŞTILOR SOVIETICI In ziua de 22 Aprilie s’a deschis la Moscova al 1-lea congres al artiştilor din Rusia Sovietică. Teatrale Joi 2 Mai seara, se joacă, pentru a treizeci şi cincea (a şaizeci şi opta oară) «Papagalii» de Const. Râuleţ, marele succes al stagiunei. Duminecă 28 Aprilie la ora 10 şi jum. dim. a avut loc la Teatrul Fantasio din str. Sărindar, al IX- lea spectacol pentru muncitori organizat de ministerul muncii. S-a reprezentat «Viaţa e frumoasă» comedie în trei acte de Marcel Achard, cu d. Iancovescu, Marietta Sadova, etc. ie«----. RADIO Marţi 30 Aprilie 1929 396,3 m. BUCUREŞTI 0,12 kw. 17: Orch. Leon, muzică uşoară. 17.50: Bul. met. şi ştiri de presă. 18: Prezentări literare: d. Petre Comarnescu: Despre Matei Luca Caragiale. 1815: Orch. radio. 19: Lecţie de limba engleză. 20.30: Retransmisiune de la Opera Ropuma: «Faust» de Ch. Gounod, INTERPRETAREA Faust: d. A. Georgewsky, Mefistofcle: d. G. Niculesou-Bassu Valentin: d- A. Alger. Siebei: d-na S. Verbioni. Margareta: d-na Ficu L. Pomponiu. Marta: d-na Virgina Miciora. Brander:: d. I. Manolescu. In actul II vals și în actul V baletul: «NOAPTEA VALPURGIEI» cu d-ra Eleonora Dobieczka, d. A. Romanovsky și coral de balet. Conducerea muzicală: d. Al. Alessandrescu. Direcția de scenă: José Arați, ISTORIC Faust, operă în 5 acte, de Charles Gounod (1818—1893), a fost reprezentat pentru prima oară la 19 Martei 1859 la Théatre-Liridlle din Paris. Libretul a fost scris de Michel Carré şi Jules Barbier, după partea întâia a celebrului roman al lui Goethe. Această capodoperă a literaturii germane a fost un nesecat isvor de inspiraţie pentru scriitori şi muzicanţi, cari au tradus-o în chipurile cele mai felurite. Romanul lui Goethe a fost jucat, cântat, mimat, dansat. Numeroşi compozitori, ca: Berlioz, Spohr, Schumann, Liszt, sau mai mărunţi, ca: Zoellner, Lassen, M-me Berlin, etc., au cântat dragostea lui Faust pentru Margareta. Opera lui Gounod nu este nicidecum, după cum se pretinde, o desfigurare sau o caricaturizare a romanului lui Goethe. Dimpotrivă compozitorul a ştiut cu dibăcie să aleagă numai scenele ce puteau fi puse în muzică, scene, care, deşi episodice în roman au devenit sâmburele textului muzical. Dialogul vorbit în versiunea primitivă, a fost mai târziu pus în muzică, în versiunea definitivă. Lucrarea lui Gounod este fără îndoială una dintre operele reprezentative ale geniului francez, prin claritate, logica şi eleganţa limbagiului muzical, una din capodopeirile cele mai autentice ale muzicii dramatice din toate timpurile. SUBIECTUL Actul I. Faust, în declinul vieţii, chiamă la dânsul pe Satan. Mefistofele îl face prin puterea magiei sale, să întrevadă chipul fermecător al Margaretei, iar Faust ia înfăţişarea unui tânăr plin de viaţă. Actul al II-lea. La porţile oraşului, Mefisto apare în mijlocul unei kermese şi închină în sănătatea Margaretei. Fratele acesteia, Valentin îl provoacă la duel, dar spada i se frânge. Mefisto îi făgădueşte lui Faust, că-l va arăta în curând pe frumoasa Margareta care trece şi refuză compania lui Faust. Actul al Ill-lea, Siebel, aduce Margaretei flori. Mefisto şi Faust pătrund la rându-ie în curtea ei şi Margareta este fermecată cu o lădiţă cu daruri scumpe. Faust destăinueşte Margaretei dragostea, care e de altfel împărtăşită şi de dânsa. Actul al IV-lea, Mefisto, urmat de Faust, vine să cânte o serenadă sub ferestrele Margaretei părăsite. Valentin, auzind cântecul, cere socoteală îndrăzneţilor. O luptă cu spada şi Valentin cade, lovit de moarte, blestemându-şi sora. Actul al V-lea. Mefisto conduce pe Faust în infern spre a-i arăta bogăţiile imperiului său în Noaptea Vulpurgiei. Deodată apare în fața privirilor sale spectrul Margaretei care moare, iar sufletul său răscumpărat se înalţă spre ceruri. SPECTACOLELE ZILEI OPERA ROMANA: Faust. TEATRUL NATIONAL: Meşterul Manole. TEATRUL REGINA MARIA: Topaze. TEATRUL ALHAMBRA: Viaţa e frumoasă. TEATRUL CARMEN SILVA: Intrigă şi amor. CINEMATOGRAFE ODEON: Seducătoarea CAPITOL: Punctul negru. CINEMA SCALA: Revista Paştele Calului şi filmul Păţaniile unui Reporter, cu Carlo Aldini. ELITE: Moulin Rouge cu Olga Tschechova. TRIANON: Cântăreţul de Jazz. SELECT: «Vijelia» cu Lillian Gish şi Lars Hanson. Completare: Napoleon şi Iosephina (film colorat). LUX: L’Occident cu Jaque Catelain CINEMA BULEVARD PALACE: Târgul de sclave cu Billie Dove. LIPSCANI PALACE: Insula Vrajelor. EFORIE: Uraganul. CINEMA TERRA: Don Douglas în Buffalo Bill. AMERICAN: Picadilly cu Anna May Wong şi Caterina cea Mare. Viziune istorică colorată. MARNA: «Femeile nebune» cu Harry Liedke şi artişti. GLORIA: Prinţ şi Călăuză cu Harry Liedke acompaniat de cor. CINEMA RAHOVA: Fecioara Parisului cu Anny Ondra, Andre Eoanne şi Hans Junkerman. VOLTA BUZEŞTI: Misterul Circului Iordan şi trupa de reviste Costin. REX: Toboganul morţii şi o comedie. GOLESCU: «Zorro» cu Douglas Fairbanks. FILANTROPIA: Cocoșatul de la Notre Dame, operă complectă, ^ •IT .