Dreptatea, mai 1929 (Anul 3, nr. 465-488)

1929-05-01 / nr. 465

I * I, fl „i-1 ' il i Câte­va mărci de Automobile fel I cu reputaţie mondială carl 1 îşi echipează maşinile cu pneuri şi camare 1 ii o DhVAi Pnom 1 1 u. o. nu 1 1 ROLLS-ROTCE FRANKIN 1 1 ivemig DODGE 1 CADILLAC JORDAN 1 PIERGfi ARROW110 I MARMOR OAKLAND 1 AUBURN PONTIAD 1 MOON FORD 1 PAIOR CHEVROLET fi Depozit General și Desfacere Exclusivă . i „A­N 1L 114“ S. A. R. BUCUREȘTI, Pos. Macca B-C. H Telefon 311/79, Adr. Telegr. AN ÎLIN-BUCURESTI. | BANCA CONTINENTALA Societate anonimă română I— Capital social Lei 50 000.000 —i STRADA SMÂRDAN No. 7 ■’ y *—--CCvjJCO—-—i Face orice operațiuni de banca, cumpărări şi vânzări de monede străine, efecte, acţiuni, devize, em­ite cecuri şi face plăţi în străină­tate şi toată ţară. Execută operaţi­uni de bursă. insecticidul American în PRAF distruge gândaci, ploşniţe, purici, etc. De vânzare la Farmacii, Drognerii sau depozitari în flacoane a Lei 35, Lei 85 şi Lei 175 flaconul, S. N.­­ ANCO Vid Bucureşti, Str. Academie, Ep. 6 Telefon 89/13. I. Cârjean­­ AVOCAT Consultaţii 0­7 p. m. Provincia corespondentă Bucureşti 5. Şerban Vodă No. 106 ( Telefon 378/11 , , ROMÂNIA Grefa Tribunalului Ialomiţa Secţia I EXTRACT • Domnul Tudor A. Marin Beche­­ran din comuna Jegălisa judeţul Ia­lomiţa, prin petiţia înregistrată la No. 13308 din 8 Mai 1928, a inten­tat acţiune de divorţ contra soţiei sale Ioana Tudor A. Marin Beche­­ran din aceiaşi comună pentru mo­tive determinate de lege, injurii gra­ve, părăsirea domiciliului conjugal. Din căsătoria D-lor au rezultat trei copii minori Natalia, Maria şi Giheorghe. Se publică conform art. 285 cod civil modificat. ‘ No. 12195, 1929 Martie 24­­ Dos. No. 2364/928. Grefier, indescifrabil V V CAMERA DE COMERŢ ŞI INDUSTRIE BALTI Convocare In conformitate cu dispoziţiunile art. 11 din legea pentru modifica­rea legei de reorganizare a Ca­merelor de comerţ şi industrie, pu­blicată în „Monitorul Oficial“ Nr. 36 din 14 Februarie 1929 se con­voacă pentru ziua­­­e 26 Mai 1929 membrii Camerei de comerţ şi in­dustrie circumscripţia Bălţi înscrişi în listele electorale ce vor rămâ­nea definitive în ziua de 22 Apri­lie a. c. să aleagă membrii Consi­liului de Administraţie ai acestei Camere pentru un termen de 4 ani. Alegerea se va face pe scrutini de liste pe fiecare categorie din secţia comercială şi secţia indus­trială în modul următor: \-­­­ Secţia Comercială Categoria I-a va alege o listă cuprinzând 8 membri şi 8 supleanţi. Categoria II-a va alege o listă cu­prinzând 9 membri şi 9 supleanţi. 44 Secţia Industrială Categoria IlI-a va alege o listă cuprinzând 3 membri şi 3 supleanţi.­­ Categoria IV-a va alege o listă cuprinzând 4 membri şi 4 supleanţi.­­ Alegerea se va face de către mem­brii înscrişi în categoriile respec­tive. Nimeni nu poate fi ales de­cât în categoria în care este înscris ca alegător. Alegerea se va face în localul Primăriei oraşului Bălţi, votarea va dura o singură zi de la ora 8 dim. până la ora 8 seara.­­ Vor fi declaraţi aleşi acei cari figurează pe listele ce vor obţine cel mai mare număr de voturi. Alegătorii vor trebui să prezinte cartea de membru, iar reprezentan­ţii societăţilor vor trebui să pre­zinte pe lângă cartea de membru a societăţii şi delegaţia specială a societăţii respective.­­ Preşedinte, Andrei Alexandru. , ,­ L : Secretar, Emil Monuzi - totdeauna Bisa şi Eftin Lei23 m. Americă bună și rezistentă ’­£» p m. Spifan nescrobit |g| 1 rezistent și perfect la §§| w spălat Lel4! % m. 1 n d­­­ea n supe- Eig 9 r­or lat ICO c.m. Lii4! 9 m. Lenet francezpg| 1 desene garantate la Plf 9 spălat, lat 80 cm. [aj fjfi m. brânza ae ceai- |gg| sili ceaiuri practică foarte fffS w ^ rezistentă lat 150 c.m pS Leifli! "S’®81® Taro re iran- Si cez de Mătase pentru j­­ rufărie, dubluri, ele. excepţional de convenabil g* Stofe engleze ' - «Vinde cel mai convenabil \%.Furnizorul Curţii ■ ORGHIDAN Casă fondată în 1878 Depozitarul sifoane ?r . Scfcrell Str. Pânzari No. II Bucureşti­­ Expediem în provincie prin­­ poştă cu ramburs EFORIA SPITALELOR CIVILE DI­RECŢIA PADURILOR-REGII Bulevardul Elisabeta No. 5 Publicatiune 0519. 26 Aprilie 1929 In ziua de 6 Mai ora 11 a. m. se va ţine licitaţie publică cu o­­ferte închise pentru vânzarea a cir­ca 1.500 Miei Spânei şi Merinos, aflaţi la moşia Luciu-Giurgeni ju­deţul Ialomiţa. Garanţia provizorie va fi de 70.000 lei numerar sau efecte ga­rantate de Stat. Dr. Vera Sevastos SPECIALISTA BOLI DE PIELE, VENERICE* SIFILIS STRADA SF. VOEVOZI 17 TEL. 314/17 CONSULT. 3­8. Stadiul conferinţei dezarmării Paris 28. (Rador). — Ziarele constată că graţie tezelor pe ca­re Franţa le-a apărat cu energie şi autoritate, desbaterile Comi­­siunei pregătitoare a dezarmă­rii, au făcut un vădit progres. Graţie atitudinei Franţei, speran­ţa de a vedea popoarele uşurate în parte de sarcinile militare, va fi în curând o realitate. \\ «PIPI ” ~00-^-00 ■' —* {Continuare din pagina l-a) pe spinarea contribuabilului en-­­­glez — pentru ca puterile aliate să-i mai datoreze numai 1.000.000.000 de Tire adică exact suma datorată de Anglia Americei, respectiv jumăta­tea 'sumei cu care ea s’a împrumu­tat în numele aliaților în timpul războiului. Aranjamentul cunoscut sub nu­mele de Nota Balfour n’a cîştigat la vremea lui agrementul Laburiş­tilor. Aceasta a dat motiv acum d-lui Snowden să-l denunţe în termeni tari dela tribuna Parlamentului a­­cuzînd Franţa şi Italia că prosperă pe spinarea Angliei şi comparînd cele patru cincimi pe care Franţa le-a tăiat singură din datoriile ei de război cu confiscarea proprietă­ţii private practicată de Soviete. A fost un moment dramatic. So­mat de d. Churchill să revină asu­pra unei grave imprudenţe, d. Snow­den a declarat că rămîne la terme­nii săi primi, la repudierea Notei Balfour. D. Macdonald era absent. A doua zi luînd cuvîntul, s’a găsit în criti­ca situaţie de a-şi dezavua colegul sau a repudia şi dînsul nota Bal­four. Somat cu insistenţă de d. Chur­chill, d-sa s’a declarat pentru revi­zuire şi nu repudiere. Era singurul mod în care putea să-şi abandoneze un coleg aproape egal cu sine în partid. Presa de dreapta însă deploră in­cidentul şi nu e satisfăcută de cu­vântul «reviziune» menit să aducă haos în actualul­ echilibru cîştigat în Europa prin Antanta Cordială şi celelalte acorduri Aliate. Franţa mai mult lezată decît îngrijorată a socotit un moment a­­tacul ca un acces opoziţionist menit să capteze votul contribuabilului britanic. Se pare totuş că un lucru va ră­­mîne stabilit, acela că Anglia nu va obţine dela aliaţi mai mult de­cît ce s’a stabilit în nota .Balfour. Şi atunci la ce bun să trezeşti ini­miciţii, să zdruncini ordine şi să tulburi atmosfere cu greu stabilite, numai de dragul de a «împuşca fantome» — cum caracterizează Manchester Guardian, aventura par­lamentară a domnului Snowden. SORRONICOLUS tot despre arta noua c_-_QO-^00­­% (Continuare din pagina i-a)­ rioare pe care artistul vrea să le exprime în arta lui. Teoreticianul renașterii italiene Leon Baptista Alberti, vorbind des­pre artă enumără par’că percepte ale constructivismului modern. Fie vorba de cubism, dadaism, futurism sau constructivism, ne gă­sim azi înaintea aceluiaş fenomen modern. Creiatorul artei noui este sau co­pilul care se îmbată de bucuria naivă şi curată de a creia fantastic o altă lume, sau­­ vrăjitorul care luptă cu materia şi insuflă viaţă nouă cu nervi şi sânge făpturilor sale. Toate domeniile artei cunosc in­fluenţa curentului modern. Elemen­tele generale sunt simplificarea prin reîntoarcerea la adevăratele şi specificele mijloace de expresie ale fiecărei arte şi mai ales revizuirea materialelor pentru o expresie nouă, mai iscusită şi mai intensă. Literatura şi muzica sunt azi un vast laborator de armonii, de con­strucţii nouă şi nebănuite din care scapără minuni. Arhitectura nouă a transformat oraşe întregi în Germania, în O­­landa, în Belgia, şi de curând în Franţa sunt aglomeraţii întregi con­struite în stilul epocii. Arta inte­riorului şi meşteşugul modern în­floresc în Weimar sub conducerea unui Kandisky sau a unui Klee. Teatrul constructivist rus a revo­luţionat lumea prin coreografia lui Tairov. Cinematograful a realizat, după concepţiile suedezului Egelling, ta­bloul în timp, adică o simfonie de forme abstracte, în succesiune, după legi plastice. Este soluţia reală a teoriilor dinamice futuriste, în do­meniul abstracţiei. Se mai poate a­­dăuga, în ciuda colora ce, călărind pe cancanuri de ‘căfenea, trâmbi­ţează moartea cubismului, că nici­odată im curent n’a exercitat o mai puternică simultană zguduire şi des­morţire a forţelor artistice pe toată scoarţa pământului în tot spiritul uman, ca cel de azi. Fireşte, argumentele invocate de d. Marcel Iancu au primit confir­marea celor ce militează sub im­perativul aceloraşi principii. Ră­mân însă în­totdeauna în minori­tate înaintaşii poate­, tocmai pen­tru a li se preţui şi mai mult sa­crificiul. Aşa lipsită de coherenţă şi de o­­mogenitate cum e, expoziţia grupu­lui modern de la Academia artelor decorative, merită mai mult inte­res decât confuzia totală de stiluri şi de tendinţe minore în care a fost organizat actualul Salon Oficial. Cel puţin, moderniştii se con­duc de un criteriu care, deasupra mijloacelor contradictorii de ex­presie, îi uneşte şi-i menţine lao­laltă. Pe cei de la Salon îi dezbină me­diocritatea şi suficienţa. Cele câteva tablouri bune expu­se acolo de artişti recunoscuţi stau dojenitoare alături de panouri ilus­trate de opintelile sterile ale «maeş­trilor» rataţi şi ale protejaţilor fără talent. Şi dintr’o astfel de atmosferă să ne mirăm că lipseşte Demian ? ** H. BLAZIAN dreptatea Concluzia anchetelor ordonate de minis­terul de interne şi de prefecturi. Risipa de bani prin călcarea legilor. Subvenţie­­rea campaniilor de presă Activitatea parlamentarilor libe­rali s’a rezumat aproape exclusiv la proteste contra dizolvării consiliilor comunale instalate de ei în 1924. Şi deşi li s’a răspuns întotdeauna de pe banca ministerială, arătând­u­­li-se pentru fiecare caz aproape, con­cluziile anchetelor ordonate de mi­nister sau de prefecturi, totuşi libe­ralii nu s’au sfiit că înfrunte tri­buna. Toate anchetele conchid în felul următor: «Având în vedere toate cele enu­merate prin prezentul rezultă clar că acest consiliu comunal a compor­mis cu reacredinţă interesele adm­i­­nistraţiunii ce i s'au încredinţat, deci în conformitate cu dispoziţiuni­le art. .. . din legea administrativă, urmază a fi disolvat, iar ulterior să se avizeze justiţia pentru sancţiona­rea tuturor neorânduelilor, iar în ce priveşte daunele suferite de comu­nă, să se facă aplicarea art. .. din aceiaşi lege». Această încheere o găsim şi la an­cheta ordonată de prefectura judeţu­lui Ialomiţa împotriva consiliului comunal din Slobozia. Şi totuşi la dizolvarea acestui con­siliu s’a opus, din partea liberalilor, o dâră rezistenţă. Cum a fost gospodărită Slobozia Primarul comunei,din oarecare A. Cornea, pare să fi întrecut prin ac­tele administraţiunii sale pe toţi confraţii săi liberali. Un gest de mare curaj a fost încăl­carea atribuţiilor remuneratorii ale celorlalţi consilieri comunali, şi re­vocarea ilegală a celor cari au în­cercat să se împotrivească. Rămas singur, primarul Cornea a ştiut să-şi neglijeze toate îndatoriri­le, păgubind cu milioane comuna, şi încărcându-i bugetul pe câţiva ani de aici înainte, trăgând în schimb toate foloasele posibile. Şi-a alocat din bugetul comunei sume mari de bani pentru călătorii de agrement la Bucureşti, şi-a pri­copsit rude şi cunoscuţi dându-le în antrepriză lucrări, fără licitaţie pu­blică şi fără cel puţin să respecte o limită peste care nu putea trece de­cât fraudulos. Subvenţionarea unei campanii de presă Dar pentru că multe din isprăvile sale au fost aflate de cetăţenii re­voltaţi, şi pentru că unele ziare au început să-i denunţe operaţiile, pri­marul Cornea a subvenţionat un co­respondent al ziarului «Viitorul», care să-i susţină în câteva articole elogioase activitatea desfăşurată «în interesele comunei». Campania contra coope­rativei «Gospodăria» Zelul destructiv al primarului Cor­nea nu era însă satisf­acut. Şi pentru că în Slobozia se înjghebase o coo­perativă, în a cărei compunere nu figurau decât oameni cinstiţi şi gos­podari, şi la a cărei conducere nu s’a putut vârî niciun liberal, pri­marul s’a gândit că acelaş ziarist se va preta desigur în schimbul u­­nei frumoase sume, să facă loc în coloanele «Viitorului» unei serii de articole, cari să defăimeze pe con­ducătorii cooperativei şi să le pa­ralizeze intenţiile bune. Ancheta ce s’a făcut la primăria Slobozia a constatat toate aceste nereguli şi tâlhării. Consiliul comunal urmează a fi dizolvat, iar gestiunea lui trimisă spre cercetare parchetului. Noua lege administrativă va pune capăt acestei stări de lucruri, înlă­turând dela conducerea administra­­ţiunii comunale pe toţi cei cari au gospodărit în dauna intereselor lo­cale, după sistemul introdus de libe­rali şi abolit odată cu căderea lor doi­a guvern. AVIZ Se aduce la cunoştinţa d-lor acţio­nari că Adunarea Generală a Băn­cii de Cedit Român, întrunită în ziua de 27 Aprilie 1929 a hotărât împărţirea unui dividend de 18 la sută, mai puţin impozitele. Plata cuponului No. 20 se va e­­fectua cu începere de la 29 Aprilie a. c. la casieria Băncii în Bucureşti, strada Stavropoleos No. 6 precum şi la sucursalele Băncii din Brăila, Constanţa, Cernăuţi şi la Agenţia Bălţi. MOTOARE pfiwre DIESEI Orizontale si Verticale SE MOTORN­A, FlTItOL SI BUH21SI EN BiPOÎIT Motoare ie Sas aărae, LftSMiÎIffi si LQS9H0SIL3 cu mototira täa brnainä sMöSoy/nS» MO'SOÄRH &4AR9MS tiv matorsesă KfipresantáRía generală! DumiSru 3 P©st3 SS)§© motoara instalate In tară *cu mul*a&­ii artistică însemnări _ —,— O EXPOZIŢIE ORIENTALA LA FRAGA Direcţiunea Târgu­rilor de Mos­tre pregăteşte pentru anul viitor o nouă expoziţie specială. Ultimele expoziţii, şi în special expoziţia porturilor şi Băilor, au avut ma­re succes şi au stârnit şi un inte­res general, aşa că sunt date con­­diţiunile pentru întreprinderi ana­­loage, eventual organizate în pro­porţii şi mai mari. E vorba de organizarea unei mari Expoziţii orientale, care să o­­fere o revistă a comerţului şi in­dustriei din Orientul apropiat şi îndepărtat. Dintre statele independente vor participa Turcia, Persia, Japonia, China, apoi câteva colonii. Este probabil că vor participa şi statele din Balcani. Proectul expoziţiei o­­rientede este cercetat cu mare în­grijire de către comitetul de con­ducere a Târgurilor de Mostre din Praga. TEZAURUL Cartierul Maiden-Lane din Neiw- York poate fi socotit o adevărată «Golconda» modernă a lumii. Aci sunt concentrate peste 200 de între­prinderi industriale şi comerciale ocupate exclusiv cu montarea şi vânzarea bijuteriilor. Maiden-Lane se află în­ parte de sud a insulei Manhattan. Aci, pe o suprafaţă de numai 50 acre se află şi cele mai mari bănci din New- York. Cantitatea de bani, de aur, de efecte­ şi de bijuterii, se evaluiază şi sute de miliarde în dolarii Ame­ricanii îi zic acestui cartier, cea mai preţioasă parte a Universului. Tot aci se concentrează şi toate mi­nunile technice întrebuinţate pentru apărarea «Golcondei» împotriva ban­diţilor; invenţiunile supreme com­binând fero-betonul, oţelul, chimia şi electricitatea, se aplică aparate­lor de pază, necunoscute încă ori în restul lumii. Subteranele blindate ale băncii «Fe­deral-Rezerve», construite la adânci­me de 15 metri ocupă primul loc. Zidurile lor sunt făcute din fero­­beton şi conţin o reţea deasă de microfoane, încât fiece atingere sau lovire la suprafaţa zidurilor se co­munică în mod automat la centrala de gardă. «Camera» în care se pla­sează zecile de miliarde e construită din oţel şi plasată ca un «dop chine­zesc» între zidurile subteranei. Cori­doarele acesteia sunt făcute la col­ţuri şi la cotituri din oglinzi de cris­tal care permit paznicilor să vadă orice mişcare, lumină sau umbră, chiar din jurul sentinelelor vecine. «Seif»-urile bancherilor şi bijutie­rilor semnalează «Centralei» până şi o atingere cu acul a suprafeţei lor blindate; şi, în plus, o astfel de atingere aduce moartea fulgerătoare a omului care ar ţine în mână acul, atât de puternică şi descărcătură e­­nergiei electrice, în caz de atingere. E, de fapt, un fulger artificial apli­cat pentru paza bogăţiilor «Golcon­dei». Legendele indiene spun că Golcon­da era păzită de fulgere!... Dar poliţia nu se mulţumeşte cu ace­astă tehnică, oricât de formida­bilă s'ar părea. In jurul acelor 50 acre e formată o «linie moartă» sau un «cordon sanitar». Orice fost sau actual pungaş de buzunare, crimi­nal, bandit, etc., e arestat, când e recunoscut de poliţie înăuntrul a­­cestei linii şi deţinut un an în cea mai strictă izolare, chiar dacă e un ocnaş eliberat sau un hoţ ori asasin amnistiat, etc.... O DEMONSTRATIE INDIVIDUALA Parisul victorios, după răsboi, a ajuns la o auto-reclamă care dă mult de gândit, intr'o zi, un fran­cez, purtând un mic geamantan în­­tr’o mână şi însoţit de nevasta care ducea în braţe un copil, a apărut pe străzile din centrul Parisului, pă­şind mereu înainte. Pe piept purta o inscripţie: — Caut de lucru. Pe un umăr era fixat un certifi­cat de concediere de la fabrică, iar pe altul — o autorizaţie a poliţiei de a face această manifestaţie. O altă foaie de hârtie de pe pălăria demonstrantului, conţinea numele şi adresa. UN CONGRES AL ARTIŞTILOR SOVIETICI In ziua de 22 Aprilie s’a deschis la Moscova al 1-lea congres al ar­tiştilor din Rusia Sovietică. Teatrale Joi 2 Mai seara, se joacă, pentru a treizeci şi cincea (a şaizeci şi opta­ oară) «Papagalii» de Const. Râuleţ, marele succes al stagiunei. Duminecă 28 Aprilie la ora 10 şi jum. dim. a avut loc la Teatrul Fantasio din str. Sărindar, al IX- lea spectacol pentru muncitori or­ganizat de ministerul muncii. S-a reprezentat «Viaţa e frumoasă» co­medie în trei acte de Marcel Ach­­ard, cu d. Iancovescu, Marietta Sa­­do­va, etc. ie«----. R­ADIO Marţi 30 Aprilie 1929 396,3 m. BUCUREŞTI 0,12 kw. 17: Orch. Leon, muzică uşoară. 17.50: Bul. met. şi ştiri de presă. 18: Prezentări literare: d. Petre Comarnescu: Despre Matei Luca Caragiale. 1815: Orch. radio. 19: Lecţie de limba engleză. 20.30: Retransmisiune de la Opera Ropuma: «Faust» de Ch. Gounod, INTERPRETAREA Faust: d. A. Georgewsky, Mefistofcle: d. G. Niculesou-Bassu Valentin: d- A. Alger. Siebei: d-na S. Verbioni. Margareta: d-na Ficu L. Pom­­poniu. Marta: d-na Virgina Miciora. Brander:: d. I. Manolescu. In actul II vals și în actul V ba­letul: «NOAPTEA VALPURGIEI» cu d-ra Eleonora Dobieczka, d. A. Romanovsky și coral de balet. Con­ducerea muzicală: d. Al. Alessan­­drescu. Direcția de scenă: José Arați, ISTORIC Faust, operă în 5 acte, de Charles Gounod (1818—1893), a fost repre­zentat pentru prima oară la 19 Mar­tei 1859 la Théatre-Lirid­lle din Pa­ris. Libretul a fost scris de Michel Carré şi Jules Barbier, după par­tea întâia a celebrului roman al lui Goethe. Această capodoperă a lite­raturii germane a fost un nesecat isvor de inspiraţie pentru scriitori şi muzicanţi, cari au tradus-o în chipurile cele mai felurite. Roma­nul lui Goethe a fost jucat, cântat, mimat, dansat. Numeroşi compozi­tori, ca: Berlioz, Spohr, Schumann, Liszt, sau mai mărunţi, ca: Zoell­­ner, Lassen, M-me Berlin, etc., au cântat dragostea lui Faust pentru Margareta. Opera lui Gounod nu este nici­decum, după cum se pretinde, o desfigurare sau o caricaturizare a romanului lui Goethe. Dimpotrivă compozitorul a ştiut cu dibăcie să aleagă numai scenele ce puteau fi puse în muzică, scene, care, deşi e­­pisodice în roman au devenit sâm­burele textului muzical. Dialogul vorbit în versiunea primitivă, a fost mai târziu pus în muzică, în versiunea definitivă. Lucrarea lui Gounod este fără îndoială una dintre operele repre­zentative ale geniului francez, prin claritate, logica şi eleganţa limba­­giului muzical, una din capodope­i­rile cele mai autentice ale muzicii dramatice din toate timpur­ile. SUBIECTUL Actul I. Faust, în declinul vieţii, chiamă la dânsul pe Satan. Mefis­­tofele îl face prin puterea magiei sale, să întrevadă chipul fermecă­tor al Margaretei, iar Faust ia în­făţişarea unui tânăr plin de viaţă. Actul al II-lea. La porţile oraşu­lui, Mefisto apare în mijlocul unei kermese şi închină în sănătatea Margaretei. Fratele acesteia, Valen­tin îl provoacă la duel, dar spada i­ se frânge. Mefisto îi făgădueşte lui Faust, că-l va arăta în curând pe frumoasa Margareta care trece şi refuză compania lui Faust. Actul al Ill-lea, Siebel, aduce Margaretei flori. Mefisto şi Faust pătrund la rându-ie în curtea ei şi Marg­areta este fermecată cu o lă­­diţă cu daruri scumpe. Faust de­­stăinueşte Margaretei dragostea, care e de altfel împărtăşită şi de dânsa. Actul al IV-lea, Mefisto, urmat de Faust, vine să cânte o serenadă sub ferestrele Margaretei părăsite. Va­lentin, auzind cântecul, cere soco­teală îndrăzneţilor. O luptă cu spa­da şi Valentin cade, lovit de moar­te, blestemându-şi sora. Actul al V-lea. Mefisto conduce pe Faust în infern spre a-i arăta bogăţiile imperiului său în Noa­ptea Vulpurgiei. Deodată apare în fața privirilor sale spectrul Marga­retei care moare, iar sufletul său răscumpărat se înalţă spre ceruri. SPECTACOLELE ZILEI OPERA ROMANA: Faust. TEATRUL NATIONAL: Meşterul Manole. TEATRUL REGINA MARIA: To­paze. TEATRUL ALHAMBRA: Viaţa e frumoasă. TEATRUL CARMEN SILVA: In­trigă şi amor. CINEMATOGRAFE ODEON: Seducătoarea CAPITOL: Punctul negru. CINEMA SCALA: Revista Paştele Calului şi filmul Păţaniile unui Reporter, cu Carlo Aldini. ELITE: Moulin Rouge cu Olga Tschechova. TRIANON: Cântăreţul de Jazz. SELECT: «Vijelia» cu Lillian Gish şi Lars Hanson. Completare: Na­poleon şi Iosephina (film colorat). LUX: L’Occident cu Jaque Catelain CINEMA BULEVARD PALACE: Târgul de sclave cu Billie Dove. LIPSCANI PALACE: Insula Vra­­jelor. EFORIE: Uraganul. CINEMA TERRA: Don Douglas în Buffalo­ Bill. AMERICAN: Picadilly cu Anna May Wong şi Caterina cea Mare. Viziune istorică colorată. MARNA: «Femeile nebune»­ cu Har­ry Liedke şi artişti. GLORIA: Prinţ şi Călăuză cu Ha­rry Liedke acompaniat de cor. CINEMA RAHOVA: Fecioara Pa­risului cu Anny Ondra, Andre Eoa­­nne şi Hans Junkerman. VOLTA BUZEŞTI: Misterul Circu­lui Iordan şi trupa de reviste Cos­­tin. REX: Toboganul morţii şi o co­medie. GOLESCU: «Zorro» cu Douglas Fairbanks.­­ FILANTROPIA: Cocoșatul de la Notre Dame, operă complectă, ^ •IT­ ­ .

Next