Dreptatea, iunie 1929 (Anul 3, nr. 489-514)

1929-06-01 / nr. 489

ACTIV **ASTRA ** Prima fabrică română de vagoane şi motoare, societate anonimă Bilanţul general încheiat la 31 Decembrie 1928 PASIV Preşedinte, Barbu Ştirbey. Procurist-contabil-expert, Al. Alcalai. Verificat şi găsit conform cu registrele: Administrator-delegat, M. N. Sapira. Terenuri şi clădiri .... mobile.................... . Maşini şi instalaţiuni . . . Inventar şi scule .... Fond de pensii pentru funcţio­nari ct. imobil............. Mărfuri fabricate şi în curs de fabricaţi­une................ Materiale.................. . Cassa . . ................... Efecte publice și acțiuni . Participațiuni................ Garanții . . ...... Direcția generală C. F. R. Bu­curești................. . Diverși debitori ..... Garanții statutare ..... 133.634.42431 Capital...................... 14.495.64481 Fond de rezervă ............— — 116.256.66891 Fond pentru întreținerea instal. 19.710.14361 284.096.88165 și clădirilor.....................— — Amortizarea instalațiunilor și 3 360.850 clădirilor........................— — Fond de pensii al funcționarilor 14 066.253— 83 664.16971 Fondul de ajutor al muncito-65.718.66302 149.382.832sol ritor 917.00K— _ _ 4.522.20232Diverși creditori ......— — 5.583.519 Dividende neachitate ....— — 219.973.638 Report din beneficiul pe 1927 511.21513_ — 98.780_Beneficiul net pe 1928 . . . 53.854.53121 616.944.60527 58.719.83441 673.664.43974 1.340.683.143 51 — — 705.000—Depunători de garanții statutare1 420.000.000 15.828.453 7.248.580 59.174.506 14.983.253 768.564.197 518.407 54.365.745 1.340.683.143 705.000 51 Censori: N. Butculescu, C. Orănescu, Dr. Ion Robu­. jafuri de %TQn% ’ Sakfcsch Mobile SufmanStorcus 68 Str. Sfti Jlpostoli 68 %­­..tV... b Id­EF: 25/65 Citifi negreşit chiar astăzi REALITATEA ilustrata No. 23 Sâmbătă 1 Iunie Cu următorul sumar: Lovitura salvatoare­i Anecdote despre matematicieni şi .............. , „ S curiozităţi matematice Senzaţionala aventura a unui print Lum­eo „ efo, . n.nm . NIMIC NOD SUB SOARE, de Ion Pas­cu”86 dessope a O stea de crnamatograf CUNOŞTINŢA VECHE, de Gh. Brăescu a VENIT MARIANA, de Otilia Ghibu Festivitățile Serbărilor Unirii la Alba Iislia (Mare reportaj fotografic) PRAF (nuvelă poliţistă). — RUPTURA de Eugen Boureanul „SUNT NOUL ! (schiţă umoristică din viaţa funcţionarilor) Noun­e modele de vară. — Cum se obţine mătasea artificială. — Imprimarea piticilor de gramofon Procesul omului decapitat (Senzaţionala aventură a celebrului detectv Gex Trevor) Cel mai mare telescop din lume. — Oameni, fapte şi idei. — Anecdote. — Poşta­­Cinefililor. — Curiozităţi. — Figurile ecranului. — Rubrica şahului. — Jocuri distractive, etc., etc. — UNICA REViST** OIN ŢARĂ, IN GENUL CELOR S1RÄINE, : — In S cui&ri — ? HMHH t Hilm »fr» H mWWWH «4-1 iHHHHBWtilLHtH H4 tHi HWHHWHHWWWH f t HW 24 pagini mari — Preţtal 8 Lei — 120 clişee Pu­blicaţiune Ministerul afacerilor străine a­­duce la cunoştinţa dăunaţilor ro­mâni (sau succesorilor) mai jos notaţi ce susţin că au suferit pa­gube pe teritoriul turcesc sau pe mare şi a căror domiciliu e as­tăzi necunoscut, să înainteze cât mai curând, în vederea susţine­­rei reclamaţiunilor lor, actele specificate în Monitorul Oficial No. 87 din 20 Aprilie 1929 (pag. 3050) Delegaţiunii Române de pe lângă Promisiunea de Reparaţiuni 18 Rue de Tilsit Paris. D-nii: Gara bet Bedrossian, C. Constantinidis, Leon Goldstein, G. Ionesco, Osias Loventhal, Si­nnen Popoff, AI. Simonis, M Zahary, Sigmund Weinberg, Ab Secherten, Stanciu Sisu. D nele: Aneta Ionescu, Elena Vasiliu. EFORIA SPITALELOR CIVILE B-dul Elisabeta No. 5 Bucureşti 13.877 — 29 Mai 1929 Publicatiune In ziua de 25 Iunie 1929, ora 11, se va ţine licitaţie publică cu oferte închise pentru vânzarea a circa 20.000 kgr., secară aflată la moşia Stelnica, armanul Du­nărea, judeţul Ialomiţa. Garanţia provizorie va fi de 15.000 (cinci­sprezece mii) nume­rar sau efecte. Condițiunile speciale se pot ve­dea între orele 10—13. DIRECTIUNEA GENERALA A CAILOR FERATE Publicaţiune Se aduce la cunoştinţa generală că în ziua de Joi 8 August a. c. ora 11, se va ţine licitaţie publică la In­specţia l­a Mişcare din Bucureşti Gara de Nord, cu oferte închise şi sigilate, şi în conformitate cu dis­poziţiile art. 72—83 din Legea Con­tabilităţii Generale a Statului, pen­tru : Concesionarea exploatării debitu­lui de produse R. M. S. din staţia Bucureşti-N­ord, între văduvele şi invalizii de râzboiu. Pentru amănunte se va consulta Foaia Licitaţiilor Administraţiei C. F. R. (costul abonamentului anual 100 lei) care se găseşte afişată în toate staţiile C. F. R., iar pentru ori­ce alte informaţii referitoare l­a a­­ceastă concesiune, cei interesaţi se vor adresa Inspecţiei I-a M. Bucu­reşti, în orele de serviciu. No. 3959 M. 5. INSP. M. I. BUCUREŞTI DIRECŢIUNEA GENERALA A CAILOR FERATE Publicatiune Se aduce la cunoştinţa generală că în ziua de Marţi 20 August, ora 10, se va t­ine licitaţie publică la Inspecţia II-a Mişcare din Piteşti, strada Justiţiei No. 2, cu oferte în­chise şi sigilate şi în conformitate cu dispoziţiile art. 72—83 din Legea Contabilităţii Generale a Statului, pentru : Darea în exploatare a chioşcului de produse R. M. S. din gara Piteşti numai între văduvele şi invalizii de războiu şi chioşcul de alimente şi fructe din Gara Găeşti. Pentru amănunte se va consulta Foaia Licitaţiilor Administraţiei­­C. F. R. (costul abonamentului anual 100 lei) care se găseşte afişată în toate staţiile C. F. R., iar pentru alte orice informaţii referitoare la această concesiune cei interesaţi se vor adresa Inspecţiei II­a M. din Piteşti, strada Justiţiei No. 2, în o­­rele de serviciu. No. 66363. INSP. M. II PITEȘTI Cik­i!: »» I Tara­ni. Ministerul de finanţe a trimis ori tuturor administraţiilor financiare următoarea circulară: «Prin articolul 22 din legea ener­giei se prevede că uzinele termice vor plăti pentru procurarea de e­­nergie taxele stabilite prin art. 18 din acea lege, care articol preci­zează că asemenea taxe trebuesc prevăzute în actele de concesiune și sunt determinate de art. 72 din le­gea regimului apelor, (publicată în Monitorul Oficial No. 137 din 27 Iu­nie 1924)». «Acest din urmă articol, modifi­cat prin legea publicată în Moni­torul Oficial No. 94 din 28 Aprilie 1926­­*■ actualmente în vigoare — stabileşte taxele ce uzinele termice sunt datoare să plătească pentru procurare de energie». «Din moment ce asemenea taxe sunt fixate pe cale de lege şi sunt prevăzute în contractele respective de concesiune, se înţelege că dispo­ziţia anterioară modificării legii că ele vor fi fixate pe cale de re­gulament, cade de la sine, şi ca ata­­­­re sunt perfect legale şi trebuesc să fie urmărite şi încasate în for­mele prevăzute de articolul 1 din legea de urmărire şi percepere a veniturilor publice. Interpretarea dată de unele Administraţii finan­ciare că asemenea taxe nu intră în prevederile legei de urmărire — na fiind fixate pe cale de regulament cum se prevedea în art. 72 din legea regimului apelor înainte de a fi modificat — este cu totul eronată şi deci nu se poate admite». «Ca atare, veţi lua măsuri pentru urmărirea şi încasarea taxelor da­torite de către uzinele termice cari procură şi vând altora energie elec­trică, potrivit textului de lege ci­tat, şi cari taxe sunt date în debi­tul d­vs­, de către direcţia generală a contabilităţii din ministerul de industrie, în urma impunerilor fă­cute de către direcţiunea energiei din acel minister­ pe baza declara­­ţiunilor ce părţile sunt obligate să dea conform art 4 şi 38 din legea Energiei şi a cercetărilor făcute de organele industriale*. Camera de Comerţ şi Industrie şi con­cordatul preventiv Faţă de comentările ce s-au fă­cut din unele părţi cu privire la memoriul întocmai de Camera de Comerţ şi Industrie din Capitală în chestiunea concordatului pre­ventiv, Camera de Comerţ şi In­dustrie ţine să precizeze urm­ătoa­rele: In discuţiile avute în şedinţa Consiliului Camerei cât şi în in­tervenţia făcută de d. ministru de Justiţie, Camera nu s’a pro­nunţat contra principiului con­cordatului peventiv, ci a făcut nu­mai unele propuneri cari să în­lăture orice posibilitate de even­tuale abuzuri. Camera de Comerţ şi Industrie din Capitală, în avizul dat, a ţi­nut o linie de mijloc între cele două curente extreme, luând în seamă atât interesele comerţului mare şi mic cât şi ale Industriei şi finanţei, ca organ reprezenta­tiv al tuturor acestor interese, cari trebuesc armonizate în aşa fel ca să nu sufere creditul de care are nevoe comerţul şi industria ţării ­in monument lui Tudor Vladimirescu Duminică 2 iunie, ora 11 dimi­neaţa, în cadrul unei solemnităţi deosebite şi în prezenţa M. 8. Re­gina, a M. 8. Regelui, a înaltei Regenţe, a membrilor guvernu­lui, a primarului municipiului şi a multor personalităţi de vază, se va pune piatra fundamentală a monumentului lui Tudor Vladi­mirescu pe piaţeta Romană-Pre­cupeții Vechi. Unchiu şi nepot (Continuare din pag. I-a) *----ao-^-eo----- nepot la sine să-l ajute în ultimul său drum spre casa părintească. Încă din Februarie 1864, Bărnuţiu fu nevoit să-şi întrerupă cursurile universitare până la deplina însă­­nătoşare. Aceasta însă nu a i­ai venit. Timp de şase săptămâni Ion Maniu, îngrijeşte pe unchiul sâu la Iaşi, ca să se mai întremeze. Za­darnic. Zbuciumat de nervi şi in­somnie, negăsindu-şi loc de odihnă nici ziua nici noaptea, el cerea să fie strămutat mereu dintr’un pat într’altul.. In semn de consideraţie pentru apostolul românismului de la 48, domnitorul Moldovei, ordonă să i se construiască o trăsură largă, cu roate mari şi acoperită, în care să i se poată aşterne şi un pat. Cu această trăsură colorată într’un ver­de vineţiu, unchiul şi nepotul priv­­ă spre Ardeal. Ajungând la Hida, în valea Almaşului, unde tradiţia aşează moartea lui Gelu, şi unde Ion Maniu în tinereţe se îmbolnăvise de friguri, tocmai se pregăteau să treacă munţii Meseşului. Era în dimineaţa zilei de 28 Mai. Zi caldă, senină de primăvară. Un­chiul cu buzele arse de boala necru­ţătoare, cere nepotului un pahar cu apă rece. Bolnavul îşi trăia clipele din urmă. In acele momente se va fi gândit la ai săi de acasă, la locu­rile copilăriei, la tovarăşii de care îl legau atâtea amintiri neuitate. Era în faţa Canaanului. Dar ca din alt Moise, abia îl zăreşte de pe ţărmul Iordanului său, fără ca să-i fie îngăduit a intra viu în pămân­tul făgăduinţei, precum aşa de fru­mos scrie editorul şi adnotatorul co­respondenţei, prof. C. Suciu. Când nepotul se întorcea de la izvor cu paharul cu apă rece, sufletul lui Bărnuţiu trecuse la cele veşnice. Adânc mâhnit, fără să spună un cu­vânt vizitiului de pe capră, nepotul trage perdelele trăsurei, şi dă ordin de plecare. Cei câţiva kilometri din vârful Meseşului până în Bocşa, sa­tul natal al lui Bărnuţiu, Maniu îi face cu inima strânsă de durere. Ajuns acasă, în foc de îmbrăţişă­ri şi sărutări de bucurie, izbucniră cu toţii în bocete şi suspine. O tra­gedie întreagă în acest sfârşit. Cât de mişcătoare sunt Cuvintele vica­rului din Şimlău, Demetru Co­­roianu, la înmormântarea acestui «sublim» mentor al naţiunii româ­ne, săvârşită de el şi asistat de 30 de preoţi şi nenumărat popor din tot Ardealul. După obiceiul latinist a! vremii, el închee scrisoarea de pomenire cu aceste memorabile cu­vinte : «fie-i ţărâna uşoară şi odih­nească dulce oasele lui» (et molliter ipsius ossa eubent). E sigur, că orice ar încerca pos­teritatea pentru eternizarea memo­riei unor bărbaţi vrednici ca aceş­tia, e puţin lucru faţă de virtuţile lor neîntrecute. I. GEORGESCU "W 3­1 W 1­d 3­0 ^ Evitarea unei cioc­niri de trenuri Acceleratul No. 21, plecat din Câmpina, a fost oprit în apropiere de statia Doftani prin puternice semnale de alarmă. Trenul a trebuit să fie imediat dat înapoi, deoarece din staţia Câm­piniţa a scăpat o locomotivă cu 2 vagoane goale cari n’au putut fi frânate. Graţia prezenţei de spirit a per­sonalului, s-a evitat o catastrofă de cale ferată. ------e=Q=-----­Deraerea unei locomotive Locomotiva No. 342.033, pe când manevra în staţia Costeşti, a de­raiat de toate osiile. Vina acestei deraieri o poartă curăţitorul Dumitru M. B. Ion şi mecanicul Ion Constantinescu. SI(na­lft neimpropri­­etarifllor din Cern. m mm '­ O delegaţie d Ns sftteni din comuna Bucroaei, judeţul­ k. Lung, Bucovi­na, condusă de bfji senator D. Timu, a fost primităJdrff în audienţă de d. subsecretar de’ Hal V. Potârcă. Delegaţia a ad­u­s la cunoştinţa d-lui subsecretar de stat, situaţia să­tenilor din aceat’­bomânii cari n’au fost împroprieiu­ri­ti şi cari sunt lip­siţi şi de păşuniP ffide păduri, cerând să li se facă dreptate. D. V. Potărdă l a ascultat dolean­ţele expuse de­­delegaţi şi a promis că va lua măsuri pentru soluţiona­rea lor. De la Tineretul țârâ­­nist Român Se aduce la cunoştinţă că comi­tetul secţ. I, din org. Capitalei a ho­tărât excluderea d-lui Dragom­ires­­cu din această secţiune. ----ooxxxoo-----­ Conferinţa interna­ţională pentru tele­grafie şi telefon La 3 iunie c.t se va deschide la Berlin conferinţa comitetului con­sultativ internaţional pentru tele­grafie şi telefon. La această conferinţă participă numai statele Europene şi ea va dura până la 17 iunie crt. Delegaţii României sunt: d. in­giner I. Constantinescu, directorul exploatării telegrafice din direcţiu­nea centrală a Poştei şi d-nii ingi­neri Pâslaru şi inginer Condrea. Şedinţa de după amiază După şedinţă congresiştii s’au întrunit la o masă comună în gră­dina de v­ară «Lido». Au ţinut cu­vântări d-nii Laurenţiu Oanea, Pompei Fărcaş, Emil Marcu şi Sep­timiu Popa. In şedinţa de după amiază se a­­lege prin aclamaţie, următorul co­mitet. Preşedinte : Laurenţiu Oanea. Vice-preşedinţi: Sebastian Stan­ca, Nicolae Boită şi Constantin Ţă­ran­u-Secretari: Ion Muşat şi Pompei Fărcaş. Casier: farmacist Nicolae Manta-C­onsori: Victor Pop, Aurel Goer­­man, Onoriu Sasa-Arhivari: Vincenţiu Pandrea şi Septimiu Popa. Membrii în comitet: Elie Dăia­­nu, Honoriu Tulea şi Emil Dancăş. După alegerea comitetului, preşe­dintele ia cuvântul mulţumind ce­lor prezenţi pentru cinstea ce­ i s’a făcut. Promite că-şi va face datoria pentru că durerea internaţilor şi in­temniţaţilor este şi durerea d-sare. Va deschide un biurou, stând la dis­poziţia acelora, cari i-au acordat a­­ceastă încredere. S-au expediat telegrame M­­S­­Regelui, înaltei Regenţe, d-lui Iu­­liu Maniu prim ministru şi d-lui Ştefan Ciceo Pop. Se citesc şi aprobă statutele «U­­niunei generale a foştilor internaţi şi întemniţaţi». Prin aclamaţie a fost ales preşe­dinte de onoare d. Ştefan Cicio Pop preşedintele Camerei Deputaţilor. Intr’o atmosferă prietenească şe­dinţa a luat sfârşit la orele 5 p. hr. ii, m ini­m al cooperaţiei Romane D. Ion Răducanu, ministrul Mun-­­ cii şi al Cooperaţiei a primit din I partea d-lui Albert Thomas, direc- I torul biroului internaţional al I muncii, care este şi un cooperator activ , fiind unul din fruntaşii mişcării cooperative de consum franceze, o scrisoare prin care fac°­­ următoarele interesante aprecieri asupra legii pentru organizarea Cooperaţiei, pusă în aplicare la 23 Martie a. c. «Mulţumindu-vă pentru extrase­le din expunerea de motive la noua lege românească asupra Coopera­ţiei, nu am nevoie să vă spun cât de apreciată este comunicarea d-voas­­tră de biroul internaţional al mitit­eii şi în deosebi de serviciul nostru de cooperaţie care îi va da cea mai bună întrebuinţare­.Aţi binevoit să reamintiţi inte­resul ce-l port pentru tot ce se re­feră la cooperaţie, ca fervent coo­perator de timp îndelungat, urmă­resc într-adevăr, pe cât îmi este po­sibil, efortul constructiv al mişcă­rii cooperative în diferitele ţări şi opera legislatorilor care năzuiesc să-i dea un statut juridic cât mai potrivit trebuinţelor sale particu­lare. In această privinţă activita­tea cooperatorilor români care du­pă război, au avut de adaptat or­ganizaţiile lor la profundele trans­­formări provocate de reforma a­­grară, mi-a reţinut foarte adesea ori atenţiunea-Dv. aţi dat cooperaţiei un ca­dru mai larg şi mai mlădios, în care îşi vor găsi loc, de o parte, contribuţia de ajutor a Statului ca­re este încă necesară şi, de altă parte spiritul sănătos de iniţiati­vă şi de autonomie care face par­te din însu­şi natura cooperaţiei. Dând organizaţiilor cooperative ro­mâneşti o mai mare libertate îm­preunată cu mai grele răspunderi, dv. i-aţi arătat o strălucită mărtu­rie de încredere şi i-aţi dat o spe­ranţă şi o încurajare». D. Albert Thomas termină scri­soarea exprimând cele mai calde urări pentru prosperitatea coope­raţiei româneşti. SPECTACOLELE ZILEI TEATRUL NATIONAL: Hamlet. OPERA ROMANA: Mignon. CĂRĂBUŞ: (Comp. Tănase) «In plin» de N. Kiriţescu. ELITE: «Eu mâna ţi-o sărut ma­dam!» OTETELEŞANU: Rămâi la nevas­tă ta. SCALA DE VARA: «Lele cu scur­­teica verde». CI&IEMJmSSFSfIFE ODEON: «Fiica Regimentului» cu Betty Balfour şi Heinrich Geor­ge. CINEMA CAPITOL: Farmecul Dunărei, Eve Grey, Paul Richter. CINEMA SCALA : «Cartier Latin, cu Ivan Petrovich CINEMA ELITE: Morala ipocri­ţilor. TRIANON: «Cântecul Singurătă­ţii» cu Glenn Tryon şi Barbara Kent SELECT: «Păcatul Dragostei» cu Elga Brink, Jack Trevor şi Gus­tav Diesel şi o comedie. CINEMA LUX: Cazul Pat şi Pata­­chon cu Josephina Backer şi Ser­bările Unirii de la Alba Iulia. CINEMA LIPSCANI: Cele trei dorinţi, seara. Bébé e bolnav cu Tanzi Cutava Barozzi. BULEVARD PALACE: Căi gre­şite (Crise) cu Brigitte Helm, Jack Trevor şi Georg Alexander şi o comedie. TERRA: Nopţile din New­ York cu Rode la Rocchie. GRADINA ŞI SALA CINEMA A­­MERICAN: 1. Fiicele Evei cu Any Ondra; 2. Crinul Roşu cu Ramon Novarro. EEX: Crăiasa Codrilor, 7 acte şi Apaşii din Chicago cu Zi­goto. MARNA: La Glu (Curtezana) şi trupa Roland de Iassy. GRADINA ŞI SALA GLORIA: «Vila Falconieri» cu Maria Iaco­bini şi Hans Stiiner. RAHOVA, Sala şi Grădina : Conte­sa scăpătată, după celebra opere­tă «Die Tolle Komtess». VOLTA BUZEŞTI: Lolotte şi-a gă­sit norocul şi artişti. FILANTROPIA: «Omul care râde» cu Conrad Veidt. ---­ ir­* Motocultura în lucră­rile agricole CONCURSUL DE LA FERMA CLINCIU SP­ANTOV Ministerul agriculturei în colabo­rare cu ministerul de răsboi a ho­tărât să fie o serie de concursuri controlate de motocultură la ferme­­le statului pentru examinarea cali­tăţii şi randamentului lucrărilor efectuate de diferite maşini impor­tate de arat (tractoare, autopluguri autoprese cu macara, etc.) atât din punct de vedere a­tracţiunei între­buinţată în armată. Primul concurs, la care urmează să se înscrie casele importatoare de maşini, va avea loc în zilele de: 10, 11- 12 iunie a. c- la ferma Clin­­ciu Spanțov cu ocazia vizitării fer­mei de către membrii concursului internaţonal de agricultură.­ ­ -------=X=-------­Economistul Goldschmidt partici­pă la congresul In­ternaţional de agri­cultură La congresul internaţional de agricultură care se va ţine la 7 iu­nie a. c. va participa şi unul din cei mai renumiţi economişti ger­mani profesorul dr. Alfons Gold­schmidt de la universitatea din Ber­lin. Profesorul Goldschmidt a fost mulţi ani de zile profesor la cele mai de seamă universităţi din A­­merica de Sud. Domnia Sa a pro­pus de­ curând prin Berliner Tage­­blat întemeierea unui institut care să contribue la strângerea relaţii­lor dintre America de Sud şi Eu­ropa. Cei mai mari savanţi din Ar­gentina, Brasilia, Chile, Mexic, etc., au trimis adeziunea lor. Profesorul Goldschmidt a accep­­tat invitaţia de a ţine o conferinţă despre America de Sud cu ocaziune şederei sale în Capitala noastră. Profesorul Goldschmidt are nu­meroase lucrări de renume mondial asupra Rusiei, America de Sud. V Primul Congres al foştilor intemniţaţi şi internaţi politici CLUJ. 27.­­ La cuvântul de che­mare al părintelui Marcu sute de foşti întemniţaţi şi internaţi poli­tici, domni, doamne, preoţi, învăţă­tori, avocaţi, ţărani din toate un­ghiurile Transilvaniei şi Banatu­lui s’au adunat în ziua de 26 Mai la Cluj pentru a pune bazele unei uniuni a acestor martiri ai ideali­­ului nostru naţional, cari în vre­muri de grea urgie a­u suferit tem­niţa şi exilul unguresc pentru sen­timentele şi ţinuta lor românească. Dimineaţa la orele 9 jumătate­­congresiştii s’au îndreptat spre bi­serică unde au ascultat Sf. Litur­ghie. La orele 11 jumătate congresiştii s’au­ întrunit în sala prefecturei ju­deţului, unde părintele Marcu ini­ţiatorul acestei mişcări, în o scurta dar însufleţită cuvântare, face cu­noscut congresiştilor motivele cari l’au determinat să facă această con­vocare aducând la cunoştinţa celor prezenţi, că a invitat în mod spe­cial şi pe d- ministru Sever Dan, unul dintre cei cari au suferit tem­niţa ungurească pentru cauza noas­tră naţională­ In timpul cuvântării părintelui Marcu a intrat în sală d. ministru Sever Dan însoţit de d-ni dr. Adam Popa prefectul judeţului Cluj şi I. Martalogu. Intrarea în sală a d-lui ministru Sever Dan a fost primită cu aplau­ze îndelungate, după came preşedin­tele ad-hoc dă cuvântul d-lui dr. Laurenţiu Oanea avocat. Acesta­­pune în rezumat următoarele: In semn de pioasă amintire faţă de foştii noştri camarazi de sferinţe morţi în temniţele ungureşti sau în urma boalelor contractate în inter­nare, rog congresul să se ridice un m­inut­Adunându-ne aici în Clujul sufe­rinţelor noastre de odinioară, noi foştii întemniţaţi şi internaţi poli­tici trebuie să ne aducem aminte de soarta noastră pecetluită în ca­zul când sfârşitul răsboiului ar fi fost nefavorabil idealului nostru naţional • Descriind apoi metodele serviciu­lui de spionaj maghiar, care a în­fundat atâtea temniţe cu patrioţi români din satele­­ardelene şi bă­năţene crede, că uniunea ce va lua azi fiinţă trebuie să aibă conside­raţia morală, şi să pornească o miş­care pentru primirea despăgubiri­lor materiale în proporţia celor su­ferite în timpul întemniţării sau in­ternării. Ne aducem aminte — con­tinuă d. Oanea — în aceste momen­te de părintele internaţilor, d- Şte­fan Cicio Pop, care în momentele acele grele ne vizita în închisori şi ne îmbărbăta, iar cea mai mare sa­tisfacţie am avut-o atunci, când toate minorităţile din fosta monar­hie au depus în mâinile guvernu­lui ungar declaraţii de loialitate­­numai conducătorii noştri români au refuzat categoric rezistând tu­turor stăruinţelor faimosului conte Tisza. Să fim şi în viitor o expresie vie a ideal­urilor noastre naţionale şi să începem o campanie pentru ca suferinţele şi abnegaţiunea noas­tră din trecut să servească de bază educaţiei generaţiilor viitoare, spre folosul neamului şi patriei noastre întregite. După aceasta d. dr. Sebastian Stanca vorbeşte despre organizarea uniunii precum şi despre despăgu­birile ce urmează să primească foş­tii întemniţaţi şi internaţi. In a­­celaş sens mai vorbesc d-nii dr. Spi­ridon Boita (Braşov) preşedintele societăţii «Martirii Neamului», Tu­ranu preşedintele ligii din Banat, protopop Simu (Sebeş), dr. Fărcaş (Cluj), Măcelăria (Cluj), Dancăş (Răşinari). . Cuvântarea d-lui ministru Sever Dan Găsesc ideia organizării foştilor întemniţaţi politici şi internaţi ca necesară şi binevenită. Necesară, ca să se cunoască spiritul de jertfă al tuturor păturilor din Transil­vania şi Banat şi contribuţiunea noastră la înfăptuirea idealului naţional. Mă simt deosebit de feri­cit, că mă găsesc aici în mijlocul foştilor mei camarazi de suferinţă ai temniţelor şi lagărelor ungu­reşti. Şi acum când sărbătorim a zecea aniversare de la înfăptuirea idealului naţional, comitetul care se va alege trebue să se ştie­, că va avea nu numai o sarcină grea dar în acelaş timp şi o sarcină frumoa­să, ca să adune toate datele pri­vitoare la luptele noastre din tre­cut şi eternizând suferinţele noas­tre să rămână în istorie şi contri­buţia noastră la această aniversare a înfăptuirii celui mai mare ideal al strămoşilor noştri. O seamă de ziarişti distinşi au fost zvârliţi în umedele temniţe ungureşti pentru articolele lor de îmbărbătare şi curaj alături de intelectuali, mese­riaşi şi ţărani. Pot să vă asigur — continuă d. ministru Sever Dan — că ţara în­ţelege să-şi facă datoria faţă de cei cari s’au jertfit. In ultimi'­e luni ţara a satisfăcut îndatoriri mari, şi astfel sunt în situaţia de a afirma, că şi cererile juste ale foştilor întemniţaţi politici vor fi satisfăcute şi limitele posibilităţi­lor-Să aveţi convingerea, că ţara vă este recunoscătoare. Mari şi mici greutăţi au existat şi există pentru ţara noastră, dar guvernul care este în fruntea ţării va şti să-şi fa­că datoria. (Apl. îndelungate). După aceasta d. protopop Simu (Sebeş) mulţumeşte în numele con­­gresiştilor pentru atenţiunea d-lui ministru, care alături de dânşii a suferit î­n lagările Şopronului şi temniţele ungureşti pentru idealul nostru naţional. A­ Tăiat de tren Tânărul Ştefan Segur de 18 ani, originar din comuna Dobra, judeţul Satu Mare, sărind din trenul personal No. 320, a alune­cat sub vagon. Roţile vgonului i-au rupt pi­ciorul stâng. El a fost internat la spitalul judeţean din Satu Mare

Next