Dreptatea, iulie 1929 (Anul 3, nr. 515-540)

1929-07-01 / nr. 515

v­ arsa pali a ipialiei éé in Itlonil Expozeul d-l ui Sever Bocu presed. org.— Alegerea unui nou comitet judeţean pe (fljlimp de 3 ani TIMIȘOARA, jpr.^ Astăzi la o­rele 10 a. m. s’a întrunit în sala cea mare a clubului partidului naţi­onal­­ţărănesc adunarea generală a parti­dului spre a proceda la al­gerea u­­nui nou comitet judeţean pe un timp de trei ani. Cu această ocazie, nu­mărul participanţilor trecând de 1000 oameni, d-l ministru Sever Bo­cu a ţinut din interesant discurs din care extragem următoarele: «Acum când împlinim abia 6 luni de guvernare efectivă a început să ni se spună de către adversarii in­conştienţi că nu am făcut nimic. Dar îi întreb eu pe ei: se pot re­para în 6 luni urmările unui regim distructiv ce nu­ a guvernat 10 ani! Liberalii au plecat de la guvern numai atunci când au văzut ei înşişi că ţara se îneacă în mizerie şi re­voltă. Şi am trăit sub un regim de absolută minciună. Cine arăta ade­vărul era clasificat drept trădător de patrie. Cazul d-lui Madgearu, ca­re desvăluia deficitele bugetare, e îndestul de proaspăt încă în min­tea fiecăruia. Am găsit 19 miliarde lei deficit. Deci a fost absolută nevoe ca să procedăm la o majorare a impozi­telor, şi să luăm oarecari măsuri as­pre, dar necesare consolidării finan­ciare. Desigur capitalul lipseşte încă, dar o micşorare de dobânzi nu se face printr-o decizie ministerială. Noi înşine nu ne am aşteptat la o moştenire aşa de grea. Acum depin­de de cuminţenia poporului român, înţelepciunea şi energia voastră ca să putem să mergem înainte. Zilnic se lucrează, la toate depărta meritele pentru uşurarea zilei de mâine. Şi dacă nici actualul guvern nu va salva ţara apoi nici un alt gu­vern nu poate face acest lucru, căci noi avem marele avantaj că ne bi­zuim pe încrederea neţărmurită a naţiei întregi. Suntem mereu atacaţi şi şicanaţi în activitatea noastră­ Spre a ne a­­păra aveţi voi datoria. Guvernul d-lui Man­u nu-şi dă odihnă, dar li­beralii simţind că noi vom aduce îndreptarea, sunt mai nervoşi. Ei s’au repezit asupra mea. Motivul a­­devărat e că am organizat serbările Unirii. Trecutul meu e mai româ­nesc decât al lui V. Brătianu. Guvernul actual nu poate pleca de­cât după 4 ani şi atunci numai dacă voi îi veţi retrage încrederea. Este culmea infamiei să se vorbească de criza guvernului susţinut azi de în­treaga naţiune. Mai departe d. Bocu expune prin­cipiile reformei administrative şi face apel la solidaritate împrejurul conducătorilor partidului naţional­­ţărănesc. (Aplauze). ORDINEA DE ZI Se discută chestiunea germanilor înscrişi în partidul naţional-tiră­­nesc şi cari sunt autorizaţi să for­meze o secţie minoritară a parti­dului. Apoi se trece la chestiunea înfi­n­­ţărei unei şoci anonime pentru o ti­pografie a partidului care să edi­teze un mare cotidian românesc in Timişoara. D. deputat Latenta citeşte un act constitutiv al acestei societăţi. D. ministru Bocu salută organiza­ţiei tineretului partidului naţional­­ţărănist din Banat. In legătură cu această chestiune ia cuvântul d-l dr. Ioan Subţire preşedintele voinicilor bănăţeni, ca­re în câteva cuvinte bine simţite ref­le­vă importanţa acestei organizaţii pentru viaţa culturală şi socială a satelor noastre. Mai dau cuvântul de asemenea d-nii dr. Coriolan Băran, deputat dr. Chiroi, etc. Alegerea comitetului Sa făcut într’o atmosferă de cal­dă frăţietate­ Au fost aleşi d-nii ministru Sever Bocu, dr. Irviu Ci­­găreanu prefectul judeţului, gene­ral George Domăşuianu primarul o­­raşului, dr. Băran, deputat, dr. Ioan Pascu, dr. Zărur, dr. Ioan Subţire, dr. Chiroi, Pomp, Şerbescu, etc, etc, în total 95 persoane. eri dimineaţă a avut loc la ca­zarma geniului de la Cotroceni, so­lemnitatea desvelirei monumentu­lui eroilor din arma geniului că­luţi pe câmpul de luptă. Iau parte la solemnitate d-nii Ju­liu Maniu, preşedintele consiliului. d Unii miniştri H. Cihoski, Virgil Madgearu şi Al. Vaida Voevod, d­nii generali Măr­dărăscu, Negrei, Samsonovici, Condeescu, Dragu, A­­limănescu, Smith, Ştefănescu Am­is, Dumitrescu Tom­a, Teodorescu, Rădulescu Gh., Sion, Cerchez, Eo­­tache Ionescu, Macri, Crăiniceanu, Petala, Manu, Presan, etc., etc., co­lonel Popescu, maior Nanu, nume­roşi ofiţeri de rezervă şi activitate, din garnizoană, cum şi un numeros public civil. La ora 10 jum. îşi face apariţia A. S. R. Principele Nicolae, însoţit de­­1. aghiotant comandor Păiş. înaltul Regent este întâmpinat la descinderea din automobil de d. mi­nistru H. Cihoski şi d-nii generali Condeescu şi Samsonovici. După trecerea în revistă a trupe­lor de către A. S­ Regală, d. colonel CAŢOIU, directorul şcoalei de ge­niu, a dat citire ordinelor de zi de promovare şi absolvire a nouilor o­­f­iţeri. A urmat apoi distribuirea pre­miilor, cari au fost distribuite de A S. R. Principele Nicolae. D. g-ral BADULESCU, comandan­tul şcoalelor şi centrului de instruc­ţie al geniului, a făcut apoi elogiul şcoalei de geniu şi spune că odată cu sărbătorirea sfârşitului de an şcolar, armata geniului îşi inaugu­rează astăzi monumentul ridicat în amintirea eroilor genişti, ofiţeri şi soldaţi căzuţi în războiul de întregi­re al neamului. S’a oficiat apoi un serviciu divin de către preotul Gr. Costea, sub-di­­rectorul seminarului Central. DESVELIREA MONUMENTULUI După terminarea servciului di­vin, A. S. R. Principele Nicolae tra­ge pânza care acoperea monumen­tul. Monumentul eroilor genişti apare mulţi­mei care-i salută cu aplauze. El este opera sculptorului Spiridon Georgescu şi atât ca simbol, ca­­­­t şi grandoare este unicul monument comemorativ de acest gen. Forţa armată reprezintată prin­ti un leu gigantic. La cele patru col­ţuri ale soclului sunt aşezate chipu­­rile în bronz, mărime naturală a u­­nui pionier,­ telegrafist, pontonier şi ceferist. [­ Pe monument se poate citi in­scripţia : ♦Spuneţi generaţiilor viitoare că noi am făcut suprema jertfă pe căni pările de bătae pentru întregirea neamului», D- g-ral AMZA, președ. comitetu­lui monumentului, relevă apoi me­ritele eroilor din trupele de geniu și sacrificiile lor pentru întregirea neamului, D. g-ral RAZU, inspectorul gene­ral al geniului, spune că desvelirea monumentului coincide cu sărbăto­rirea a 70 ani c­e la înfiinţarea pri­mului batalion de geniu la noi. D sa face istoricul evoluţiei acestei arme de la înfiinţare şi până azi. Alteţă Regală, iubiţi camarazi, CUVANTAN­EA D-LUI MINI­STRU GENERAL H. CIHOSCHI Ca ofiţer al armei Geniului nu pot lăsa să treacă o aşa de impor­tantă serbare fără să adaug şi eu un pios cuvânt de recunoştinţă. In această cazarmă acum 38 ani am­ început cariera de ofiţer, aci am căpătat cea dintâi experienţă a profesiei, aci am putut practica normele de comandant de mică u­­nitate, căpătate în Şcoala Militară. De aceste ziduri se leagă frumoa­se amintiri asupra diferiţilor co­mandanţi cari nu pot fi uitaţi. Şefi culţi, severi dar drepţi cari ne au învăţat marea filozofie a vie­­ţei, să ştim a distinge binele de rău şi să putem pipăi graniţa unde se termină progresul şi de unde în­cepe regresul-Aci am învăţat a stima munca, devotamentul către dinastie şi că­tre şefi, iubirea pentru ţară şi pen­tru camarazi, patima pentru me­serie, de la generalii: Berindei, Crăi­niceanu, Boteanu, Culcer, Hârjeu, Prezan şi alţii, câte nume atâtea ilustraţii, atâţia factori de progres ai Geniului, atâţia valoroşi coman­danţi şi oameni de ştiinţă, atâtea personagii militare. Cu sufletul cald de amintirea cea mai sfântă pentru, aceşti giganţi ai gândului, ai condeiului şi ai fap­tului, prezint înaintea d­v. icoanele armei Geniului, care au format şcoala noastră militară şi socială, care vor fi eterne modele pentru generaţiile viitoare de viaţă harni­că, rodnică şi plină de modestie că­rora li se datoreşte ridicarea armei Geniului şi a gloriei Armatei­ Evocarea acestor fruntaşi şi fău­ritori ai armei Geniului, în faţa ve­­ch­ei cazărmi a Regimentului 1 Ge­niu, focar de lumină, ordine, disci­plină şi camaraderie frăţească, îmi amintesc cu pietate cuvintele înţe­leptului Rege Carol I, care ar tre­bui scrise pe frontispiciul acestei clădiri cu litere de aur, auzite pe când eram locotenent în acel regi­ment. Cu ocazia unei inspecţii făcute R. 16 Majestatea Sa, care a încheiat critica finală, cu următoarele me­morabile cuvinte: «Ori de câte ori am vizitat sau in­spectat trupelor de geniu nu am ple­cat vreodată de aci fără să nu fi învăţat ceva». Aceasta este moştenirea lăsată de cel dintâi Rege al Ţărei Româneşti a ofiţerilor armei geniului.­­ A urmat apoi defilarea elevilor şcoalei şi ofiţerilor de geniu în fa­ţa A. S. Regate I- R. Principele Ni­colae şi în faţa monumentului maio­rului Panait Doniel, din curtea se. militare de geniu şi s’a servit apoi asistenţei o gustare în localul școa­lei incidentul dela feteşti Relativ la incidentul de la Feteşti, comentat cu rea-credinţă de o par­te a presei de opoziţie , d. deputat V. V­ Stanciu ne trimite o scrisoa­re pe care o publicăm pentru pune­rea la punct a lucrurilor: STIMATE D-LE DIRECTOR, Revenit în Capitală, după o ab­senţă de câteva zile, am fost sur­prins că şi după explicaţiile ce le-am dat în parlament cât şi «Adevăru­lui», se continuă a mi se face cele­britate de scandal în jurul inciden­tului de la Feteşti. Suspectă insistenţă din partea u­­nor ziare. Nici una din relatările făcute nu corespunde pe de întregul adevă­rului. Pe chestiunea informaţiilor asupra celor petrecute la Feteşti, s’a format un cerc viitos. Ziarele se informează dela Călăraşi, iar Călă­raşii, din ziare. Astfel, cetăţeana din Capitala Ialomiţei cade victi­ma propriei lui fantezii, pe care sfârşeşte prin a o crede, fantezia că­pătând prestigiul gazetei, biblia lui cotidiană. Iată cum se creiază la noi «opinia publică». Pentru mine, cele petrecute la Fe­teşti constituese nu un incident, ci un accident. Am fost victima aces­tui accident, aşa cum puteam fi vic­tima unui accident de tren, sau de automobil. Din faptul că întâm­plător mă găsiam şi eu în Feteşti , în acelaş timp cu regretabilul inci­dent, cei de rea credinţă ajung la concluzia că trebuie să-mi amestec şi numele meu în cele întâmplate acolo. Nu răspund la invenţiunile celor de rea credinţă. Faptele întrucât mă privesc, le-am expus odată în «Adevărul» din ziua de 19­­. Nu mai revin asupra lor. Ce vină mi se poate face din fap­tul că mă găsiam şi eu în acelaş timp în trecere prin Feteşti! Că n’am prevăzut incidentul! Dar, pentru a fi prevăzut ,cei­ace s’a petrecut, trebuia să am darul divi­naţiei. Altfel,nu se poate prevede impre­vizibilul. Nimeni pe lume, nu ar fi po----­putut bănui că se va întâmpla ceia­­ce a urmat. Cunosc nenorocitul sis­tem de a politicianiza orice fapt di­vers şi de a se trage profit politic din orice. înţeleg graba adversari­lor mei de a folosi momentul acesta, pentru ca, profitând de aparenţa faptelor, defavorabilă, să-şi plăteas­că poliţele, insinuând şi calomniind. Toate acestea le cunosc, le înţeleg şi deci nu mă surprind. Mă surprin­de însă, cum ecourile acestor gla­suri au putut pătrunde în coloanele unor ziare oneste pe care le stimez, îmi dau seama că în acest sezon, mort pentru publicistică, cazul de la Feteşti a căzut ca o mană cerească sortită să hrăneasă publicul eu­reu­­zaţional pe câteva săptămâni. Dar, a se face din incidentul re­gretabil, destul de mare pentru a mai avea nevoie de exagerare, un roman senzaţional în fascicole, a se transforma o infracţiune de drept comun într’un războiu civil descris în stil de epopee, a se improviza fie­care în judecător de instrucţie, a se impieta astfel asupra solului justiţiei, acestea sunt inadmisibile şi constituesc un scandal, mai mare chiar decât cei de la Feteşti. Primiţi, vă rog, asigurarea sta­tornicei mele consideraţii. V. V. Stanciu Deput­at de Ialomiţa Orele de lucru la policlinicile c. f. r Cu începere de la 15 Iunie 1929, orele de consultaţii la Serviciile Policlinicei şi Dispensariile Casei Muncii C. F. R. din Bucureşti sunt următoarele: Serv. de Stomatologie (dentistică) orele 8—12; genito-urinare 10—1; gi­necologie 10—1; chirurgie 10—1; boli de piele și sifilis 10—1; ochi 10—1; copii 10—1; boli nervoase 10—1; in­terne 10—1; nas, gât și urechi 10—1; radiologie și fiziotherapie 10—1 și 1 oră p. m­.; dispensarul T. B. C- orele 14.30-17 . «DREPTATEA» Noua organizare poliţienească • 1 - d­-iJU--3 Cu prilejul discursurilor d-lor Al. Vaida Voevod, ministru şi D. R. Ioaniţescu subsecretar la interne Discuţia generală asupra legii pentru organizarea poliţiilor a ţi­nut aproape o săptămână şi repre­zentanţii din Cameră ai tuturor partidelor şi-au spus cuvântul, ex­primând punctul de vedere al fie­căruia. O situaţie delicată a fost aceia a d-lui R. Franasovici, care s’a văzut nevoit să susţină păreri împotriva convingerilor sale întin­se. Căci e cu neputinţă de admis ca nu un fost subsecretar de Stat,dar un om de cultură, să susţină că în Siguranţa generală agramaţii să aibă prioritate asupra oamenilor cu cultură. S’a remarcat că toate partidele politice reprezentate în Cameră, principial sunt de acord cu legea. Criticile ce s’au formulat au fost mai mult de ordin secundar, pri­vind chestiuni de amănunt. Desbaterile au luat sfârşit în şedinţa de Mercuri, după ce au vorbit d-nii D. R. Ioaniţescu sub­secretar de Stat la Interne şi d- Al. Vaida Voevod ministru de interne-Subsecretarul de Stat de la In­terne d. D. R. Ioaniţescu, a ţinut un discurs care a fost mult apreciat de cei prezenţi. Domnia sa a expus concepţia modernă care a fost lua­tă ca bază la alcătuirea proectului de lege. Această concepţie constă în directiva nouă ce trebue să fie călăuza fiecărui funcţionar public, independentă în exercitarea atribu­­ţiunilor sale de polticializarea ad­ministraţiilor publice, responsabi­litatea funcţionarului. Aplicate a­­ceste principii, vom asista foarte curând la o radicală transformare, prestigiul funcţionarului public se va ridica simţitor. Deoarece ţinta atacurilor ce s’au dat în discuţie s’au concentrat în jurul Siguranţei generale, d. D .­­Ioaniţescu, subsecretar de Stat, la Interne a declarat: „Siguranţa va fi de astăzi înainte un serviciu in­formativ, interesând ordinea şi si­guranţa Statului, iar nu ca până a­­cuma, un instrument de spionaj po­litic în mâna guvernului fără scru­pule”. Fiindcă partidul liberal atât în Cameră prin reprezentantul său d. Richard Franasovici cât şi prin o­­ficiosul său „Viitorul” au dus o campanie împotriva legii, d. D. R. Ioaniţescu a ţinut să sublinieze că partidul liberal în tot trecutul lui, dela legea lui Vasile Lascăr din 1903, n’a făcut alta decât să contra­zică şi pe cale legislativă şi în fapt principiile legii dela 1903. Partidul liberal a nesocotit poli­ţia, a dezorganizat-o, a numit în funcţie contrar dispoziţiunilor din lege, persoane fără titluri acade­mice, fără să aibă măcar o vagă pregătire profesională- A apărut deci într’o ciudată situaţie, parti­dul liberal care, pe deoparte n’a ţinut socoteală de buna lege din 1903, iar pe de alta a susţinut men­ţinerea ilegalităţilor şi abuzurilor săvârşite pe o seară atât de întin­să, în deosebi după război- Pe bună dreptate, d­. D. R. Ioaniţescu a afir­mat că „acuză partidul liberal, ca autor al anarhizării organelor d de poliţie. Legea excepţională ca şi statutul funcţionarilor n’au adus nici o îndreptare, ci dimpotrivă, au mărit imoralitatea şi opera de dis­trugere”. Ciclul de legi aduse de guvernul naţional ţărănesc are un îndoit scop: refacerea economică-financa­ră şi refacerea morală. Cu satis­facţia omului care-şi face con­ştiincios datoria, subsecretarul de la interne d. D­­R Ioaniţescu şi-a putut termina discursul spunând : „Cadrul luminos în care se va pre­zenta poliţia de mâine, echivalează cu o întreagă revoluţie morală. A fost dat guvernului naţional-ţără­nesc să înfăptuiască regenerarea morală a administraţiei ţării. A­preciind munca depusă, d. Al. Vaida Voevod ministru de interne a spus: Partea de leu, partea de muncă încordată, partea de merit revine d-lui D. R­ Ioaniţescu, la care subsecretarul de Stat a răs­puns: Fără încrederea d-lui minis­tru Vaida Voevod, n’aşi fi avut su­portul moral să munceesc cum am muncit”. D. Al. Vaida Voevod, ministru de interne a luat cel din urmă cuvân­tul. D-sa a răspuns mai întâi criti­­cilor formulate de unele ziare, col­portate de unii oameni politici că guvernul naţional-ţărănesc e lipsit de experienţă şi grăbit să facă legi. La prima obiecţiune, ministrul de interne a răspuns : «Lipsiţi de experienţă! Da, dacă prin experienţă se înţelege tembe/-­ lismul, corupţia şi indiferentismul faţă de tot ce se întâmplă în admi­nistraţia ţării, indiferentism faţă de soarta singuraticilor cetăţeni şi a colectivităţii, atunci, desigur a­­ceastă experienţă nu avem şi nu voim s’o perpetuăm, căci la aceasta s’a redus activitatea partidului li­beral în trecutul ultimilor două­zeci de ani. «Dacă însă, însemnează, ceea ce ne învăţăm de la alte ţări civilizate, ceia ce ne învaţă şi moravurile nea­mului nostru, sobru şi bun, ca ele să fie puse în practică şi aplicate în viaţa de stat atunci am dovedit până acum, în scurtul timp de când suntem la guvern, că avem această experienţă emanaţia sufletului uni­tar al d­v., al nostru, ca şi al nea­mului întreg». La a doua obiecţiune, d. Vaida a răspuns că «noi fabricăm legi căci trebue să le furnizăm en gros, fiind eu ne vedem lipsiţi de instrumentele care fac cu putinţă aplicarea nonoi­­lor metode de guvernare». In înălţătorul său discurs, minis­trul de interne, d. Al. Vaida Voe­vod a făcut o amplă expunere a concepţiilor moderne de adminis­traţie, şi a arătat, nu fără oarecare ironie cum înţelegea cele mai ade­sea să-şi împlinească îndatoririle sale. Funcţionarul public, a spus d-sa să nu mai fie sclavul nemernic al puterii pe care o deţin câţiva inşi, chiar fie şi cum o deţinem noi din încrederea mulţimii. Având adânca convingere că le­gea de organizare a poliţiilor va da roade bune, d. Vaida şi-a încheiat discursul său, care a fost îndelung aplaudat cu următoarea pagină de antologie oratorică : «Domnilor, daţi-mi voe să vă mul­­ţum­esc pentru colaborarea d­v. prin faptul că aţi urmărit cu aten­ţiune desbaterile în mijlocul aces­tor călduri, terminând să dau ex­­presiune nu nădejdei, ci convinge­rii adânci, că dacă poliţia derivă etimologic este din «politis», din ce­tăţean, de acum înainte cetăţenii României vor avea o poliţie care va fi vrednică de ei. Nu stiri ci fraţi, nu încălcători ci supraveghe­tori de legi, nu bandiţi conspiranţi cu cei cari secătuiau buzunarele ce­tăţenilor, după ce ei erau paraziţi pe bugetul statului, ci oameni de înaltă calificaţie morală, cari vor ajuta să progreseze acest neam şi această ţară pe calea civilizaţiei. Ei vor avea putinţa să întărească pe zi ce merge tot mai mult con­ştiinţa cetăţenească a unui neam, de oameni culţi, să înalţe presti­giul ţării vrednică de civilizaţia ce­lorlalte ţări şi popoare care tind cu toate spre cultură. l­. AL V­AIDA VOEVOI­ ministru de Interne D. D. R. 10ANIS­E­SCU Subsecretar de Stat la Interne -xxoxx- Alegeri la Camerele de Comerţ şi indus­trie Azi au loc, aproape în toată ţara, alegerile consiliilor de administra­ţie ale camerelor de comerţ şi in­dustrie. Aproape peste tot ca să se evite lupte politice în sânul acestor camere profesionale , s-au pus lis­te unice cari cuprind reprezentanţi ai tuturor asociaţiilor profesionale. In unele locuri, neprezentându-se decât o singură listă, nu se vor mai face alegeri. In Capitală vor avea loc alegeri pentru micul comerţ şi mica indus­­trie. Aproape toate asociaţiile de co­mercianţi — cu excepţia Sindicatu­lui comercianților — au prezentat o singură listă în frunte cu d. N. N. Madgearu. Rezultatul alegerilor va fi cunos­cut astăseară. Curtea de apel din Chişinău a judecat zilele trecute procesul de calomnie intentat de d. Sebastian Teodorescu, fost primar avereşean al Chişinăului, d-lui Vasi­le Brăas­­cu, fost senator al aceluiaşi regim. Ii relevăm în cele ce urmează, pen­­tru că conţine o notă de hazliu. In parlamentul ultim al d-lui gen. A­­verescu, ex-senatorul Vasile Brăes­­cu a interpelat pe ministrul de in­terne asupra activităţii ca primar a d-lui S. Teodorescu, amestecându-se şi cu viaţa d-sale particulară, aco­­perindu-l de injurii- D. Brăescu a fost dat în judecată şi prima ins­tanţă l-a condamnat. *Apelând con­tra sentinţei, s’a produs în faţa Curţii de apel din Chişinău un lu­cru puţin obicinuit: d. Brăescu a citit în şedinţă publică o declara­ţie prin care recunoaşte că a ca­lomniat pe amicul său politic ce­­rându-i scuze. In faţa acestei auto-dezavuări, d. Sebastian Teodorescu şi-a retras acţiunea, iar Curtea a pronunţat achitarea d-lui Brăescu. IN RECIDIVA A treia zi după aceasta, secţia întâia a tribunalului Lăipuşnei a avut de judecat un alt proces de calomnie, între aceleaşi persoane, cu originea în alte acuzaţii aduse de d- Vasile Brăescu d-lui Seb. Teodorescu. Interesant e că şi în faţa tribu­nalului s’a repetat scena dela Cur­tea de apel. Şi de asta dată fostul senator avereşean a citit o decla­raţie de scuze, dar procurorul s’a ridicat contra achitării, de­oarece, prin retragerea acţiunii de daune de către calomniat, nu dispare fap­tul penal-Tribunalul nu s’a pronunţat, luând deocamdată numai act da declaraţia scrisă a calomniatoru­lui. Aceste două procese ale fostului senator avereşean amintesc alt proces al său, de calomnie contra fostului primar d. Bivol, adus în faţa Curţii cu juri a Lăpuşnei a­­cuiii doi ani. D Brăescu citind şi atunci o declaraţie de scuze, Curtea l-a achitat. Procedeul d-l­ui Brăescu e bun de patentat: calomniezi şi citeşti tri­bunalului o scrisoare de scuze. Mijlocul ales de d. Brăescu e simplu şi nu dă greş­ Inire avereşean! Un fost senator averesean sa i­stail ia o punere la punct Medicul primar al judeţului Ce­tatea Albă d. dr. Sufleru, pus în cauză de un reportagiu al ziarului «Universul» care pretindea că re­produce un raport al d-sale, a tri­mis următoarea scrisoare sus-cita­­tului ziar, desmintind cele inserate: Mult stimate domnule director. In ziarul «Universul» cu No. 134 de Sâmbătă 15 Iunie 1929, ediţie de provincie, precum şi în ziarele co­tidiene Argus, Viitorul Epoca etc., s-a publicat sub diverse rubrici şi titluri informative din judeţul Ce­tatea-Al­bă, sub raportul foametei şi distribuirei porumburilor alterate­ Este absolut inexact că cea mai mare parte din porumburile distri­buite populaţiunei înfometate în iarna anului 1928/1929 ar fi fost stri­cat şi alterat. Până în Luna Mai 15­2­1 toate porumburile ce onoratul guvern a dat prin Comisariatul Central şi co­misia de aprovizionare a judeţului pentru hrană şi care se cifrează la peste 600 vagoane a fost de foarte bună calitate şi distribuit la timp prin Federaţia Cooperativelor. In luna Mai prin noui oferte s’au strecurat circa 3—4 vagoane porumb alterat în ştiuleţi Ca dovadă de grija deosebită atât prefectura de judeţ cât şi comisiu­­nea de aprovizionare a judeţului din care şi subsemnatul face parte este că descoperind la timp porum­bul stricat s’a refuzat peste 60 va­goane comunicând comisariatului central care a sancţionat punctul de vedere al comisiunei , luându se măsuri de a se distribui alt porumb. Domnii reporteri ai jurnalelor au denaturat intenţia şi buna credinţă a raportului nostru către Onor mi­nisterul sănătăţei, prin care ară­tam măsurile ce am înţeles a luă precum şi instrucţiunile ce trebuia să dau circumscripţiilor medicale şi în special domnilor agenţi sani­tari de a supraveghea la aprovizio­narea locuitorilor cu porumb pe ca­le particulară, informat fiind că in diverse centre din judeţ se vindea porumb alterat adus de diverşi co­mercianţi prevenind astfel diverse boale. Opera de aprovizionare a onora­tului guvern prin comisariatul cen­tral a fost o operă efectivă şi salu­tară pentru judeţul nostru înfome­tat şi a se căuta a se scoate în evi­denţă distribuirea a circa 3—4 va­goane de porumb alterat din peste 600 distribuite cred nu este o bună operă ziaristică şi în sensul acesta, stimate domnule director vă ru­găm să binevoiţi a publica în zia­rul Dvs. această scrisoare ca o des­­minţire fiind amestecată şi persoa­na mea care este cu totul streină de reportajul publicat şi reprodus de celelalte jurnale. Cu distinsă stimă medic primar­ul judeţului Dr. SUFLERY -----oooxxxooo-----­ Mei de lege giti­uilii Părerile d-lui dr. O. Weigert, director ge­neral în ministerul muncii din Germania Ni se pare nimerită ideia fun­damentală a proectului de a se unifica organizarea asigurărilor și dreptul asigurărilor în caz de boală și în caz de accidente, ca primă etapă a reformei asigurări­lor sociale. Ideile călăuzitoare ale proectului; descentralizarea asi­­gurării de pensii, crearea caselor de asigurări cu număr mare de a­­siguraţi şi deci capabili să facă faţă sarcinilor; participarea patro­nilor şi asiguratil°r la administra­ţie, separarea administraţiei de jurisdicţie şi a administraţiei de control, sunt cu totul de aprobat.­In asigurarea în caz de boală se caută să se creeze comunităţi mari de risc. O complectare moderată anume a adunărilor generale a ca­selor de asigurări în caz de boală, ar putea duce ideia asigurării în straturi mai largi şi impune un drept de propunere a asociaţilor de muncitori pentru alegeri. Compen­sarea riscurilor prin reasigurare, creerea unui fond comun central pentru îngrijire medicală, îmi par valoroase, atât timp cât casele izo­late au încasări de cotizaţii sufi­ciente. „ Instituţia centrală de asigurare şi oficiul de stat stabilesc unitatea şi fermitatea sistemului. Poate că ar fi mai potrivit o separaţie şi mai precisă a îndatoririlor celor două organe aşa fel ca să se îm­piedice în viitor orice conflict da competenţă, şi anume, s’ar putea ca organul de control să consacre toată forţa sa asupra chestiunilor fundamentale şi supravegherea tu­­turor caselor de asigurare să fie lăsată institutului central de asi­gurări. Cu multă dreptate s’a pus o deo­sebită greutate în pregătirea de specialităţi a personalului asigură­rilor, fără de a se renunţa la folo­sirea mai departe a celor între­buinţaţi azi. îmi pare demn de atenţie, că s’a prevăzut în asigurarea de boală şi accidente pe lângă sarcinile bă­neşti şi îngrijire medicală ca profi­laxia boalelor şi reeducarea profe­sională- E îmbucurător încă faptul că s’a menţinut asigurarea în caz de invaliditate şi bătrâneţe în ve­chiul regat- I Monumentul eroilor din Bo­­manul am vale Azi dimineaţa, se face inaugura­rea monumentului eroilor din co­muna Bolintinul din Valea Ilfov în­tre cari eroi se numără patru ofi­ţeri, 5 sergenţi, 5 caporali, şi 86 sol­daţi, toţi trecuţi pe placa comemo­rativă a monumentului. Monumentul, opera sculptorului Tudor Marin Mârne-Bolintin, are înălţimea de 6 metri şi este repre­zentat printr’un erou în poziţie de atac impetuos. Comemorarea eroilor din această comună este făcută deodată pentru eroii din 1877, războiul Indepen­denţii, din 1913, războiul pentru pacificarea Balcanilor și din mare­le războiu al întregirii neamului românesc și al României­:Mari 1916-1918.

Next