Dreptatea, iulie 1929 (Anul 3, nr. 515-540)
1929-07-01 / nr. 515
v arsa pali a ipialiei éé in Itlonil Expozeul d-l ui Sever Bocu presed. org.— Alegerea unui nou comitet judeţean pe (fljlimp de 3 ani TIMIȘOARA, jpr.^ Astăzi la orele 10 a. m. s’a întrunit în sala cea mare a clubului partidului naţionalţărănesc adunarea generală a partidului spre a proceda la algerea unui nou comitet judeţean pe un timp de trei ani. Cu această ocazie, numărul participanţilor trecând de 1000 oameni, d-l ministru Sever Bocu a ţinut din interesant discurs din care extragem următoarele: «Acum când împlinim abia 6 luni de guvernare efectivă a început să ni se spună de către adversarii inconştienţi că nu am făcut nimic. Dar îi întreb eu pe ei: se pot repara în 6 luni urmările unui regim distructiv ce nu a guvernat 10 ani! Liberalii au plecat de la guvern numai atunci când au văzut ei înşişi că ţara se îneacă în mizerie şi revoltă. Şi am trăit sub un regim de absolută minciună. Cine arăta adevărul era clasificat drept trădător de patrie. Cazul d-lui Madgearu, care desvăluia deficitele bugetare, e îndestul de proaspăt încă în mintea fiecăruia. Am găsit 19 miliarde lei deficit. Deci a fost absolută nevoe ca să procedăm la o majorare a impozitelor, şi să luăm oarecari măsuri aspre, dar necesare consolidării financiare. Desigur capitalul lipseşte încă, dar o micşorare de dobânzi nu se face printr-o decizie ministerială. Noi înşine nu ne am aşteptat la o moştenire aşa de grea. Acum depinde de cuminţenia poporului român, înţelepciunea şi energia voastră ca să putem să mergem înainte. Zilnic se lucrează, la toate depărta meritele pentru uşurarea zilei de mâine. Şi dacă nici actualul guvern nu va salva ţara apoi nici un alt guvern nu poate face acest lucru, căci noi avem marele avantaj că ne bizuim pe încrederea neţărmurită a naţiei întregi. Suntem mereu atacaţi şi şicanaţi în activitatea noastră Spre a ne apăra aveţi voi datoria. Guvernul d-lui Manu nu-şi dă odihnă, dar liberalii simţind că noi vom aduce îndreptarea, sunt mai nervoşi. Ei s’au repezit asupra mea. Motivul adevărat e că am organizat serbările Unirii. Trecutul meu e mai românesc decât al lui V. Brătianu. Guvernul actual nu poate pleca decât după 4 ani şi atunci numai dacă voi îi veţi retrage încrederea. Este culmea infamiei să se vorbească de criza guvernului susţinut azi de întreaga naţiune. Mai departe d. Bocu expune principiile reformei administrative şi face apel la solidaritate împrejurul conducătorilor partidului naţionalţărănesc. (Aplauze). ORDINEA DE ZI Se discută chestiunea germanilor înscrişi în partidul naţional-tirănesc şi cari sunt autorizaţi să formeze o secţie minoritară a partidului. Apoi se trece la chestiunea înfinţărei unei şoci anonime pentru o tipografie a partidului care să editeze un mare cotidian românesc in Timişoara. D. deputat Latenta citeşte un act constitutiv al acestei societăţi. D. ministru Bocu salută organizaţiei tineretului partidului naţionalţărănist din Banat. In legătură cu această chestiune ia cuvântul d-l dr. Ioan Subţire preşedintele voinicilor bănăţeni, care în câteva cuvinte bine simţite reflevă importanţa acestei organizaţii pentru viaţa culturală şi socială a satelor noastre. Mai dau cuvântul de asemenea d-nii dr. Coriolan Băran, deputat dr. Chiroi, etc. Alegerea comitetului Sa făcut într’o atmosferă de caldă frăţietate Au fost aleşi d-nii ministru Sever Bocu, dr. Irviu Cigăreanu prefectul judeţului, general George Domăşuianu primarul oraşului, dr. Băran, deputat, dr. Ioan Pascu, dr. Zărur, dr. Ioan Subţire, dr. Chiroi, Pomp, Şerbescu, etc, etc, în total 95 persoane. eri dimineaţă a avut loc la cazarma geniului de la Cotroceni, solemnitatea desvelirei monumentului eroilor din arma geniului căluţi pe câmpul de luptă. Iau parte la solemnitate d-nii Juliu Maniu, preşedintele consiliului. d Unii miniştri H. Cihoski, Virgil Madgearu şi Al. Vaida Voevod, dnii generali Mărdărăscu, Negrei, Samsonovici, Condeescu, Dragu, Alimănescu, Smith, Ştefănescu Amis, Dumitrescu Toma, Teodorescu, Rădulescu Gh., Sion, Cerchez, Eotache Ionescu, Macri, Crăiniceanu, Petala, Manu, Presan, etc., etc., colonel Popescu, maior Nanu, numeroşi ofiţeri de rezervă şi activitate, din garnizoană, cum şi un numeros public civil. La ora 10 jum. îşi face apariţia A. S. R. Principele Nicolae, însoţit de1. aghiotant comandor Păiş. înaltul Regent este întâmpinat la descinderea din automobil de d. ministru H. Cihoski şi d-nii generali Condeescu şi Samsonovici. După trecerea în revistă a trupelor de către A. S Regală, d. colonel CAŢOIU, directorul şcoalei de geniu, a dat citire ordinelor de zi de promovare şi absolvire a nouilor ofiţeri. A urmat apoi distribuirea premiilor, cari au fost distribuite de A S. R. Principele Nicolae. D. g-ral BADULESCU, comandantul şcoalelor şi centrului de instrucţie al geniului, a făcut apoi elogiul şcoalei de geniu şi spune că odată cu sărbătorirea sfârşitului de an şcolar, armata geniului îşi inaugurează astăzi monumentul ridicat în amintirea eroilor genişti, ofiţeri şi soldaţi căzuţi în războiul de întregire al neamului. S’a oficiat apoi un serviciu divin de către preotul Gr. Costea, sub-directorul seminarului Central. DESVELIREA MONUMENTULUI După terminarea servciului divin, A. S. R. Principele Nicolae trage pânza care acoperea monumentul. Monumentul eroilor genişti apare mulţimei care-i salută cu aplauze. El este opera sculptorului Spiridon Georgescu şi atât ca simbol, cat şi grandoare este unicul monument comemorativ de acest gen. Forţa armată reprezintată printi un leu gigantic. La cele patru colţuri ale soclului sunt aşezate chipurile în bronz, mărime naturală a unui pionier, telegrafist, pontonier şi ceferist. [ Pe monument se poate citi inscripţia : ♦Spuneţi generaţiilor viitoare că noi am făcut suprema jertfă pe căni pările de bătae pentru întregirea neamului», D- g-ral AMZA, președ. comitetului monumentului, relevă apoi meritele eroilor din trupele de geniu și sacrificiile lor pentru întregirea neamului, D. g-ral RAZU, inspectorul general al geniului, spune că desvelirea monumentului coincide cu sărbătorirea a 70 ani ce la înfiinţarea primului batalion de geniu la noi. D sa face istoricul evoluţiei acestei arme de la înfiinţare şi până azi. Alteţă Regală, iubiţi camarazi, CUVANTANEA D-LUI MINISTRU GENERAL H. CIHOSCHI Ca ofiţer al armei Geniului nu pot lăsa să treacă o aşa de importantă serbare fără să adaug şi eu un pios cuvânt de recunoştinţă. In această cazarmă acum 38 ani am început cariera de ofiţer, aci am căpătat cea dintâi experienţă a profesiei, aci am putut practica normele de comandant de mică unitate, căpătate în Şcoala Militară. De aceste ziduri se leagă frumoase amintiri asupra diferiţilor comandanţi cari nu pot fi uitaţi. Şefi culţi, severi dar drepţi cari ne au învăţat marea filozofie a vieţei, să ştim a distinge binele de rău şi să putem pipăi graniţa unde se termină progresul şi de unde începe regresul-Aci am învăţat a stima munca, devotamentul către dinastie şi către şefi, iubirea pentru ţară şi pentru camarazi, patima pentru meserie, de la generalii: Berindei, Crăiniceanu, Boteanu, Culcer, Hârjeu, Prezan şi alţii, câte nume atâtea ilustraţii, atâţia factori de progres ai Geniului, atâţia valoroşi comandanţi şi oameni de ştiinţă, atâtea personagii militare. Cu sufletul cald de amintirea cea mai sfântă pentru, aceşti giganţi ai gândului, ai condeiului şi ai faptului, prezint înaintea dv. icoanele armei Geniului, care au format şcoala noastră militară şi socială, care vor fi eterne modele pentru generaţiile viitoare de viaţă harnică, rodnică şi plină de modestie cărora li se datoreşte ridicarea armei Geniului şi a gloriei Armatei Evocarea acestor fruntaşi şi făuritori ai armei Geniului, în faţa vechei cazărmi a Regimentului 1 Geniu, focar de lumină, ordine, disciplină şi camaraderie frăţească, îmi amintesc cu pietate cuvintele înţeleptului Rege Carol I, care ar trebui scrise pe frontispiciul acestei clădiri cu litere de aur, auzite pe când eram locotenent în acel regiment. Cu ocazia unei inspecţii făcute R. 16 Majestatea Sa, care a încheiat critica finală, cu următoarele memorabile cuvinte: «Ori de câte ori am vizitat sau inspectat trupelor de geniu nu am plecat vreodată de aci fără să nu fi învăţat ceva». Aceasta este moştenirea lăsată de cel dintâi Rege al Ţărei Româneşti a ofiţerilor armei geniului. A urmat apoi defilarea elevilor şcoalei şi ofiţerilor de geniu în faţa A. S. Regate I- R. Principele Nicolae şi în faţa monumentului maiorului Panait Doniel, din curtea se. militare de geniu şi s’a servit apoi asistenţei o gustare în localul școalei incidentul dela feteşti Relativ la incidentul de la Feteşti, comentat cu rea-credinţă de o parte a presei de opoziţie , d. deputat V. V Stanciu ne trimite o scrisoare pe care o publicăm pentru punerea la punct a lucrurilor: STIMATE D-LE DIRECTOR, Revenit în Capitală, după o absenţă de câteva zile, am fost surprins că şi după explicaţiile ce le-am dat în parlament cât şi «Adevărului», se continuă a mi se face celebritate de scandal în jurul incidentului de la Feteşti. Suspectă insistenţă din partea unor ziare. Nici una din relatările făcute nu corespunde pe de întregul adevărului. Pe chestiunea informaţiilor asupra celor petrecute la Feteşti, s’a format un cerc viitos. Ziarele se informează dela Călăraşi, iar Călăraşii, din ziare. Astfel, cetăţeana din Capitala Ialomiţei cade victima propriei lui fantezii, pe care sfârşeşte prin a o crede, fantezia căpătând prestigiul gazetei, biblia lui cotidiană. Iată cum se creiază la noi «opinia publică». Pentru mine, cele petrecute la Feteşti constituese nu un incident, ci un accident. Am fost victima acestui accident, aşa cum puteam fi victima unui accident de tren, sau de automobil. Din faptul că întâmplător mă găsiam şi eu în Feteşti , în acelaş timp cu regretabilul incident, cei de rea credinţă ajung la concluzia că trebuie să-mi amestec şi numele meu în cele întâmplate acolo. Nu răspund la invenţiunile celor de rea credinţă. Faptele întrucât mă privesc, le-am expus odată în «Adevărul» din ziua de 19. Nu mai revin asupra lor. Ce vină mi se poate face din faptul că mă găsiam şi eu în acelaş timp în trecere prin Feteşti! Că n’am prevăzut incidentul! Dar, pentru a fi prevăzut ,ceiace s’a petrecut, trebuia să am darul divinaţiei. Altfel,nu se poate prevede imprevizibilul. Nimeni pe lume, nu ar fi po----putut bănui că se va întâmpla ceiace a urmat. Cunosc nenorocitul sistem de a politicianiza orice fapt divers şi de a se trage profit politic din orice. înţeleg graba adversarilor mei de a folosi momentul acesta, pentru ca, profitând de aparenţa faptelor, defavorabilă, să-şi plătească poliţele, insinuând şi calomniind. Toate acestea le cunosc, le înţeleg şi deci nu mă surprind. Mă surprinde însă, cum ecourile acestor glasuri au putut pătrunde în coloanele unor ziare oneste pe care le stimez, îmi dau seama că în acest sezon, mort pentru publicistică, cazul de la Feteşti a căzut ca o mană cerească sortită să hrăneasă publicul eureuzaţional pe câteva săptămâni. Dar, a se face din incidentul regretabil, destul de mare pentru a mai avea nevoie de exagerare, un roman senzaţional în fascicole, a se transforma o infracţiune de drept comun într’un războiu civil descris în stil de epopee, a se improviza fiecare în judecător de instrucţie, a se impieta astfel asupra solului justiţiei, acestea sunt inadmisibile şi constituesc un scandal, mai mare chiar decât cei de la Feteşti. Primiţi, vă rog, asigurarea statornicei mele consideraţii. V. V. Stanciu Deputat de Ialomiţa Orele de lucru la policlinicile c. f. r Cu începere de la 15 Iunie 1929, orele de consultaţii la Serviciile Policlinicei şi Dispensariile Casei Muncii C. F. R. din Bucureşti sunt următoarele: Serv. de Stomatologie (dentistică) orele 8—12; genito-urinare 10—1; ginecologie 10—1; chirurgie 10—1; boli de piele și sifilis 10—1; ochi 10—1; copii 10—1; boli nervoase 10—1; interne 10—1; nas, gât și urechi 10—1; radiologie și fiziotherapie 10—1 și 1 oră p. m.; dispensarul T. B. C- orele 14.30-17 . «DREPTATEA» Noua organizare poliţienească • 1 - d-iJU--3 Cu prilejul discursurilor d-lor Al. Vaida Voevod, ministru şi D. R. Ioaniţescu subsecretar la interne Discuţia generală asupra legii pentru organizarea poliţiilor a ţinut aproape o săptămână şi reprezentanţii din Cameră ai tuturor partidelor şi-au spus cuvântul, exprimând punctul de vedere al fiecăruia. O situaţie delicată a fost aceia a d-lui R. Franasovici, care s’a văzut nevoit să susţină păreri împotriva convingerilor sale întinse. Căci e cu neputinţă de admis ca nu un fost subsecretar de Stat,dar un om de cultură, să susţină că în Siguranţa generală agramaţii să aibă prioritate asupra oamenilor cu cultură. S’a remarcat că toate partidele politice reprezentate în Cameră, principial sunt de acord cu legea. Criticile ce s’au formulat au fost mai mult de ordin secundar, privind chestiuni de amănunt. Desbaterile au luat sfârşit în şedinţa de Mercuri, după ce au vorbit d-nii D. R. Ioaniţescu subsecretar de Stat la Interne şi d- Al. Vaida Voevod ministru de interne-Subsecretarul de Stat de la Interne d. D. R. Ioaniţescu, a ţinut un discurs care a fost mult apreciat de cei prezenţi. Domnia sa a expus concepţia modernă care a fost luată ca bază la alcătuirea proectului de lege. Această concepţie constă în directiva nouă ce trebue să fie călăuza fiecărui funcţionar public, independentă în exercitarea atribuţiunilor sale de polticializarea administraţiilor publice, responsabilitatea funcţionarului. Aplicate aceste principii, vom asista foarte curând la o radicală transformare, prestigiul funcţionarului public se va ridica simţitor. Deoarece ţinta atacurilor ce s’au dat în discuţie s’au concentrat în jurul Siguranţei generale, d. D .Ioaniţescu, subsecretar de Stat, la Interne a declarat: „Siguranţa va fi de astăzi înainte un serviciu informativ, interesând ordinea şi siguranţa Statului, iar nu ca până acuma, un instrument de spionaj politic în mâna guvernului fără scrupule”. Fiindcă partidul liberal atât în Cameră prin reprezentantul său d. Richard Franasovici cât şi prin oficiosul său „Viitorul” au dus o campanie împotriva legii, d. D. R. Ioaniţescu a ţinut să sublinieze că partidul liberal în tot trecutul lui, dela legea lui Vasile Lascăr din 1903, n’a făcut alta decât să contrazică şi pe cale legislativă şi în fapt principiile legii dela 1903. Partidul liberal a nesocotit poliţia, a dezorganizat-o, a numit în funcţie contrar dispoziţiunilor din lege, persoane fără titluri academice, fără să aibă măcar o vagă pregătire profesională- A apărut deci într’o ciudată situaţie, partidul liberal care, pe deoparte n’a ţinut socoteală de buna lege din 1903, iar pe de alta a susţinut menţinerea ilegalităţilor şi abuzurilor săvârşite pe o seară atât de întinsă, în deosebi după război- Pe bună dreptate, d. D. R. Ioaniţescu a afirmat că „acuză partidul liberal, ca autor al anarhizării organelor d de poliţie. Legea excepţională ca şi statutul funcţionarilor n’au adus nici o îndreptare, ci dimpotrivă, au mărit imoralitatea şi opera de distrugere”. Ciclul de legi aduse de guvernul naţional ţărănesc are un îndoit scop: refacerea economică-financară şi refacerea morală. Cu satisfacţia omului care-şi face conştiincios datoria, subsecretarul de la interne d. DR Ioaniţescu şi-a putut termina discursul spunând : „Cadrul luminos în care se va prezenta poliţia de mâine, echivalează cu o întreagă revoluţie morală. A fost dat guvernului naţional-ţărănesc să înfăptuiască regenerarea morală a administraţiei ţării. Apreciind munca depusă, d. Al. Vaida Voevod ministru de interne a spus: Partea de leu, partea de muncă încordată, partea de merit revine d-lui D. R Ioaniţescu, la care subsecretarul de Stat a răspuns: Fără încrederea d-lui ministru Vaida Voevod, n’aşi fi avut suportul moral să munceesc cum am muncit”. D. Al. Vaida Voevod, ministru de interne a luat cel din urmă cuvântul. D-sa a răspuns mai întâi criticilor formulate de unele ziare, colportate de unii oameni politici că guvernul naţional-ţărănesc e lipsit de experienţă şi grăbit să facă legi. La prima obiecţiune, ministrul de interne a răspuns : «Lipsiţi de experienţă! Da, dacă prin experienţă se înţelege tembe/- lismul, corupţia şi indiferentismul faţă de tot ce se întâmplă în administraţia ţării, indiferentism faţă de soarta singuraticilor cetăţeni şi a colectivităţii, atunci, desigur această experienţă nu avem şi nu voim s’o perpetuăm, căci la aceasta s’a redus activitatea partidului liberal în trecutul ultimilor douăzeci de ani. «Dacă însă, însemnează, ceea ce ne învăţăm de la alte ţări civilizate, ceia ce ne învaţă şi moravurile neamului nostru, sobru şi bun, ca ele să fie puse în practică şi aplicate în viaţa de stat atunci am dovedit până acum, în scurtul timp de când suntem la guvern, că avem această experienţă emanaţia sufletului unitar al dv., al nostru, ca şi al neamului întreg». La a doua obiecţiune, d. Vaida a răspuns că «noi fabricăm legi căci trebue să le furnizăm en gros, fiind eu ne vedem lipsiţi de instrumentele care fac cu putinţă aplicarea nonoilor metode de guvernare». In înălţătorul său discurs, ministrul de interne, d. Al. Vaida Voevod a făcut o amplă expunere a concepţiilor moderne de administraţie, şi a arătat, nu fără oarecare ironie cum înţelegea cele mai adesea să-şi împlinească îndatoririle sale. Funcţionarul public, a spus d-sa să nu mai fie sclavul nemernic al puterii pe care o deţin câţiva inşi, chiar fie şi cum o deţinem noi din încrederea mulţimii. Având adânca convingere că legea de organizare a poliţiilor va da roade bune, d. Vaida şi-a încheiat discursul său, care a fost îndelung aplaudat cu următoarea pagină de antologie oratorică : «Domnilor, daţi-mi voe să vă mulţumesc pentru colaborarea dv. prin faptul că aţi urmărit cu atenţiune desbaterile în mijlocul acestor călduri, terminând să dau expresiune nu nădejdei, ci convingerii adânci, că dacă poliţia derivă etimologic este din «politis», din cetăţean, de acum înainte cetăţenii României vor avea o poliţie care va fi vrednică de ei. Nu stiri ci fraţi, nu încălcători ci supraveghetori de legi, nu bandiţi conspiranţi cu cei cari secătuiau buzunarele cetăţenilor, după ce ei erau paraziţi pe bugetul statului, ci oameni de înaltă calificaţie morală, cari vor ajuta să progreseze acest neam şi această ţară pe calea civilizaţiei. Ei vor avea putinţa să întărească pe zi ce merge tot mai mult conştiinţa cetăţenească a unui neam, de oameni culţi, să înalţe prestigiul ţării vrednică de civilizaţia celorlalte ţări şi popoare care tind cu toate spre cultură. l. AL VAIDA VOEVOI ministru de Interne D. D. R. 10ANISESCU Subsecretar de Stat la Interne -xxoxx- Alegeri la Camerele de Comerţ şi industrie Azi au loc, aproape în toată ţara, alegerile consiliilor de administraţie ale camerelor de comerţ şi industrie. Aproape peste tot ca să se evite lupte politice în sânul acestor camere profesionale , s-au pus liste unice cari cuprind reprezentanţi ai tuturor asociaţiilor profesionale. In unele locuri, neprezentându-se decât o singură listă, nu se vor mai face alegeri. In Capitală vor avea loc alegeri pentru micul comerţ şi mica industrie. Aproape toate asociaţiile de comercianţi — cu excepţia Sindicatului comercianților — au prezentat o singură listă în frunte cu d. N. N. Madgearu. Rezultatul alegerilor va fi cunoscut astăseară. Curtea de apel din Chişinău a judecat zilele trecute procesul de calomnie intentat de d. Sebastian Teodorescu, fost primar avereşean al Chişinăului, d-lui Vasile Brăascu, fost senator al aceluiaşi regim. Ii relevăm în cele ce urmează, pentru că conţine o notă de hazliu. In parlamentul ultim al d-lui gen. Averescu, ex-senatorul Vasile Brăescu a interpelat pe ministrul de interne asupra activităţii ca primar a d-lui S. Teodorescu, amestecându-se şi cu viaţa d-sale particulară, acoperindu-l de injurii- D. Brăescu a fost dat în judecată şi prima instanţă l-a condamnat. *Apelând contra sentinţei, s’a produs în faţa Curţii de apel din Chişinău un lucru puţin obicinuit: d. Brăescu a citit în şedinţă publică o declaraţie prin care recunoaşte că a calomniat pe amicul său politic cerându-i scuze. In faţa acestei auto-dezavuări, d. Sebastian Teodorescu şi-a retras acţiunea, iar Curtea a pronunţat achitarea d-lui Brăescu. IN RECIDIVA A treia zi după aceasta, secţia întâia a tribunalului Lăipuşnei a avut de judecat un alt proces de calomnie, între aceleaşi persoane, cu originea în alte acuzaţii aduse de d- Vasile Brăescu d-lui Seb. Teodorescu. Interesant e că şi în faţa tribunalului s’a repetat scena dela Curtea de apel. Şi de asta dată fostul senator avereşean a citit o declaraţie de scuze, dar procurorul s’a ridicat contra achitării, deoarece, prin retragerea acţiunii de daune de către calomniat, nu dispare faptul penal-Tribunalul nu s’a pronunţat, luând deocamdată numai act da declaraţia scrisă a calomniatorului. Aceste două procese ale fostului senator avereşean amintesc alt proces al său, de calomnie contra fostului primar d. Bivol, adus în faţa Curţii cu juri a Lăpuşnei acuiii doi ani. D Brăescu citind şi atunci o declaraţie de scuze, Curtea l-a achitat. Procedeul d-lui Brăescu e bun de patentat: calomniezi şi citeşti tribunalului o scrisoare de scuze. Mijlocul ales de d. Brăescu e simplu şi nu dă greş Inire avereşean! Un fost senator averesean sa istail ia o punere la punct Medicul primar al judeţului Cetatea Albă d. dr. Sufleru, pus în cauză de un reportagiu al ziarului «Universul» care pretindea că reproduce un raport al d-sale, a trimis următoarea scrisoare sus-citatului ziar, desmintind cele inserate: Mult stimate domnule director. In ziarul «Universul» cu No. 134 de Sâmbătă 15 Iunie 1929, ediţie de provincie, precum şi în ziarele cotidiene Argus, Viitorul Epoca etc., s-a publicat sub diverse rubrici şi titluri informative din judeţul Cetatea-Albă, sub raportul foametei şi distribuirei porumburilor alterate Este absolut inexact că cea mai mare parte din porumburile distribuite populaţiunei înfometate în iarna anului 1928/1929 ar fi fost stricat şi alterat. Până în Luna Mai 1521 toate porumburile ce onoratul guvern a dat prin Comisariatul Central şi comisia de aprovizionare a judeţului pentru hrană şi care se cifrează la peste 600 vagoane a fost de foarte bună calitate şi distribuit la timp prin Federaţia Cooperativelor. In luna Mai prin noui oferte s’au strecurat circa 3—4 vagoane porumb alterat în ştiuleţi Ca dovadă de grija deosebită atât prefectura de judeţ cât şi comisiunea de aprovizionare a judeţului din care şi subsemnatul face parte este că descoperind la timp porumbul stricat s’a refuzat peste 60 vagoane comunicând comisariatului central care a sancţionat punctul de vedere al comisiunei , luându se măsuri de a se distribui alt porumb. Domnii reporteri ai jurnalelor au denaturat intenţia şi buna credinţă a raportului nostru către Onor ministerul sănătăţei, prin care arătam măsurile ce am înţeles a luă precum şi instrucţiunile ce trebuia să dau circumscripţiilor medicale şi în special domnilor agenţi sanitari de a supraveghea la aprovizionarea locuitorilor cu porumb pe cale particulară, informat fiind că in diverse centre din judeţ se vindea porumb alterat adus de diverşi comercianţi prevenind astfel diverse boale. Opera de aprovizionare a onoratului guvern prin comisariatul central a fost o operă efectivă şi salutară pentru judeţul nostru înfometat şi a se căuta a se scoate în evidenţă distribuirea a circa 3—4 vagoane de porumb alterat din peste 600 distribuite cred nu este o bună operă ziaristică şi în sensul acesta, stimate domnule director vă rugăm să binevoiţi a publica în ziarul Dvs. această scrisoare ca o desminţire fiind amestecată şi persoana mea care este cu totul streină de reportajul publicat şi reprodus de celelalte jurnale. Cu distinsă stimă medic primarul judeţului Dr. SUFLERY -----oooxxxooo----- Mei de lege gitiuilii Părerile d-lui dr. O. Weigert, director general în ministerul muncii din Germania Ni se pare nimerită ideia fundamentală a proectului de a se unifica organizarea asigurărilor și dreptul asigurărilor în caz de boală și în caz de accidente, ca primă etapă a reformei asigurărilor sociale. Ideile călăuzitoare ale proectului; descentralizarea asigurării de pensii, crearea caselor de asigurări cu număr mare de asiguraţi şi deci capabili să facă faţă sarcinilor; participarea patronilor şi asiguratil°r la administraţie, separarea administraţiei de jurisdicţie şi a administraţiei de control, sunt cu totul de aprobat.In asigurarea în caz de boală se caută să se creeze comunităţi mari de risc. O complectare moderată anume a adunărilor generale a caselor de asigurări în caz de boală, ar putea duce ideia asigurării în straturi mai largi şi impune un drept de propunere a asociaţilor de muncitori pentru alegeri. Compensarea riscurilor prin reasigurare, creerea unui fond comun central pentru îngrijire medicală, îmi par valoroase, atât timp cât casele izolate au încasări de cotizaţii suficiente. „ Instituţia centrală de asigurare şi oficiul de stat stabilesc unitatea şi fermitatea sistemului. Poate că ar fi mai potrivit o separaţie şi mai precisă a îndatoririlor celor două organe aşa fel ca să se împiedice în viitor orice conflict da competenţă, şi anume, s’ar putea ca organul de control să consacre toată forţa sa asupra chestiunilor fundamentale şi supravegherea tuturor caselor de asigurare să fie lăsată institutului central de asigurări. Cu multă dreptate s’a pus o deosebită greutate în pregătirea de specialităţi a personalului asigurărilor, fără de a se renunţa la folosirea mai departe a celor întrebuinţaţi azi. îmi pare demn de atenţie, că s’a prevăzut în asigurarea de boală şi accidente pe lângă sarcinile băneşti şi îngrijire medicală ca profilaxia boalelor şi reeducarea profesională- E îmbucurător încă faptul că s’a menţinut asigurarea în caz de invaliditate şi bătrâneţe în vechiul regat- I Monumentul eroilor din Bomanul am vale Azi dimineaţa, se face inaugurarea monumentului eroilor din comuna Bolintinul din Valea Ilfov între cari eroi se numără patru ofiţeri, 5 sergenţi, 5 caporali, şi 86 soldaţi, toţi trecuţi pe placa comemorativă a monumentului. Monumentul, opera sculptorului Tudor Marin Mârne-Bolintin, are înălţimea de 6 metri şi este reprezentat printr’un erou în poziţie de atac impetuos. Comemorarea eroilor din această comună este făcută deodată pentru eroii din 1877, războiul Independenţii, din 1913, războiul pentru pacificarea Balcanilor și din marele războiu al întregirii neamului românesc și al României:Mari 1916-1918.