Dreptatea, iulie 1929 (Anul 3, nr. 515-540)
1929-07-22 / nr. 533
Purtătoarea germenilor morţii şi toate celelalte insecte sunt distruse sigur prin simpla pulverizare de LY.TOX Unicul insecticid parfumat care distruge siguru toate insectele DE VÂNZARE CA DROGHERII, FARMACII, PARFUMERI, Depozit, pentru.Engrosi-Bulgureşti - Str. Plant Ştiut este că durata uscării lacului englezesc este 48 ore mmmmt fabricaţia ZIMMER usucă numai în 5-6 ore şi este mai lucios şi mai durabil ca lacurile străine. Intrebuinţabil cu pensulă sau pistol De vânzare la depozitele proprii ale fabricilor ZIMMER & Co., Bucureşti, Str. Lipscani, 106 Str. Buzesti, 1 și Cal. Rahovei, 134. ROMANIA Prefectura Judeţului Botoşani Serviciul financiar şi Economic Publicaţîune In ziua de 14 August orele 11 a. m. se va ţine la această prefectură licitaţie publică pentru construirea unui Bal plutitor peste Prut în dreptul satului Berza, din judeţul Botoşani. Costul acestei licitaţii după devizul întocmit de serviciul de poduri şi şosele al judeţului Botoşani, aprobat de Direcţia 4 de poduri şi şosele cu No. 579 din 5 Mai 1928 este de lei 48.000. Licitaţia se va ţine cu oferte închise, însoţite de o garanţie de 400 în numerar sau efecte publice garantate de stat, din valoarea lucrării. Devizul şi cadtul de sarcini a acestei lucrări se pot vedea în toate zilele şi orele de lucru la contabilitatea acestei prefecturi. Legea contabilităţii publice (art. 72-83) şi condiţiunile generale pentru întreprinderi de lucrări publice sunt obligatorie în cauză. Prefect, D. Cahiraghi Şeful Serviciului, D. Bussu No. 8180 1929 Iulie 12 ROMANIA Primăria oraşului Chilia Nouă din judeţul Ismail Publicaţîune No. 4275. 2 Iulie 1929. In vederea efectuărei lucrărilor edilitare ale oraşului, se publică spre cunoştinţa generală a amatorilor că la Primărie se primesc oferte cu privire la întocmirea proectului de plan pentru iluminatul cu electricitate al oraşului şi aducerea apei potabile de la Dunăre. Amatorii sunt invitaţi că în termen de 2 luni să depună la Biroul Primăriei oraşului Chilia Nouă ofertele detailate cari vor fi luate în consideraţie. Primar girant Al. Secăreanu Secretar I. Georgescu MINISTERUL INDUSTRIEI ŞI COMERŢULUI Direcţiunea generală a Valorificărilor Bunurilor Statului şi Energiei Publicaţiune Se aduce la cunoştinţa generală că în ziua de 7 August 1929, se va ţine la Ministerul de Industrie şi Comerţ, Calea Victoriei No. 133 în cabinetul d-lui director general al Valorificărilor, licitaţie publică cu oferte închise cu caracter urgent, în conformitate cu art. 72 — 83 din legea contabilităţii publice pentru vânzarea a circa 339.789 metri cubi lemne brut de stejar din pădurea Cugir, Valea Columnului, Ocolul silvic Cugir, aparţinând ministerului de Industrie şi Comerţ. Licitaţia se ţine în conformitate cadtul de sarcini întocmit în acest scop care se poate vedea în orice zi de lucru între ora 11 şi 13, la ministerul de Industrie şi Comerţ, direcţia exploatărilor în regie, Calea Victoriei No. 188, precum şi la Uzinele Statului Hunedoara, între orele 10 şi 12. I. Cârţean AVOCAT Consultaţii 6—7 p. m. Bucureşti 5. Şerban Vodă No. 136 Provincia corespondenţă Telefon 378/11 ROMANIA Prefectura Judeţului Botoşani Serviciul financiar Publicaţîune In ziua de 1 August 1929 orele 11 a. m. se va ţine la această prefectură licitaţie publică pentru procurarea lemnelor necesare spitalelor din judeţ, după cum urmează: 1. Spitalul Coşula 80.000 kgr. aproximativ; 2. Spitalul Fântânele 40.000 kgr. aproximativ; 3. Spitalul Suliţa 80.000 kgr. aproximativ; 4. Spitalul Ştefăneşti 80.000 kgr. aproximativ; . Spitalul Truşeşti 40.000 kgr. aproximativ; 6. Spitalul Uriceni 50.000 kgr. aproximativ; 7. Spitalul Ungureni 70.000 kgr. aproximativ. In total 44.000 kgr. lemne de foc aproximativ. Lemnele vor fi de esenţă tare (fag, carpen şi stejar) care se vor preda la locurile de destinaţie. Amatorii pot lua la licitaţie în total sau în parte aprovizionarea Licitaţia se va ţine cu oferte închise însoţite de o garanţie de 400 în numerar sau efecte publice garantate de stat. Doritorii de a furniza lemnele notate mai sus, pentru orice relaţie se pot adresa in toate zilele şi orele de lucru la contabilitatea acestei prefecturi. Legea contabilităţii publice şi condiţiunile generale pentru întreprinderi sunt obligatori în cauză art. 72-83. Prefect, Irimescu Şeful Serviciului, Russa No. 7117 1929 Iunie 15 MINISTERUL JUSTIŢIEI Direcţiunea Judiciară D. Constantin C. Gheorghe, născut la 24 Septembrie 1900 în Bucureşti, domicilat în Bucureşti str. Atelierului No. 21 a făcut cererea acestui Minister de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de Gheorghe în acela de Georgescu, spre a se numi Constantin Georgescu. Ministerul publică aceasta, conform art. 9 din legea asupra numelui, spre ştiința acelora cari ar voi să facă opozițiune în termenul prevăzut de aliniatul II al zisului articol. Discursul D-lui MINISTRU AL. VAIDA-VOEVOD ----------— ...«mal» ■ ® «bes»*-——----------------- Căci aşa se prezintă comparaţiarea, uniformitatea, monotonia, pe de o parte, plictisitoare, omorâtoare de iniţiativă, în centralism, şi posibilitatea desvoltării individualităţilor, prin iniţiativă personală, în momentul când ai desăvârşit descentralizarea (aplauze pe băncile majorităţii, strigăte de bravo). Şi totuşi mai vin cu argumentul că ţara va fi sfâşiată. Dar, domnilor, aşi crede că ar fi prea banal să argumentez că noi am fost uniţi sufleteşte şi în sentimentele noastre, şi înainte de desăvârşirea unităţii politice, pentru că dacă n’am fi fost uniţi, atunci, domnilor, toate sforţările celor cari o voiau, rămâneau zadarnice. Nu din punct de vedere sentimental, ci din punct de vedere pur practic a unei bune administraţiuni, este un postulat al timpului, nu numai ca satul, şi comuna să poată să se desvolte liber, ci să existe şi asociaţia judeţelor, deoarece oamenii din fiecare regiune ştiu mai bine ce-i doare, ce trebue să facă spre binele obştesc, decât cum poate un nenorocit de ministru să-şi aroge dreptul că ar putea să ştie şi să înfăptuiască. (Aplauze pe băncile majorităţii). Un ministru, într’o zi, are numai 21 de ore. Ei bine, cum poate el să ştie mai bine ce e în Dolj, ori în Gorj, decât un doljan, sau un gorjan, sau să-şi aroge dreptul că ştie mai bine ce-l doare pe maramureşan, ori pe sătmărean, şi care sunt cele mai bune mijloace pentru a satisface aceste doleanţe ale lor. Şi de unde poate un ministru să aibă o cunoştinţă de cauză şi o competenţă mai mare decât românul de la Botin, ori de la Cetatea Albă, decât cel care este născut acolo, pentru care toată situaţiunea este perfect familială, pe când pentru oricare dintre noi, s’a dovedit în decursul acestor desbateri, că familia nu este, înainte de toate, micul cerc, în care a decurs viaţa de până acum. Şi atunci, vor merge şi vor apela la popor — pentru că aceasta a fost cea mai grozavă ameninţare, cu cari s’au depărtat domnii liberali, şi vedem repetându-se această ameninţare şi acum în presa lor, — vor merge în popor să spună ,ţăranilor, că ei sunt în contra satului? Că ei sunt în contra dreptului ţăranilor să se organizeze?! Vor merge în cutare ţinut să zică: «daţi-ne sprijin că aveţi iar fericirea să alergaţi în depunaţiuni costisitare pe la Bucureşti, să mergeţi şi să aşteptaţi zile întregi, să vă reîntoarceţi acasă, fie şi numai cu o promisiune, pe care să nu aveţi s’o vedeţi îndeplinită deapurmnei?» Au oameni experienţă! Dacă zece ani de suferinţe şi împilări n’au ajuns şi cetăţenii se vor mai lăsa înşelaţi, atunci zău, domnilor, poporul acesta nu merită decât să aibă iar parte de tirania liberalăaplau-eze pe băncile majorităţii. Dar, domnilor, aceste excursiuni şi ale lor şi ale partidului parazizitar avere scandilaritate, aplauze pe băncile majorităţii) se reduc în definitiv la mici demonstraţiuni, alegându-şi unele centre unde ei sunt mai puţin odioşi, sosind câţiva şefi din depărtare, aducând câţiva oameni, pentru că unde nu se găseşte un public ascultător de câteva duzini în schimbul unui ciocan de rachiu şi pentru o tocană. Iar când mulţimea se revoltă, şi zice: «bine dar este temeritatea prea mare, să vină aceşti domni, când un neam întreg este în contra lor şi să bârfească pe oamenii la cari noi ţinem, şi pe cari îi sprijinim, cari ştim că dacă nie impun dări, dările acestea vor fi întrebuinţate spre binele ţării; — este temeritatea prea mare să vină aici să ne sfideze, voind să ne prostească, să ne facă necredincioşi celor la cari ţinem şi să ne ademenească; este temeritatea prea mare să vină astfel tocmai cei cari 10 ani de zile numai cu minciuni ne-au purtat! — atunci cad ciomegile, pietrele, iată gata agresiunea, şi eu primesc telegrame de protestare şi de alarmă, că n’ar fi ordine în ţară ; pornesc telegrame către Înalta Regentă şi tot la mine vine acud cu adnotarea să văd ce este. Ce să fie ? Este un fenomen firesc. Adică cum, dacă aş veni şi te-aş insulta şi ţi-aş face toate nedreptăţile şi după aceia tot eu voi merge şi voi încerca să bârfesc pe cei, cari apără şi încearcă să apere populaţia contra bărfelilor şi nedreptăţilor mele şi apoi voi bârfi şi pe de altă parte voiu începe să făgăduesc și lumea mă ia cu pietre, — aceasta înseamnă dezordine? Domnilor, grea este situaţia mea, pentrucă este de prevăzut că revolta în contra lor încă nu s’a isprăvit. In campania electorală a fost foarte greu să stăpânesc patimile (aplauze prelungite pe băncile majorităţii). Am reuşit totuşi să le stăpânim şi s’a dovedit, în discuţiunile urmate la această tribună, că toate acuzaţiunile lor au fost calomnii, că poporul a dat dovadă de o disciplină şi de o stăpânire extraordinare. Dar acum, tot irela această tribună fac declaraţia m'na că, dacă domnii liberali, ori averescani vor avea te-3-C' £5 meritarea să meargă să încerce să zăpăcească satele noastre, arătând că descentralizata şi autonomia comunală este un rău pentru ei, prevăzând că ei s’ar găsi în mare pericol, depe acufli voi lua toate dispoziţiile să fie s jandarmi destul de numeroşi care să-i apere în contra atacurilor inevitabile ale mulţimii (aplauze prelungite pe băncile majorităţii), nu numai cavalerească, dar şi din motive de prudenţă politică. In loc de aceasta, pentru că sunt prea inteligenţi ca să fie inconştienţii, aceşti «aşi» vor să servească din nou un material pentru mişcarea revizionistă, parcă la noi ar fi un iad şi nu o ţară incomparabil mai liberă, mai democrată, mai respectuoasă de legalitate, decât ţara ahtiată de dumnealor (aplauze pe băncile majorităţii). Nu e în căderea mea să fac critica altor ţări, şi vreau să mă abţin; nu este intenţiunea mea a cinstituţiile Ungariei. E treaba fiecărui stat, cum se aranjează şi departe de mine să mă amestec afacerile interne ale Ungariei. Insă ca un studiu comparativ, după cum pot vorbi de instituţiile din Anglia, din Cehoslovacia din Franţa, Iugoslavia, tot aşa sămi fie permis să mă ocup puţin şi de instituţiile din Ungaria moderna. Trecutul îl las îngropat! Să ne ocupăm deci numai de prezent. Iată, Ungaria şi-a dat o lege administrativă. Mai înainte erau aşa zişii virilişti, adică plătitorii mai bogaţi de dări, cari beneficiau de finele privilegii. Acum, în legea modernă, ca virilişti — alegători cu privilegii — sunt membrii de drept, într’o serie de categorii. O, Doamne, câte mai sunt! Sunt 11 categorii numai la un capitol. După aceea — şi fac aceasta enumerare fiindcă s’a spus şi la noi că am avea prea mulţi reprezentanţii ai autorităţilor — reforma ungară prevede: la judeţ, subprefectul, primul notar, al doilea prim-notar, advocatul judeţului, preşedintele medinei orfanale, medicul judeţului, toţi pretorii, doi, patru, zece, indiferent câţi sunt, aPoi toţi assesorii sedinei orfanale — şi aci depinde de număr, — ea,ce se poate înmulţi, dacă e nevoe; după aceea, subadvocaţii, adică ajutorii de advocaţi, toţi primarii, primul procuror, procurorul al doilea şi aşa mai departe, inginerul, forestierul, directorul de finanţe. Aceştia toţi sunt membri de drept. Te întrebi: dar ce mai rămâne? Dreptul de vot îl au cei cari de şase ani de zile locuesc permanent în aceeaşi localitate. După aceea, natural, cu vechiul obicei de stilare, se strecoară cuvântul atât de adorabil — cu care şi noi am avut atât de mult a ne ciocni, anume «lehetoeleg», adică «întrucât se poate», «întrucât permit împrejurările»; iată firul roşu care trece prin toate articolele, legii. Aşadar, totul rămâne la aprecierea: întrucât se poate aplica, se aplică şi, întrucât nu se poate, nu. Dar mai există un regulament de aplicare, apoi regulamentul de şedinţă, încât, când analizezi legea ungară — şi constitue un volurt mare, gros — vezi că nu rămâne nimic decât hârtie, de libertăţi nici vorbă! Şi ne gândim că armata română — poporul dornic de libertăţi — a sângerat totuşi pentru înfăptuirea acestei ţări. Noi, cu toţii am luptat şi am jertfit pentru ea! Domnilor, noi totuşi n’am arătat duşmănie faţă de cei cari, până ori, erau asupritorii noştri. Ne-au lăsat singuri, pentru că din toate partidele minoritare, cu excepţia cinstitului partid sionist, nici unul nu a perseverat în luptă, alături de noi, în cei zece ani din urmă. Când, în fine, am răzbit prin înţelepciunea Regenţei, prin voinţa suverană a poporului român şi din lupta şi energia neîntreruptă a tuturor fiilor vrednici ai neamului românesc, când am reuşit să ajungem, în fine, la înfăptuirea programului nostru, de a alcătui legea aceasta, când venim cu mâna frăţească, să oferim şi minorităţii maghiare aceleaşi beneficii, — atunci, dânşii ne răspund cu un act necavaleresc, îndreptat în contra noastră, ca un gest de cuţit, care însă nu ne face nouă pagubă, ci lor şi duşmanilor din afară cari discută încă visul revizionist, visul Ungariei milenare! (aplauze prelungite şi îndelung repetate). Şi, d-lor, visul acesta va rămâne vis, fiindcă realitatea hotăreşte: ţara trebue să aparţină celor cari sunt adevăraţii muncitori, cari sunt adevăraţi apărători ai solului, nu celor cari au fost numai beneficiari ai lui, vreme de o mie de ani (aplauze prelungite şi îndelung repetate). Domnilor, daţi-mi voe să vă arăt cum sunt caracterizaţi detentorii puterii de dincolo de graniţa noastră de Apus, de a căror tagmă se fin şi unii dintre conducătorii partidului maghiar de la noi, să arăt cum sunt ei caracterizaţi de cel mai mare şi mai duios poet, pe care l-a produs geniul neamului unguresc, de A. Idy. Versurile sunt frumoase în original, în limba maghiară, am aci, însă la îndemână, traducerea în limba franceză de pe coperta unei broşuri de propagandă, editată de Liga hosutistă a emigranţilor maghiari, cari în patria lor, nu se pot întoarce, pentru că s’au expus şi au luptat pentru democratizarea Ungariei. Şi, atunci, această Ligă, sub titlul: «L’Hipocrisie d’un gouvernement», publică broșuri că aceasta, care, pe copertă, poartă ca notă o strofă de versuri ale lui Ady, cu următorul conținut: «Condottieres venaient partout errants Chevaliers de chance, de vrais brigands Les rejetons desquels, gendarmesministres Se régalent au festin de mort si triste. Ce sent ces comtes, malheureux Hongrois, Qui dictent atijourd’hui, seuls, â toi! Un pcuple n’avait jamais plus de raison Et de plus détestables cruels Ne. rons». Sau în traducere liberă: «Condotieri rătăcitori de pretutindeni ! Aventurieri, veritabili bandiţi Al căror avortoni, jandarmi-miniştri Se desfatează la praznicul atât de trist al morţii. Aceştia sunt, nenorocit ungur, conţii Cari singuri te stăpânesc astăzi. Nici un popor n’a avut mai multa dreptate Dar şi cruzi Neroni, din cei mai detestabili». Aşa scrie poetul maghiar Adyi despre acea oligarhie care conduce, dincoace şi dincolo de munţi, soarta poporului maghiar. Domnilor, este o tragedie întreagă: aceşti emigranţi, cari sunt şi deposedaţi şi persecutaţi şi siliţi să trăiască în surghiun, nu pot pune piciorul pe solul patriei lor! (Continuare din pag. I-a) ! PREFECTURA JUDEŢULUI BOTOŞANI Serviciul Financiar şi Economic Publicaţîune In ziua de 22 August 1929 orele 11 a. m. se va ţine, la acest oficiu, al doilea termen de licitaţie publică pentru aprovizionarea cantităţii de aproximativ 60 vagoane lemne de foc necesare Prefecture Botoşani în iarna 1929/1930. Costul acestei licitaţii după devizul întocmit de Serviciul Contabilităţii judeţului este de lei 360.000 aproximativ. Licitaţiunea se va ţine cu oferte închise, însoţite de o garanţie de 60/6 în numerar sau efecte publice garantate de stat, din valoarea lucrărei. Devizul şi cadtul de sarcini a acestei lucrări se pot vedea în toate zilele şi orele de lucru la contabilitatea acestei Prefecturi. Legea contabilităţii publice (art. 72 —83 şi condiţiunile generale pentru întreprinderi de lucrări publice sunt obligatorii în cauză. Prefect, Petre Irimescu. Șeful serviciului. Indiscifrabil. No. 7948 din 1929 Iulie 6. Pretenţiile maghiare Domnule preşedinte şi domnilor deputaţi, în afară de declaraţiunile ce s’au făut aci, am avut parte şi de un atac foarte regretabil, pentru că în vremea din urmă încetaseră plângerile la Liga Naţiunilor, nemaigăsindu-se material pentru memorii şi jalbe. Dela venirea acestui partid la guvern îndată ce se semnala din partea minorităţilor, vreo mizerie administrativă, imediat se şi luau dispoziţiuni, şi se dădeau sancţiuni, cu deplină satisfacţiune. Şi atunci. ..m fost uimit cu câtă nedibăcie şi lipsă de cavalerism domnul deputat Bethlen, a formulat aci, deodată, un program fantastic. Nu-l pot numi altfel, și iată pentru ce. In cei zece ani din urmă, partidul maghiar a făcut, ba pactul de la Ciucea, ba pactul, pe care domnul Tătărescu l-a desvăluit cu o zi înainte de a fi ratificat de partidul liberal. Și în aceste pacturi cu averescanii şi cu liberalii, niciodată n’a fost vorba, nici de Alba-Iulia, nici de dreptul de autonomie locală, de reforma administrativă. A fost vorba de hatâruri, de multe ori de meschine hatâruri individuale, (aplauze prelungite pe băncile majorităţii), de cari n'a beneficiat Savani Ioşca şi Talpoş Ergi, nume maghiare cam vulgare, adică bieţii ţărani din Săcuime, din Satmar, sau din Someş, ei au beneficiat cei cari au fost stăpânii acestor ţărani, în timpul glorios de un mileniu (aplauze prelungite şi îndelung repetate pe băncile majorităţii). Ba, domnilor, au beneficiat, şi domnul Bethlen ne-a declarat război sfânt, o să venim cu probe, cu dovezi, cari cred că nu vor fi plăcute, domnilor conducători ai «Magyar partî-ului, nici mulţimei de ţărani şi de burghezi maghiari (aplauze prelungite şi îndelung repetate pe băncile majorităţii). Domnilor, este un surprinzător fenomen politic! Zece ani aceşti domni au sprijinit orice mişcare, orice partid a cărui metodă şi a cărui vieţuire în fruntea ţării compromitatea şi buna reputaţie a ţării, nemulţumea şi mulţumea de cetăţeni de naţionalitate română nemulţumea şi minorităţile etnice. Au sprijinit orice pas politic, direct sau indirect, care contribuia la slăbirea acestei ţări (aplauze prelungite şi îmblung repetate pe băncile majorităţii). Orbirea de partid a liberalilor şi pofta fără saţ de repede îmbogăţire a parveniţilor de pesimă specie, averescanii (aplauze prelungite pe băncile majorităţii), au putut să se lăfăiască sprijinite de partidul maghiar şi în inconştienţa lor, guvernanţii ţării româneşti au cumpărat voturile maghiare, ca să frângă lupta dreaptă democratică şi naţională a partidului naţionalţărănesc (aplauze prelungite şi îndelung repetate pe băncile majorităţii). Domnilor, pentru noi, cari îi cunoaştem bine, nu este un mister, că dumnealor au făcut-o cu deplină cunoştinţă de cauză că prin aceasta ei slăbesc Ţara Românească şi că asta poate odată şi odată, mai curând ori mai târziu, va veni o conjectură politică, o situaţie, care să pună capăt acestei Români Mari’. (Aplauze prelungite şi îndelung repetate). Noi ne am dat seama de lucrul acesta. Zece ani, unde au fost aceşti domni protestatari? I-aţi văzut vreodată prezentindu-se aci cu postulatul principiilor şi punctelor de la Alba Iulia? Au avut temeritatea să vină şi să pună în discuţie autonomia naţională? Domnilor, cunoaşteţi conflictele noastre recente cu statul vecin. Din parte-ne, există un dor sincer, al guvernului nostri, să eliminăm punctele de fricţiune şi să păstrăm o bună vecinătate. Este o dorinţă sinceră şi a factorilor cu răspundee din Ungaria. Şi atunci, domnilor, datoria magyăro portului şi a domnului conte Bethlen ar fi fost să vină şi să zică: «după zece ani de sclavie administrativă iată se deschide larg poarta libertăţilor cetăţeneşti şi pentru minoritatea magiară. Ştiu că uşor era unul conte, să facă politica de favoruri pentru sine, dar ea mergea în contul rocitului de secui (aplauze pe băncile majorităţii). De acum înainte va beneficia şi secuiul şi maghiarul din Sătmar de aceleaşi libertăţi ca şi românul (aplauze pe băncile majorităţii). Aşa ar fi fost datorie dumnealor. Cum suntem defăimaţi în străinătate Dar, ca să vedeţi dv. cum se lucrează în contra ţării noastre, voi ridica puţin o perdea, să vă puteţi da seama în ce împrejurări grozav de grele, actualul guvern e silit să dea lupta. Iată, d-nilor, o scrisoare a unui domn din Budapesta — ni s’a trimes ca un document al timpului — adresată unui savant francez, care a vizitat țara noastră : «Voilă, ce qui est l’jtat des choses achtel. Ou a détruit par fausseté, par ignorance, par insouciance, la Hongne, ce rempart millénaire de la civilisation occidentale et on a balkanisé brutalement cette pârtie florissante de l’Europe Centrale. La situation n’en est pas différente, mérne dans les parties des pays sous l’occupation serbe ou tchéque». Traduc: «Iată, aceasta este starea actuală de lucruri. A fost distrusă prin falsificare, prin ignoranță, prin nepăsare. Ungaria, această fortăreaţă milenară a civilizaţiunii occidentale şi s’a balcanizat brutal această parte înfloritoare a Europei centrale. Situaţiunea nu diferă nici în părţile ţării de sub ocupaţiunea sârbească şi cehă». n. Adică, noi Ardelenii, suntem sub ocupaţiumea românească, Ungaria de nord, Sub ocupaţiunea cehă şi Banatul, care este al Sârbilor sub ocupaţiunea sârbească. Şi mai departe : ■ «Dacă vă duceţi în Transilvania căutaţi contact cu maghiarii cari să vă spună între patru, ochi, «mais pas en présence des sooires et espions roumains, des faits affreux. Adresses-vous , M. le comre Georges Bethlen à Kolozsvár, président du parti hongrois ou aux dirigeants de ce parti. Vous le verrez». Și mai departe: «Oare se poate ca un om să nu se revolte în contra unei astfel de stări de lucruri? Nem, nem soha! («Non, non, jamais») Nu, nu, niciodată. «Et mérne, favt-il, comme derniére raison, mettre en feu touţe l’Europe, la nation hongroise y est résolue: l’honneur nationale, fintorét impérieux de sa vitalité le lui demandent». Aceasta este situațiaactuală. Scrisoarea, domnilor, este datată din 30 Mai Pace pentru pace Skemwi dioîsmilor, cârnl isou ştim că străinii, cari vin îs. fără din budapesta, sunt diriguiţi la damism! Garxie Bethlen, pentru ca intre patru ochi să-şi ia informaţiuni de stările «în» grijitoare» care sunt în ţara noastră, şi vedem cum acelaş donm Bethlen, vărul preşedintelui de dincolo de Tisa, are temeritatea să vie în numele poporului maghiar, pe care ni-l reprezintă, pentru că mai mulţi alegători unguri au votat în alegeri pentru domnul Branu, decât pentru cofiţele Bethlen (aplauze prelungite pe băncile majorităţii), are temeritatea să vină şi să pretindă autonomia naţională în numele hotărârilor de la AE» Iba-Bulîa, — răspund: «pace pentru pace, omenie pentru omenie»; «în contra feloniei rezistenţă îndreptăţită, deschisă făţiş»; «în contra duşmăniei, orice armă cu care te poţi apăra»; iar în ce priveşte ideile revizioniste, răspund şi eu, de la această tribună, în numele dv. şi a întregei ţări: «tem! nemi soha!» «NU! NU! NICIODATĂ!» (aplauze furtunoase; majoritatea în picioare ovaţionează îndelung; strigăte de bravo!) Intre fiii acestui neam pot să fie lupte cât de dârze; le vom duce noi la bun sfârşit. Putem să ne sfâşiem cu liberalii; este totuşi o luptă între fraţi. Dar să se ştie un lucru peste hotar : că în momentul când cineva ar vrea să se atingă de această ţară, (aplauze entuziaste şi îndelung repetate pe băncile majorităţii, ovafiuni), nu mai suntem naţional-ţărănişti, nu mai suntem liberali, nu mai suntem averescani, nu mai suntem socialişti chiar, suntem cu toţii români. Cu toţii vom apăra libertăţile acestei ţări, după ce am suferit o mie de ani asupririle străine, asuprirea fanariotă, după ce am ajuns să ne dirigem singuri soarta, spre fericirea neamului nostru şi a ţării româneşti (aplauze furtunoase, îndelung repetate, majoritatea şi banca ministerială în picioare ovaţionează, strigăte de bravo!). LEUL NU SE SPERIE DE OAIE Iar în ce priveşte «Maghyarpart»ul să se ştie că dacă până acum a avut toată toleranţa, o va avea şi de acum înainte, fiindcă «Leo non captata miscas». «Leul nu se bate cu muştele», (aplauze prelungite pe băncile majorităţii, mare ilaritate). Neamul românesc, în vigoarea sa tinerească de leu, nu se sperie de blănile fie de panteră, fie de epure, ale magnaţilor de până eri, cari astăzi vor să se îmbrace în piele de oaie, deşi au rămas tot lupii de eri, lupi şi ai poporului lor. Dar acel popor a început să se trezească la realitate şi oare bine ştim că-şi dă toate silinţele să-şi alcătuiască un partid democratic, ca dându-ne mână frăţească să se străduiască alături de noi, pentru interesul comun, al lor şi al nostru, al patriei noastre a tuturor, (aplauze ovaţiuni pe băncile majorităţii). Reforma administrativă deschide o eră pentru fără D-nule preşedinte, d-uilor deputaţi, când, datorită voinţei şi înţelepciunii dv, adevăraţii reprezentanţi ai voinţei naţionale, acest proiect de lege va fi votat şi înfăptuit, în ţara noastră va începe o eră nouă şi astfel vor lua sfârşit obiceiuri şi practicele de guvernământ rămăşiţe ale federalismului. Naţiunea română se va înălţa în plin progres, aşa cum poate un popor atunci când de jur împrejurul pământului, ideile de la om la om, de la gânditor, la gânditor, ca şi simţirile cele mai înălţătoare, concretizate fie în poezie şi în opere mari literare, fie în muzică, — sunt transmise pe acele unde misterioase, ca întreaga omenime să înainteze mai repede, în civilizaţiune, spre ţinta desăvârşirii. Când, sufleteşte, astfel se naşte închegarea, când întreaga omenime, chiar acest trup vremelnic, trecător, de om, ca un Icar nou născut, se înalţă spre slavă, atunci şi ţara noastră să-şi adapte astfel instituţiunile, ca să poată ţină pasul progresului celorlalte ţări şi neamuri civilizate (aplauze pe băncile majorităţii). Şi, d-nilor, acest proiect de lege va constitui o piatră animmală a progresului nostru în viitor şi a înălţării spre libertatea adevărată, visată de atâtea generaţiuni dearândul. Iar dv., prin înfăptuirea acestei legi, veţi da satisfacţiune mulţimei aceleia de eroi, de mucenici, datorită perseverării cărora suntem aici şi datorită străduinţei şi rezistenţei căror putem azi să înfăptuim această operă, spre binele, spre gloria ţării şi spre mulţumirea noastră, că ne-am putut îndeplini, faţă de ea, pe deaîntregul datoria (aplauze prelungite şi îndelung repetate, trigăte de «bravo» pe băncile majorității; majoritatea în picioare aclamă pe d. dr. Al. Vaida-Voevod, ministru de interne). De la Tineretul Ţărănist Român Duminică 21 iulie a. c. ora 9 dimineaţa sunt rugaţi toţi membrii din capitală a lua parte la o adunare la casa de stat a partidului naţional-ţărănesc din str. Romană No. 63 pentru constituirea unei secţiuni în cartierul Romană şi alegerea comitetului de conducere. Vor lua cuvântul mai mulţi fruntaşi ai T. T. R