Dreptatea, august 1929 (Anul 3, nr. 541-567)
1929-08-01 / nr. 541
ÎNŞTIINŢARE Consiliul de administraţie al Cooperativei Forestiere «Oituzul» cu sediul în comuna Oituz plasa Trotuş jd. Bacău, aduce la cunoştinţa tuturor sătenilor, din comunele de pe valea Oituzului şi Caşinului cum că această cooperativă cu peste 300 de membrii şi un capital vărsat aproape jumătate de milion, este aprobată de organele superioare ale Cooperaţiei şi investită cu toate formele legale spre a putea funcţiona, posedând certificatul No. 16.151 din 18 Iulie a. c. 1929, eliberat de judecătoria Ocol Burai Oneşti. Şi pentru că această Cooperativă să-şi poată ajunge repede şi cu succes scopul urmărit, chiamă şi îndeamnă pe toţi acei săteni pricepuţi la lucrul lemnului , fie cu palmele, fie cu carul, a veni şi a se însori ca membrii ai acestei cooperative, care le pune la dispoziţie lucrul pe tot timpul anului, plată pentru lucru, procente la capital şi prima de muncă, care de multe ori atinge sume importante. Mai chiamă pe toţi acei ce dispun de capital, a veni în asociaţia noastră, unde vor fi bine primiţi ca membrii şi unde îşi vor putea plasa capitalul în mod sigur şi mult mai avantagios. Odată cu această înştiinţare s’a intervenit prin Oficiul Naţional al Cooperaţiei Române la Ministerul Domeniilor, să dea acestei Cooperative spre exploatare în regie mixtă pădurea Statului Bueiaşul de pe teritoriul ocolului silvic Mănăstirea Caşinului din jud. Bacău. 1929 Iulie 28. Consiliul de Adiţie al Cooperativei Forestiere «Oituzul». Casier, Casile Ghiu, învăţător. Preşedinte, N. Matei, senator. Vice-preşedinte, G. Patriche, proprietar. --wyj Preot L Tudorache Econom. Preot L Rafiroiu, protopop. Gh. Ghiu, plugar. Ion Puscasiu, plugar. loan Pelin, căpitan invalid; Gh. Ştefan Chiriac, plugar; Ion N. Brânză, plugar. Cenzori: Ch. Dragomir, institutor; loan Fătu, institutor; loan Pricope, plugar. Supleanţi: Ştefan Stârgaru, plugar; Ion Gh. Resmeriţă, j Cursurile pregătitoare Cursurile pregătitoare pentru bacalaureat, corigente, integrale, admitere în liceu superior şi inferior şi diferenţe de comerţ, autorizate de minister, sub direcţiunea d-lor V. V. Haneş şi N. N. Creţu, se ţin regulat şi primesc înscrieri zilnic în strada Carol No. 96. .. i... jr PRIMĂRIA ORAŞULUI BISTRIŢA Edificiul morii sistematice, aproape de gara Bistriţa împreună cu puterea motorică (turbină) de 40—60 P. Şi este de arendat pentru un scop industrial. Primăria Oraşului Bistriţa, jud. Năsăud. No. 4832/1929. Inventarierea averei publice !"(Continuare din pagina l-arit, trebue să ştie şi adversarii noştri politici că nu vom părăsi postul de mare răspundere, pe care îl avem numai prin încrederea desăvârşită a factorilor constituţionali, noi considerăm că am venit la guvern ca o datorie către ţară, după cum considerăm rămânerea noastră la postul de mare răspundere tot ca o datorie către ţară, încât orice intervenţiune de ordin politic care se adresează pe alte căi decât cele constituţionale vor rămâne zadarnice. Avem datoria de a ne îndeplini programul aşa cum l-am fixat prin experienţa noastră de opoziţiune şi, domnilor, pe lângă aceasta mai avem datoria sfântă către ţară ca opera noastră legislativă, de organizare de respect constituţiei şi legalităţii să fie transmisă Guvernului ce ne va succeda, astfel că să se întroneze definitiv în statul acesta, o nouă viaţă publică mai cinstită şi mai curată decât fusese până la venirea noastră la guvern». Cuvîntul hotărît al d-lui O. Angelescu vice-preşedintele al Camerei, a sintetizat starea de spirit atît a majorităţilor cît şi a ţării, care acum aşteaptă de la guvern punerea in aplicare a importantelor legi ce s’au votat în sesiunea ce s’a închis a corpurilor legiuitoare. S’a făcut astfel dovadă că guvernul nu are mînile legate, ci liber pe acţiunea sa a dat ţării instrumentul de guvernare de care avea nevoe şi acum guvernează. GHIAUR DIRECŢIA GENERALĂ A CAILOR FERATE ROMANE ■ Publicaţie Se aduce la cunoştinţa generală că în ziua de Luni 9 Septembrie a. c, orele 11, se va ţine licitaţie publică la Inspecţia de mişcare din Bucureştti, Gara de Nord, cu oferte închise şi sigilate şi în conformitate cu dispoziţiile art. 72-83 din legea contabilităţii generale a Statului, pentru: Concesionarea exploatării chioşcului de produse H. M. S din staţia Medgidia Pentru amănunte se va consulte foaia licitaţiilor administraţiei C. F. R.(costul abonamentului anual 100 lei) care se găseşte afişată în toate staţiile C. F. R., iar pentru orice alte informaţii referitoare la această concesiune, cei interesaţi se vor adresa la biroul M. 5 din Inspecţia de mişcare Gara de Nord în orele de serviciu. No. 2305 M. 5 Insp. la Bucureşti CASA AUTONOMA A MONOPOLURILOR REGATULUI ROMANIEI Direcţiunea generală a exploatărei monopolurilor Direcţiunea culturei tutunului şi Depozitul de fermentare Publicatiune No. 64.216 din 30 Iulie 1929, Se aduce la cunoştinţa generală că în ziua de 12 August 1929 ora II a. m. se va ţine în localul direcţiunei generale a exploatărei monopolurilor statului din Bucureşti, calea Victoriei No. 152 licitaţie publică cu termen scurt pentru furnizarea lemnelor esenţă fag sau cer necesare IInstitutului Experimental pentru cultura tutunului Băneasa şi Şcoala de agricultură Armăşeşti Ialomiţa după cum urmează: 1) 6 vagoane a 10 tone Institutului Experimental Băneasa; 2) 35 vagoane a 10 tone Şcoalei de agricultură Armăşeşti. Total 41 vagoane. Ofertanţii vor prezenta oferte închise însoţite de recipisa Casei de Depuneri pentru o garanţie de 5 la sută depusă în numele Regiei în numerar sau efecte publice garantate de stat. Lemnele vor fi tăiate cel puţin din toamna 1928, vor fi drepte, fără putregaiuri, buturugi, nisip sau pământ. Preţul se va specifica pe vagon de 10 tone arătându-se şi esenţa din care va fi furnitura. Lemnele se vor preda pentru Şcoala Armăşeşti în gara Armăşeşti franco vagon liber de orice taxe, iar pentru Institutul Experimental Băneasa în gara Mogoşoaia franco vagon asemenea liber de orice taxe. Predarea complectă se va face pentru ambele instituţiuni în termen de 30 zile de la comandă. Greutatea lemnelor va fi cea constatată la cântarul oficial al gărilor Armăşeşti şi Mogoşoaia. Se pot primi şi oferte parţiale însă cel puţin de 6 vagoane. Platase va face integral în termen de 15 zile de la predarea ultimului transport pe bază de factură însoţită de procesul verbal de recepţie. Dispoziţiunile art. 72—83 din legea contabilitate! publice se aplică în totul acestei licitaţiuni. Nerespectarea condiţiunilor atrage după sine confiscarea garanţiei fără somaţie sau punere în întârziere. DIRECŢIUNEA In cantare de chirigiu -----I (Continuare din pag. la) Şi plecam şi în Costeşti la Ion Micu. Pe drum îi spusei toată păţania mea cu ungurii. La Ion Micu, după ce-i dădurăm bună ziua, începui eu: — Dă-mi brişcă cu chirie, să mă duc la Bucureşti, nene Ioane. — Ei aşi!... Să vă ia nemţii brişcă pe drum şi să rămâi eu aşa! răspunse el. — Nu ne-o ia. — Nu v’o dau ! — Iţi plătesc chirie şi apoi de ne-o lua-o, ţi-o plătesc eu cu cât face.. — Nu se poate !... Să mai am de judecată cu voi!. Tăcui şi mă gândii că Ion Micu e om cu toane. La început zice că nu face, ori că nu-ţi dă; dar apoi mai şezând de vorbă cu el, mai vorbind de altele, uiei de cum de cele ce-ţi ţipă buza, ajungi la urmă de-1 îndupleci. începui dar să-i spui despre luptele ce le dau Nemţii, despre victoriile lor şi... despre bătăile ce-or să le mănânce ei mai pe urmă. — Ăştia nu mai mănâncă bâtae ! îmi spunea el, încredinţat de puterea neînvinsă a Nemţilor! — Ba o să mănânce. — Ce-o fi la Bucureşti! schimbă el vorba. — Hai să vedem... — Nu merg... dar, ştii ce !... Du-te tu... — Dă-mi brişcă ! zisei eu acum— Titi...dă-mi zece lei şi ţi-o dau! — Nu pot, îţi dau cinci lei ! — Nu ţi-o dau! — Nu ţi-o fault despre Japonezi şi ei asquita şi se — Cinci!.. Si vorbirăm iar despre Francezi,[ minuna. — Şoapte !... despre Italieni, despre noi şi nu mă — In Bucureşti chiar sunt Chi-Scosei cinci lei şi-i pusei în mâfăcui deloc supărat că nu-mi dă neamnă— brişcă. — Chinezul — Nu se poate! — Doamne fereşte, ce-o mai fi — Chinezi. — Doi după ce v oi veni! şi ’n Bucureşti! zise el iar. — De unde ştii ! — Crezi că ţi-i las ! — Toate mărfurile sunt ieftine. — Păi am primit o scrisoare de — Nu cred!», că le vând nemţii la lume, eu de la un prieten al meu. Sunt Chinezi — Ţi-i pretind chiar cu judecace vreau să mă duc !... spusei eu cu în Bucureşti, da sunt prizonieri, tă !•» ton de ştiutor straşnic, iar nu liberii —■ Vai de mine, ţi-i dau fără tu— Tiii !.„ Aşi merge şi eu, dar... •— Oi du-te mă, la Bucureşti, deoată ! , te ’ntâlneşti cu niscaiva trupe d’ale mi-aduci şi mie veste!.. — De nu mi-i da, să ştii că te lor, şi-ţi ia tot; ba îţi mai dă şi — îmi dai brişcă ! dau în judecată, zău! Bătaie !... Tu, încai, eşti tânăr, mai — Dă-mi zece lei... — Ştim, frate, ştiu... le poţi duce în spinare; dar eu ! Mi se păru ciudat că în acest om — Să vii Lixandre să ungi briş— Eu n’am zor de ei, dar dacă pofta de bani era aşa de puternică rea şi s’o iei, dar să nai uitaţi c’aveţi.. n’am brişcă.. nu mă duc !... Vorbea, râdea, se părea omul cel să-mi daţi doi lei!... — Dă-mi zece lei — zise el iar —mai bun; dar când era vorba de — Da, da, nu urăm, ţi-i dăm!... şi ţi-o dau! parale rămânea străin, ne îndură-Băgă banii în portofel şi noi — Iţi dau cinci. tot şi cu totul om al interesului plecarăm acasă. — Nu ţi-o dau l vni!... — Fie, că sucit om! zise Lixan— Nici eu nu ţi-o iau! — Nu-ţi dau zece, că n’am şi nu dru lui Dragne, mergând pe lângă — Auz mă, că o să vie Chineji şi face !•« mine, ăia au coadă ca femeile; aşa o fi ! — Hai fie, pentru tine, să-mi dai — Aşa e el, ce să-i fac, sucit.!.. — E he... da câte n’au să vie pesteapte lei, dar acum, înainte.» — Uite neică, dacă nu era aşa să te ăştia !... — Cinci!... ţie morţiş la bani nu se pricopsea. Şi începui să spui despr© Chinezi.. — Șoapte!.. Păi să mă pricopsesc eu, care când^ mi se face sete o iau la cârciumă. Ce-o fi, o fi!... Mie tot două oale goale îmi fierb la foc!... Că, uite, zău, n’are el bănet destul !... Are... dar mațele lui sunt mai sgârcite ca ale mele și grija lui mai mare ca a mea!... El tresare din somn şi când miorlăie o pisică, c’or fi venit hoţii să-i fure banii!... Eu... dorm cu uşa desuuiată ! Mi-or fura ei găinele din coteţ, dar banii din ladă, să fie ai diavolului că nu-i pot lua, n’au de unde să-i ia! Eu dorm fără grije!... Lăsai pe nea Lixandru să vorbească, iar la răscrucea drumului, ne despărţirăm, înţeleşi să plecăm cum s’o înopta. Să mergem la Titu şi să mai luăm d’acolo încă trei pasgeri: o cucoană, pe domnul Ştrul şi pe tatica şi apoi, la drum. Aşa s’a hotărât şi aşa am făcut. Seara am plecat. La Titu ne-am aşezat cu toţi în brişcă cu nutre şi am pornit la Bucureşti. 1. C. VISSARION DOXXXOO NDREPIaIAK R c orfanizor commisterelor (Continuare din pagina 1-a) ! . Ei bine, înmulţind cu acest coeficient, ajungem la un budget de 50 de miliarde, cuprinzând în el şi căile ferate şi poşta, pentru că în cifra de 600 milioane din budgetul de dinainte de război, erau cuprinse şi aceste două instituţii. După cum ştiţi, în ultimii trei ani, budgetul nostru a fost mai mare decât 50 de miliarde, a fost intre 50 şi 54 miliarde, împreună cu poşta şi căile ferate, deci mai mare, relativ, ca cel dinainte de război. Totuşi, cum v-am spus, rezultatele bugetului nu sunt aşa de bune ca înainte de război, nici în ceea ce priveşte salarizarea şi nici întreţinerea utilajului naţional. Mai mult decât atât, acest budget nu ar mai putea fi mărit, căci el este mai mare în comparaţie cu puterile şi cu veniturile poporului român, pentru că acest budget este mai mare relativ decât budgetele aproape ale tuturor ţărilor. Cifrele, în această privinţă sunt foarte triste pentru poporul român. In adevăr, ţara noastră are un budget de 38 de miliarde şi o circulaţie fiduciară de 20 miliarde şi are un comerţ exterior, adică media între export şi import, de 32 de miliarde, adică budgetul e mai mare cu 25 la sută, decât comerţul exterior şi cu 90 la sută decât circulaţia fiduciară. In raport cu puterea noastră de producţie şi prosperitatea poporului român, budgetul nostru a ajuns la limita maximă.’ Şi ştiu foarte bine că, atât acest parlament, cât şi guvernul şi şeful său, au adus nouile bugete cu cea mai mare strângere de inimă şi numai convinşi că sunt ceva cu totul trecător şi provizoriu, dar necesar, ca să ieşim din situaţia, excepţional de grea, în care ne găsim. Dar nu este posibil să clădim viitorul nostru pe un astfel de budget, deci, pe o astfel, de organizare a Statului, în care numiărul de funcţionări şi cota-parte din budget destinată salariilor este extraordinar de mare, în raport cu celelalte ţări. Aţi văzut, în atât de documentata expunere de motive a proiectului nostru, că Ţara Românească stă, ca număr de funcţionari în raport cu populaţia, în capul listei. Avem 3,4 la sută, pe câtă vreme media, în celelalte ţări, este de 1,2 la sută. Deci, dacă numai acest punct de vedere l-am avea în consideraţie şi încă va daţi seama cât de important este acest proiect de lege ! Şi, lucrul este cu atât mai semnificativ şi mai important, cu cât aceste economii, — pe cari le doreau şi le trâmbiţau toate guvernele, miniştrii de finanţe şi preşedinţii de Consiliu de până acum, — cu cât aceste economii sunt făcute cu cea mai deplină autoritate morală, cu cât ele încep de sus în jos, nu de jos în sus, aşa cum doreau guvernele precedente. Dar altă consideraţie, mai importantă decât cea financiară şi budgetară, face necesar şi dă importanţă acestui proiect de lege, este tehnica organizării Statului românesc. Prin legea de organizare locală şi prin legea de organizare a puterii centrale, guvernul nostru, pune organizarea statului pe baza principiilor de raţionalizare, care s’au impus peste tot, atât în întreprinderile private, cât şi în organizaţiile de stat, şi s’a dat, prin legea administraţiei locale toată puterea de iniţiativă autorităţilor locale. Ele, în libertate îşi vor putea aranja viaţa, după mentalitatea lor, care deşi foarte puţin clar diferă totuşi de la o localitate la alta. Iar puterea centrală va veni să coordoneze şi să armonizeze toate aceste iniţiative locale. Iar atunci când nu vor fi suficiente mijloace pentru nevoile, care ar întrece puterile unei comune, ale unui judeţ sau unei asociaţiuni de judeţe, puterea centrală va veni în ajutorul puterei locale. . , Dar ceea ce mi se pare mie mai esenţial şi mai bogat în urmări, pentru viitorul poporului nostru, este punctul de vedere moral, care a stat la baza legiferării acestui parlament şi a guvernului nostru şi în primul rând, la baza acestor două proecte de lege: de organizarea administrativă locală şi de organizare a administraţiei centrale. Deşi toţi conducătorii poporului român de până acum, recunoşteau că avem o organizaţie de stat, care asfixiează naţiunea, prin cheltueli extraordinare şi prin o dezordine completă, nici unul din aceşti conducători nu au avut curajul să desfiinţeze măcar un director de minister. Guvernul nostru, însă, tare pe încrederea poporului şi cu simţul de răspundere ce-l are, a găsit curajul moral extraordinar, de a începe reducerea funcţionarilor din statul român, prin suprimarea a trei ministere. Pentru că un popor să poată progresa, i se cere, pe lângă bogăţii naturale deosebite, să fie isteţ şi deştept. Cred că este fără îndoială, poprul nostru se bucură de aceste două avantagii în mod cu totul deosebit. Un popor nu poate să progreseze, dacă acei care-l conduc nu sunt os din osul lui, dacă nu simt adânc nevoile lui. Pentru că dacă e uşor să avem conducători, e foarte greu să avem conducători care să asigure propășirea poporului. Pentru că un conducător, pentru a face să propășească poporul său trebue cu adevărat să facă cele mai mari sacrificii. El trebue să se dezintereseze complect de persoana lui, el trebue să se dezintereseze de ai lui şi toate faptele şi toate simţirile lui să fie cheltuite pentru nevoile ţării. Dar acest lucru nu este posibil, dacă conducătorii nu sunt ieşiţi, din mijlocul poporului pe care-l conduc. Socotesc că acest Parlament şi acest guvern, sunt primii conducători ieşiţi cu adevărat din mijlocul poporului românesc. De aceea, socotesc că naţiunea română poate să fie sigură că, îndrumată de acum încolo de un Parlament şi de un guvern reprezentând cu adevărat interesele sale, va putea să progreseze acolo unde merită, atât din punct de vedere material cât şi din punct de vedere moral şi cultural. Congresul sionist Berna 30 (Rador). — Al 16-lea congres sionist s’a deschis ori în prezenţa a 300 delegaţi, 400 ziarişti şi 2000 invitaţi, în sala teatrului comunal din Zurich. Cuvântarea de deschidere a fost ţinută de d. Weisman, preşedintele organizaţiei sioniste mondiale, iar cuvântarea festivă consacrată , memoriei lui Herzl, a fost Ţinută de d-l Sokolov,, preşedintele executivei. Deschiderea «Hapului a fost salutată de către implfmentanţii Ligei Naţiunilor, ai guverrtlui britanic şi de oficialitatea elveţiană. Legaţiunea României la Berna a fost reprezentată prin d-l Lucian Blaga. -------ooxxxo o------ ştiri artistice Revista lui Ion Pribeagu, «Mic şi al dracului» ce se reprezintă în fiecare seară la «Scala» (fost Colos), constitue marele succes al stagiunii. Ropotele de aplauze şi bisurile sunt o chezărie că revista, va face o serie îndelungată. In fiecare seară se reprezintă la teatrul «Cărăbuş» cu mare succes hilariantă şi fastuoasa revistă «Miss Revista» de d-nii N. Vlădoianu şi N. Constantinescu. Apariţia lui Tănase pe Calul bătbân cu şeaua verde provoacă râsul la miile de spectatori ce umplu până la ultimul loc, vasta grădină a Cărăbuşului. . . f. La Jigniţa trupa de operete de sub direcţia d-lor Goldenberg şi Aşkenazi, reia astă seară marele succes al stagiunei «Zisser Bücher» cu artiştii americani înving Jacobsohn şi May Schonfel de la Teatrul Naţional din New-York, protagoniştii deţin rolurile titulare în care creaţii splendide. au Teatrul Nou din Calea Văcăreşti premiera piesei Rasputin. In rolurile principale: Maria Sandu, Fifi Mihalovitz, Rely Brateş şi d-nii Mielu Constantinescu, Alexandru Şerban, C. Bărcaroiu etc. fii '■ Atac banditesc la drumul mare GALAŢI, 29. — Un convoiu de căruţe care pornise pe calea Prutului din localitate a fost atacat de o bandă de tâlhari, astăzi la amiază. Bandiţii, mascaţi şi înarmaţi, au apărut din bălţile Brateşului şi, cu armele întinse au somat pe căruţaşi să oprească. Aceştia de frică s’au supus. Atunci bandiţii au jefuit pe căruţaşi de tot ce aveau asupra lor şi au luat de prin căruţe tot ce au găsit măi bun. In urmă au dispărut în spre Brateş. S’au format potere cari au pornit în căutarea bandiţilor. “COXXXCO Cereţi la toate librăriile cele două volume apărute acuma: de Vasîle Save! Preţul fiecărui exemplar de 250 pagini, lei 60 Spectacole TEATRE CARABUS. Premieră: «Miss Revista» de Vlădoianu şi Constantinescu. ELITE: (Comp. Cutia cu maimuţe) «A la fonté» şi filmul Tragedia vieţii prof. Arthur Lohof. OTETELEŞANU: «Ideia fixă» cu V. Maximilian. SCALA DE VARA: «Mie şi al dracului» de Ion Pribeagu, cu Marilena Bodescu. MARCONI: Fritz.** # TEATRUL NOU: Maimuţa care vorbeşte şi Svăpăiata cu Elena Zamora şi Lulu Kiriac. TEATRUL JIGNITA: Zisser Bupher cu Mae Schifnfeld. CINEMATOGRAFE SCALA: Omul de zăpadă cu A de Herz şi filmul Fraţii cu Getta Gaudol. SELECT: Seherezada cu Marcela Albani. TRIANON: In vâltoarea iazului. CINEMA CATITOL: Sărutul pătimaş. LUX: Pentru o femee, jurnal şi comedie. BULEVARD PALACE: Ana Karenina cu Greta Garbo. VOLTA BUZEŞTI: O regină de ocazie cu Pola Negri. MARNA: Camarazii de arme şi «Funcţionarul de la domenii». CINEMA TERRA: 2 filme. Duşmanul femeilor cu ClaraBow şi Harry Carey în Locaşul Sataney Compania de reviste Jean Tomas. GRADINA AURORA: In cuşca leilor cu Harry Piei. AMERICAN: Ultimele zile ale Habsburgilor şi jefuitorii fermelor. TEATRUL «LILIACUL» CINEMa. — Kohn şi Staugl în America cu Georges Sindey şi Charles Murray şi artişti. TERASA CINEMA BASARAB: Noaptea păcatului cu Lya de Puţi RAHOVA: In ghiarele gitiului cu Gina Manes, Ered Louis Lerch, etc. REX: Nu se lasă a fi sedusă. GRADINA AURORA: Grădina lui Allach și artiști. Grădina Cărăbuş. ..«§ REVISTA ii Compania Cărăbuş a dat aseară a doua premieră: „Mis Revista” în 2 acte şi 16 tablouri de d-nii N. Vlădoianu şi N. Constantinescu. Directorul Cărăbuşului, d. Tănase, ne-a obişnuit cu revistele montate fastuos; revista de aseară par’că le întrece pe toate în fast. E o bogăţie de costume şi culori cari farmecă şi uimesc ochiul. Şi pe deasupra o montare, pe care ar invidia-o orice mare teatru de iarnă. „Miss Revista" are tot ce trebue ca să placă. Spirit cu duiumul, ‘cuplete frumoase' şi scene fericite. E o înlănţuire de scene de actualitate, bine prinse şi satirizate, începutul revistei, sglabiu. Concurs de reviste care culminează cu intrarea triumfală a d-lui Tănase călare pe calul bălan, în calitate de concurent cu revista de la Bucureşti. Şi cu drept cuvânt, revista Cărăbuş este intitulată Miss Revista. Urmează o scenă de la moşi, cu căluşeii cari simbolizează învârteala naţională.O bună scenă este aceea a prieteniei între femei. Şi rând pe rând, ridiculităţile vieţii noastre private sau publice sunt date la iveală, cu mult humor. Senzaţia primului act, erupţia Vezuviului, mărturisim că este sub aşteptările noastre. Admirabilul balet al focului trebuia să culmineze cu erupţia vulcanului pe care ne-o închipuiam, cu totul altfel. Mult mai atrăgător a fost finalul actului al doilea, cu soldaţii de plumb ai Regelui Mihai, o scenă din toate punctele de vedere admirabil realizată. Despre balet, nu putem spune alta decât că este un continuu balet, de la ridicarea cortinei până la ultima cădere. Dar în deosebi, ne-a plăcut baletul clovnilor, cel din tabloul cu primăvara şi toamna şi al focului? Captivantă scena cu Ramona. Jadul tuturor interpreţilor a fost la înălţimea montării acestei reviste. "<■ ■ - - ■" ■ Nataliţa Pavelescu a fost delicioasă şi răsplătită cu ropote de aplauze. Tot astfel şi Lizica Petrescu şi Violeta Ionescu. Tănase, aproape tot timpul pe scenă, a fost generalisimul specta-,colului de ieri. Foarte bine, d-nii Dan Demetrescu şi P. Codruţ. Un bun element de revistă este şi Giugaru Sandi-Huşi, care a obţinut un frumos succes. Revista a fost foarte bine primită de public, interpreţii şi autorii fiind mereu aplaudaţi. E un spectacol frumos şi va ţine mult timp afișul, fiind una din bunele reviste din ultimul timp. MILL Pușcafiune Primăria Municipiului Bucureşti, are nevoie de 1500 vagoane lemne de foc esenţă fag, de bună calitate, franco depozitul Obor, cântarul oficial C. F. R, gara Obor. Doritorii vor prezenta oferte închise, până la 3 August a. c. inclusiv, ora 12 a. m. la Dir. Administrativă, Strada Vasile Boerescu No. 13 »'ni 00: 00 . După răsunătorul succes obţinut cu revista «Eu mâna îţi sărut madaml», spiritualii revuişti Nicon şi Nican au prezintat Luni seara noua lor lucrare, «A la fonie!», scrisă cu aceiaş vervă şi humor fin ca şi celelalte reviste. Toate evenimentele la ordinea zilei sunt aduse pe scenă în formă de cuplete, skechturi şi romanţe, pline de o usturătoare şi savuroasă ironie. Fantezia bogată a autorilor cari au ştiut să profite de numeroasele surse de inspiraţie pe care actualitatea le-a pus la dispoziţie, montarea mult mai reuşită ca la revistele precedente, interpretarea care a fost la înălţime, totul, au contribuit ca noua revistă să fie primită cu multă căldură de public, ceea ce constitue o indicaţie că şi aceasta va face serie extrem de lungă, lucru dealtfel obicinuit pentru revistele celor doi Nici. «A la fonté», socoteşte că totul în lume este o clovnerie. Deaceia paiaţa clasică (d. N. Kanner) prezintă o serie de paiaţe ale zilei: încornoraţii, paiaţa politică, parveniţii şi la urmă paiaţa care râde de toţi: păpuşa (d-na Sily ,Vasiliu). Toate pornesc «A la fonté!» desvăluind alte paiaţerii ale zilei. Astfel în faţa casei lui Marghiloman, transformată în garaj de automobile, asistăm la discuţia şofeurilor de el. 1 şi Cl. IL a băeţilor de garaj şi a bătrânului surugiu care încearcă să desvălue icoanele trecutului. Mercur, zeul comerţului (d-ra Mia Georgescu) prezintă cele trei aspecte ale dragostei, Menajul cu deliciile lui (d-na Doljan şi G. Timică), Mirajul, în care o mireasă nefericită, (d-na Sily Vasiliu) plânge fericirea şi Colajul în care dragostea unor tineri este tulburată de trei streini şi p tanti (d-na Rozina Viquelin şi N. Kanner). Urmează apoi paralela între Romani şi Români, Iuliu Cezar şi Iuliu Maniu, (d-nii Gronner şi Timică) şi apoi hilarianta scenă cu Ştrandul, la care băieşii sunt cioclii. Acolo întâlnim Femeia goală (d-na Sily Vasiliu), Femeia slabă (d-na Rozina Viquelin), femeia grasă (d-na Jana Doljan), strandista (d-ra Mia Georgescu) un soţ bătrân şi pe Ionică nespălatul (d-l Gronner). Extrem de reuşită scena cu menajul în care d-na Doljan are o adevărată creaţie, deasemeni foarte bine sunt scenele cu strandul. In fruntea interpretării a fost şi nici astă dată D-NA SILY VASILIU. Cu o artă desăvârşită, frumoasa primadonă reuşeşte totdeauna să transforme rolurile sale în adevărate creaţii Cupletul spus cu voce caldă, catifelată, cu zâmbet discret şi mlădieri feline, cucereşte pe spectator imediat. Cu drept cuvânt d-na Sily Vasiliu contează ca una din cele mai bune disease Bucureştene. Şi trebue constatat cu plăcere că din ce în ce este într’un vădit progres. Intr’un cadru mai larg, într’o montare fastuoasă desigur că posibilităţile sale de creaţie ar fi mult superioare. Autorii se pot felicita că au în fruntea ansamblului o astfel de vedetă care totdeauna a adus un aport însemnat la reuşita revistei în care apare. In revista de aseară a lansat două minunate şlagăre muzicale: Păpuşa (pe melodia «Wenn der weise Flit der Wieder bluth») şi «Adio Muchiachios» cu care a cucerit spectatorii în adevăratul înţeles al cuvântului. Deasemeni în tabloul final a fost neîntrecută. Flori şi aplauze numeroase, dese rechemări la rampă şi visări au fost răsplata spectatorilor. D-nii Kanner, Timică şi Gronner au fost la înălţime. Felul de a interpreta rolurile, pline de un irezistibil humor şi jocul de scenă minunat, le-au atras deseap fraze la scena deschisă. D-nele Rozina Viquelin şi Jeana Doljan mai în vervă ca oricând au cântat şi jucat rolurile cu mult pantos. D-ra Mia Georgescu în vădit progres a avut câteva reuşite apariţii. D-nii Şerbănescu şi Cristian au complectat ansamblul. Orchestra pusă sub conducerea energică a maestrului Al. Bărcănescu, baletul mult mai bine organizat şi decorurile sugestive ale pictorului Modran, au contribuit la reuşita revistei. «A la fonté!» este pornită pe o lungă serie. Este încă o «lovitură» dată de cei doi. Nici a căror reviste au făcut adevărate recorduri de durată. ----ooxxxoo Ictirele de firi PREMIERE Grădina Elite: „ IA IONEE!. »« D-na SILY VASILIU