Dreptatea, august 1929 (Anul 3, nr. 541-567)

1929-08-01 / nr. 541

ÎNŞTIINŢARE Consiliul de administraţie al Cooperativei Forestiere «Oituzul» cu sediul în comuna Oituz plasa Trotuş jd. Bacău, aduce la cunoş­­ti­nţa tuturor sătenilor, din comune­le de pe valea Oituzului şi Caşi­­nului cum că această cooperativă cu peste 300 de membrii şi un capi­tal vărsat aproape jumătate de mi­lion, este aprobată de organele su­perioare ale Cooperaţiei şi investi­tă cu toate formele legale spre a putea funcţiona, posedând certifi­catul No. 16.151 din 18 Iulie a. c. 1929, eliberat de judecătoria Ocol Burai Oneşti.­­ Şi pentru că această Cooperativă să-şi poată ajunge repede şi cu succes scopul urmărit, ch­iam­ă şi îndeamnă pe toţi acei săteni pri­cepuţi la lucrul lemnului , fie cu palmele, fie cu carul, a veni şi a se însori ca membrii ai acestei cooperative, care le pune la dispo­ziţie lucrul pe tot timpul anului, plată pentru lucru, procente la ca­pital şi prima de muncă, care de multe ori atinge sume importante. Mai ch­iamă pe toţi acei ce dis­pun de capital, a veni în asociaţia noastră, unde vor fi bine primiţi ca membrii şi unde îşi vor putea plasa capitalul în mod sigur şi mult mai avantagios. Odată cu această înştiinţare s’a intervenit prin Oficiul Naţional al Cooperaţiei Române la Ministerul Domeniilor, să dea acestei Coopera­tive spre exploatare în regie mixtă pădurea Statului Bueiaşul de pe te­ritoriul ocolului silvic Mănăstirea Caşinului din jud. Bacău. 1929 Iulie 28. Consiliul de Adiţie al Cooperati­­v­ei Forestiere «Oituzul».­­ Casier, Casile Ghiu, învăţător. Preşedinte, N. Matei, senator. Vice-preşedinte, G. Patriche, pro­prietar. --wyj Preot L Tudorache Econom.­­ Preot L Rafiroiu, protopop. Gh. Ghiu, plugar. Ion Puscasiu, plugar. loan Pelin, căpitan invalid; Gh. Ştefan Chiriac, plugar;­­ Ion N. Brânză, plugar. Cenzori: Ch. Dragomir, institu­tor; loan Fătu, institutor; loan Pricope, plugar. Supleanţi: Ştefan St­­ârgaru, plugar; Ion Gh. Resmeriţă, j Cursurile pregăti­toare Cursurile pregătitoare pentru ba­calaureat, corigente, integrale, ad­mitere în liceu superior şi inferior şi diferenţe de comerţ, autorizate de minister, sub direcţiunea d-lor V. V. Haneş şi N. N. Creţu, se ţin regulat şi primesc înscrieri zilnic în strada Carol No. 96. .. i­... jr PRIMĂRIA ORAŞULUI BISTRIŢA Edificiul morii sistematice, a­­proape de gara Bistriţa împreună cu puterea motorică (turbină) de 40—60 P. Şi este de arendat pentru un scop industrial. Primăria Oraşului Bistriţa, jud. Năsăud. No. 4832/1929. Inventarierea averei publice !"(Continuare din pagina l-a­­rit, trebue să ştie şi adversarii noş­tri politici că nu vom părăsi postul de mare răspundere, pe care îl avem numai prin încrederea desăvârşită a factorilor constituţionali, noi con­siderăm că am venit la guvern ca o datorie către ţară, după cum con­siderăm rămânerea noastră la pos­tul de mare răspundere tot ca o da­­torie către ţară, încât ori­ce inter­­venţiune de ordin politic care se ad­resează pe alte căi decât cele cons­tituţionale vor rămâne zadarnice. Avem datoria de a ne îndeplini programul aşa cum l-am fixat prin experienţa noastră de opoziţiune şi, domnilor, pe lângă aceasta mai a­­vem datoria sfântă către ţară ca o­­pera noastră legislativă, de organi­zare de respect constituţiei şi lega­lităţii să fie transmisă Guvernului ce ne va succeda, astfel că să se în­troneze definitiv în statul acesta, o nouă viaţă publică mai cinstită şi mai curată decât fusese până la ve­nirea noastră la guvern». Cuvîntul hotărît al d-lui O. Ange­­lescu vice-preşedintele al Camerei, a sintetizat starea de spirit atît a majorităţilor cît şi a ţării, care a­­cum aşteaptă de la guvern punerea in aplicare a importantelor legi ce s’au votat în sesiunea ce s’a închis a corpurilor legiuitoare. S’a făcut astfel dovadă că guver­nul nu are mînile legate, ci liber pe acţiunea sa a dat ţării instrumentul de guvernare de care avea nevoe şi acum guvernează. GHIAUR DIRECŢIA GENERALĂ A CAILOR FE­RATE ROMANE­­ ■ Publicaţie Se aduce la cunoştinţa generală că în ziua de Luni 9 Septembrie a. c, orele 11, se va ţine licitaţie publică la Inspecţia de mişcare din Bucureştti, Gara de Nord, cu oferte închise şi si­gilate şi în conformitate­ cu dispoziţiile art. 72-83 din legea­­ contabilităţii ge­nerale a Statului, pentru: Concesionarea exploatării chioşcului de produse H. M. S din staţia Medgidia Pentru amănunte se va consulte foaia licitaţiilor administraţiei C. F. R.­­(costul abonamentului anual 100 lei) care se găseşte afişată în toate staţiile C. F. R., iar pentru orice alte informaţii referitoare la această concesiune, cei interesaţi se vor adresa la biroul M. 5 din Inspecţia de mişcare Gara de Nord în orele de serviciu. No. 2305 M. 5 Insp. l­a Bucureşti CASA AUTONOMA A MONOPO­LURILOR REGATULUI RO­MANIEI Direcţiunea generală a exploatărei monopolurilor Direcţiunea culturei tutunului şi Depozitul de fermentare Publicatiune No. 64.216 din 30 Iulie 1929, Se aduce la cunoştinţa generală că în ziua de 12 August 1929 ora II a. m. se va ţine în localul direcţiu­­nei generale a exploatărei monopo­lurilor statului din Bucureşti, calea Victoriei No. 152 licitaţie publică cu termen scurt pentru furnizarea lemnelor esenţă fag sau cer necesa­re IInstitutului Experimental pen­tru cultura tutunului Băneasa şi Şcoala de agricultură Armăşeşti Ialomiţa după cum urmează: 1) 6 vagoane a 10 tone Institutu­lui Experimental Băneasa; 2) 35 vagoane a 10 tone Şcoalei de agricultură Armăşeşti. Total 41 vagoane. Ofertanţii vor prezenta oferte în­chise însoţite de recipisa Casei de Depuneri pentru o garanţie de 5 la sută depusă în numele Regiei în numerar sau efecte publice garan­tate de stat. Lemnele vor fi tăiate cel puţin din toamna 1928, vor fi drepte, fără putregaiuri, buturugi, nisip sau pământ. Preţul se va specifica pe vagon de 10 tone arătându-se şi esenţa din care va fi furnitura. Lemnele se vor preda pentru Şcoala Armăşeşti în gara Armă­şeşti franco vagon liber de orice taxe, iar pentru Institutul Expe­rimental Băneasa în gara Mogo­­şoaia franco vagon asemenea liber de orice taxe. Predarea complectă se va face pentru ambele instituţiuni în ter­men de 30 zile de la comandă. Greutatea lemnelor va fi cea con­statată la cântarul oficial al gări­lor Armăşeşti şi Mogoşoaia. Se pot primi şi oferte parţiale însă cel puţin de 6 vagoane. Plata­­se va face integral în ter­­men de 15 zile de la predarea ulti­mului transport pe bază de factură însoţită de procesul verbal de re­cepţie. Dispoziţiunile art. 72—83 din le­gea contabilitate! publice se aplică în totul acestei licitaţiuni. Nerespectarea condiţiunilor atra­ge după sine confiscarea garanţiei fără somaţie sau punere în întâr­ziere. DIRECŢIUNEA In cantare de chirigiu -----I (Continuare din pag. l­a) Şi plecam şi în Costeşti la Ion Micu. Pe drum îi spusei toată păţania mea cu ungurii. La Ion Micu, după ce-i dădurăm­ bună ziua, începui eu: — Dă-mi brişcă cu chirie, să mă duc la Bucureşti, nene Ioane. — Ei aşi!... Să vă ia nemţii briş­că pe drum şi să rămâi eu aşa! răspunse el. — Nu ne-o ia. — Nu v’o dau ! — Iţi plătesc chirie şi apoi de ne-o lua-o, ţi-o plătesc eu cu cât face.. — Nu se poate !... Să mai am de judecată cu voi!­. Tăcui şi mă gândii că Ion Micu e om cu toane. La început zice că nu face, ori că nu-ţi dă; dar apoi mai şezând de vorbă cu el, mai vor­bind de altele, uiei de cum de cele ce-ţ­i ţipă buza, ajungi la urmă de-1 îndupleci. începui dar să-i spui despre luptele ce le dau Nemţii, despre victoriile lor şi... despre bă­tăile ce-or să le mănânce ei mai pe urmă. — Ăştia nu mai mănâncă bâtae ! îmi spunea el, încredinţat de pu­terea neînvinsă a Nemţilor! — Ba o să mănânce. — Ce-o fi la Bucureşti! schimbă el vorba. — Hai să vedem... — Nu merg... dar, ştii ce !... Du-te tu... — Dă-mi brişcă ! zisei eu acum­— Titi...dă-mi zece lei şi ţi-o dau! — Nu pot, îţi dau cinci lei ! — Nu ţi-o dau! — Nu ţi-o fault despre Japonezi şi ei asquita şi se — Cinci!­.. Si vorbirăm iar despre Francezi,[ minuna. — Şoapte !... despre Italieni, despre noi şi nu mă — In Bucureşti chiar sunt Chi-Scosei cinci lei şi-i pusei în mâ­făcui deloc supărat că nu-mi dă neam­­­nă— brişcă. — Chinezu­l — Nu se poate! — Doamne fereşte, ce-o mai fi — Chinezi. — Doi după ce v oi veni! şi­ ’n Bucureşti! zise el iar. — De unde ştii ! — Crezi că ţi-i las ! — Toate mărfurile sunt ieftine. — Păi am primit o scrisoare de — N­u cred!», că le vând nemţii la lume, eu de la un prieten al meu. Sunt Chinezi — Ţi-i pretind chiar cu judeca­ce vreau să mă duc !... spusei eu cu în Bucureşti, da sunt prizonieri, tă !•» ton de ştiutor straşnic, iar nu liberii —■ Vai de mine, ţi-i dau fără tu­— Tiii !.„ Aşi merge şi eu, dar... •— Oi du-te mă, la Bucureşti, deoată ! , te ’ntâlneşti cu niscaiva trupe d’ale mi-aduci şi mie veste!.­. — De nu mi-i da, să ştii că te lor, şi-ţi ia tot; ba îţi mai dă şi — îmi dai brişcă ! dau în judecată, zău! Bătaie !... Tu, încai, eşti tânăr, mai — Dă-mi zece lei... — Ştim, frate, ştiu... le poţi duce în spinare; dar eu ! Mi se păru ciudat că în acest om — Să vii Lixandre să ungi briş­— Eu n’am zor de ei, dar dacă pofta de bani era aşa de puternică rea şi s’o iei, dar să nai uitaţi c’aveţi.. n’am brişcă.­. nu mă duc !... Vorbea, râdea, se părea omul cel să-mi daţi doi lei!... — Dă-mi zece lei — zise el iar —mai bun; dar când era vorba de — Da, da, nu urăm, ţi-i dăm!... şi ţi-o dau! parale rămânea străin, ne îndură-Băgă banii în portofel şi noi — Iţi dau cinci. tot şi cu totul om al interesului plecarăm acasă. — Nu ţi-o dau l vni!... — Fie, că sucit om! zise Lixan­— Nici eu nu ţi-o iau! — Nu-ţi dau zece, că n’am şi nu dru lui Dragne, mergând pe lângă — Auz mă, că o să vie Chineji şi face !•« mine, ăia au coadă ca femeile; aşa o fi ! — Hai fie, pentru tine, să-mi dai — Aşa e el, ce să-i fac, sucit.!­.. — E he... da câte n’au să vie pes­teapte lei, dar acum, înainte.» — Uite neică, dacă nu era aşa să te ăştia !... — Cinci!... ţie morţiş la bani nu se pricopsea. Şi începui să spui despr© Chinezi.. — Șoapte!.­. Păi să mă pricopsesc eu, care când^ mi se face sete o iau la cârciumă­­. Ce-o fi, o fi!... Mie tot două oale goale îmi fierb la foc!... Că, uite, zău, n’are el bănet destul !... Are... dar mațele lui sunt mai sgârcite ca ale mele și grija lui mai mare ca a mea!... El tresare din somn şi când miorlăie o pisică, c’or fi venit hoţii să-i fure banii!... Eu... dorm cu uşa desuuiată ! Mi-or fura ei găi­­nele din coteţ, dar banii din ladă, să fie ai diavolului că nu-i pot lua, n’au de unde să-i ia! Eu dorm fă­ră grije!... Lăsai pe nea Lixandru să vor­bească, iar la răscrucea drumului, ne despărţirăm, înţeleşi să plecăm cum s’o înopta. Să mergem la Titu şi să mai luăm d’acolo încă trei pasgeri: o cucoană, pe domnul Ştrul şi pe tatica şi apoi, la drum. Aşa s’a hotărât şi aşa am făcut. Seara am plecat. La Titu ne-am aşezat cu toţi în brişcă cu nutre­ şi am pornit la Bucureşti. 1. C. VISSARION DOXXXOO­ ND­R­E­P­I­a­IAK R c orf­anizor comm­isterelor (Continuare din pagina 1-a) ! . Ei bine, înmulţind cu acest coefi­cient, ajungem la un budget de 50 de miliarde, cuprinzând în el şi căi­le ferate şi poşta, pentru că în cifra de 600 milioane din budgetul de di­nainte de război, erau cuprinse şi a­­ceste două instituţii. După cum ştiţi, în ultimii trei ani, budgetul nostru a fost mai ma­re decât 50 de miliarde, a fost intre 50 şi 54 miliarde, împreună cu poşta şi căile ferate, deci mai mare, re­lativ, ca cel dinainte de război. Totuşi, cum v-am spus, rezultate­le bugetului nu sunt aşa de bune ca înainte de război, nici în ceea ce pri­veşte salarizarea şi nici întreţine­rea utilajului naţional. Mai mult de­cât atât, acest budget nu ar mai pu­tea fi mărit, căci el este mai mare în comparaţie cu puterile şi cu ve­niturile poporului român, pentru că acest budget este mai mare relativ decât budgetele aproape ale tutu­ror ţărilor. Cifrele, în această privinţă sunt foarte triste pentru poporul român. In adevăr, ţara noastră are un bud­get de 38 de miliarde şi o circulaţie fiduciară de 20 miliarde şi are un comerţ exterior, adică media între export şi import, de 32 de miliarde, adică budgetul e mai mare cu 25 la sută, decât comerţul exterior şi cu 90 la sută decât circulaţia fiduciară. In raport cu puterea noastră de producţie şi prosperitatea poporului român, budgetul nostru a ajuns la limita maximă.’ Şi ştiu foarte bine că, atât acest parlament, cât şi gu­vernul şi şeful său, au adus nouile bugete cu cea mai mare strângere de inimă şi numai convinşi că sunt ceva cu totul trecător şi provizoriu, dar necesar, ca să ieşim din situaţia, excepţional de grea, în care ne gă­sim. Dar nu este posibil să clădim viitorul nostru pe un astfel de bud­get, deci, pe o astfel, de organizare a Statului, în care numiărul de func­ţionări şi cota-parte din budget des­tinată salariilor este extraordinar de mare, în raport cu celelalte ţări. Aţi văzut, în atât de documentata expunere de­ motive a proiectului nostru, că Ţara Românească stă, ca număr de funcţionari în raport cu populaţia, în capul listei. Avem 3,4 la sută, pe câtă vreme media, în celelalte ţări, este de 1,2 la sută. Deci, dacă numai acest punct de ve­dere l-am avea în consideraţie şi în­că va daţi seama cât de important este acest proiect de lege ! Şi, lucrul este cu atât mai semnifi­cativ şi mai important, cu cât aceste economii, — pe cari le doreau şi le trâmbiţau toate guvernele, miniştrii de finanţe şi preşedinţii de Consiliu de până acum, — cu cât aceste eco­nomii sunt făcute cu cea mai deplină autoritate morală, cu cât ele încep de sus în jos, nu de jos în sus, aşa cum doreau guvernele precedente. Dar altă consideraţie, mai impor­tantă decât cea financiară şi budge­­tară, face necesar şi dă importanţă acestui proiect de lege, este tehnica organizării Statului românesc. Prin legea de organizare locală şi prin legea de organizare a puterii centrale, guvernul nostru, pune or­ganizarea statului pe baza principii­lor de raţionalizare, care s’au impus peste tot, atât în întreprinderile pri­vate, cât şi în organizaţiile de stat, şi s’a dat, prin legea administraţiei locale toată puterea de iniţiativă au­torităţilor locale. Ele, în libertate îşi vor putea aranja viaţa, după menta­litatea lor, care deşi foarte puţin clar diferă totuşi de la o localitate la alta. Iar puterea centrală va veni să coordoneze şi să armonizeze toate a­­ceste iniţiative locale. Iar atunci când nu vor fi suficiente mijloace pentru nevoile, care ar întrece pute­rile unei comune, ale unui judeţ sau unei asociaţiuni de judeţe, puterea centrală va veni în ajutorul puterei locale. . , Dar ceea ce mi se pare mie mai e­­senţial şi mai bogat în urmări, pen­tru viitorul poporului nostru, este punctul de vedere moral, care a stat la baza legiferării acestui parla­ment şi a guvernului nostru şi în primul rând, la baza acestor două proecte de lege: de organizarea ad­ministrativă locală şi de organizare a administraţiei centrale. Deşi toţi conducătorii poporului român de până acum, recunoşteau că avem o organizaţie de stat, care asfixiează naţiunea, prin cheltueli extraordinare şi prin o dezordine completă, nici unul din aceşti con­ducători nu au avut curajul să des­fiinţeze măcar un director de mi­nister. Guvernul nostru, însă, tare pe încrederea poporului şi cu simţul de răspundere ce-l are, a găsit cura­jul moral extraordinar, de a începe reducerea funcţionarilor din statul român, prin suprimarea a trei mi­nistere. Pentru că un popor să poată pro­gresa, i se cere, pe lângă bogăţii naturale deosebite, să fie isteţ şi deştept. Cred că este fără îndoială, poprul nostru se bucură de a­­ceste două avantagii în mod cu to­tul deosebit. Un popor nu poate să progreseze, dacă acei care-l conduc nu sunt os din osul lui, dacă nu simt adânc ne­voile lui. Pentru că dacă e uşor să avem conducători, e foarte greu să avem conducători care să asigure propășirea poporului. Pentru că un conducător, pentru a face să pro­­pășească poporul său trebue cu ade­vărat să facă cele mai mari sacri­ficii. El trebue să se dezintereseze complect de persoana lui, el trebue să se dezintereseze de ai lui şi toa­te faptele şi toate simţirile lui să fie cheltuite pentru nevoile ţării. Dar acest lucru nu este posibil, da­că conducătorii nu sunt ieşiţi, din mijlocul poporului pe care-l conduc. Socotesc că acest Parlament şi a­­cest guvern, sunt primii conducă­tori ieşiţi cu adevărat din mijlocul poporului românesc. De aceea, soco­tesc că naţiunea română poate să fie sigură că, îndrumată de acum încolo de un Parlament şi de un gu­vern reprezentând cu adevărat inte­resele sale, va putea să progreseze acolo unde merită, atât din punct de vedere material cât şi din punct de vedere moral şi cultural. Congresul sionist Berna 30 (Rador). — Al 16-lea con­gres sionist s’a deschis ori în prezenţa a 300 delegaţi, 400 ziarişti şi 2000 in­vitaţi, în sala teatrului comunal din Zurich. Cuvântarea de deschidere a fost ţi­nută de d. Weisman, preşedintele orga­nizaţiei sioniste mondiale, iar cuvânta­rea festivă consacrată , memoriei lui Herzl, a fost Ţinută de d-l Sokolov,, preşedintele executivei. Deschiderea «Hapului a fost salu­tată de către implfmentanţii Ligei Na­ţiunilor, ai guverrt­lui britanic şi de oficialitatea elveţiană. Legaţiunea Ro­mâniei la Berna a fost reprezentată prin d-l Lucian Blaga. -------ooxxxo o------­ ştiri artistice Revista lui Ion Pribeagu, «Mic şi al dracului» ce se reprezintă în fie­­care seară la «Scala» (fost Colos), constitue marele succes al stagiunii. Ropotele de aplauze şi bisurile sunt o chezărie că revista, va face o se­rie îndelungată. In fiecare seară se reprezintă la teatrul «Cărăbuş» cu mare succes hilariantă şi fastuoasa revistă «Miss Revista» de d-nii N. Vlădoianu şi N. Constantinescu. Apariţia lui Tănase pe Calul băt­bân cu şeaua verde­ provoacă râsul la miile de spectatori ce umplu pâ­nă la ultimul loc, vasta grădină a Cărăbuşului. . . f. La Jigniţa trupa de operete de sub direcţia d-lor Goldenberg şi Aş­­kenazi, reia astă seară marele suc­ces al stagiunei «Zisser Bücher» cu artiştii americani înving Jacobsohn şi May Schonfe­l de la Teatrul Na­ţional din New-York, protagoniştii deţin rolurile titulare în care creaţii splendide. au Teatrul Nou din Calea Văcăreşti premiera piesei Rasputin.­­ In rolurile principale: Maria Sandu, Fifi Mihalovitz, Rely Bra­­teş şi d-nii Mielu Constantinescu, Alexandru Şerban, C. Bărcaroiu etc. fi­i '■ Atac banditesc la drumul mare GALAŢI, 29. — Un convoiu de că­ruţe care pornise pe calea Prutului din localitate a fost atacat de o bandă de tâlhari, astăzi la amiază. Bandiţii, mascaţi şi înarmaţi, au a­­părut din bălţile Brateşului şi, cu ar­mele întinse au somat pe căruţaşi să oprească.­­ Aceştia de frică s’au supus. Atunci bandiţii au jefuit pe căruţaşi de tot ce aveau asupra lor şi au luat de prin căruţe tot ce au găsit măi bun. In urmă au dispărut în spre Brateş. S’au format potere cari au pornit în căutarea bandiţilor. “COXXXCO­ Cereţi la toate librăriile cele două volume apărute acuma: de Vasîle Save! Preţul fiecărui exemplar de 250 pagini, lei 60 Spectacole TEATRE CARABUS. Premieră: «Miss Re­vista» de Vlădoianu şi Constan­­tinescu. ELITE: (Comp. Cutia cu maimuţe) «A la fonté» şi filmul Tragedia vieţii prof. Arthur Lohof. OTETELEŞANU: «Ideia fixă» cu V. Maximilian. SCALA DE VARA: «Mie şi al dra­cului» de Ion Pribeagu, cu Ma­­rilena Bodescu. MARCONI: Fritz.­­­** # TEATRUL NOU: Maimuţa care vorbeşte şi Svăpăiata cu Elena Zamora şi Lulu Kiriac. TEATRUL JIGNITA: Zisser Bu­­pher cu Mae Schifnfeld. CINEMATOGRAFE SCALA: Omul de zăpadă cu A de Herz şi filmul Fraţii cu Getta Gaudol. SELECT: Seherezada cu Marcela Albani. TRIANON: In vâltoarea iazului. CINEMA CATITOL: Sărutul păti­maş. LUX: Pentru o femee, jurnal şi co­medie. BULEVARD PALACE: Ana Ka­renina cu Greta Garbo.­ VOLTA BUZEŞTI: O regină de o­­cazie cu Pola Negri. MARNA: Camarazii de arme şi «Funcţionarul de la domenii». CINEMA TERRA: 2 filme. Duş­manul femeilor cu Clara­­Bow şi Harry Carey în Locaşul Sataney Compania de reviste Jean Tomas. GRADINA AURORA: In cuşca lei­lor cu Harry Piei. AMERICAN: Ultimele zile ale Hab­­sburgilor şi jefuitorii fermelor. TEATRUL «LILIACUL» CINE­­Ma. — Kohn şi Staugl în America cu Georges Sindey şi Charles Murray şi artişti. TERASA CINEMA BASARAB: Noaptea păcatului cu Lya de Puţi­ RAHOVA: In ghiarele gitiului­ cu Gina Manes, Ered Louis Lerch, etc. REX: Nu se lasă a fi sedusă. GRADINA AURORA: Grădina lui Al­lach și artiști. Grădina Cărăbuş. ..«§ REVISTA ii Compania Cărăbuş a dat aseară a doua premieră: „Mis Revista” în 2 acte şi­ 16 tablouri de d-nii N. Vlădoianu şi N. Constantinescu. Directorul Cărăbuşului, d. Tă­nase, ne-a obişnuit cu revistele mon­tate fastuos; revista de aseară par’că le întrece pe toate în fast. E o bo­găţie de costume şi culori cari far­mecă şi uimesc ochiul. Şi pe deasu­pra o montare, pe care ar invi­­dia-o orice mare teatru de iarnă. „Miss Revista" are tot ce trebue ca să placă. Spirit cu duiumul, ‘cu­plete frumoase' şi scene fericite. E o înlănţuire de scene de actualitate, bine prinse şi­ satirizate, începutul revistei, sglabiu. Con­curs de reviste­ care culminează cu intrarea triumfală a d-lui Tănase călare pe calul bălan,­ în calitate de concurent cu revista de la Bucu­reşti. Şi cu drept cuvânt, revista Că­răbuş este intitulată Miss Revista. Urmează o scenă de la moşi, cu căluşeii cari simbolizează­­ învâr­teala naţională.­­O bună scenă este aceea a prie­teniei între femei. Şi rând pe rând, ridiculităţile vieţii noastre private sau publice sunt date la iveală, cu mult humor. Senzaţia primului act, erupţia Ve­­zuviului, mărturisim că este sub aş­teptările noastre. Admirabilul balet al focului tre­buia să culmineze cu erupţia vulca­nului pe care ne-o închipuiam, cu totul altfel. Mult mai atrăgător a fost fi­nalul actului al doilea, cu soldaţii de plumb ai Regelui Mihai, o scenă din toate punctele de vedere admi­rabil realizată. Despre balet, nu putem spune alta decât că este un continuu balet, de la ridicarea cortinei până la ul­tima cădere. Dar în deosebi, ne-a plăcut ba­letul clovnilor, cel din tabloul cu primăvara­ şi toamna şi al focului? Captivantă scena cu Ramona. Jadul tuturor interpreţilor a fost la înălţimea montării acestei re­viste. "<■ ■ - - ■" ■ Nataliţa Pa­velescu a fost­­ deli­cioasă şi răsplătită cu ropote de a­­plauze. Tot astfel şi Lizica Petrescu şi Violeta Ionescu. Tănase, aproape tot timpul pe scenă, a fost generalisimul specta-,­colului de ieri. Foarte bine, d-nii Dan Deme­­trescu şi P. Codruţ. Un bun element de revistă este şi Giugaru Sandi-Huşi, care a ob­ţinut un frumos succes. Revista a fost foarte bine pri­mită de public, interpreţii şi au­­­­torii fiind mereu aplaudaţi. E un spectacol frumos şi va ţine mult timp afișul, fiind una din bu­nele reviste din ultimul timp. MILL Puș­­­cafiune Primăria Municipiului Bucureşti, are nevoie de 1500 vagoane lemne de foc esenţă fag, de bună calitate, franco depozitul Obor, cântarul o­­ficial C. F. R, gara Obor. Doritorii vor prezenta oferte în­chise, până la 3 August a. c. inclu­siv, ora 12 a. m. la Dir. Administra­tivă, Strada Vasile Boerescu No. 13 ­ »'­ni 00: 00 . După răsunătorul succes obţinut cu revista «Eu mâna îţi sărut ma­­daml», spiritualii revuişti Nicon şi Ni­can au prezintat Luni seara noua lor lucrare, «A la fonie!»­, scrisă cu aceiaş vervă şi humor fin ca şi cele­lalte reviste. Toate evenimentele la ordinea zilei sunt aduse pe scenă în formă de cuplete, skechturi şi romanţe, pli­ne de o usturătoare şi savuroasă ironie. Fantezia bogată a autorilor cari au ştiut să profite de numeroasele surse de inspiraţie pe care actuali­tatea le-a pus la dispoziţie, monta­rea mult mai reuşită ca la reviste­le precedente, interpretarea care a fost la înălţime, totul, au contribuit ca noua revistă să fie primită cu multă căldură de public, ceea ce constitue o indicaţie că şi aceasta va face serie extrem de lungă, lu­cru dealtfel obicinuit pentru revis­tele celor doi Nici. «A la fonté», socoteşte că totul în lume este o clovnerie. Deaceia paia­ţa clasică (d. N. Kanner) prezintă o serie de paiaţe ale zilei: încorno­raţii, paiaţa politică, parveniţii şi la urmă paiaţa care râde de toţi: păpuşa (d-na Sily ,Vasiliu). Toate pornesc «A la fonté!» desvă­­luind alte paiaţerii ale zilei. Astfel în faţa casei lui Marghiloman, tran­sformată în garaj de automobile, a­­sistăm la discuţia şofeurilor de el. 1 şi Cl. IL a băeţilor de garaj şi a bătrânului surugiu care încearcă să desvălue icoanele trecutului. Mercur, zeul comerţului (d-ra Mia Georgescu) prezintă cele trei aspec­te ale dragostei, Menajul cu deli­ciile lui (d-na Doljan şi G. Timică), Mirajul, în care o mireasă neferi­cită, (d-na Sily Vasiliu) plânge feri­cirea şi Colajul în care dragostea unor tineri este tulburată de trei streini şi p tanti (d-na Rozina Vi­quelin şi N. Kanner). Urmează apoi paralela între Ro­mani şi Români, Iuliu Cezar şi Iu­­liu Maniu, (d-nii Gronner şi Timi­că) şi apoi hilarianta scenă cu Ştrandul, la care băieşii sunt cio­clii. Acolo întâlnim Femeia goală (d-n­a Sily Vasiliu), Femeia slabă (d-na Rozina Viquelin), femeia gra­să (d-na Jana Doljan), strandista (d-ra Mia Georgescu) un soţ bă­trân şi pe Ionică nespălatul (d-l Gronner). Extrem de reuşită scena cu me­najul în care d-na Doljan are o a­­devărată creaţie, deasemeni foarte bine sunt scenele cu strandul. In fruntea interpretării a fost şi nici astă dată D-NA SILY VASILIU. Cu o artă desăvârşită, frumoasa primadonă reuşeşte totdeauna să transforme rolurile sale în adevă­rate creaţii Cupletul spus cu voce caldă, catifelată, cu zâmbet discret şi mlădieri feline, cucereşte pe spec­­tator imediat. Cu drept cuvânt d-na Sily Vasiliu contează ca una din cele mai bune disease Bucureştene. Şi trebue constatat cu plăcere că din ce în ce este într’un vădit progres. Intr’un cadru mai larg, într’o mon­tare fastuoasă desigur că posibili­tăţile sale de creaţie ar fi mult su­perioare. Autorii se pot felici­ta că au în fruntea ansamblu­lui o astfel de vedetă care totdea­una a adus un aport însemnat la reuşita revistei în care apare. In revista de aseară a lansat două minunate şlagăre muzicale: Păpu­şa (pe melodia «Wenn der weise Flit der Wieder bluth») şi «Adio Mu­chiachios» cu care a cucerit specta­torii în adevăratul înţeles al cu­vântului. Deasemeni în tabloul fi­nal a fost neîntrecută. Flori şi a­­plauze numeroase, dese rechemări la rampă şi visări au fost răsplata spectatorilor. D-nii Kanner, Timică şi Gronner au fost la înălţime. Felul de a in­terpreta rolurile, pline de un ire­zistibil humor şi jocul de scenă mi­nunat, le-au atras dese­ap­ fraze la scena deschisă. D-nele Rozina Viquelin şi Jeana Doljan mai în vervă ca oricând au cântat şi jucat rolurile cu mult pan­tos. D-ra Mia Georgescu în vădit progres a avut câteva reuşite apa­riţii. D-nii Şerbănescu şi Cristian au complectat ansamblul. Orchestra pusă sub conducerea energică a maestrului Al. Bărcănes­­cu, baletul mult mai bine organi­zat şi decorurile sugestive ale pic­torului Modran, au contribuit la reuşita revistei. «A la fonté!» este pornită pe o lungă serie. Este încă o «lovitură» dată de cei doi. Nici a căror reviste au făcut a­­devărate recorduri de durată. ----ooxxxoo Ictirele de firi PREMIERE Grădina Elite: „­ IA IONEE!. »« D-na SILY VASILIU

Next