Dreptatea, septembrie 1929 (Anul 3, nr. 568-593)

1929-09-01 / nr. 568

Recolta sfeclei d­in acest an. Consumarea­­auricelor ai zahăr. Trenurile speciale Situaţia recoltei de sfeclă din a­­nul acesta fiind făcuta şi trimisă căilor ferate, Direcţiunea Generală C. F. R. a întocmit programul de transporturi. Recolta sfeclei din acest an este de 44.849 vagoane. Repartiţia pe fabricile de zahăr, sfecla va fi astfel transportată. Fabrica de zahăr din Roman, consuma 10.840 vagoane; fabrica din Sascut 2390 vagoane, „Danu­biana" din Giurgiu 4418 vagoane; fabrica din Arad 100 vagoane; fa­brica din Tg. Mureş 5460 vagoane; fabrica Zarojeni din Suliţa-Nouă 1800 vagoane, fabrica Iţcani din Aron Pumnu 3400 vagoane, fabri­­brica Jucita din Moşi 1100 vagoa­ne şi fabrica de zahăr din Bod 3805 vagoane. TRANSPORTUL Timpul stabilit pentru transpor­tarea producţiei anului acesta va varia intre 20 şi 100 zile. frica de la 28 August au început primele Încărcări şi transporturi, insa în cantităţi mai mici şi pe ins­­pecpunile Bucureşti, Piteşti, Cra­iova şi Buzău. Începând dela 15 Septembrie, transportul se va face în cantităţi mai mari pe inspecţiunile Cernăuţi, Iaşi şi Bacău iar cu începere dela 1 Octombrie, transporturile mari pe inspecţiunile Cluj şi Braşov. TRENURILE SPECIALE O parte din aceste transporturi se va face cu trenurile de marfă obişnuite în circulaţie, altă parte cu trenuri speciale de sfeclă, puse în circulaţie treptat, pe măsură ne­voilor. Trenurile speciale de sfeclă au fost astfel repartizate pe secţiuni: Inspecia Cluj: 1 pereche de trenuri între Răsboeni-Tg. Mureş, străbătând 118 km. şi 1 pereche trenuri 1 agenţi-Ludoşul de Mureş- Tg. Mureş, însumând 184 km. Inspecţia Cernăuţi: 3 perechi tre­nuri Volomeţ-Lipnic-Moşi având 1266 km. şi 2 perechi trenuri Schit- Ştefăneşti-Lujeni cu 168 km.. Inspecţia Iaşi: 1 pereche trenuri Iaşi-Roman cu 206 km. şi 1 pe­reche trenuri Dângeni-Iaşi-Roman însumând 448 km. Inspecţia Bacău: 1 pereche tre­nuri Podoleni-Roman cu 206 km.­­şi 1 pereche trenuri Paşcani-Roman cu 82 km. Inspecţia Braşov: 1 perech­e tre­nuri Caţa-Bod însumând 142 km. 1 pereche Codlea-Cristian-Bod cu 56 km. şi 1 pereche trenuri Sft. Gheorghe-Bod însumând 92 km. In total vor fi 14 perechi tre­nuri cu un total de 2966 km. tren. LOCOMOTIVELE ŞI VAGOANE­LE NECESARE Pentru transportul sfeclelor, este nevoe de un număr total de va­goane de 1300. Aceste vagoane vor fi luate din parcul general de vagoane al C. F. R. Ele vor avea un timp de rulaj de 5 zile. Locomotivele necesare acestor trenuri speciale au fost socotite pe cei 2966 k­m. tren. In plus, mai este nevoe de 6­­ locomotive de manevră pe inspec­ţia Cernăuţi şi de o locomotivă de manevră pe inspecţia Braşov. Personalul suplimentar de miş­care necesar nouilor trenuri a fost astfel calculat: 18 agenţi pe ins­pecţia Cluj, 15 agenţi pe inspecţia Bacău şi 386 agenţi pe inspecţia Cernăuţi. in total deci 419 agenţi vor tre­bui angajaţi. O parte din ei au şi fost angajaţi, în urma instrucţiu­nilor date. Transportul sfeclei se va desfă­şura anul acesta în mod normal, graţie măsurilor luate din timp. Atât vagoanele cât şi locomoti­vele vor fi puse la dispoziţie din parcul căilor ferate, nefiind nevoe să se recurgă la împrumuturi. c. g. mill Ursa.­­. PRIMARIA ORAŞULUI CÂM­PULUNG MUSCEL Fuplicaţiune In ziua de 21 Septembrie a. c. la ora II a. m., se va ţine licita­ţie publică cu oferte închise, in localul Primăriei, pentru darea şi antrepriză a lucrărilor de con­struire a mai multor prăvălii în hala existentă, conform planuri­lor şi devizului întocmit de ser­viciul technic al oraşului. La ora 11 a.m­. Darea în antrepriză a maşinei barometrice. Licitaţiile se va tine conform art. 72 — 83 din legea Contabi­­litaţei publice a Statului. Devizele, planurile şi cadtul de sarcini se pot vedea în orice zi de lucru la serviciul technic Co­munal, şi la Secretariatul Comu­nei. Domnii concurenţi se vor pre­zenta în ziua şi ora fixată înso­ţiţi de garanţii de 10 la sută în numerar sau efecte garantate de Stat şi de certificii de capacitate pentru a concura. Preş. Com­. Inter. Indescifrabil Secretar, Indescifrabil No. 4435/929 August 3 EFORIA SPITALELOR CI­VILE BUCUREŞTI Bulevardul Elisabeta No. 5 No. 22020 din 29 Aug. 1929. Publicaţiune Se caută pentru moşie mare un bun şef mecanic cu cunoştin­ţe şi practică la tractoare diferi­te sisteme motoare, maşini de treer cu vapor şi bun conducător de ateliere. ani.: a I sgs&M Liberalii liiiiiift in satele din Basarabia CHIŞINĂU. — In Basarabia demagogia liberală­­a început. Corifeii vintilişti cutreeră satele şi târgurile, în vederea refacerii cadrelor. Se vede că tot mai cred­e în minuni şi în ziditoarele popu-' lare. In consecinţă vor să nume­re bobocii, pentru că se apropie toamna. Numai că nu prea au ce număra. In fiecare sat la întru­­nirele şi consfatuirele anunţate din timp, nu se zăreşte picior de ţăran partizan de al lor. Repre­­zentanţii centrului nu perorează şi nu-şi desvoltă tiradele dema-n­ocice decât în faţa singurului or exponent, şeful organizaţiu­­nei locale, venit şi acela prin ci­ne ştie ce miracol. Ei singuri mărturisesc că au accese de ade­vărată groază când e vorba de aşa ceva. Pretutindeni săteni, care nu uită şi nu iartă, îi hui­­duesc. Ţăranul nostru basarabean nuntreşte o profundă aversiune, pentru toţi acei care de 10 ani de zile de la Unire, l’au adus în sapă de lemn. De aceia când aud că soseşte în sat vreun orator liberal, se strâng în grupuri compacte la marginea satelor, şi încep să-l fluere. Faptele sunt riguros au­tentice, şi numeroase. X. R. Inaugurarea staţiei Snagov Mâine Duminică, la ora 6 d. a. va avea loc inaugurarea oficială a staţiunei climaterice Snagov, la ca­re vor lua parte autorităţile din Ca­pitală şi Ploeşti. Inspecţiile prima­rului Capitalei D. Dem. Dobrescu, preşedintele co­­misiunei interimare a municipiului Capitalei a inspectat în ultimele săptămâni zilnic, dimineaţa, halele centrale şi piaţa Bibescu Vodă. D-sa descoperind nereguli în sarcina a­­gentului de urmărire Popescu Vlă­­ducanu, de la circ. X a dispus sus­­pendarea și anchetarea lui. PRIMĂRIA COMUNEI UR­BANE REŞEDINŢA DE JU­DEŢ SFT. GHEORGHE Publicaţiune Se aduce la cunoştinţa genera­lă că în ziua de 8 octombrie 1920 ora 1e 15 a. m. se va ţine licita­ţie publică la primăria comunei urbane reşedinţă de judeţ Sft. Gheorghe cu oferte scrise şi sigi­late pentru furnizarea unei stro­pitoare cu un rezervor de o ca­pacitate de 1500 — 2000 litrii cu un motor corespunzător având o pompă cu care se poate alimenta prin alpiraţie fie din apeduct, fie din lacuri, puţuri, fluviu etc. Condiţiunile de licitaţie se pot vedea în cadtul de sarcini la ace­astă primărie camera No. III, unde se pot primi şi informaţi­­uni mai amănunţite. Licitaţia se va efectua în con­formitate cu dispoziţiunile art. 72 — 83 din legea Contabilităţi­­publice, garanţii provizorie ce urmează a se depune cu ocaziu­­nea licitaţiei este suma de 30000 de lei. Sft. Gheorghe, la 26 August 1929 Secretar: Indescifrabil No. 4680/1929. 1 .........mummumiBan áláí x&m «DREPTATEA« ­elasse­ (Continuare din pagina I-a) Şi producţia e sporită numai prin calitatea seminţei cu 30 la sută. Astfel de încercări, de câţiva ani se fac şi la noi — la Şcolile înalte de agricultură, la câteva din fer­mele Statului şi la 4 particulari (Soc. «Sămânţa», d-nii: Cipăianu, Konopi, Ştefani). Acum Statul a pu­s dintr’un fond de 500 de milioane pe care îl are a­­nume pentru sporirea producţiunii agriculturii, vr’o 70 milioane lei pen­tru desăvârşirea acestor lucrări. Apoi Statul a luat măsuri ca nici an bob din acea sămânţă «selecţio­nată» din aceste ferne să nu mai meargă la măcinat, ci să intre toa­tă în pământ­ S’a dat poruncă să fie dată la plugari, pe schimb cu d’a lor: kgr. pe kgr. Diferenţa de preţ o plăteşte Statul cu alte vr’o câteva zeci de milioane de lei. Statul a mai luat măsura să cum­pere maşini de curăţit cerealele (cu­­răţitoare, trioare şi vânturătoare). Ele 60 dau la cooperative şi Ca­merele agricole şi se plătesc în 75 lei suta (25 lei la sută îi plăteşte Statul) şi încă pe datorie, în doi până la trei ani, cu dobânzi de ni­mic. Vă spun acestea ca să vedeţi ce jertfe face Statul. — Şi încă e pu­ţin. — Când va putea, va face mai multe — căci ele se răsplătesc din sporul de producţie din care vine şi Statului partea lui de venit. Dar pentru ca ţinta să fie atinsă, se cere şi ajutorul minţei d-voastre, fraţi plugari. De aceea, ascultaţi şi înţelegeţi: Când auziţi de seminţe de soi bun — alergaţi după ele. Fermele au poruncă să dea toată sămânţa, începând cu plugarii în­tovărăşiţi în cooperative agricole, iar acolo unde deocamdată nu se poate altfel, se vor da şi la plugarii în aprte, începând cu cei cari îşi ,V5 şi pregătesc mai cuminte pământul de semănat. Cum nu avem însă, decât o sută de vagoane sămânţă de soi ales de grâu (seminţe selecţionate) şi mai puţin de o sută de vagoane pentru orz (tot «selecţionat») nădejdea cea mare pentru anul acesta şi alţi câţi­va, este să curăţim sămânţa cea mai bună care se găseşte prin loca­­litate, or în apropiere , or în păr­ţile cu clima asemănătoare — şi a­­poi să a semănăm după ce am cu­­răţit-o. Unde sunt curăţitoare (la fenne) alergaţi acolo. Intr’un ceas e gata-Dacă pe aproape nu sunt curăţi­­toare, daţi-o la trioare (ci­lind­re). Trioarele asvârl d’oparte murdării­le: pământ, pietricele; d’altă parte, boabele pipernicite, buruienile miei, neghina, măzărichea, pălămida; a­­poi: spărturile, secara şi orzul şi în sfârşit, alege pe mărime, bob cu bob, tot ce rămâne grâu curat. Acolo unde nu sunt trioare — daţi sămânţa măcar la vânturătoare. Pleava şi seminţele uşoare (buru­ieni, neghină) sunt alese deoparte— iar boabele grele de altă parte. Să nu meargă în pământ decât bobul plin, greu şi bine copt, care încolţeşte şi care are în el hrană bogată, să poată hrăni colţul până când se lipeşte de pământ ca apoi să sugă hrana de aci. Şi saramuraţi sămânţa înainte de a o semăna — cu piatră vânătă, ori cu prafuri pe cari le găsiţi la Ca­merele agricole. Căci aşa se fereşte de boala tă­ciunelui şi a măturei, care se gă­seşte şi ea în sămânţa ei lipită de sămânţa grâului. Nu uitaţi o clipă: ce semănaţi a­­ceia culegeţi — şi că bălăriile tre­buiesc stârpite, iar nu semănate și muncite. I. MIHALACHE Ministrul agriculturii Cronica judiciară Din cauza geloziei«» Aneta Vârgolici temperament viu şi iubitoare (!) suferea mult de ge­lozie din cauză că iubitul său, Ni­­culae Pascu, numai de 28 ani nu-i era tocmai sincer, plăcându-i mult să-şi schimbe femeia. Intr’una din seri Aneta, roasă de gelozie se ho­tărăște să se răsbune «radical» pe nestatornicul amant la acest scop, după ce aşteaptă până ce Pascu a­­doarme profund, înarmată cu un brici bine ascuţit fae organul ge­nital al acestuia. Trimisă în judecata tribunalului corecţional pentru faptul prevăzut şi pedepsit de art 240 c. p. (sluţire), Aneta Vârgolici a fost judecată ori de secţia I-a a tribunalului în com­pletul d-lor Manolescu Zâne. In in­stanţă s’a prezentat şi «amantul» care azi suferă graznic de pe urma acestei sadice răsbunări având dese tulburări nervoase fiind obligat de medici să fie castrat Rechizitoriul a fost susţinut de d. procuror Grigoriu. Tribunalul după o scurtă deliberare a condam­nat pe Aneta Vârgolici la 4 ani în­chisoare corecţională. Doctorul Cugler scos de sub urmărire Acum câteva luni de zile a făcut mare senzaţie în presă faptul că dr. Cugler medic comunal, bine cu­noscut în Capitală fusese trimis în cercetarea cap. VII de instrucţie pentru faptul de luare de mită. In urma terminărei instrucţiei parche­tul prin d. procuror Ion Petrescu după studierea actelor a dat zilele acestea rechizitoriul de neurmătrire în contra d-lui dr. Cugler întrucât din actele dosarului nu au reuşit dovezi de culpabilitate în culpa sa. Alte isprăvi ale lui Ştiucă Cunoscutul personaj Petre Ştiucă care acum câţiva ani «se ocupa» cu intrarea oamenilor sănătoşi în ba­lamuc (cazul d-nei Bentzur) a fost înaintat ori în stare de arest, cap. IV de instrucţie împreună cu «prie­tenul» său Ion Antonescu. De rân­dul acesta Petre Ştiucă, care fusese angajat ca achizitor pentru sub­scripţii la Banca de Credit Funciar din b-dul Domniţei, pentru a-şi im­presiona clienţii, angajase pe prie­tenul său Antonescu, care dându-se drept medic comunal teroriza pe micii comercianţi din cartierul Tei să subscrie acţiunile oferite de Ştiu­că, spre a se putea bucura de «o­­crotirea sa», în relaţiile lor cu ser­viciul sanitar al primăriei Capita­lei. D. jude instructor Stelian Io­­nescu în baza acţiunei publice des­chisă de d. procuror Ion Petrescu pentru vina prevăzută şi pedepsită de art. 334 c. p., a emis în contra ior mandate de arestare. Diverse Secţia Ta a trib. în completul d-lor Manolescu şi Zâne în urma re­chizitoriului d-lui procuror Grigo­riu a condamnat eri la un an de zile închisoare pe Traian Patecovi­­ceanu acuzat de a fi falsificat sem­nătura d-lui primar al sect. III, pe mai multe petiţiuni de ajutor, cu care a reuşit a încasa 14.000 lei.­­ Din ordinul d-lui jud. de ins­trucţie Răileanu a fost arestat ori Dumitru Căpitănescu din str. Păs­­culescu Tei No. 54, care în noaptea de 27 August s’a introdus în camera vecinei sale Maria Sârb încercând să o violeze. — D. procuror Ion Petrescu a des­chis acţiune publică în contra lui­­ Horia Ionescu din cat. Herăstrău care a luat d-rei Zoia Gocoranda suma de 10.000 lei ca «acompt» asu­pra dotei, după care fapt a dispărut fără urmă. Căminul copiilor de olteni Din­­partea ministerului miuneii primim următoarele: In legătură cu articolul «Uşurinţi nătânge »a­­ d-lui Pamfil Şeicaru, publicat în ziarul «Curentul» din 30 August, ţinem să precizăm următoa­rele? In privinţa evadării unor colo­nişti din colonia de muncă despre care se menţionează în acel articol, această chestiune priveşte ministe­rul sănătăţei de care depind© acea colonie. In ceace priveşte dispoziţiunea ca, copiii de olteni să fie trimişi din capitală la ur­şa lor, nu minis­terul muncii a luat o asemenea dis­­poziţiune. Acest minister nu numai că nu voeşte a înapoia pe aceşti co­pii la vetrele lor, ci din contră ur­­măreşte a le da o adevărată e­­ducaţiune profesi­oală pentru prac­tica comerţului. Chestiunea înfiinţărei unui că­min pentru copii de «Veni, care vin în capitală pentru a practica co­merţul, este în studiu la ministerul muncii şi realizarea ei a fost întâr­ziată până în prezent din cauza di­ficultăţilor de ordin bănesc. Este necesar să nu se confunde colonia de muncă, unde sunt inter­naţi copii delicvenţi, cu căminul proiectat pentru copii olteni, unde este vorba de a se asigura acestor copii ocrotire şi educaţie, înfiinţând pe lângă acel cămin, cantină, bi­bliotecă, bac, etc. -ooxxxpc înscrierea firmelor Camera de comerţ şi de industrie din Bucureşti, aduce la cunoştinţa comercianţilor şi industriaşilor din circumscripţia sa, ca, de urgenţă, să se conformeze dispoziţiunilor din lege asupra înscrierii firmelor, art. 3 şi anume: «Nici un comerciant nu se va pu­tea folosi de emblema aleasă pentru tablă, afişe, prospecte, reclame, co­respondenţă, etc., dacă nu o va în­soţi de numele şi pronumele său, cari vor trebui să fie scrise în în­tregime — alăturea, deasupra sau dedesubtul emblemei — în mod vi­zibil şi citeţ. Societăţile în nume colectiv şi ce­le în comandită vor însoţi emble­ma aleasă de «firma lor asociată», iar cele anonime şi coperative de această indicaţiune. Comercianţii cari exercită co­­merţul de bancă şi societăţile în nu­me coeletiv sau în comandită al că­ror obiect este acest comerţ nu pot avea emblemă. Cei ce nu se conformează acestor dispozițiuni vor suferi rigorile le­gii. * -----OOXXOO----■ i. Ciocnirea a două vapoare CONSTANTA, 30. — Din Constan­tinopol ni s’a anunţat că două va­poare s’au ciocnit în apropiere de acest oraş, din cauza furtunei ce băntue pe Marea Neagră. Pasagerii au fost salvaţi. Recrutarea eterilor smici polifoliisice Ordinul itelativ la recrutarea şi pregătirea militară a tinerilor a­­rhati elevi la şcoala politechnică, la art. 2 de sub titlul „recrutarea­­încorporarea’’ se va aplica astfel: Numai tinerii cari inain­ti de data regală a recrutărei clasei ior s ar găsi in ultimul an de studii al şcoalei Polioechnice şi ar fi fost de pregătire militară, nu mai au nevoe să se prezi­nte înaintea Consiliului de recrutare respec­tiv. Ei sunt consideraţi că au sa­tisfăcut la legea, recrutărei şi pe baza comunicărilor făcute de cursul de pregătire al şcoalei po­­litechnice, conform art. 3 din sus citatul înalt Decret, vor fi în­scrişi în registr­ul prevăzut de art. 116 din R. L. R. Toţi ceilalţi tineri, aflaţi în anii anteriori pregătirei lor mi­litare, vor compare înaintea Con­­stițiilor de recrutare respective, pentru a fi recrutaţi şi se vor conforma obligaţiunilor prevăzute de art. 85 şi 86 din R. L. R. re­lativ la amânările pentru studii. Cum I. D. No. 802/929, a fost promulgat după începerea opera­ţiunilor Consiliilor de recrutare al clasei 1930, nu poate fi aplica­bil decât cu începere dela clasa 1931. Pentru a se creia o situaţie militară legală tinerilor din con­tingentul 1930, cari nu din vina lor au rămas „absenţi nereprezen­taţi“ la recrutare, vor fi înscrişi pe tabele provizorii la cercurile de recrutare respective localităţii unde funcţionează şcoalele (Bucu­reşti şi Timişoara), după cererea tinerilor, sau pe baza tabelelor ce li se vor înainta de Şcolile respec­tive. Pe timpul vacanţei şcolare, a­­ceşti tineri se pot prezenta şi la Cercurile de recrutare respective locului de naştere unde sunt în­scrişi din oficiu. Comisiunile prevăzute de art. 218 din I­. L. R. vor examina şi clasa pe tineri absolvindu-i de ab­senţă (din oficiu) pe baza cărţei de student al şcoalei Politechni­­ce, cerându-Ie în acelaş timp să prezinte formalităţile prevăzute de ordinul circular No. 24494/929 referritor la amânarea pentru stu­dii pe anul 1929/1930. Tinerii, vor fi repuşi în drep­­t­­urile prevăzute de legea recru- t tării pentru amânări de studii,­­ termen redus, dispensă etc., şi nu vor avea altă obligaţiune decât anual, să ceară amânări pentru studii, plătind taxele de amânare şi dovedind activitatea şcolară. Acei caii se vor retrage din şcoală înainte de a ajunge în ul­timul an al militarizării, nu vor mai putea obţine amânări pentru studii la alte facultăţi şi vor fi încorporaţi cu termen redus cu primul contingent ce se va che­ma sub arme. Până la 1 ianuarie 1930, toţi absenţii la recrutarea clasei 1930, vor trebui să îndeplinească for­malităţile de mai sus, contrar vor fi încorporaţi la 1 Februarie 1930, pentru întreg termenul de servi­ciu . I ---- oooxxooo Convocare Din cauza lipsei preşedintelui or­ganizaţiei capitalei, d. Virgil Mad­­gearu, d-nii membrii ai comitetu­lui Tineretului naţional - ţărănist din Capitală sunt convocaţi pentru seara de Luni 2 Septembrie, orele 8 seara, în localul clubului partidu­lui naţional ţărănist în calea Victo­riei No. 49. La ordinea zilei, chestiuni foarte importante. Vitr preşedintele organizaţiei partidului naţional-ţărănesc din Capitală, Pompiliu Ioniţescu. um presiații TCOfii SftMMK-StKMH Asistenţa,­Serviciul religios. Cuvântările CERNĂUŢI, 29. — După cum am anunţat la timp protopres­vi­terul Teofil Sauciuc-Săveanu tatăl d-lui ministru al Bucovinei, a fost adus ori în oraşul nostru dela Karlsbad. La gară s’a oficiat un mic serviciu divin de către preotul Tihon în a­­sistenţa familiei, de unde rămăşţe­­le pământeşti ale celui mort au fost transportate la Catedrală. Pe un catafalc în mijlocul Cate­dralei a fost depus sicriul în ju­rul căruia se aflau nenumărate co­roane, jerbe şi buchete de flori. Asistenţa Astăzi dimineaţă au sosit la Ca­tedrală numeroşi demnitari, papii autorităţilor civile şi militare, rec­to­ru, decani şi profesorii Universi­tăţii etc., printre cari notăm pe: I. P. S. S. Mitropolitul Nectarie al Bucovinei, P. S. S. Episcopul Vo­­robchevici, generalii: Dănciulescu, Constanţiu şi Gavrilescu, coloneii: Georgescu şi Grigoriu, senator dr. A. Popovici, deputaţi dr. I. Jeleriu, Rusu, A. Nichitovici, senator Da­rie apoi prefectul judeţului Cernă­uţi V. Neamţu, prefectul judeţului Rădăuţi I. Vişan, prefectul judeţu­lui Suceava Tudoraş, prefectul jud. Storojineţ Focaş, procuror general al Curţii de Apel Alexandru ing. Mihalache, direct serviciului de po­duri şi şosele, consilierii comunali: Nicoară, Ta­rangul, Klym, Zloczver, Saftencu, inspector şef Sahleanu, preşedintele Camerei de comerţ Vi­­hovici, prefectul poliţiei V. Bolo­­can, reprezentanţii diferitelor socie­tăţi studenţeşti, câte o delegaţie din partea fiecărui cult din Bucovina şi un numeros public. In faţa Catedralei se afla înşira­tă o companie de onoare împreună cu muzica militară din regimetul 3 grăniceri. Coroanele au depus coroane, din partea guvernului, organizaţiei naţional­­ţărăniste din Cernăuţi, organizaţiei naţional-ţărăniste din Storojineţ, preoţii din Storojineţ, consilierilor eparhiali, prefecturi jud. Storoji­neţ, parohienilor din Iordăneşti (unde a pastorat defunctul). Serviciul religios La orele 9 dimineaţa s-a început serviciul religios oficiat de un so­bor de preoţi, răspunsurile fiind date de corul ţăranilor din Cupoa condus de preotul Grigoroviei. Cuvântările După terminarea serviciului r­eli­­gios de consilier eparhial Gheorgiu a ţinut o impresionantă cuvânta­re, din care a amintit atât îndure­ratei familii cât şi celor cari l-au cunoscut meritele defunctului în activitatea sa pentru biserică, şcoa­lă şi neam şi aduce condoleanţe fa­miliei din partea consiliului epar­hial. Cortegiul In aşteptarea mu­zi­cei militare şi a corului bisericesc, sicriul a fost ridicat pe braţe de către preoţi, prieteni ai defunctului şi depus în corul mortuar. S-a format apoi cortegiul fune­bru, la care a participat o lume imensă. Pe tot parcursul, edificiile publi­ce au arborat steaguri îndoliate, înhumarea La orele 10 dimineaţa cortegiul a sosit la cimitir. Aci consilierul e­­parhial Sandru, după ce s’a oficiat un scurt serviciu divin a rostit o emoţionantă cuvântare de adio pen­tru acela care a fost­ pr. Teofil Sau­ciuc-Săveanu. In numele guvernului a vorbit de ministru al lucrărilor publice Pan Halippa. Protopresviterul Petruc a vorbit în numele societăţii clerului orto­dox din Bucovina, iar preotul pa­roh Ştefanovici din Brăila, în nu­mele preoţilor din jud. Storojineţ. Deputatul Rusu, în numele orga­nizaţiei naţional-ţărăniste din jud. Storojineţ şi întreaga Bucovină, re­le­vă deosebitele merite ale celui dispărut Dr. P. Klym vorbeşte în numele poporului ucrainean. Societatea studenţească «Juni­mea» aduce prin preşedintele ei D. Vitencu, ultimul său salut marelui ro­mân. Ultimul a vorbit de director şco­lar Tostino în numele învăţătorilor şi preoţilor din Iordăneşti. In pocnetul salvelor şi acorduri­lor muzicii militare a avut­ loc apoi înhumarea sicriului. V. T. : » ! Lucrările din insulele Sf. Gheorghe şi Dianet Domnul inginer profesor­­ Vi­­draşcu, Administratorul General al Pescăriilor Statului s’a înpoiat de la Constanta şi din Delta Dunărei, unde conduce personal după planu­rile întocmite de d-sa lucrările de punere în valoare a Bălţilor Statu­lui. Domnul Vidraşcu face cunoscut următoarele în ce priveşte proble­ma pescuitului: După lucrările care s’au început, pescuitul în apele Statului va fi or­ganizat chiar din a doua jumătate a lunei Septembrie. Anul acesta s’a simţit o mare lipsă de peşte dato­rit faptului unei Lipse de organiza­re a cherhanalelor, lipsei de unelte de pescuit cât şi nefuncţionărei fri­­goriferului de la Galaţi. Graţie mă­surilor luate, încă din luna viitoare pieţele publice vor fi din nou ali­­mentate cu peşte, între lucrările ce se execută este şi aceea de la Lacul Sifca pentru prinderea chefalilor. Se fac mari lucrări de canale în Deltă pentru punerea în valoare a bălţilor din Insula Sf. Gheorghe şi Dranel. Raportul de lucrări al d-lui Ingi­ner Vidraşcu în Această chestiune a fost aprobat de Consiliul superior al pescăriilor punându-se la dispo­ziţie şi toate fondurile necesare. Lucrările au început şi ele sunt me­nite să sporească producţia de peş­te de la 20 la 40 milioane kg. pe an Aceste lucrări de la Hârşova şi pâ­nă la mare ar costa 170 milioane lei pe an şi ele ar produce în schimb un venit de 300 milioane lei anual guvernul a pus la dispoziţia Admi­nistraţiilor Pescăriilor suma de 100 milioane lei pentru lucrările în le­gătură cu pescuitul şi 19 milioane lei pentru îndiguire. SPECTACOLELE ZILEI TEATRE CĂRĂBUŞ: «Miss Revista» de Vlădoianu şi Constantinescu. ELITE: (Comp. Cutia cu maimuţe) «A la fonté» şi filmul Cariera u­­nei midinete. OTETELEŞANU: Poliţia la Strand SCALA DE VARA: «Mie şi al dra­cului» de lo« Pribergu» cu Ma­­rilena Bodescu. MARCONI: «20 zile la răcoare». TEATRUL NOU (Calea Văcăreşti): «Rasputin» cu Mielu Constantines­­cu societar al Teatrului Naţional. TEATRUL JIGNITA: Verlangt a Chusn cu Hyman Prizant şi Sa­rah Filler. CINEMATOGRAFE SCRI­A: Elena Zamora cu ansam­blul ei în «Zvăpăiata» şi filmul «Răsărit de soare». SELECT: Billie Dove alături de Gilbert Roland în «târgul de scla­ve». TRIANON: «A cui e logodnica mea? CAPITOL: Robert şi Bertram cu Harry Liedtke, Fritz Kampers şi Eliza la Porta-LUX premieră: Favoritul Saloane­BULEVARD PALACE: Doctor Balsamo cu Hans Stuewe, Renée Heu­bel şi Alfred Abel. CINEMA VOLTA BUZEŞTI: El şi fetele cu Harold Lioyd şi Pe drumul Wild-Westului şi revista «Telefonul» cu A. de Herz în rolul principal. CINEMA MARIA: Infernul fecioa­relor cu Werner Krause şi Eliza la Porta şi Artişti. TERRA: 2 filme: Lya, film româ­nesc şi Carmen, cu Charlie Chap­lin, compania de reviste Georgescu Iaşi. GRADINA ŞI SALA CINEMA A­MERICCAN: «Iluia» cu­­Jiara Bow şi «Trăiască Sportul» cu El. LILIACUL: Şampionul Lumii cu Olga Tschekchova, Xenia Demi şi Fred Soim. TERASSA BASARAB: In sânul baremului şi trupa de reviste. CINEMA RAHOVA: «Ziga­no» cu Harry Piei şi Dary Holm. REX: «Palais de danse» cu Norma Shearer şi «Sportiv din dragoste» cu Maleo. AURORA: Bani murdari (Song). -—ooxxxoo------ lor, comedie şi jurnal.

Next