Dreptatea, septembrie 1929 (Anul 3, nr. 568-593)

1929-09-15 / nr. 580

au aroma giL/Tul /i formatul celor mai bune ţigarete din lume Cereţi Catalogul nostru care va apare la 15 Septemvrie Ambrosi, Fischer si Co. Aiud — Jud. Alba PRIMĂRIA MUNICI­PIULUI BUCUREŞTI Sectorul III Albastru PUBLICATIUNE -----ouxxaoo----* Se aduce la cunoştinţa generală că în ziua de 27 Iuna Septembrie 1929, orele II dim., se va ţine în lo­calul acestei Primării licitaţiune publică prin ofer­te închise pentru dare în întreprindere a furnizare l­a 12 vagoane ovăz, 18 vagoane fân sau pae de mei şi 5 vagoane pae de grâu sau ovăz conform condiţiuni­­lor speciale cari se pot vedea la serv. Ad-tiv, în orice zi de lucru între orele II — 13. G­aranţia spre a putea lua parte la licitaţie se fixea­ză la 5% asupra ofertei, în numerar sau efecte cota­te pe cursul zilei. Președintele comisiei interimare, GH. RUSSE Secretar, Gh. D. Gheorgiu No. 21839/73S8/R 1929 1929 Septembrie 7 PIERDUT la tramvaiul 6 pe distanţa Podul Grand-Matache Măcelarii uu pachet înfăşurat în jurnale legat cu sfoa­ră conţinând registre fără valoare pentru alt­cineva. Găsitorul este rugat a le aduce fie în calea Griviţei 312 la: Depo­­a­tul «Bucovina» B. Buimovici sau la firma B. Buimovici şi L. Taube în str. Sf. Voevozi 25, contra unei bune recompense. Publicatîune In ziua de 24 Septembrie 1929, ora 1lii a. m. va avea loc la Dir. Gală­u U. C. B. din str. Oteteleşanu No. 2, colţ cu str. Sărindar, o licitaţie publică cu oferte închise pentru darea în întreprindere a canalizării Str. Zoe Grand, Dim­en Golescu şi Eduard Grand. Cauţiunea pentru admitere la li­citaţie este de lei 40.000 (patru zeci mii Iei). Proectul, devizul, condiţiunile spe­ciale şi orice informaţiuni la Se­cretariatul Uzurelor Comunale. Publicaţiile In ziua de 24 Septembrie 1929, ora 11 an­ul va avea loc la Dir. G-ră a U. C. B. din str. Oteteleşanu No. 2, colţ cu str. Sărindar, o licitaţie publică cu oferte închise pentru darea în întreprindere a canalizării Str. Pandele Dinu, Vasile Gherghel şi Cluj. Cauţiunea pentru admitere­­a li­citaţie este de lei 60.000 (şase zeci mii lei). Proectul, devizul, condiţiunile spe­ciale şi orice informaţi­uni la Se­cretariatul Uzinelor Comunale. MINISTERUL JUSTIŢIEI Direcţiunea judiciară D. Barbu Tonlea, născut la 26 Mai 1903 în com. Hârseni, jud. Fă­găraş, domiciliat în corn. Heni, jud. Făgăraş, a făcut cerere acestui mi­nister de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de Teulea în acela de Barb, spre a se numi Bar­bu Barb. Ministerul publică aceasta, con­form art. 9 din legea asupra nume­lui, spre ştiinţa acelora cari ar voi să facă opoziţiune în termenul pre­văzut de aliniatul II al zisului ar­ticol. EFORIA SPITALELOR CIVILE BUCUREŞTI Direcţia Pădurilor, No. 23526 — 13 Sept. 1929. Publicaţiune In ziua de 10 Octombrie 1929, ora 11 se va ţine la Eforia Spitalelor Civile, B-dul Elisabeta 5, licitaţie publică cu oferte închise pentru vânzarea spre exploatare a 2116 fa­gi şi 7 brazi din pădurea Pleşuva Mare, jud. Prahova. Condiţiunile speciale se pot vedea între orele 10—13. "■ OC’Ii SSQO—■■■■ ■ ■- ■ (Continuare din pag. 1­ a) de inimă, fiecare pentru el — iar nu de mântuială ca pentru alţii. Şi se folosesc şi de lumina cărtura­rilor pricepuţi nn ale agriculturii. Trebuie neapărat să ajungem şi noi acolo. Deocamdată la noi se cunoaşte aproape numai un soi de tovaraşi­ agricole: Băncile Populare, cari dau bani cu împrumut. Şi folosul lor (măcar că n'au prea avut bani) e simţit: au aprovizionat populara cu hrană, cu sămânţă, cu împrumu­turi , cu mai mu­te înlesniri de­cât au găsit proprietarii mari pentru moşiile lor. Şi curând, când Creditul Agri­col va lua fiinţă, folosul lor va fi şi mai simţit. Dar ele nu sunt deajuns. Trebuie să înfiinţăm adevărate Cooperative Agricole (de produc­ţie). a) In satele de câmp ele vor a­­duce uneltele şi maşinile trebuin­cioase, cu sprijinul S­atului, Ca­merelor Agricole şi Băncilor po­pulare; instrumentele mărunte vor fi împărţite pe preţul de cost (luite d’a dreptul dela fabrici) la plugari, iar maşinile (tractoare, batoze şi altele) vor fi gospodărite de coo­perativă; b) Vor arenda magazii pentru depozitarea cerealelor şi vor constru în gări şi porturi silozuri (adică magazii mari, cu ochiuri pentru fiecare fel de grâu şi cu încărcare şi curăţire mecanică, vor alege şi curăţi cerealele ca să le aducă pe pieţele Europei, pe calităţi, cum le duc şi americanii. In satele de dealuri, vor orga­niza vânzarea fructelor şi a vinului. c) In satele de munte, se vor o­cupa de creşterea animalelor, lăp­­tărie şi brânzeturi şi alte feluri de industrializări a produselor a­­gricole. Danemarca şi Olanda sunt ţari de mici plugari şi vieaţa lor — tot aşa de industrializată ca a ţărilor industriale cum sunt: Anglia, Ger­mania, Franţa — se ţine de in­dustrializarea agr­icul­turi, care mă­reşte preţul mărfurilor agricole şi dă de lucru şi celui ce are pământ şi edul ce n are­­de trăiesc şi unul şi altul, tot aşa de bine. Toată viaţa lor economică se ţe­se pe urzeala Cooperaţiei Agri­cole. Acolo trebuie să ajungem şi noi ca Danemarca şi O­anda. ..1 drumul este: Cooperaţia Agricolă; d) Se vor ţine în legătură cu a­­gronomii de meserie, cu slujbaşii Ministerului de Domenii, cu Came­rele Agricole, fermele, şcoalele de agricultură, etc.; e) Mai târziu vor face prin bu­nă înţelegere şi o rânduială in culturi. Statul este hotărît să ajute Coo­peraţia Agricolă. Ministerul de domenii împarte sămânţă, îngrăşăminte şi unelte a­­gricole de curăţat sămânţa, cu preţ redus,, prin Cooperativele Agrico­le, iar în anul viitor va face pe o scară întinsă. .„Oficiul Naţional al Coopera­ţiei’’ stă gata cu statute şi îndem­nuri, oricărui sat, care doreşte , consilierii agricoli au ordin să a­­jute imediat ce satul cere. I. A­N­HALACHE Ministrul Agriculturii 1Hotărârile Com siunei pentru reglemen- t tarea prostituţiei în Capitala In localul Direcţiune! Generale Sanitare din Capitală s’a întrunit eri, la orele 11 jum. a. m„ Comisiu­­nea pentru controlul şi reglemen­tarea prostituţiei în Capitală sub preşideniţia d-lui prof. C. L Par­tion. La această şedinţă au luat parte d-nii primari ai Capitalei, Ange­logen, Chiriţă Vasilescu,­­ secre­tar general al prefecturei Poliţiei, N. Milozi, consilier I. Butză, d. Tă­­năsescu, medicul şef al Capitalei, dr. Gh. Rădulescu, directorul asis­tenţei sociale, d-nii d-nn Papagoga, Westfried, Naum şi Odăgescu. COLABORAREA INTRE SERVI­CIUL SANITAR ŞI PREFEC­TURA D. dr. Gh. Rădulescu, luând pri­mul cuvântul face comentariul le­gii şi regulamentului de control al prostituţiei în Capitală, arătând că acestea sunt clare şi nu îngă­duie nici un amestec din partea ministerului Sănătăţii, atâta timp ce acesta nu are un dispensar al său propriu în Bucureşti D-sa a­­rată apoi rezultatele obţinute prin noua metodă de priveghere medi­cală aplicată în Capitală, expunînd un proiect de activitate pentru vii­tor, prostituţia urmând să cadă de acum încolo în sarcina Asistenţei Sociale a Municipiului D. primar Anghelescu declară că e împotriva ipocriziei fiind parti­zanul convins al unei reglementa­­ţiuni civilizate. D. dr. C. Tănăsescu face consta­tarea statistică din care reese că adevăratul control se exer­cită asupra prostituţiei declarate, care e minimă faţă de cea clandes­tină, nedeclarată, care e enormă şi scapă privegherea medicale. Dom­nul medic şef al Capitalei trasează un program în care să se acorde importanţa cuvenită operei de pro­pagandă profilactică în organiză­rile dispensarelor moderne şi bine utilate anti-venerice. D. consilier Butză arată dreptu­rile conferite de lege şi regulament Municipiului de a priveghea prosti­tuţia şi face un apel la o colabora­re strânsă între serviciul Sanitar şi Prefectură fie­care lucrând in cadrul atribuţiun­ilor pe care tre­buie să le execute*., In ceea ce priveşte controlul me­dical d-sa cere ridicarea dreptului medicilor agreaţi de a face contro­lul, rămânând ca Serviciul Sanitar să numească medici însărcinaţi să facă această profilaxie, medici cari vor fi plătiţi dintr’un fond special de către Comună. D. Milozi spune că pe dânsul nui-l interesează decât latura pur admi­nistrativă, cea sanitară căzând ex­clusiv în sarcina Municipiului. De­clară că satisface expunerile ce s’au făcut în comisiune şi cere pre­cizarea competinţelor înţelegând sa colaboreze cu Servicul Sanitar fi­ind de acord cu d. consilier Butză pentru colaborare. Au mai vorbit și d-nii doctori Pa­pagoga, Domana, dr. V. Teodoru. Comisiunea a hotărât să se sta­bilească această colaborare rămâ­nând ca Serviciul Sanitar să facă tot posibilul pentru a asigura un control medical cât mai științific și riguros asupra prostituției. Salarizarea preoţilor înviţători Ministerul instrucţiunii a făcut cunos­cut inspectoratelor şcolare că preoţii în­văţători vor primi salariu numai de la catedră urmând ca dela a doua funcţiu­ne să primească numai sporurile de scumpete. Măsura stabilită de consiliul de miniştri de a li se acorda acestora 50 la sută din salariul celei de a doua funcţiuni, se va aplica numai când dis­ponibilităţi bugetare o vor permite- Activitatea Asociaţiei I UIt­li Joi seara în localul Asociaţiei O. F- 8, G­ din Cal. Victoriei 89, DL Inginer D. Cambranu, a ţinut, în f­aţa unui audito­riu numeros, conferinţa sa despre: «Staţiunile balneo-clim­a­terice, turis­mul şi apele minerale din România». Făcând mai intâi un istoric al chesti­­unei, conferenţiarul arată, în general origina staţiunilor «balneo-climatice», situaţia lor în decursul vremurilor şi progresele realizate- Trecând­­», staţiunile balneo-climate­­rice din România, după ce face câteva consideraţiuni generale asupra impor­tanţei lor din punctul de vedere al să­­nătăţei publice şi a producerei de veni­turi pentru Stat, conferenţiarul arată lipsa de încurajare a publicului, care în număr foarte mare, pleacă in străină­tate fără motive serioase de cură. D-l Inginer Cambreanu expune cauze­le pentru care publicul ocoleşte unele staţiuni ale noastre şi mijloacele de în­­dreptare petru care concursul efectiv al statului este absolut necesar. Trecând în chestiunea turismului, ca organizare oficială, D-sa arată situaţia actuală, de legiferare a «Oficiului Na­ţional Turistic» creat pentru desvolta­rea atât de necesară a turismului la noi. Conferenţiarul, arătând cauzele pen­tru care exploatarea isvoarelor noastre de apă minerală naturală este redusă, deşi cu debitul acestor ape, am putea alimenta întreaga Europă, indică şi aici o serie de măsuri care ar contribui la punerea în adevărata valoare a acestei bogăţii naţionale. Prin exemplele date şi expunerea cla­ră a acestei chestiuni de actualitate la noi în tară, d-l Inginer Cambreanu din ministerul Sănătăţii şi vice­preşedinte al Asociaţiei C. F.­­- B. relevă lucruri noi in această ramură, care bine orga­nizată, cu concursul Statului, ar asi­gura bugetului veniturile suficiente pentru a acoperi multe deficite­­• Joi 19. IX. 1929, colonelul Petroscu va conferenţia despre: O călătorie I» Ori­ent, I . v. — OOXXOO— « «DREPTATEA» —­oooxxooo------­ ştiri artistice Astăzi Sâmbătă şi mâine Du­minică se joacă la Teatrul Cără­buş ultimele reprezentaţii ale re­vistei IN PLIN de d. N. Kiriţes­­cu, urmând ca săptămâna viitoa­re. Compania de sub conducerea d-lui C. Tănase să plece în tur­neu, ,• «Rodia de Aur» minunata poveste în versuri de poeţii Al. O. Teodoreanu şi Adrian Maniu se va reprezenta pen­tru prima oară în matineu astăzi Sâm­bătă 14 Septembrie crt. Marele succes la oara au contribuit in măsură egală excelenta interpretare a celor mai dis­tinşi artişti şi punere în scenă a maes­trului Paul Gusty, vor asigura desigur acestei opere de fină artă poetică o lungă serie pe scena Teatrul Naţional. Seara se reprezintă «Măsură pentru Măsură» de Shakespeare in montarea originală şi fastuoasă a d-lui Soare Z. Soare şi cu aceiaşi excelenţi interpreti de la premieră. - ■■■ ooxxxoo ■— Cărţi—Reviste „Pacostea N­ationalb"* Descrierea cea mai complectă a trecutului odios al partidului pore­clit Liberal şi Naţional, de la în­jghebarea lui până astăzi, a eşit de sub tipar. Preţul broşurei este 60 lei. Se trimite franco contra cost sau ramburs. Comanda la Gh. I. Mocauiu, str. Barbu Delavrancea 135, Ploeşti. Va apare în curând «Un Conac Boeresc» în editura revistă cRa­­murinde G. Vlădescu Albeşti, ------ooxxxoo—----­ Procesul fasciştilor Ziu­A Xl-a. — Şedinţa de a­mineaţi Şedinţa nu deschin­e la ora 8.30 sub preşediul­a d-lui colonel Botescu. D. Comisar Regal îşi continuă rechi­zitoriul. D-sa spune că certificatele de bună purtare aduse lui Rugheana de martorii propuşi de apărare n'au importantă azi- In prezent e vorba de vina ce apa­­r­ă greu asupra lui şi care l-a adus pe banca acuzării— Dugheanu a tăcut prin­tre cele 38 de victime ce stau azi pe banca acuzării, o condamnabilă propa­gandă — Bugheanu cu prestigiul şi au­toritatea lui de maestru apreciat de toţi, a otrăvit sufletele celorlalţi maeş­trii, care îşi căutau conştiincios de me­seria lor, Bugheanu, sublocot­ Georgescu şi ing. Stoica au făcut legătura dintre cei 4 fruntaşi ai fasciei şi ceilalţi mem­bri ai organizaţiei. Trecând la căpitanul Zambra­d, comi­sar regal spune că acuzatul de la în­ceputul instrucţiei a dat dovadă de un mut­im consecvent. Proba evidentă că acest căpitan a fă­cut parte din fasole şi ca a semnat ade­ziunea reese din declaraţia comandorului Manolescu. Ajungând la locot. Vasilescu, d. co­misar regal, citeşte declaraţia făcută de acuzat, în care declară că a semnat a­­deziunea în urma propunerei pe care i-a făcut-o Bugheanu- Locot. Vasilescu, ca ofiţer activ, a spus totul fără nici o rezervă, a fost cât se poate de sincer în declaraţiile sale. Locot. Vasilescu este culpabil prin fap­tul că a aderat la mişcare, a fost com­­plotist. Despre Locot. Hanulescu, d. comisar regal spune că a rămas surprins când a aflat vârsta acestuia de 42 ani- Cum se poate ca un ofiţer activ, om în toată firea să se lase influenţat de un tânăr ofiţeraş, ca sublocot. Georgescu, şi să semneze o adeziune, care avea să-i fie fatală. Acuzatul plut. maj. Radu Mihai are v.na ca a seumat adeziunea, primind a fi membru al Fasoiei si a luat parte la întruniri. Plut- major. Pâslaru a semnat adeziu­nea, in urma insistentelor tocot. l­ana­­lescu. Aceasta e culpa ce i se poate im­puta­ Trecând la plut. mecanic Giuglea, d. com.sur regal, arată ca situatia acestui acuzat e ceva mai grea decât a lui Pâs­­laru si Mihai, prin faptul că a fost in casa din Mihai Vodă, a fost la Şosea, etc., vina lui mare stă în faptul că a primit să facă recunoaştearea casei din strada Mihai Vodă, 40-Prut. Damian Savin este culpabil că a semnat adeziunea şi legământul. Maestrul militar Dumitru Alexandru este culpabil pentru faptul că a semnat adeziunea şi a fost la întrunirea de la Şosea cum au făcut şi Usturoi Gh. şi maestrul militar Ciudoiu Corist, cari ambii au semnat şi au fost la întru­nirea h­ulă Şosui. Tot astfel şi maestrul militar Cărare Teodor. Maestrul militar Filipescu Gh. ara o vină mai mare decât ceilalţi acuzaţi prin faptul că în afară de semnarea ade­ziune­ şi participarea la întruniri, a primit să facă recunoaşterea casei mi­nistrului de răsboi din strada Mihai Vodă. 40. Maestrul militar Iordăchescu e culpa­bil pentru că a semnat adeziunea şi a luat parte la întrunirile Fasciei. Maestrul militar Preda Niculae în a­­fară de vina ce o are pentru semnarea adeziunea şi participarea la întruniri, este culpabil şi pentru faptul că a lu­crat m­signele şi a făcut recunoaşterea casei directorului general al Siguranţei statului­ Şedinţa se ridică la ora 11 luni. După amiază la ora 4 şedinţă. Şedinţa de după amiază Şedinţa se deschide la ora 4 sub rebeliune. Cei ce cred altfel se în­preşedenţia d-­ui colonel Botescu. D. COMISAR REGAL îşi conti­nuă rechizitoriul, vorbind de maes­trul militar Sauciuc. Arată că acu­zatul a semnat adeziunea şi a par­ticipat la întruniri. Arată apoi, de ce trebue să compară înaintea justiţiei acuzaţii. Şerbănescu, Chi­­rică Pavel, Niculae Pavel, maes­trul militar Niculae Ion, maestrul civil Buşcă, maestrul civil Sârbu şi maestrul civil Rădulescu G. cul­pabili toţi prin faptul că au sem­nat adeziunea-legământ şi au fost la întrunirile din Cişmigiu și Sosea. Ajungând la acuzatul ing. Corvi­­no, d. comisar regal arată că acu­zatul la început a recunoscut că a semnat adeziunea, a luat parte la întruniri, pe urmă însă a negat. Lucrătorul cu ziua Porojan are vina că a semnat adeziunea, a luat parte la întruniri, a primit să facă recunoașterea casei din bulevardul L C. Brătianu. « Lucrătorul Ionescu Vasile a sem­nat adeziunea, a luat parte la întru­­niri.­­ Lucrătorul Făgărăşeanu a parti­cipat la întruniri. Lucrătorul Popescu Petre a sem­nat adeziunea, a luat parte la în­trunirea de la șosea. Lucrătorul Rădulescu I este vino­vat prin aceea că a semnat adeziu­nea, a participat la întruniri. Lucrătorul cu ziua Toma Tudor a semnat adeziunea — legământ. N’a luat parte la întruniri. Funcţionarul Silviu Dumitrescu recunoaşte de la început că a sem­nat adeziunea. N’a luat parte la în­truniri. Funcţionarul diurnist Codreanu recunoaşte că a semnat adeziunea, a participat la întruniri. Funcţionarul Vasilescu e culpabil pentru faptul că a semnat adeziu­nea, a luat parte la întruniri. E foarte tânăr, n’a făcut nici armata. Ultimul acuzat funcţionarul Stănculescu are aceiaşi vină de a fi semnat adeziunea şi de a parti­cipa la întruniri. Trecând la latura de fapt a pro­cesului arată că dosarul făcut de d sa cuprinde numai adevărul. D-sa spune că cererile apă­rării de a fi chemaţi 471 de mar­tori au fost satisfăcute de consiliu, cu toate că era inutilă audierea a­­tâtor martori. S’a cerut să fie adus Tudor Ion, cererea a fost satisfă­cută. Martorii propuși de apărare n’au făcut altceva decât să întârzie mer­sul procesului. Cât despre martorul Tudor Ion, acesta a reeditat totul, iar acolo unde n’a putut face previziuni a spus nu. Trecând la latura de drept a pro­cesului de comisar regal schiţează penalităţile ce privesc pe fiecare din infractori. Primii patru acuzaţi sunt înca­draţi în prevederile articolului 32 din legea Mârzescu, care pedepseşte pe acei ce ar încerca să îndemne la rebeliune pe militarii activi. Colonel Stoica, colonel Bleşu şi colonel Costescu sunt acei care au provocat, acei dela cari a plecat scânteia mişcărei. Cât despre al pa­trulea acuzat, comandor Manolescu acesta nu poate fi acuzat de provo­care, de­oarece s’a retras dela înce­put din organizaţie. D. comisar regal spune că legea Mârzescu nu încadrează numai pe­nalităţile privitoare la comunişti, etc. ci orice tentativă de a provoca­ şeală. Trecând la ceilalţi 88 acuzaţi, d. comisar regal, arată că Georgeota face legătura dintre primii patru şi restul de 17. Cât despre Bugheanu vina lui e covârşitoare. A înveninat sufletele atâtor oameni nevoiaşi, care îşi căutau liniştiţi de ocupaţiile lor. In­giner Stoica a fost indicat de d- co­mandor Manolescu ca şef al Fas­olei. D. comisar regal cere achitarea pentru maestrul Teodorescu şi tâ­nărul care nici n’a făcut armata. D-sa roagă consiliul a judeca fap­tele în conştiinţă, a studia memo­riile fiecăruia şi a cânătri bine vi­na ce apasă asupra fiecăruia, apli­când pedeapsa ce i se cuvine. Şedinţa se suspendă la ora 6. Astăzi la ora 9 şedinţă. BRAILA 13. — Odată cu sfâr­şitul vacanţei, organizaţia naţio­­nal-ţărănistă din Brăila, şi-a luat sarcina de a face o intensă pro­pagandă în rândurile sătenilor. Scopul propagandei este luni întrunirea de la Silistraru situaţia critică lăsată de liberali după zece ani de nepricepută şi interesată guvernare. Au luat cuvântul apoi mai mulţi săteni, cari au arătat că, toată sărăcia din această ţară se narea ţăranilor prin explicarea datoreşte politicei vitrege a oar­iouilor legi aduse de actualul guvern. In acest scop Miercuri 11 Sep­tembrie a avut loc prima întru­nire în comuna Silistraru. La această întrunire au luat parte d-nii Virgil Grossu, depu­tat şi Mihail Panteli, deputat şi preşedinte al Camerei de Comerţ din Brăila. întrunirea a fost prezidată de d. Virgil Grossu. Au luat cuvântul d-nii: V. Grossu, M. Panteli şi alţii, cari au expus sătenilor toate fără de legile comise de guvernul liberal şi măsurile salutare luate de ac­tualul guvern, pentru a remedia titlului liberal Am mai arătat că actualul gu­vern le-a purtat de grijă, ajutân­du-i cu sămânţă, iar acum în ur­mă cu bani pentru finanţarea re­coltei. I D-nii M. Panteli şi V. Grossu, deputaţi au rugat pe săteni să şi expue doleanţele pentru că în li­­mita posibilului să fie satisfa­­cute. După aceasta s’a făcut o mare manifestaţie de simpatie vorbi­­torilor şi în special parlamentari­­lor naţional-ţărănişti. In cursul săptămânei viitoare vor avea loc întruniri în alte co­mune din județ. Inaugurarea Teatru­lui Maria Ventura Azi se deschide un nou teatru în Ca­pitală: Teatrul Maria Ventura- Se va reprezenta cu acest prilej tra­gedia lirică a d-lui Adrian Maniu: «Lu- Pic de aramă». Piesa cu care se inaugurează Teatrul Maria Ventura, reunește un mănunchi de fapte istorice fără falsificările con­venţionale pe care obicinui să io aducă dramaturgia romantică. In şase tablouri se desfăşoară o lup­tă care e şi a sbuciumărilor sufleteşti — printr’un conflict mistic — şi a le­gilor naturale — în neîndurata lor rea­litate. O piesă de gândire şi de acţiune — ai cărei eroi sunt străbunii noştri. înfrângerea poporului Dac — simbo­lizată prin steagurile cari purtau po­doaba unor «lupi de aramă» este evo­cată din noaptea trecutului prin cele mai caracteristice şi poetice clipe, în şase tablouri: 1) Rugăciunea împotriva duşmanului; 2) Cum a fost prins prie­tenul împăratului; 8) Robii; 4) Arcul ucigătoarei; 5) Hoţii de morţi; 6) Cân­tecul Regelui şi împăcarea pământului. Eroii acestei tragedii vor fi întru­paţi de aproape întreg ansamblul Tea­trului Maria Ventura, în frunte cu d-nele: Maria Mohor, Gotta Kombach, Sylvia Fulda, Mya Cottescu, Tita Gheorghiu şi d-nii: A. Pop Marţian, Tudor Călin, N. Sireteanu, Cezar Bo­vin­­osen, Stelian Popescu, Gustav Va­lentin, Stroe Atanasiu, Corneliu Da­­nielescu, C- Croitoru, Vasile Litzarescu, George Vraca, N- N. Matei şi Jules Cazaban.­­ Rolul Domniţei din piesa «Lupii de aramă» va fi creiat de d-ra Maria Ventura. Acest rol ce face parte şi din baladă şi din istorie, luminează tragic acţiu­nea celor şase tablouri. Costumele şi decorurile lucrate după indicaţiile pictorului Demian — sunt de o neobicinuită frumuseţie, — acest ar­tist izbutind in «Lupii de aramă» să evoce viziuni străbune de o măreaţă majestate. Muzica de scenă este compusă de d. Sabin Drăgoi, autorul operei «Năpasta». Repetiţiile piesei au fost conduse de priceputul regisor Victor Ion Popa. ——COXXXOO——— Teatrul Naţional ORDINEA SPECTACOLELOR Luni 16 Septembrie «Măsură pentru Măsură», Marţi 17 Reprezentaţie de ga­lă, Miocuri 18 «Măsură pentru Măsură», Joi 19 matineu «Viforul», seara «Om şi supra om», Vineri 20 «Măsură pentru Măsură», Sâmbătă 21 matineu «Rodia de Aur», seara «T­otopiseti», Duminecă 22 matineu «Nora», seara «Măsură pen­tru Măsură», Luni 23 «Letopiseț­», Marti 24 «Măsură pentru Măsură», Miercuri *3 premieră «Georges Dundin». -------ppx xxoo— In ziua de 9 Septembrie a. c.­­ pentru binele şi prosperitatea a­­u avut loc instalarea nouei com­i- raşului. sit interimare presidată de d. N. Răpeanu institutor şi vechiu lup­tător al partidului Naţional Ţă­rănesc. Noua comisie interimară este compusă astfel: Institutor N. Răpeanu preşe­dinte, dr. Scarlat Iamandi, Tri­­fan Căprian agricultor, Gheor­­ghe Zărnescu pensioar, S. Trei­­tag comerciant, Beno Vuram­­brandt, industriaş, P. Neculau fost poliţai al oraşului- Victor E­­nescu proprietar şi N. Ionescu- Buruiană comercial, membri­. DEPUNEREA JURĂMÂNTULUI Depunerea jurământului s’a fă­cut la orele 5 p. m. în faţa d-lui C. Ionescu, pretorul local. După depunerea jurământului părintele N. Dărângă şi pretorul Ionescu au ţinut frumoase cu­vântări îndemnând pe membrii comisiunei să muncească cu toa­tă râvna şi cu tot devotamentul Celor două vorbitori le răspun­de d. N. Râpeanu, care schiţează programul de activitate pentru conducerea edilitară a oraşului. Desprindem următoarele: Se va combate specula. Se vor controla zilnic alimen­tele şi băuturile spirtoase. Se vor face razii sanitare cât mai dese pentru a pune capăt e­­pidemiilor ce bântue oraşul. Se vor repara şi face din nou străzile necesare. Se va construi o nouă hală, ca­re să fie o podoabă a oraşului. Se va intra în tratative cu o societate străină pentru ilumina­rea oraşului cu electricitate şi se vor înlătura toate cheltuelile inu­tile. După terminarea solemnităţii a avut loc o agapă, unde s’a toa­stat pentru d. ministru Costă­­chescu, prefect V. Petrovanu şi primar Râpeanu. ——ooxxxoo-

Next