Dreptatea, septembrie 1929 (Anul 3, nr. 568-593)
1929-09-15 / nr. 580
au aroma giL/Tul /i formatul celor mai bune ţigarete din lume Cereţi Catalogul nostru care va apare la 15 Septemvrie Ambrosi, Fischer si Co. Aiud — Jud. Alba PRIMĂRIA MUNICIPIULUI BUCUREŞTI Sectorul III Albastru PUBLICATIUNE -----ouxxaoo----* Se aduce la cunoştinţa generală că în ziua de 27 Iuna Septembrie 1929, orele II dim., se va ţine în localul acestei Primării licitaţiune publică prin oferte închise pentru dare în întreprindere a furnizare la 12 vagoane ovăz, 18 vagoane fân sau pae de mei şi 5 vagoane pae de grâu sau ovăz conform condiţiunilor speciale cari se pot vedea la serv. Ad-tiv, în orice zi de lucru între orele II — 13. Garanţia spre a putea lua parte la licitaţie se fixează la 5% asupra ofertei, în numerar sau efecte cotate pe cursul zilei. Președintele comisiei interimare, GH. RUSSE Secretar, Gh. D. Gheorgiu No. 21839/73S8/R 1929 1929 Septembrie 7 PIERDUT la tramvaiul 6 pe distanţa Podul Grand-Matache Măcelarii uu pachet înfăşurat în jurnale legat cu sfoară conţinând registre fără valoare pentru altcineva. Găsitorul este rugat a le aduce fie în calea Griviţei 312 la: Depoatul «Bucovina» B. Buimovici sau la firma B. Buimovici şi L. Taube în str. Sf. Voevozi 25, contra unei bune recompense. Publicatîune In ziua de 24 Septembrie 1929, ora 1lii a. m. va avea loc la Dir. Galău U. C. B. din str. Oteteleşanu No. 2, colţ cu str. Sărindar, o licitaţie publică cu oferte închise pentru darea în întreprindere a canalizării Str. Zoe Grand, Dimen Golescu şi Eduard Grand. Cauţiunea pentru admitere la licitaţie este de lei 40.000 (patru zeci mii Iei). Proectul, devizul, condiţiunile speciale şi orice informaţiuni la Secretariatul Uzurelor Comunale. Publicaţiile In ziua de 24 Septembrie 1929, ora 11 anul va avea loc la Dir. G-ră a U. C. B. din str. Oteteleşanu No. 2, colţ cu str. Sărindar, o licitaţie publică cu oferte închise pentru darea în întreprindere a canalizării Str. Pandele Dinu, Vasile Gherghel şi Cluj. Cauţiunea pentru admiterea licitaţie este de lei 60.000 (şase zeci mii lei). Proectul, devizul, condiţiunile speciale şi orice informaţiuni la Secretariatul Uzinelor Comunale. MINISTERUL JUSTIŢIEI Direcţiunea judiciară D. Barbu Tonlea, născut la 26 Mai 1903 în com. Hârseni, jud. Făgăraş, domiciliat în corn. Heni, jud. Făgăraş, a făcut cerere acestui minister de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de Teulea în acela de Barb, spre a se numi Barbu Barb. Ministerul publică aceasta, conform art. 9 din legea asupra numelui, spre ştiinţa acelora cari ar voi să facă opoziţiune în termenul prevăzut de aliniatul II al zisului articol. EFORIA SPITALELOR CIVILE BUCUREŞTI Direcţia Pădurilor, No. 23526 — 13 Sept. 1929. Publicaţiune In ziua de 10 Octombrie 1929, ora 11 se va ţine la Eforia Spitalelor Civile, B-dul Elisabeta 5, licitaţie publică cu oferte închise pentru vânzarea spre exploatare a 2116 fagi şi 7 brazi din pădurea Pleşuva Mare, jud. Prahova. Condiţiunile speciale se pot vedea între orele 10—13. "■ OC’Ii SSQO—■■■■ ■ ■- ■ (Continuare din pag. 1 a) de inimă, fiecare pentru el — iar nu de mântuială ca pentru alţii. Şi se folosesc şi de lumina cărturarilor pricepuţi nn ale agriculturii. Trebuie neapărat să ajungem şi noi acolo. Deocamdată la noi se cunoaşte aproape numai un soi de tovaraşi agricole: Băncile Populare, cari dau bani cu împrumut. Şi folosul lor (măcar că n'au prea avut bani) e simţit: au aprovizionat populara cu hrană, cu sămânţă, cu împrumuturi , cu mai mute înlesniri decât au găsit proprietarii mari pentru moşiile lor. Şi curând, când Creditul Agricol va lua fiinţă, folosul lor va fi şi mai simţit. Dar ele nu sunt deajuns. Trebuie să înfiinţăm adevărate Cooperative Agricole (de producţie). a) In satele de câmp ele vor aduce uneltele şi maşinile trebuincioase, cu sprijinul Satului, Camerelor Agricole şi Băncilor populare; instrumentele mărunte vor fi împărţite pe preţul de cost (luite d’a dreptul dela fabrici) la plugari, iar maşinile (tractoare, batoze şi altele) vor fi gospodărite de cooperativă; b) Vor arenda magazii pentru depozitarea cerealelor şi vor constru în gări şi porturi silozuri (adică magazii mari, cu ochiuri pentru fiecare fel de grâu şi cu încărcare şi curăţire mecanică, vor alege şi curăţi cerealele ca să le aducă pe pieţele Europei, pe calităţi, cum le duc şi americanii. In satele de dealuri, vor organiza vânzarea fructelor şi a vinului. c) In satele de munte, se vor ocupa de creşterea animalelor, lăptărie şi brânzeturi şi alte feluri de industrializări a produselor agricole. Danemarca şi Olanda sunt ţari de mici plugari şi vieaţa lor — tot aşa de industrializată ca a ţărilor industriale cum sunt: Anglia, Germania, Franţa — se ţine de industrializarea agriculturi, care măreşte preţul mărfurilor agricole şi dă de lucru şi celui ce are pământ şi edul ce n arede trăiesc şi unul şi altul, tot aşa de bine. Toată viaţa lor economică se ţese pe urzeala Cooperaţiei Agricole. Acolo trebuie să ajungem şi noi ca Danemarca şi Oanda. ..1 drumul este: Cooperaţia Agricolă; d) Se vor ţine în legătură cu agronomii de meserie, cu slujbaşii Ministerului de Domenii, cu Camerele Agricole, fermele, şcoalele de agricultură, etc.; e) Mai târziu vor face prin bună înţelegere şi o rânduială in culturi. Statul este hotărît să ajute Cooperaţia Agricolă. Ministerul de domenii împarte sămânţă, îngrăşăminte şi unelte agricole de curăţat sămânţa, cu preţ redus,, prin Cooperativele Agricole, iar în anul viitor va face pe o scară întinsă. .„Oficiul Naţional al Cooperaţiei’’ stă gata cu statute şi îndemnuri, oricărui sat, care doreşte , consilierii agricoli au ordin să ajute imediat ce satul cere. I. ANHALACHE Ministrul Agriculturii 1Hotărârile Com siunei pentru reglemen- t tarea prostituţiei în Capitala In localul Direcţiune! Generale Sanitare din Capitală s’a întrunit eri, la orele 11 jum. a. m„ Comisiunea pentru controlul şi reglementarea prostituţiei în Capitală sub preşideniţia d-lui prof. C. L Partion. La această şedinţă au luat parte d-nii primari ai Capitalei, Angelogen, Chiriţă Vasilescu, secretar general al prefecturei Poliţiei, N. Milozi, consilier I. Butză, d. Tănăsescu, medicul şef al Capitalei, dr. Gh. Rădulescu, directorul asistenţei sociale, d-nii d-nn Papagoga, Westfried, Naum şi Odăgescu. COLABORAREA INTRE SERVICIUL SANITAR ŞI PREFECTURA D. dr. Gh. Rădulescu, luând primul cuvântul face comentariul legii şi regulamentului de control al prostituţiei în Capitală, arătând că acestea sunt clare şi nu îngăduie nici un amestec din partea ministerului Sănătăţii, atâta timp ce acesta nu are un dispensar al său propriu în Bucureşti D-sa arată apoi rezultatele obţinute prin noua metodă de priveghere medicală aplicată în Capitală, expunînd un proiect de activitate pentru viitor, prostituţia urmând să cadă de acum încolo în sarcina Asistenţei Sociale a Municipiului D. primar Anghelescu declară că e împotriva ipocriziei fiind partizanul convins al unei reglementaţiuni civilizate. D. dr. C. Tănăsescu face constatarea statistică din care reese că adevăratul control se exercită asupra prostituţiei declarate, care e minimă faţă de cea clandestină, nedeclarată, care e enormă şi scapă privegherea medicale. Domnul medic şef al Capitalei trasează un program în care să se acorde importanţa cuvenită operei de propagandă profilactică în organizările dispensarelor moderne şi bine utilate anti-venerice. D. consilier Butză arată drepturile conferite de lege şi regulament Municipiului de a priveghea prostituţia şi face un apel la o colaborare strânsă între serviciul Sanitar şi Prefectură fiecare lucrând in cadrul atribuţiunilor pe care trebuie să le execute*., In ceea ce priveşte controlul medical d-sa cere ridicarea dreptului medicilor agreaţi de a face controlul, rămânând ca Serviciul Sanitar să numească medici însărcinaţi să facă această profilaxie, medici cari vor fi plătiţi dintr’un fond special de către Comună. D. Milozi spune că pe dânsul nui-l interesează decât latura pur administrativă, cea sanitară căzând exclusiv în sarcina Municipiului. Declară că satisface expunerile ce s’au făcut în comisiune şi cere precizarea competinţelor înţelegând sa colaboreze cu Servicul Sanitar fiind de acord cu d. consilier Butză pentru colaborare. Au mai vorbit și d-nii doctori Papagoga, Domana, dr. V. Teodoru. Comisiunea a hotărât să se stabilească această colaborare rămânând ca Serviciul Sanitar să facă tot posibilul pentru a asigura un control medical cât mai științific și riguros asupra prostituției. Salarizarea preoţilor înviţători Ministerul instrucţiunii a făcut cunoscut inspectoratelor şcolare că preoţii învăţători vor primi salariu numai de la catedră urmând ca dela a doua funcţiune să primească numai sporurile de scumpete. Măsura stabilită de consiliul de miniştri de a li se acorda acestora 50 la sută din salariul celei de a doua funcţiuni, se va aplica numai când disponibilităţi bugetare o vor permite- Activitatea Asociaţiei I UItli Joi seara în localul Asociaţiei O. F- 8, G din Cal. Victoriei 89, DL Inginer D. Cambranu, a ţinut, în faţa unui auditoriu numeros, conferinţa sa despre: «Staţiunile balneo-climaterice, turismul şi apele minerale din România». Făcând mai intâi un istoric al chestiunei, conferenţiarul arată, în general origina staţiunilor «balneo-climatice», situaţia lor în decursul vremurilor şi progresele realizate- Trecând», staţiunile balneo-climaterice din România, după ce face câteva consideraţiuni generale asupra importanţei lor din punctul de vedere al sănătăţei publice şi a producerei de venituri pentru Stat, conferenţiarul arată lipsa de încurajare a publicului, care în număr foarte mare, pleacă in străinătate fără motive serioase de cură. D-l Inginer Cambreanu expune cauzele pentru care publicul ocoleşte unele staţiuni ale noastre şi mijloacele de îndreptare petru care concursul efectiv al statului este absolut necesar. Trecând în chestiunea turismului, ca organizare oficială, D-sa arată situaţia actuală, de legiferare a «Oficiului Naţional Turistic» creat pentru desvoltarea atât de necesară a turismului la noi. Conferenţiarul, arătând cauzele pentru care exploatarea isvoarelor noastre de apă minerală naturală este redusă, deşi cu debitul acestor ape, am putea alimenta întreaga Europă, indică şi aici o serie de măsuri care ar contribui la punerea în adevărata valoare a acestei bogăţii naţionale. Prin exemplele date şi expunerea clară a acestei chestiuni de actualitate la noi în tară, d-l Inginer Cambreanu din ministerul Sănătăţii şi vicepreşedinte al Asociaţiei C. F.- B. relevă lucruri noi in această ramură, care bine organizată, cu concursul Statului, ar asigura bugetului veniturile suficiente pentru a acoperi multe deficite• Joi 19. IX. 1929, colonelul Petroscu va conferenţia despre: O călătorie I» Orient, I . v. — OOXXOO— « «DREPTATEA» —oooxxooo------ ştiri artistice Astăzi Sâmbătă şi mâine Duminică se joacă la Teatrul Cărăbuş ultimele reprezentaţii ale revistei IN PLIN de d. N. Kiriţescu, urmând ca săptămâna viitoare. Compania de sub conducerea d-lui C. Tănase să plece în turneu, ,• «Rodia de Aur» minunata poveste în versuri de poeţii Al. O. Teodoreanu şi Adrian Maniu se va reprezenta pentru prima oară în matineu astăzi Sâmbătă 14 Septembrie crt. Marele succes la oara au contribuit in măsură egală excelenta interpretare a celor mai distinşi artişti şi punere în scenă a maestrului Paul Gusty, vor asigura desigur acestei opere de fină artă poetică o lungă serie pe scena Teatrul Naţional. Seara se reprezintă «Măsură pentru Măsură» de Shakespeare in montarea originală şi fastuoasă a d-lui Soare Z. Soare şi cu aceiaşi excelenţi interpreti de la premieră. - ■■■ ooxxxoo ■— Cărţi—Reviste „Pacostea Nationalb"* Descrierea cea mai complectă a trecutului odios al partidului poreclit Liberal şi Naţional, de la înjghebarea lui până astăzi, a eşit de sub tipar. Preţul broşurei este 60 lei. Se trimite franco contra cost sau ramburs. Comanda la Gh. I. Mocauiu, str. Barbu Delavrancea 135, Ploeşti. Va apare în curând «Un Conac Boeresc» în editura revistă cRamurinde G. Vlădescu Albeşti, ------ooxxxoo—---- Procesul fasciştilor ZiuA Xl-a. — Şedinţa de amineaţi Şedinţa nu deschine la ora 8.30 sub preşediula d-lui colonel Botescu. D. Comisar Regal îşi continuă rechizitoriul. D-sa spune că certificatele de bună purtare aduse lui Rugheana de martorii propuşi de apărare n'au importantă azi- In prezent e vorba de vina ce apară greu asupra lui şi care l-a adus pe banca acuzării— Dugheanu a tăcut printre cele 38 de victime ce stau azi pe banca acuzării, o condamnabilă propagandă — Bugheanu cu prestigiul şi autoritatea lui de maestru apreciat de toţi, a otrăvit sufletele celorlalţi maeştrii, care îşi căutau conştiincios de meseria lor, Bugheanu, sublocot Georgescu şi ing. Stoica au făcut legătura dintre cei 4 fruntaşi ai fasciei şi ceilalţi membri ai organizaţiei. Trecând la căpitanul Zambrad, comisar regal spune că acuzatul de la începutul instrucţiei a dat dovadă de un mutim consecvent. Proba evidentă că acest căpitan a făcut parte din fasole şi ca a semnat adeziunea reese din declaraţia comandorului Manolescu. Ajungând la locot. Vasilescu, d. comisar regal, citeşte declaraţia făcută de acuzat, în care declară că a semnat adeziunea în urma propunerei pe care i-a făcut-o Bugheanu- Locot. Vasilescu, ca ofiţer activ, a spus totul fără nici o rezervă, a fost cât se poate de sincer în declaraţiile sale. Locot. Vasilescu este culpabil prin faptul că a aderat la mişcare, a fost complotist. Despre Locot. Hanulescu, d. comisar regal spune că a rămas surprins când a aflat vârsta acestuia de 42 ani- Cum se poate ca un ofiţer activ, om în toată firea să se lase influenţat de un tânăr ofiţeraş, ca sublocot. Georgescu, şi să semneze o adeziune, care avea să-i fie fatală. Acuzatul plut. maj. Radu Mihai are v.na ca a seumat adeziunea, primind a fi membru al Fasoiei si a luat parte la întruniri. Plut- major. Pâslaru a semnat adeziunea, in urma insistentelor tocot. lanalescu. Aceasta e culpa ce i se poate imputa Trecând la plut. mecanic Giuglea, d. com.sur regal, arată ca situatia acestui acuzat e ceva mai grea decât a lui Pâslaru si Mihai, prin faptul că a fost in casa din Mihai Vodă, a fost la Şosea, etc., vina lui mare stă în faptul că a primit să facă recunoaştearea casei din strada Mihai Vodă, 40-Prut. Damian Savin este culpabil că a semnat adeziunea şi legământul. Maestrul militar Dumitru Alexandru este culpabil pentru faptul că a semnat adeziunea şi a fost la întrunirea de la Şosea cum au făcut şi Usturoi Gh. şi maestrul militar Ciudoiu Corist, cari ambii au semnat şi au fost la întrunirea hulă Şosui. Tot astfel şi maestrul militar Cărare Teodor. Maestrul militar Filipescu Gh. ara o vină mai mare decât ceilalţi acuzaţi prin faptul că în afară de semnarea adeziune şi participarea la întruniri, a primit să facă recunoaşterea casei ministrului de răsboi din strada Mihai Vodă. 40. Maestrul militar Iordăchescu e culpabil pentru că a semnat adeziunea şi a luat parte la întrunirile Fasciei. Maestrul militar Preda Niculae în afară de vina ce o are pentru semnarea adeziunea şi participarea la întruniri, este culpabil şi pentru faptul că a lucrat msignele şi a făcut recunoaşterea casei directorului general al Siguranţei statului Şedinţa se ridică la ora 11 luni. După amiază la ora 4 şedinţă. Şedinţa de după amiază Şedinţa se deschide la ora 4 sub rebeliune. Cei ce cred altfel se înpreşedenţia d-ui colonel Botescu. D. COMISAR REGAL îşi continuă rechizitoriul, vorbind de maestrul militar Sauciuc. Arată că acuzatul a semnat adeziunea şi a participat la întruniri. Arată apoi, de ce trebue să compară înaintea justiţiei acuzaţii. Şerbănescu, Chirică Pavel, Niculae Pavel, maestrul militar Niculae Ion, maestrul civil Buşcă, maestrul civil Sârbu şi maestrul civil Rădulescu G. culpabili toţi prin faptul că au semnat adeziunea-legământ şi au fost la întrunirile din Cişmigiu și Sosea. Ajungând la acuzatul ing. Corvino, d. comisar regal arată că acuzatul la început a recunoscut că a semnat adeziunea, a luat parte la întruniri, pe urmă însă a negat. Lucrătorul cu ziua Porojan are vina că a semnat adeziunea, a luat parte la întruniri, a primit să facă recunoașterea casei din bulevardul L C. Brătianu. « Lucrătorul Ionescu Vasile a semnat adeziunea, a luat parte la întruniri. Lucrătorul Făgărăşeanu a participat la întruniri. Lucrătorul Popescu Petre a semnat adeziunea, a luat parte la întrunirea de la șosea. Lucrătorul Rădulescu I este vinovat prin aceea că a semnat adeziunea, a participat la întruniri. Lucrătorul cu ziua Toma Tudor a semnat adeziunea — legământ. N’a luat parte la întruniri. Funcţionarul Silviu Dumitrescu recunoaşte de la început că a semnat adeziunea. N’a luat parte la întruniri. Funcţionarul diurnist Codreanu recunoaşte că a semnat adeziunea, a participat la întruniri. Funcţionarul Vasilescu e culpabil pentru faptul că a semnat adeziunea, a luat parte la întruniri. E foarte tânăr, n’a făcut nici armata. Ultimul acuzat funcţionarul Stănculescu are aceiaşi vină de a fi semnat adeziunea şi de a participa la întruniri. Trecând la latura de fapt a procesului arată că dosarul făcut de d sa cuprinde numai adevărul. D-sa spune că cererile apărării de a fi chemaţi 471 de martori au fost satisfăcute de consiliu, cu toate că era inutilă audierea atâtor martori. S’a cerut să fie adus Tudor Ion, cererea a fost satisfăcută. Martorii propuși de apărare n’au făcut altceva decât să întârzie mersul procesului. Cât despre martorul Tudor Ion, acesta a reeditat totul, iar acolo unde n’a putut face previziuni a spus nu. Trecând la latura de drept a procesului de comisar regal schiţează penalităţile ce privesc pe fiecare din infractori. Primii patru acuzaţi sunt încadraţi în prevederile articolului 32 din legea Mârzescu, care pedepseşte pe acei ce ar încerca să îndemne la rebeliune pe militarii activi. Colonel Stoica, colonel Bleşu şi colonel Costescu sunt acei care au provocat, acei dela cari a plecat scânteia mişcărei. Cât despre al patrulea acuzat, comandor Manolescu acesta nu poate fi acuzat de provocare, deoarece s’a retras dela început din organizaţie. D. comisar regal spune că legea Mârzescu nu încadrează numai penalităţile privitoare la comunişti, etc. ci orice tentativă de a provoca şeală. Trecând la ceilalţi 88 acuzaţi, d. comisar regal, arată că Georgeota face legătura dintre primii patru şi restul de 17. Cât despre Bugheanu vina lui e covârşitoare. A înveninat sufletele atâtor oameni nevoiaşi, care îşi căutau liniştiţi de ocupaţiile lor. Inginer Stoica a fost indicat de d- comandor Manolescu ca şef al Fasolei. D. comisar regal cere achitarea pentru maestrul Teodorescu şi tânărul care nici n’a făcut armata. D-sa roagă consiliul a judeca faptele în conştiinţă, a studia memoriile fiecăruia şi a cânătri bine vina ce apasă asupra fiecăruia, aplicând pedeapsa ce i se cuvine. Şedinţa se suspendă la ora 6. Astăzi la ora 9 şedinţă. BRAILA 13. — Odată cu sfârşitul vacanţei, organizaţia naţional-ţărănistă din Brăila, şi-a luat sarcina de a face o intensă propagandă în rândurile sătenilor. Scopul propagandei este luni întrunirea de la Silistraru situaţia critică lăsată de liberali după zece ani de nepricepută şi interesată guvernare. Au luat cuvântul apoi mai mulţi săteni, cari au arătat că, toată sărăcia din această ţară se narea ţăranilor prin explicarea datoreşte politicei vitrege a oariouilor legi aduse de actualul guvern. In acest scop Miercuri 11 Septembrie a avut loc prima întrunire în comuna Silistraru. La această întrunire au luat parte d-nii Virgil Grossu, deputat şi Mihail Panteli, deputat şi preşedinte al Camerei de Comerţ din Brăila. întrunirea a fost prezidată de d. Virgil Grossu. Au luat cuvântul d-nii: V. Grossu, M. Panteli şi alţii, cari au expus sătenilor toate fără de legile comise de guvernul liberal şi măsurile salutare luate de actualul guvern, pentru a remedia titlului liberal Am mai arătat că actualul guvern le-a purtat de grijă, ajutându-i cu sămânţă, iar acum în urmă cu bani pentru finanţarea recoltei. I D-nii M. Panteli şi V. Grossu, deputaţi au rugat pe săteni să şi expue doleanţele pentru că în limita posibilului să fie satisfacute. După aceasta s’a făcut o mare manifestaţie de simpatie vorbitorilor şi în special parlamentarilor naţional-ţărănişti. In cursul săptămânei viitoare vor avea loc întruniri în alte comune din județ. Inaugurarea Teatrului Maria Ventura Azi se deschide un nou teatru în Capitală: Teatrul Maria Ventura- Se va reprezenta cu acest prilej tragedia lirică a d-lui Adrian Maniu: «Lu- Pic de aramă». Piesa cu care se inaugurează Teatrul Maria Ventura, reunește un mănunchi de fapte istorice fără falsificările convenţionale pe care obicinui să io aducă dramaturgia romantică. In şase tablouri se desfăşoară o luptă care e şi a sbuciumărilor sufleteşti — printr’un conflict mistic — şi a legilor naturale — în neîndurata lor realitate. O piesă de gândire şi de acţiune — ai cărei eroi sunt străbunii noştri. înfrângerea poporului Dac — simbolizată prin steagurile cari purtau podoaba unor «lupi de aramă» este evocată din noaptea trecutului prin cele mai caracteristice şi poetice clipe, în şase tablouri: 1) Rugăciunea împotriva duşmanului; 2) Cum a fost prins prietenul împăratului; 8) Robii; 4) Arcul ucigătoarei; 5) Hoţii de morţi; 6) Cântecul Regelui şi împăcarea pământului. Eroii acestei tragedii vor fi întrupaţi de aproape întreg ansamblul Teatrului Maria Ventura, în frunte cu d-nele: Maria Mohor, Gotta Kombach, Sylvia Fulda, Mya Cottescu, Tita Gheorghiu şi d-nii: A. Pop Marţian, Tudor Călin, N. Sireteanu, Cezar Bovinosen, Stelian Popescu, Gustav Valentin, Stroe Atanasiu, Corneliu Danielescu, C- Croitoru, Vasile Litzarescu, George Vraca, N- N. Matei şi Jules Cazaban. Rolul Domniţei din piesa «Lupii de aramă» va fi creiat de d-ra Maria Ventura. Acest rol ce face parte şi din baladă şi din istorie, luminează tragic acţiunea celor şase tablouri. Costumele şi decorurile lucrate după indicaţiile pictorului Demian — sunt de o neobicinuită frumuseţie, — acest artist izbutind in «Lupii de aramă» să evoce viziuni străbune de o măreaţă majestate. Muzica de scenă este compusă de d. Sabin Drăgoi, autorul operei «Năpasta». Repetiţiile piesei au fost conduse de priceputul regisor Victor Ion Popa. ——COXXXOO——— Teatrul Naţional ORDINEA SPECTACOLELOR Luni 16 Septembrie «Măsură pentru Măsură», Marţi 17 Reprezentaţie de gală, Miocuri 18 «Măsură pentru Măsură», Joi 19 matineu «Viforul», seara «Om şi supra om», Vineri 20 «Măsură pentru Măsură», Sâmbătă 21 matineu «Rodia de Aur», seara «Totopiseti», Duminecă 22 matineu «Nora», seara «Măsură pentru Măsură», Luni 23 «Letopiseț», Marti 24 «Măsură pentru Măsură», Miercuri *3 premieră «Georges Dundin». -------ppx xxoo— In ziua de 9 Septembrie a. c. pentru binele şi prosperitatea au avut loc instalarea nouei comi- raşului. sit interimare presidată de d. N. Răpeanu institutor şi vechiu luptător al partidului Naţional Ţărănesc. Noua comisie interimară este compusă astfel: Institutor N. Răpeanu preşedinte, dr. Scarlat Iamandi, Trifan Căprian agricultor, Gheorghe Zărnescu pensioar, S. Treitag comerciant, Beno Vurambrandt, industriaş, P. Neculau fost poliţai al oraşului- Victor Enescu proprietar şi N. Ionescu- Buruiană comercial, membri. DEPUNEREA JURĂMÂNTULUI Depunerea jurământului s’a făcut la orele 5 p. m. în faţa d-lui C. Ionescu, pretorul local. După depunerea jurământului părintele N. Dărângă şi pretorul Ionescu au ţinut frumoase cuvântări îndemnând pe membrii comisiunei să muncească cu toată râvna şi cu tot devotamentul Celor două vorbitori le răspunde d. N. Râpeanu, care schiţează programul de activitate pentru conducerea edilitară a oraşului. Desprindem următoarele: Se va combate specula. Se vor controla zilnic alimentele şi băuturile spirtoase. Se vor face razii sanitare cât mai dese pentru a pune capăt epidemiilor ce bântue oraşul. Se vor repara şi face din nou străzile necesare. Se va construi o nouă hală, care să fie o podoabă a oraşului. Se va intra în tratative cu o societate străină pentru iluminarea oraşului cu electricitate şi se vor înlătura toate cheltuelile inutile. După terminarea solemnităţii a avut loc o agapă, unde s’a toastat pentru d. ministru Costăchescu, prefect V. Petrovanu şi primar Râpeanu. ——ooxxxoo-