Dreptatea, noiembrie 1929 (Anul 3, nr. 620-645)

1929-11-01 / nr. 620

3 Lei 1 Anul 111 No. 620 c. vincit 1 Noemone 1929 4 PAG1NI IAH Ob­bb * • i'» . 8 lunl • $ 3 luni • £4 1000 500 DOBLO In 3TRAINATATE fflVAIATOa, fBEBfl o SATOD na an ..... 750 6 leut § t • • • 375 3 luni • • • • # 200 REDACTIA $1 ADMINISTRATE: BllCURE$TI.*Calea Victoriei 49, Eta) TELEFON! Direcfln 379/41 Redact. 313/64 Ad-tis 88/60 ANUNTURI COMERCIALE I Sa primaac diract la Ad-Ua­slm­ulul, «I la leata agand­ila da publicitata dia larl3 Lei „Chibriturile suedeze nu amenintä sä pue foe Europei“ — constata „LTndépendance Rou­­maine4. Iar noi vom constata cä $i imaginafiunea tricolorä §i inflamabilä a liberalilor, pare a fi azi la adäpost de un asemenea pericol. -xxooxx­ BURSA| Migcarea cursu­lui ac^iunilor §i general al valorilor de Bursä este pretutindeni refractarä oricärei in­­fluente sau consträngeri din afarä de Bursä. Cele ce se petrec acum la New-York gi la principalele Burse apusene aratä cät de putin efect au mäsurile regulatorii, c­hiar cand sunt sprijinite de puternice mij­­loace financiare. In afarä de fap­­tul cä de cele mai multe ori, scä­­derea sau urcarea cursurilor este provocatä de evenimente economi­­ce de ordin general cari nu pot fi influentate de azi pe maine, pe cale artificialä, mai este si nepreväzu­­tul obignuit in psihologia multi­­mii, care se potriveste gi massei de­tinätorilor de actiuni gi efecte. Din acest punct de vedere este incä proaspätä in memoria tuturor specula degantatä care s a deslän­­tuit prin Mai-Iunie anul trecut, a­­tunci cand guvernul liberal a fä­­cut sä se creadä cä improfm­utul de primul ministru al Ungariei a fost judecat de tribunalul corecfional din Budapesta, pentrucä a iegit pe teren in urma unui diferend avut la un bar cu un tanär. Tribunalul, apreciind cä tanärul Bethlen era finut de obligatiile so­ciale sä accepte duciul, pentru cä in joc era onoarea unei doamne, l-a condamnat numai la trei zile inchi­­soare. Sentint­a fiind definitiva, ta­­närul conte a fost invitat la inchi­­soare spre a-gi executa osanda. Ungurii fin dupä cum se vede, sä se utie cä «mai sunt judecätori gi la Budapesta»... este färä milä. Urmänd — ce ciu­dat! — pilda lui Shylock, marele maestru al Ligii apärärii nationale creatine tine morfig sä obfinä o ju­­mätate de oca de carne din trupul Ateneului popular Tätäragi, sub forma lichidärii juridice a c­cestei societäfi care §i-a implinit terme­ttul de viatä fixat prin statute. D. A. C. Cuza­­este ireductibil. Degi acest Ateneu popular s’a dez­­voltat, in zece ani de viatä, de$i s’a arätat viabil util pe calea vulga­­rizärii gtiinfei $i räspindirei cioitu­­rei in mase, ger­ul antisemifilor cere cu perseverenfä lichidarea «­juridi­­cä» a societäfii, care trebuia sä serbeze centenarul fandafiunii sale, ca prag, nefiind gata cu preparativele serbärii, a a­­mänat festivitäfile pentru zilele de 7 si 8 Decembrie. Reluarea intensivä a activitätii comerciale, datoritä recoltei mulfu­­mitoare de anul acesta, va inlesni marelui port dunärean sä serbeze cu un fast gi mai mare data istori­­cä scumpä, fiind pe aiurea.—gi deci adoptatä gi de noi,— sä se organizeze aga zise «säptämini: ale mamelor, ale co­­piilor, ale florilor, ale politefii, ale caritäfii gi nu mai gtim ce, iatä cä parchetul de Ilfov a organizat­­ma, originalä, gi amimé «säptämina tri­­pourilor»..» Era gi vreme- intr’o razä de douä sute de metri, pornitä din piata Teatrului National, functionau, du­pä o socotealä sumarä a unui cu­­noscätor, in afarä de marile cercuri bucuregtene cunoscute (vreo gase), nu mai puf­in de gaisprezece de ase­menea case in care «se juca in mod obignuit pe bani» — cum zice, In mod pejorativ, codul penal. Intre celelalte säptämini si aceas­ta, a parchetului de Ilfov, o micä deosebire: ea nu era organizatd pentru a promova asemenea «insti­­tufiuni», ci a urmärit numai o he­­catombä a tripourilor. Ceva care se aseamänä cu «säptämina» biblicä a lui Irod, un fel de masacru... nu insä al inocenfilor, sala din palatul Carfii Romanesti se va deschide la 2 Noembrie expo­­zifia pictorului Schweitzer-Cumpä­­na, care expune o serie de pänze din Grecia, Turcia, Macedonia si Roma­nia. Expozitia va sta deschisä pana la 16 Noembrie. PROTESTE vehemente a starnit in coloanele lui «Jewish Morning Journal» din New-York stirea inventatä data de un ziar minoritar de la Chiginäu, cä printr’un ordin surprinzätor «func­­tionarii» evrei au fost eliminati din toate birourile armatei. Autoritäfile noastre au dezminfit la vreme gti­rea). Cateva zile mai tarziu insä, ace­­lag ziar, grafie intervenfiei d-lui Ro­senthal, atagatul nostru de presä la New-York a rectificat gtirea, recu­­noscand inaintatea ei. SOVIETELE AU LU­AT tarag mäsuri contra lui Dumnezeu. O academie a luat f­iintä la Mos­­cova, cu scopul de a educa tineri­­mea conform cu principiile gliin­tifice ale liberei cugetäri»... Se pare cä Dumnezeu continuä sä fie un inamic primejdios pentru regimul Aovarägului» Stalin, de vreme ce somnul conducätorilor co­­munisti e tolburat de marea lui prezentä, neväzutä dar puternicä in Rusia. Acum doi ani aceleagi Soviete au inscenat un proces, cu toate forma­­litätile procedurii judiciare, tot lui Dumnezeu. Avocatii marelui incul­pat au avut ordin sä nu punä prea mare stäruintä si pasiune in apä­­rare — gi Dumnezeu a fost condam­nat cu sentintä definitiva ca bur­gh­ez gi imperialist. Suveranul Cerurilor trebue sä fi adresat aspre musträri lui Lenin, acolo unde se aflä, pentru elevii prosti care i-au mogtenit opera. Se pare cä «tovarägul Lenin» n'a cetit pe Baudelaire — care afirma cu convingere — cä «Dumnezeu este sin­gurul suveran care poate domni färä sä fie obligat, mäcar, sä exis­­te».... Independent,a Romana constata, pe un ton Unic, cä «Suedia moderna s’a schimbat mult» — nu mai este ceea ce inv­afase Benessori cä ar fi regatul regeim Gustav.­Se poate. Dar ceace este mai ciudat, este cä nu numai Suedia s'a schimbat, dar gi — sä-fi faci crucea­­— ofi­­ciosul liberal. Si minunea aceasta a sävärgit-o, vai, nimeni altul decät d. Ivar Krueger, monopolizatorul comer­­tului de chibrituri, din aproape hitreaga Europa, acel pe care, a­­cum cateva luni, Independents il denutira tuturor sufletelor trico­lore din tara noasträ ca pe un a­­cap­arator al chibritului national. Da, d. Ivar Krueger, omul cu «milioanele singular active», a devenit deodatä un binefäcätor al omenirei, un viitor Infiinfätor de premii «Nobel»......care nu va produce surprize dezagreabile. Surpriza agreabilä, p­e care ne-o procura neagteptata obiectivitate stabilizare este pe punctul de a fi a oficiosului d-lui V. Brätianu, inch­eiat. Degeaba s’au sträduit atunci cu­­noscätorii in materie sä arate cä este pentru noi. FIUL D-LUI BETHLEN sperantele sunt exagerate gi ca, chiar daca imprumutul si stabli­­zarea vor fi intr’adevar realizate, nu era nici un motiv serios de a agtepta o crestere atat de formida­­bila a­­valoarei actiunilor. Socotim reamintirea acestor fap­­te ca foarte necesare pentru jude­­carea cu obiectivitate a evenimen­­telor de acum din Bursa noasträ. Se vorbes­te in ultimul timp, mai mult decat se cuvine, de «dezastrul» actionarului roman sau de «scäde­­rea catastrofalä» a valorilor de Bursä. Sgomotul ce se face pe a­­aceastä ch­estiune impiedecä pe cei mai mul­ti sä priveascä situatia cu obiectivitate. In realitate, scäderile sunt mai putin importante decat se afirmä, cäci in cazul a catorva actiuni, re­prezentärii intreprinderi cu o si­­tuatie deosebit de grea sau numai obiectul unui val de neincredere, trebue sä formeze criteriul de ju­­decatä. Dacä ne-am lua obiceiul sä ur­­märim asemenea chestiuni — a§a cum face lum­ea in apus — pe bazä de fapte certe gi serios expuse — am vedea cä in realitate nivelul cursurilor este acum la noi mult mai urcat decat a fost in ultimii 4-5 ani, exceptänd perioada scurtä din vara anului trecut. In Buletinul de informatii al Bäncii Nationale se gäsesc tablouri amänunt­e cu in­dicele tuturor va­lorilor cotate la Bursa noasträ si din ele se poate vedea cä in afarä de actiunile societätilor de petrol toate celelalte coteazä fault mai sus decat in anii anteriori. Apoi, nici chiar toate actiunile societätilor petrolifere nu stau de­­opotrivä de prost, cäci in ciuda crizei serioase prin care trece in­dustria de petrol de pretutindeni, ca gi cea dela noi, intreprinderile constituite pe baze serioase gi bine conduse se bucurä de increderea deplinä a acfionarilor. Cele ce se petrec dar acum cu u­­nele din actiunile societätilor de petrol nu trebuie sä fie luate drept unitate de mäsurä pentru aprecie­rea tuturor valorilor mobiliare ro­­mänesti. In mijlocul crizei gene­rale , cäci oricät de insemnate­­siint ameliorärile survenite in ul­timul timp, criza incä persistä — cazurile ce servesc multora de e­­xemplu al «dezastrului» din Bursä sunt produsul unor gregeli cari nu puteau sä nu se räzbune. Poate cä lumea detinätorilor de actiuni pedepseste mai aspru decät se cuvine — mai cu seamä cä lo­vette in eine nu meritä a­gregeiile comise, insä nu putem crede depar­­te momentul cänd relele cari in­­tretin starea de spirit de acum igi vor gäsi leacul cuvenit. Partea sä­­­­nätoasä din intreprinderile azi in discredit va trebui sä reaclioneze gi sä se angajeze pe calea fireascä la care ii indeamnä procesul gene­ral de insänätogire economicä a tärii. D. A. C. CUZA BRAILA MODA LA «ILEANA». O NOTA­RI1NA Ori cari au fost luptele politice dintre noi §i mai ales, oricat au fost ele de incordate, in ce priveste po­litica externä, partidele au pästrat mai totdeauna o atitudine civiliza­­tä, orideeäteori s’a ivit prilejul. De la acest bun obicei, care este in acelas timp §i folositor, s’a abä­­tut o clipä partidul liberal. In timpul guvernärii de panä a­­cum a national-täränistilor, parti­dul liberal a evidentiat in mai multe ränduri, aceastä abatere. Iatä insä cä vizita d-lui Zaleski, ministrul de ixterne al Poloniei, la Bucure§ti, a dat prilej partidului liberal sä reia­­vechiul obicei, — abandonat in ultima vreme. La banchetul oferit distinsului oaspe polou, in saloanele ministe­rului de externe, partidul liberal a fost reprezentat prin d-nii Duca Argetoianu , o notä bunä pe care trebue sä o mamim partidului liberal in ati­­tudinea lui actualä. Ne gräbim cu atat mai mult sä subliniäm acest gest cu cat consta­­täm cä aceastä mentalitate euro­­peanä se manifesteazä §i in alte cercuri ale partidului liberal. Astfel, fostul ministru al Justi­­tiei, d. I. Th. Florescu, §eful orga­­nizatiunii politice liberale a Capi­­talei, publicä in ultimul numär al revistei sale La Roumanie Nouvelle un articol din cele ma»i entusiaste la adresa oaspetelui nostru, premie­rul Republicei polone, din care ex­­tragem urmätoarele randuri: «Nu este nici o indoialä, cä a­­ceastä vizitä a d-lui Zaleski la Bu­­cure$ti va fi un punct de plecare al unei ere noui, in care se vor pre­­ciza si se vor stabili definitiv, acordurile cari trebuesc sä lege cele douä natiuni. Romania este cu atat mai mult multumitä de Po­lonia, cu cat aceasta, de curand, a tinut sä-i dovedeascä sinceritatea prieteniei sale, dejucänd planurile abile ale Rusiei Sovietice, care cänd cu propunerea Litvinov, ur­­märea poate nu atät intronarea päcii universale, cät dezacordul intre douä popoare vecine ?i prie­­tene. « Sunt acestea tot atätea motive pentru ca Romania sä iubeascä Polonia §i ca aceasta sä-i räspun­­dä. In aceastä caldä atmosferä de prietenie si de nädejde comunä, uräm impreunä cu intreaga nati­­une romänä, bun venit reprezen­­tantului Poloniei». Randurile d-lui Florescu ilus­­treazä acel fel de manifestare po­liticä pe care suntem multumiti sä-l releväm. Campanii liberale In chestiunile de politicä externa | cum ar putea fi utilizate aceste !! — «kninnl A /InHAnla „l,I A. CmnnmnSir­ »-« 1­ 0 O T •• *1 Hill'll Paf liberalii au pästrat o decenta, rele­vatä la un moment dat chiar de d. Mironescu. Ziarele lor s’au ferit sä facä publicitate scandaloasä de opozitie pathname, pe aceastä tem­a. De la o vreme insä, probabil din cauza alterärii materialului infla­­mant, presa partidului liberal a tre­­cut peste marginile acestei atitu­­dini cuviincioase. Chestiunile de politicä externä sunt vänturate astäzi in presa d-lui Vintilä Brätianu cu aceiasi usu­­rintä cu care s’a vorbit — la tim­pul lor — de «invräjbirea fratlor romäni» sau de alt subiect glorios de opozitie exasperatä. Cea mai recentä campanie a fost dusä de oficioasele liberale pe ches­­tiunea optandior unguri. Sträduintele guvernului de a im­pune in aceastä problemä punctul de vedere al Romäniei — cel drept $i echitabil — concedem §i noi cä nu puteau fi apreciate de buna-cre­­dinfä a liberalilor. In lumina rezultatelor obtinute panä acum de d. Mironescu §i de d. Titulescu, ne asteptam insä sä se spulbere toate pretinsele ingri­­joräri pentru interesele lor“* Totu§i, liberalii n’au voit sä ju­­dece problema optandior nici in lumina rezultatelor. Au insinuat mai intai cä delega­­tii cari au reprezentat Romania in negocierile ce au avut loc la Aba­­zzia, San­ Remo $i Viena, au fäcut anumite concesiuni, mentionate in cateva procese verbale inch­eiate a­­colo, §i ca aceste procese verbale, manuite cu abilitate de reprezen­­tantii Ungariei, fac imposibile tra­­tativele ce se duc acum la Paris. Un comunicat al ministerului de externe a desmhitit aceasta insi­nuare, §i a pus lucrurile la punct. Liberalii au räspuns prin Viito­­rul cä in tot caml delegatii un­­guri au incheiat singuri acest© pro­cese­­verbale. Dar nu ni s’a spus acte im­potriva noasträ, §i intru cat prejudiciazä eie punctul de vedere al Romaniei, in problema optandior. Liberi sunt Ungurii sä prezinte orice acte in susf­inerea pretentiu­­nei lor. Le-au cules §i le-au incheiat singuri. Alt prilej pentru presa liberalä sä atace pe aceastä chestiune: gu­vernul §i delegatia romaneascä au omis in cursul negocierilor, ba chiar au renunt­at la principiul compen­­satiunii indemnizärilor benevole ce eventual s’ar acorda optantilor cu reparatiile ungare. Un comunicat al ministerului de externe a desmintit §i aceasta näs­­cocire. Presa liberalä nu a­pua nici de data aceasta punct. Campania in chestiuiea optanfi­lor se duce §i astazi, de$i pe teme­­iul acelorasi date false, §i de amin­tite in atatea randuri. Dar iatä cä in ultimul timp sur­­vine ceva neagteptat: §eful delega­tiunii ungare care a luat parte la negocierile cu reprezentanti no§tri, publica intr’un ziar din Budapesta un articol in care recunoa^te cä gu­vernul roman §i delegatii säi au sustinut principiul compensatiunii, §i cä Ungaria l-a acceptat, dar ne­­intelegerea s’a ivit pe altä ches­­tiune. Romania cerea compensatiunea cu reparatiile datorite de Ungaria Si inainte, $i dupä 1943, pe cand panelul de vedere unguresc a fost ca aceastä compensatiune sä nu se facä decat pänä in 1943, pentru ca dupä aceastä datä Ungaria sä nu mai aibä nimic de plätit. Cel putin aceste amänunte date de reprezen­­tantul pärtii adverse, ar putea lä­­muri pe liberali. Campania nesocotitä ce o duc de atäta timp nu poate avea nici mä­car un succes ieftin, cu care desi­­gur s’ar mulumi d. Vintilä Brätia­­nu, viitor titular — dupä cat se pare — la Palatul Sturza. NOTE Revolutiile Valahiei A apärut un foarta interesant volum: «Revolutiile Valahiei» de Anton-Maria del Chiaro Fiorentino, in romane§te de d. S. Cris-Cristian, cu o introducere de d. N. Iorga . .In aceastä introducere, d-sa aratä cä, ceiace a fost Dimitrie Cantemir pentru Moldova, a fost Del Chiaro pentru Tara Romineascä — redind cu aceiasi price­­pere nu numai istoria, dar viata de toate zilele a unei pärti din tara noasträ. Del Chiaro redä ta­bloul Valahiei inainte de epoca fanariotä, cu toate amänunteles dela port, case 91 pinä la obiceiurile de bo­­tez, nuntä, Inmormän­tare... Autorul ne poartä pareä de minä prin casele täränesti §i prin incäperile dela Curte cu mese vesele Si cu simple ceremonii. Dar acest om cu ochiu ager a prins, subt diverse aspecte, Si caracterul domi­nant al poporului — caracter care, cu toatä trecerea de timp, a rämas in mul­te privinti acelasi. Descoperim in timpurile trecute otär­­gia multor näravuri de azi. Del Chiaro a fost displäeut surprins de prostul obiceiu al injuräturii. Auto­­cul a auzit copii de 7—8 ani, care du- * ceau cäläri caii la päscut, si care — cind vre-un cal se abätea din drum — 11 rechemau «cu injuräturi triviale». Dacä nu reuseau, ei incepeau sä plängä Si «continuau pomelnicul de injuräturi obscene, färä insä sä le cunoascä intele- s­ul» «In popor, — urmeazä Del Chiaro, — pärintii t«i doprind copiii cu injurä­turi, si se delecteazä cind acestia des­­curcä primele silabe din expresii tri­viale, mägulindu-se chiar cind combinä noi injuräturi. In timpul celor sapte ani de sedere in Valahia, n’am avut o­­cazia sä aud ca cineva sä fi fost pe­­depsit pentru injuräturi, fie de cätre instantele judiciare sau de cele biseri­­cesti». Iatä de unde vin injuräturile — si incä mai dedeparte­.. Bätaia vine deasemeni din adine tre­cut. Del Chiaro a väzut pe omul bfitut din porunca boerului, venind la boer, särutindu-i mina si fägäduindu-i cä nu va mai repeta gresala fäcutä. Fatä de neopunerea popularä la blrni — biciul a continuat sä loveascä. Multe lucruri instructive se gäsesc in cartea lui Del Chiaro, carte in care d­r. Crist-Cristian —* «färä a fi un profe­­sor si un erudit», dupä expresia d-lui Iorga — «a pus atita muncä, «atita dra­­goste si o oarecare jertfä bäneascä». im­­ samn Oficioasele opozitiei se intrec in a critica sanctiunile guvernului, in special in chestia Lupenilor. Eie de­­natureaza faptele gi trag concluzii fundamental false. Sanctiunile date de guvern s'au intemeiat pe fapte, pe anchete fa­­cute la­ fata locului, pe concluzii scrise puse de cei cari au anchetat gi, cari sunt mai presus de orice bä­­nuialä. Sancfiuni drepte, cinstite gi cu e­­liminarea desävärgitä a interesului politic de partid. Aga se gi explicä, de ce sanctiu­nile guvernului nu au fost date de cat dupä o matura chibzuintä. Pri­­peala nu este o metodä in asemenea ocaziuni. Ne intrebäm insä, dacä­­presa li­beralä are autoritatea moralä, sä critice sanctiunile date de guvern ? In timpul guvernärile liberale de dureroasä aducere aminte, s’au pe­­trecut in tarä o seamä de fapte, mai grave sau mai pufin grave. Sä amintim de 13 Decembrie 1918? Sä amintim fraudele petrolifere de la Dambovita ai cäror autori prin­cipali sunt gi astäzi membri ai par­tidului liberal ? Sä amintim de pa­namarul Ferro­ chimicei ? De dezas­­trul de la Pirotechnie care a cauzat statului pierdere de miliarde gi dupä ani de agteptare, in loc de sancfiuni impotriva vinovafilo,. s’a scos la ivealä un leit-motiv de aruncare a dezastrului in spinarea razelor ul­­tra-violete ? Sä amintim de faimoa­­sele pagapoarte, sau de Oradea Ma­re ? Sä mai amintim de chestia Ca­­lantzis ? Sä mai amintim de per­misul Szekeres? De ucider­ea bie­­tului Berberiche gi de maltratarea ministrului Halippa ? Cam­ au fost sanctiunile aplicate de guvernul liberal in toate aceste turpitudini, in afarä de o calculatä tergiversare a cercetärilor, pentru ca sä le ajungä vre­un act de cle­­mentä regalä care sä le steargä pe veci ? Opinia publicä nu este nici aga de naivä, nici aga de lipsitä de memo­­rie, ca sä nu’gi aminteascä bine, cä sub trecut­ele regimuri liberale sanc­­fiunea era inexistentä. Dacä este aga — gi aga este — ne intrebäm cu toatä nedumerirea gi impreunä cu intreaga opinie pu­blica a tarei, cu ce autoritate mo­ralä incearcä presa liberalä sä cri­tice sanctiunile date de guvern, sanctiuni cari au venit dupä ce toate elementele de culpabilitate au fost bine stabilite? w •• (omeiraru alipirii Ardeanului te de frate, lucru cunoscut de altfel, consacrat in studiul d-lui Moisil, din urmätorul citat pe car­e il face din V. Lazär: Räzboiul unirii: «Zeci §i zeci de mii de ardeleni re­­fugiati in Romania veche erau im­­brati§ati cu cäldurä, sprijiniti, cin­­stiti. In conferinte, apoi in cär(iie de scoalä se spunea mereu de asu­­pririle care le indurä Romäniii din Ardeal §i de datorinta de a-i scäpa cänd va suna ceasul, chiar §i cu arma in mänä. Si intr’adevär cänd a sunat ceasul, romanii din Roma­nia veche, crescun timp indelungat cu ideia de a desrobi pe fratii lor, au pus cu infläcärare mana pe ar­me, pentru liberarea Ardealului ?i a Bucovinei, apoi a Basarabiei». Cu o särguintä, vrednicä de lau­­dä d. I. Moisil a alcätuit o biografie a tuturor ardelenilor stabiliti in tarä, care au ocupat functiuni in cler, armatä, magistraturä, invft­­mänt sau care au imbr&tisat profe-Primim la redact­ie al treilea vo­­lum din vasta lucrare Transilvania, Banatul, Grigana, Maramuregul, 1918—1928, lucrare de amintire a zece ani dela alipirea acestor provincii la vechiul regat. Monumentala lucrare a apärut sub ingrijirea §i supravegherea unui comitet de redactie, sub presiden­­tia d-lui D. Gusti, avand ca secretar pe d. Emanoil Bucutä. Volumul trei, tipärit cu aceia^i elegantfi ?i ingrijire tehnicä in ate­­lierele «Culturii Nationale» reune§te importante studii datorite d-lor R. V. Seton-Watson, marele prieten al romänilor, care i?i publicä Primele impresii din Transilvania (1906­­); Iuliu Moisil: Romänii ardeleni din vechiul Regat si act­ivit­a­tea lor pänä la räzboiul intregirii neamului; George Moreanu despre Luptele de emancipare ale romänilor din Ar­acul in lumina europeanä, studiu despre care am avut prilej sä ne o , « .. . sium libere, distingandu-se unu din cupäm. d. 0. Moml despre Monetele I . .. .. m „ I ei*ajungand la multe situatiumi so­impäratului Traum, precum gi un I _ . ... . interesant studiu al profesoarei din Lille, d-na G. Vergez-Tricom despre Regiunile naturale gi unitatea Ba­­natului romanesc. D. V. Gornea pu­­blicä de asemeni un articol intitu­­lat: Tara Fägaragului in luptele politice din Ardeal Acest al treilea volum cuprinde gi indicele alfabetic de nume — oa­­meni gi locuri — din cele trei vo­lume care formeazä colectia intrea­­gä a operii ce s’a tipärit cu prilejul comemorärii a zece ani dela alipi­rea Transilvaniei. Foarte interesat le­gi pline de a­­mänunte inedite, impresiile d-lui Watson, acest prieten nedesmintit al romänilor.­ D. Iuliu Moisil, in studiul säu in­­titulat «Romänii ardeleni din ve­chiul regat si activitatea lor pänä la räzboiul intregirii neamului» ne o­­ferä pretioase inf­orma­tiuni despre activitatea desfäguratä in vechiul regat, pe diverse campuri de acti­vitate de romänii ardeleni, stabiliti in tarä. Aci erau primiti cu dragos­­sS,­. d­ale. E cu atat mai interesant acest fapt, cu cat se gäsesc gi nume de in­stitutori, cum e de pildä al lui Go­­man Vidrighin, fostul director al geoalei primare No. 1 din Fälticeni. Pentru cercetätori, dealtminteri ca gi pentru ori­cine vrea sä gtie cum s’a fäcut infiltratia inainte de räz­­boi, studiul d-lui I. Moisil prezintä cu adevärat o utilitate socialä si na­­tionalä. Cu drept cuvant, domnia sa a pu­­tut incheia studiul säu cu urmätoa­rele randuri:­­ «Din cele expuse aici rezultä cu­ Ardelenii gi-au dat in mare parte m­unca lor pentru ridicarea neamu­lui in vechiul regat, contribuind in toate ramurile activitätii publice gi au format incetul cu incetul o opi­­nie publicä nationalistä mai puter­nicä gi in sensul Unirii intregului Neam, intr’un Stat national. Multi din Ardelenii cu dare de mänä au fäcut fundatiuni in scop de a ajuta pe tinerii sǎraci la studii gi de or pentru ridicarea si intärirea Nea­mului». Defilarco dela Comparand —est­e N. D. Dinu Brätianu: — Bine-afi venit! Otuscelul care nu ne-a trimis in Parlament vä salutä...

Next