Dreptatea, noiembrie 1929 (Anul 3, nr. 620-645)
1929-11-01 / nr. 620
3 Lei 1 Anul 111 No. 620 c. vincit 1 Noemone 1929 4 PAG1NI IAH Obbb * • i'» . 8 lunl • $ 3 luni • £4 1000 500 DOBLO In 3TRAINATATE fflVAIATOa, fBEBfl o SATOD na an ..... 750 6 leut § t • • • 375 3 luni • • • • # 200 REDACTIA $1 ADMINISTRATE: BllCURE$TI.*Calea Victoriei 49, Eta) TELEFON! Direcfln 379/41 Redact. 313/64 Ad-tis 88/60 ANUNTURI COMERCIALE I Sa primaac diract la Ad-Uaslmulul, «I la leata agandila da publicitata dia larl3 Lei „Chibriturile suedeze nu amenintä sä pue foe Europei“ — constata „LTndépendance Roumaine4. Iar noi vom constata cä $i imaginafiunea tricolorä §i inflamabilä a liberalilor, pare a fi azi la adäpost de un asemenea pericol. -xxooxx BURSA| Migcarea cursului ac^iunilor §i general al valorilor de Bursä este pretutindeni refractarä oricärei influente sau consträngeri din afarä de Bursä. Cele ce se petrec acum la New-York gi la principalele Burse apusene aratä cät de putin efect au mäsurile regulatorii, chiar cand sunt sprijinite de puternice mijloace financiare. In afarä de faptul cä de cele mai multe ori, scäderea sau urcarea cursurilor este provocatä de evenimente economice de ordin general cari nu pot fi influentate de azi pe maine, pe cale artificialä, mai este si nepreväzutul obignuit in psihologia multimii, care se potriveste gi massei detinätorilor de actiuni gi efecte. Din acest punct de vedere este incä proaspätä in memoria tuturor specula degantatä care s a desläntuit prin Mai-Iunie anul trecut, atunci cand guvernul liberal a fäcut sä se creadä cä improfmutul de primul ministru al Ungariei a fost judecat de tribunalul corecfional din Budapesta, pentrucä a iegit pe teren in urma unui diferend avut la un bar cu un tanär. Tribunalul, apreciind cä tanärul Bethlen era finut de obligatiile sociale sä accepte duciul, pentru cä in joc era onoarea unei doamne, l-a condamnat numai la trei zile inchisoare. Sentinta fiind definitiva, tanärul conte a fost invitat la inchisoare spre a-gi executa osanda. Ungurii fin dupä cum se vede, sä se utie cä «mai sunt judecätori gi la Budapesta»... este färä milä. Urmänd — ce ciudat! — pilda lui Shylock, marele maestru al Ligii apärärii nationale creatine tine morfig sä obfinä o jumätate de oca de carne din trupul Ateneului popular Tätäragi, sub forma lichidärii juridice a ccestei societäfi care §i-a implinit termettul de viatä fixat prin statute. D. A. C. Cuzaeste ireductibil. Degi acest Ateneu popular s’a dezvoltat, in zece ani de viatä, de$i s’a arätat viabil util pe calea vulgarizärii gtiinfei $i räspindirei cioiturei in mase, gerul antisemifilor cere cu perseverenfä lichidarea «juridicä» a societäfii, care trebuia sä serbeze centenarul fandafiunii sale, ca prag, nefiind gata cu preparativele serbärii, a amänat festivitäfile pentru zilele de 7 si 8 Decembrie. Reluarea intensivä a activitätii comerciale, datoritä recoltei mulfumitoare de anul acesta, va inlesni marelui port dunärean sä serbeze cu un fast gi mai mare data istoricä scumpä, fiind pe aiurea.—gi deci adoptatä gi de noi,— sä se organizeze aga zise «säptämini: ale mamelor, ale copiilor, ale florilor, ale politefii, ale caritäfii gi nu mai gtim ce, iatä cä parchetul de Ilfov a organizatma, originalä, gi amimé «säptämina tripourilor»..» Era gi vreme- intr’o razä de douä sute de metri, pornitä din piata Teatrului National, functionau, dupä o socotealä sumarä a unui cunoscätor, in afarä de marile cercuri bucuregtene cunoscute (vreo gase), nu mai pufin de gaisprezece de asemenea case in care «se juca in mod obignuit pe bani» — cum zice, In mod pejorativ, codul penal. Intre celelalte säptämini si aceasta, a parchetului de Ilfov, o micä deosebire: ea nu era organizatd pentru a promova asemenea «institufiuni», ci a urmärit numai o hecatombä a tripourilor. Ceva care se aseamänä cu «säptämina» biblicä a lui Irod, un fel de masacru... nu insä al inocenfilor, sala din palatul Carfii Romanesti se va deschide la 2 Noembrie expozifia pictorului Schweitzer-Cumpäna, care expune o serie de pänze din Grecia, Turcia, Macedonia si Romania. Expozitia va sta deschisä pana la 16 Noembrie. PROTESTE vehemente a starnit in coloanele lui «Jewish Morning Journal» din New-York stirea inventatä data de un ziar minoritar de la Chiginäu, cä printr’un ordin surprinzätor «functionarii» evrei au fost eliminati din toate birourile armatei. Autoritäfile noastre au dezminfit la vreme gtirea). Cateva zile mai tarziu insä, acelag ziar, grafie intervenfiei d-lui Rosenthal, atagatul nostru de presä la New-York a rectificat gtirea, recunoscand inaintatea ei. SOVIETELE AU LUAT tarag mäsuri contra lui Dumnezeu. O academie a luat fiintä la Moscova, cu scopul de a educa tinerimea conform cu principiile gliintifice ale liberei cugetäri»... Se pare cä Dumnezeu continuä sä fie un inamic primejdios pentru regimul Aovarägului» Stalin, de vreme ce somnul conducätorilor comunisti e tolburat de marea lui prezentä, neväzutä dar puternicä in Rusia. Acum doi ani aceleagi Soviete au inscenat un proces, cu toate formalitätile procedurii judiciare, tot lui Dumnezeu. Avocatii marelui inculpat au avut ordin sä nu punä prea mare stäruintä si pasiune in apärare — gi Dumnezeu a fost condamnat cu sentintä definitiva ca burghez gi imperialist. Suveranul Cerurilor trebue sä fi adresat aspre musträri lui Lenin, acolo unde se aflä, pentru elevii prosti care i-au mogtenit opera. Se pare cä «tovarägul Lenin» n'a cetit pe Baudelaire — care afirma cu convingere — cä «Dumnezeu este singurul suveran care poate domni färä sä fie obligat, mäcar, sä existe».... Independent,a Romana constata, pe un ton Unic, cä «Suedia moderna s’a schimbat mult» — nu mai este ceea ce invafase Benessori cä ar fi regatul regeim Gustav.Se poate. Dar ceace este mai ciudat, este cä nu numai Suedia s'a schimbat, dar gi — sä-fi faci crucea— oficiosul liberal. Si minunea aceasta a sävärgit-o, vai, nimeni altul decät d. Ivar Krueger, monopolizatorul comertului de chibrituri, din aproape hitreaga Europa, acel pe care, acum cateva luni, Independents il denutira tuturor sufletelor tricolore din tara noasträ ca pe un acaparator al chibritului national. Da, d. Ivar Krueger, omul cu «milioanele singular active», a devenit deodatä un binefäcätor al omenirei, un viitor Infiinfätor de premii «Nobel»......care nu va produce surprize dezagreabile. Surpriza agreabilä, pe care ne-o procura neagteptata obiectivitate stabilizare este pe punctul de a fi a oficiosului d-lui V. Brätianu, incheiat. Degeaba s’au sträduit atunci cunoscätorii in materie sä arate cä este pentru noi. FIUL D-LUI BETHLEN sperantele sunt exagerate gi ca, chiar daca imprumutul si stablizarea vor fi intr’adevar realizate, nu era nici un motiv serios de a agtepta o crestere atat de formidabila avaloarei actiunilor. Socotim reamintirea acestor fapte ca foarte necesare pentru judecarea cu obiectivitate a evenimentelor de acum din Bursa noasträ. Se vorbeste in ultimul timp, mai mult decat se cuvine, de «dezastrul» actionarului roman sau de «scäderea catastrofalä» a valorilor de Bursä. Sgomotul ce se face pe aaceastä chestiune impiedecä pe cei mai multi sä priveascä situatia cu obiectivitate. In realitate, scäderile sunt mai putin importante decat se afirmä, cäci in cazul a catorva actiuni, reprezentärii intreprinderi cu o situatie deosebit de grea sau numai obiectul unui val de neincredere, trebue sä formeze criteriul de judecatä. Dacä ne-am lua obiceiul sä urmärim asemenea chestiuni — a§a cum face lumea in apus — pe bazä de fapte certe gi serios expuse — am vedea cä in realitate nivelul cursurilor este acum la noi mult mai urcat decat a fost in ultimii 4-5 ani, exceptänd perioada scurtä din vara anului trecut. In Buletinul de informatii al Bäncii Nationale se gäsesc tablouri amänunte cu indicele tuturor valorilor cotate la Bursa noasträ si din ele se poate vedea cä in afarä de actiunile societätilor de petrol toate celelalte coteazä fault mai sus decat in anii anteriori. Apoi, nici chiar toate actiunile societätilor petrolifere nu stau deopotrivä de prost, cäci in ciuda crizei serioase prin care trece industria de petrol de pretutindeni, ca gi cea dela noi, intreprinderile constituite pe baze serioase gi bine conduse se bucurä de increderea deplinä a acfionarilor. Cele ce se petrec dar acum cu unele din actiunile societätilor de petrol nu trebuie sä fie luate drept unitate de mäsurä pentru aprecierea tuturor valorilor mobiliare romänesti. In mijlocul crizei generale , cäci oricät de insemnatesiint ameliorärile survenite in ultimul timp, criza incä persistä — cazurile ce servesc multora de exemplu al «dezastrului» din Bursä sunt produsul unor gregeli cari nu puteau sä nu se räzbune. Poate cä lumea detinätorilor de actiuni pedepseste mai aspru decät se cuvine — mai cu seamä cä lovette in eine nu meritä agregeiile comise, insä nu putem crede departe momentul cänd relele cari intretin starea de spirit de acum igi vor gäsi leacul cuvenit. Partea sänätoasä din intreprinderile azi in discredit va trebui sä reaclioneze gi sä se angajeze pe calea fireascä la care ii indeamnä procesul general de insänätogire economicä a tärii. D. A. C. CUZA BRAILA MODA LA «ILEANA». O NOTARI1NA Ori cari au fost luptele politice dintre noi §i mai ales, oricat au fost ele de incordate, in ce priveste politica externä, partidele au pästrat mai totdeauna o atitudine civilizatä, orideeäteori s’a ivit prilejul. De la acest bun obicei, care este in acelas timp §i folositor, s’a abätut o clipä partidul liberal. In timpul guvernärii de panä acum a national-täränistilor, partidul liberal a evidentiat in mai multe ränduri, aceastä abatere. Iatä insä cä vizita d-lui Zaleski, ministrul de ixterne al Poloniei, la Bucure§ti, a dat prilej partidului liberal sä reiavechiul obicei, — abandonat in ultima vreme. La banchetul oferit distinsului oaspe polou, in saloanele ministerului de externe, partidul liberal a fost reprezentat prin d-nii Duca Argetoianu , o notä bunä pe care trebue sä o mamim partidului liberal in atitudinea lui actualä. Ne gräbim cu atat mai mult sä subliniäm acest gest cu cat constatäm cä aceastä mentalitate europeanä se manifesteazä §i in alte cercuri ale partidului liberal. Astfel, fostul ministru al Justitiei, d. I. Th. Florescu, §eful organizatiunii politice liberale a Capitalei, publicä in ultimul numär al revistei sale La Roumanie Nouvelle un articol din cele ma»i entusiaste la adresa oaspetelui nostru, premierul Republicei polone, din care extragem urmätoarele randuri: «Nu este nici o indoialä, cä aceastä vizitä a d-lui Zaleski la Bucure$ti va fi un punct de plecare al unei ere noui, in care se vor preciza si se vor stabili definitiv, acordurile cari trebuesc sä lege cele douä natiuni. Romania este cu atat mai mult multumitä de Polonia, cu cat aceasta, de curand, a tinut sä-i dovedeascä sinceritatea prieteniei sale, dejucänd planurile abile ale Rusiei Sovietice, care cänd cu propunerea Litvinov, urmärea poate nu atät intronarea päcii universale, cät dezacordul intre douä popoare vecine ?i prietene. « Sunt acestea tot atätea motive pentru ca Romania sä iubeascä Polonia §i ca aceasta sä-i räspundä. In aceastä caldä atmosferä de prietenie si de nädejde comunä, uräm impreunä cu intreaga natiune romänä, bun venit reprezentantului Poloniei». Randurile d-lui Florescu ilustreazä acel fel de manifestare politicä pe care suntem multumiti sä-l releväm. Campanii liberale In chestiunile de politicä externa | cum ar putea fi utilizate aceste !! — «kninnl A /InHAnla „l,I A. CmnnmnSir »-« 1 0 O T •• *1 Hill'll Paf liberalii au pästrat o decenta, relevatä la un moment dat chiar de d. Mironescu. Ziarele lor s’au ferit sä facä publicitate scandaloasä de opozitie pathname, pe aceastä tema. De la o vreme insä, probabil din cauza alterärii materialului inflamant, presa partidului liberal a trecut peste marginile acestei atitudini cuviincioase. Chestiunile de politicä externä sunt vänturate astäzi in presa d-lui Vintilä Brätianu cu aceiasi usurintä cu care s’a vorbit — la timpul lor — de «invräjbirea fratlor romäni» sau de alt subiect glorios de opozitie exasperatä. Cea mai recentä campanie a fost dusä de oficioasele liberale pe chestiunea optandior unguri. Sträduintele guvernului de a impune in aceastä problemä punctul de vedere al Romäniei — cel drept $i echitabil — concedem §i noi cä nu puteau fi apreciate de buna-credinfä a liberalilor. In lumina rezultatelor obtinute panä acum de d. Mironescu §i de d. Titulescu, ne asteptam insä sä se spulbere toate pretinsele ingrijoräri pentru interesele lor“* Totu§i, liberalii n’au voit sä judece problema optandior nici in lumina rezultatelor. Au insinuat mai intai cä delegatii cari au reprezentat Romania in negocierile ce au avut loc la Abazzia, San Remo $i Viena, au fäcut anumite concesiuni, mentionate in cateva procese verbale incheiate acolo, §i ca aceste procese verbale, manuite cu abilitate de reprezentantii Ungariei, fac imposibile tratativele ce se duc acum la Paris. Un comunicat al ministerului de externe a desmhitit aceasta insinuare, §i a pus lucrurile la punct. Liberalii au räspuns prin Viitorul cä in tot caml delegatii unguri au incheiat singuri acest© proceseverbale. Dar nu ni s’a spus acte impotriva noasträ, §i intru cat prejudiciazä eie punctul de vedere al Romaniei, in problema optandior. Liberi sunt Ungurii sä prezinte orice acte in susfinerea pretentiunei lor. Le-au cules §i le-au incheiat singuri. Alt prilej pentru presa liberalä sä atace pe aceastä chestiune: guvernul §i delegatia romaneascä au omis in cursul negocierilor, ba chiar au renuntat la principiul compensatiunii indemnizärilor benevole ce eventual s’ar acorda optantilor cu reparatiile ungare. Un comunicat al ministerului de externe a desmintit §i aceasta näscocire. Presa liberalä nu apua nici de data aceasta punct. Campania in chestiuiea optanfilor se duce §i astazi, de$i pe temeiul acelorasi date false, §i de amintite in atatea randuri. Dar iatä cä in ultimul timp survine ceva neagteptat: §eful delegatiunii ungare care a luat parte la negocierile cu reprezentanti no§tri, publica intr’un ziar din Budapesta un articol in care recunoa^te cä guvernul roman §i delegatii säi au sustinut principiul compensatiunii, §i cä Ungaria l-a acceptat, dar neintelegerea s’a ivit pe altä chestiune. Romania cerea compensatiunea cu reparatiile datorite de Ungaria Si inainte, $i dupä 1943, pe cand panelul de vedere unguresc a fost ca aceastä compensatiune sä nu se facä decat pänä in 1943, pentru ca dupä aceastä datä Ungaria sä nu mai aibä nimic de plätit. Cel putin aceste amänunte date de reprezentantul pärtii adverse, ar putea lämuri pe liberali. Campania nesocotitä ce o duc de atäta timp nu poate avea nici mäcar un succes ieftin, cu care desigur s’ar mulumi d. Vintilä Brätianu, viitor titular — dupä cat se pare — la Palatul Sturza. NOTE Revolutiile Valahiei A apärut un foarta interesant volum: «Revolutiile Valahiei» de Anton-Maria del Chiaro Fiorentino, in romane§te de d. S. Cris-Cristian, cu o introducere de d. N. Iorga . .In aceastä introducere, d-sa aratä cä, ceiace a fost Dimitrie Cantemir pentru Moldova, a fost Del Chiaro pentru Tara Romineascä — redind cu aceiasi pricepere nu numai istoria, dar viata de toate zilele a unei pärti din tara noasträ. Del Chiaro redä tabloul Valahiei inainte de epoca fanariotä, cu toate amänunteles dela port, case 91 pinä la obiceiurile de botez, nuntä, Inmormäntare... Autorul ne poartä pareä de minä prin casele täränesti §i prin incäperile dela Curte cu mese vesele Si cu simple ceremonii. Dar acest om cu ochiu ager a prins, subt diverse aspecte, Si caracterul dominant al poporului — caracter care, cu toatä trecerea de timp, a rämas in multe privinti acelasi. Descoperim in timpurile trecute otärgia multor näravuri de azi. Del Chiaro a fost displäeut surprins de prostul obiceiu al injuräturii. Autocul a auzit copii de 7—8 ani, care du- * ceau cäläri caii la päscut, si care — cind vre-un cal se abätea din drum — 11 rechemau «cu injuräturi triviale». Dacä nu reuseau, ei incepeau sä plängä Si «continuau pomelnicul de injuräturi obscene, färä insä sä le cunoascä intele- sul» «In popor, — urmeazä Del Chiaro, — pärintii t«i doprind copiii cu injuräturi, si se delecteazä cind acestia descurcä primele silabe din expresii triviale, mägulindu-se chiar cind combinä noi injuräturi. In timpul celor sapte ani de sedere in Valahia, n’am avut ocazia sä aud ca cineva sä fi fost pedepsit pentru injuräturi, fie de cätre instantele judiciare sau de cele bisericesti». Iatä de unde vin injuräturile — si incä mai dedeparte.. Bätaia vine deasemeni din adine trecut. Del Chiaro a väzut pe omul bfitut din porunca boerului, venind la boer, särutindu-i mina si fägäduindu-i cä nu va mai repeta gresala fäcutä. Fatä de neopunerea popularä la blrni — biciul a continuat sä loveascä. Multe lucruri instructive se gäsesc in cartea lui Del Chiaro, carte in care dr. Crist-Cristian —* «färä a fi un profesor si un erudit», dupä expresia d-lui Iorga — «a pus atita muncä, «atita dragoste si o oarecare jertfä bäneascä». im samn Oficioasele opozitiei se intrec in a critica sanctiunile guvernului, in special in chestia Lupenilor. Eie denatureaza faptele gi trag concluzii fundamental false. Sanctiunile date de guvern s'au intemeiat pe fapte, pe anchete facute la fata locului, pe concluzii scrise puse de cei cari au anchetat gi, cari sunt mai presus de orice bänuialä. Sancfiuni drepte, cinstite gi cu eliminarea desävärgitä a interesului politic de partid. Aga se gi explicä, de ce sanctiunile guvernului nu au fost date de cat dupä o matura chibzuintä. Pripeala nu este o metodä in asemenea ocaziuni. Ne intrebäm insä, dacäpresa liberalä are autoritatea moralä, sä critice sanctiunile date de guvern ? In timpul guvernärile liberale de dureroasä aducere aminte, s’au petrecut in tarä o seamä de fapte, mai grave sau mai pufin grave. Sä amintim de 13 Decembrie 1918? Sä amintim fraudele petrolifere de la Dambovita ai cäror autori principali sunt gi astäzi membri ai partidului liberal ? Sä amintim de panamarul Ferro chimicei ? De dezastrul de la Pirotechnie care a cauzat statului pierdere de miliarde gi dupä ani de agteptare, in loc de sancfiuni impotriva vinovafilo,. s’a scos la ivealä un leit-motiv de aruncare a dezastrului in spinarea razelor ultra-violete ? Sä amintim de faimoasele pagapoarte, sau de Oradea Mare ? Sä mai amintim de chestia Calantzis ? Sä mai amintim de permisul Szekeres? De uciderea bietului Berberiche gi de maltratarea ministrului Halippa ? Cam au fost sanctiunile aplicate de guvernul liberal in toate aceste turpitudini, in afarä de o calculatä tergiversare a cercetärilor, pentru ca sä le ajungä vreun act de clementä regalä care sä le steargä pe veci ? Opinia publicä nu este nici aga de naivä, nici aga de lipsitä de memorie, ca sä nu’gi aminteascä bine, cä sub trecutele regimuri liberale sancfiunea era inexistentä. Dacä este aga — gi aga este — ne intrebäm cu toatä nedumerirea gi impreunä cu intreaga opinie publica a tarei, cu ce autoritate moralä incearcä presa liberalä sä critice sanctiunile date de guvern, sanctiuni cari au venit dupä ce toate elementele de culpabilitate au fost bine stabilite? w •• (omeiraru alipirii Ardeanului te de frate, lucru cunoscut de altfel, consacrat in studiul d-lui Moisil, din urmätorul citat pe care il face din V. Lazär: Räzboiul unirii: «Zeci §i zeci de mii de ardeleni refugiati in Romania veche erau imbrati§ati cu cäldurä, sprijiniti, cinstiti. In conferinte, apoi in cär(iie de scoalä se spunea mereu de asupririle care le indurä Romäniii din Ardeal §i de datorinta de a-i scäpa cänd va suna ceasul, chiar §i cu arma in mänä. Si intr’adevär cänd a sunat ceasul, romanii din Romania veche, crescun timp indelungat cu ideia de a desrobi pe fratii lor, au pus cu infläcärare mana pe arme, pentru liberarea Ardealului ?i a Bucovinei, apoi a Basarabiei». Cu o särguintä, vrednicä de laudä d. I. Moisil a alcätuit o biografie a tuturor ardelenilor stabiliti in tarä, care au ocupat functiuni in cler, armatä, magistraturä, invftmänt sau care au imbr&tisat profe-Primim la redactie al treilea volum din vasta lucrare Transilvania, Banatul, Grigana, Maramuregul, 1918—1928, lucrare de amintire a zece ani dela alipirea acestor provincii la vechiul regat. Monumentala lucrare a apärut sub ingrijirea §i supravegherea unui comitet de redactie, sub presidentia d-lui D. Gusti, avand ca secretar pe d. Emanoil Bucutä. Volumul trei, tipärit cu aceia^i elegantfi ?i ingrijire tehnicä in atelierele «Culturii Nationale» reune§te importante studii datorite d-lor R. V. Seton-Watson, marele prieten al romänilor, care i?i publicä Primele impresii din Transilvania (1906); Iuliu Moisil: Romänii ardeleni din vechiul Regat si activitatea lor pänä la räzboiul intregirii neamului; George Moreanu despre Luptele de emancipare ale romänilor din Aracul in lumina europeanä, studiu despre care am avut prilej sä ne o , « .. . sium libere, distingandu-se unu din cupäm. d. 0. Moml despre Monetele I . .. .. m „ I ei*ajungand la multe situatiumi soimpäratului Traum, precum gi un I _ . ... . interesant studiu al profesoarei din Lille, d-na G. Vergez-Tricom despre Regiunile naturale gi unitatea Banatului romanesc. D. V. Gornea publicä de asemeni un articol intitulat: Tara Fägaragului in luptele politice din Ardeal Acest al treilea volum cuprinde gi indicele alfabetic de nume — oameni gi locuri — din cele trei volume care formeazä colectia intreagä a operii ce s’a tipärit cu prilejul comemorärii a zece ani dela alipirea Transilvaniei. Foarte interesat legi pline de amänunte inedite, impresiile d-lui Watson, acest prieten nedesmintit al romänilor. D. Iuliu Moisil, in studiul säu intitulat «Romänii ardeleni din vechiul regat si activitatea lor pänä la räzboiul intregirii neamului» ne oferä pretioase informatiuni despre activitatea desfäguratä in vechiul regat, pe diverse campuri de activitate de romänii ardeleni, stabiliti in tarä. Aci erau primiti cu dragossS,. dale. E cu atat mai interesant acest fapt, cu cat se gäsesc gi nume de institutori, cum e de pildä al lui Goman Vidrighin, fostul director al geoalei primare No. 1 din Fälticeni. Pentru cercetätori, dealtminteri ca gi pentru oricine vrea sä gtie cum s’a fäcut infiltratia inainte de räzboi, studiul d-lui I. Moisil prezintä cu adevärat o utilitate socialä si nationalä. Cu drept cuvant, domnia sa a putut incheia studiul säu cu urmätoarele randuri: «Din cele expuse aici rezultä cu Ardelenii gi-au dat in mare parte munca lor pentru ridicarea neamului in vechiul regat, contribuind in toate ramurile activitätii publice gi au format incetul cu incetul o opinie publicä nationalistä mai puternicä gi in sensul Unirii intregului Neam, intr’un Stat national. Multi din Ardelenii cu dare de mänä au fäcut fundatiuni in scop de a ajuta pe tinerii sǎraci la studii gi de or pentru ridicarea si intärirea Neamului». Defilarco dela Comparand —este N. D. Dinu Brätianu: — Bine-afi venit! Otuscelul care nu ne-a trimis in Parlament vä salutä...