Dreptatea, noiembrie 1929 (Anul 3, nr. 620-645)
1929-11-01 / nr. 620
ta flare incemanjo Plaegi Rainarla In ddcdrl PLOESTI, 30■ — Azi dimineafä la . Focul a luat nähere dela noua orele 3.30, un puternic incendiu a I distilerie de fifei §i din cauze cam izbuenit la rafinäria «Vega» situatä la bariera Väleni. Imediat au fost in§tiintate autoritätile §i pompierii, cari au sosit la fata locului. De asemenea, numerosi cetäteni alarmati de sirenele fabricilor, au venit in mare numär la locul dezastrului. ------ooxxxoo------räman a fi stabilite. El s’a intins cu repeziciune fi cu toate sfortärile fäcute, n’a putut fi incä localizat. Fiind numeroase rezervoare cu benzinä, este teama de explozii. Autoritätile ancheteazä. Pagubele sunt mari. f Guvernului Creditul agricol. Exportul argintului. Constructi de poduri Eri la orele 6 seara membrii delegatiei economice a guvernului au tinut §edinta la ministerul de industrie §i comert. Au luat parte la §edinta d-nii: Ion Mihalache ministrul agriculturii §i domeniilor, V. Madgearu ministrul industriei §i comertului §i ad-interim la finante, Pan. Halippa ministrul lucrarilor publice, Voicu Nescu, ministru ad-interim la comunicatii, dr. Ernest Ene,secretarul general al ministerului de industrie §i comert, I. Nicolau secretar gen. Delegatiunea economicä avand in vedere multele chestiuni ce urmeazä a fi examinate a hotärat sä se fie sedinte säptämänale in fiecare Miercuri la ora 6 p. m. Separatele departamente cari nu fac parte din delegatia economicä vor prezenta in prealabil, o expunere a tuturor chestiunilor ce urmeaza a fi examinate. Pe baza lor se va intocmi programul §i ordinea de zi a §edintelor viitoare. Construcfii de poduri S’a luat In discufie chestiunea constructiilor de poduri metalice. Hotararea urmand sa fie luat-o in §edinta viitoare. Exportul argintului S’a admis, In principiu, exportul argintului neprelucrat cu o taxa de export de 5% ad valorem. S’a ridicat prohibiia exportului de butoaie de fier goale, fixanduse o taxa de export de 5 lei suta de kilogram. Creditul Agricol Intrucat raportul d-lui Regard in privinta organizarii creditului agricol in Romania a fost adus la cunostinta guvernului. S’a numit o comisiune compusa din d-nii I. Lugojanu subsecretar de stat la prezidenfei, V. Potarcä, subsecretar de stat la ministerul de domenii, C. Stoicescu, director la Banca Nationalä, N. Stanescu, avocat §i Ionel Popp, deputat. Aceasta comisie va studia raportul §i va prezenta guvernului proectele necesare pentru realizarea institufiunei de credit agricol. Sedinta s’a ridicat la orele 7 jumatate. -------xxooxx------Pretul oficial al cerealelor la Bräila MIERCURI 31 Octombrie 199 Grau bun curat (80 kg. la HL) 700 lei. Grau mijlociu (77 kg. la hl.) cu pänä la 5% corpuri sträine 650 lei. Grau (75 kg. la Hl.) cu pänä la 5% corpuri sträine lei 570- 30% secarä. Secarä 425 lei. Orz (64 kg. la Hl.) cu panä la 5% corpuri sträine 400 lei. Orz de Moldova 370 lei. Oväz (42 kg. la Hl.) 300 lei. Porumb nou uscat 425 lei. (Porumbul nou jilav nu se vinde). Pasole ou§oare §i lungä 1700 lei-Fasole de Moldova §i Muntenia 1500 lei. Meiu 300 lei. Linte de mäncare 1250 lei. Kapitä sälbaticä curatä 570 lei. •---ooxrwv.-----. o Deciziunile comisiei centrale a timbrului In urma discutiunilor ce au avut loc in sedinta din 16 Oct. e. Comisiunea centrala a timbrului a decis urmatoarele: Taxele percepute prin gre?ita plicare a tarifului C. P. B., neputandu-se restitui decat expeditorului sau destinatarului care le-a platit, renuntarea la dreptul de a cere restituirea lor fäcutä de cei in drept a le reclama in favoarea celeilalte parti, constitue o cesiune de creantä supusä ca atare impozitului cuvenit pentru un astfel de act juridic. Legea timbrului nu supune la o taxä de timbru specialä fiiele registrelor societätilor cooperative ?i de ajutor mutual, ci creiazä numai pentru ele un regim de favoare impunändu-le la o cotä de o pätrime din taxa de timbru la care sunt supuse fiiele registrelor celorlali comercianti. De aci urmeazä cä odatä ce taxa de timbru de lei 3 la care filele acestor din urmä registre erau impuse a fost majoratä cu 20 la sutä Si 10 la sutä prin legiie din 1 Ianuaarie §i 21 Iulie 1929, pätrimea la care registrele cooperativelor §i ale societätilor de ajutor mutual sunt supuse, va fi calculatä in raport cu taxa de timbru astfel majorata. rafrnciite bancare din Iugoslavia Belgrad (Ceps). — Dela 1 Ianuarie 1929 panä la 30 Septembrie 1929 au fost anuntate falimentul a 10 Banci din Serbia, dintre cari 5 s’au aflat la Belgrad■ Uniunea Bäncilor din Belgrad a inaintat o petifiune ministerului de Finante, prin care insistä asupra necesitäfii modificärii legii bäncilor. BIlNCARE Banca Nationals 8000— 8100 Banca Blank 1000—1020 Banca Romäneascä, vechi 770—780 Banca Romäneascä, pui 720—730 Banca de credit Roman 900—922 Banca Galä a Tärii Romänesti 500-510 Banca de Scont a Romäniei 300-310 Banca Agricolä 140—150 Banca Comertului Craiova 725—750 Banca Comerciala Romana 825—875 Banca Viticola 285—300 Banca Minelor 90—100 Banca Cerealistilor 370—380 PETROLIFERE Soc. flstra Romána 1750—1780 Soc. Steaua Romänä 860— 830 | Soc. Speranja, vechi 1250—1300 Soc. Creditül Minier 330—340 Soc. Petrol Block 220—230 Concordia 1050—1060 I. R. D. P. 165—170 Petrol Govöra 280—300 Petrol Romänesc 365—380 Romania Petroüferä 180—190 Soc. Sirius 500—550 Soc. Subsolu! Román 100—110 Soc. Redeventa 250—260 DIVERSE Soc. de fisig. Dacia Rom. 5850-5950 Soc. Resila 570—580 Soc. Tramvaye Com. 790—800 Soc. S. R. D. 725-730 Soc. Letea, vechi, 600—620 Soc. Creditül Industrial 640—650 Soc. Clädirea Rom., pui 280—290 Soc. de flsig. Generala 2500—2550 Mica 450—460 j Carpatina 1225—1275 Creditül Carbonifer 600—625 Letea, pui 520—535 Cladirea Romaneasca, vechi 500-515 ! EFECTE §1 OBLIGflTlUNI 5‘/o Urbane Bucurejti 49.25—49.75 5»/o Scris. Func. Rurale 49.25—49.75 5 °/o Renta 1919 57.50—58 4»/o Obiig. Jud. Com. 55—56/2 5% Urbane Ia§i 47.75—48 5°/o Renta 1920 57.75—58 41/2% Obiig. Jud. Com. 58—59 5 0/0 Bonuri Casa Rurala 58—51 DEVIZE Franci Francezi 658 7/8 Lire Steriine 815.75 Dolari 166.875 Franci Belgieni 23.40 Lire Italiene 8.76 1/4 1 Franci Elvetieni 32.41 Coroane Cehoslovace 49. 42 Silingi Ilustriaci 23.50 Marci Germane 40.01 Pengő 29.23 Florini Olandezi 67.44 Drahme 2.20 Dinari 2.98 Lire Turcesti 81.—* Leve 1.23 i «D R EFtÄT EU»3 interzicerea scrbdrilor $i reprezentatiior polare Decizia ministerului de instrucfie Cu prilejul diferitelor inspectiuni, facute de organele §colare de control, constatandu-se ca elevii §coalelor, de foarte multe ori, sunt australi dela ocupatiunile §colare, pentru a pregati $i a participa la diferite serbari spectacole, ministerul instructiunei a dat zilele acestea urmatoarea DECIZIE Sunt cu desävarsire interzise serbärile §i reprezentatiile scolare publice, cu exceptia celor preväzute de regulamente §i anume: serbarea nationals a Unirii (10 Mai), solemnitatea de fine de an, §i, eventual, serbarea patronului scoalei. Programul artistic al acestor serbari, va fi pregatit in orele obi§nuite de ansamblu coral §i numai repetitiile generale ultime vor putea fi facute in ore afara de program. Directorul sau profesorul insärcinat cu organizarea lor va alege, pe a sa räspundere, bucätile literare, poezii, monoloage, piese teatrale, care sä corespundä din punct de vedere national, etic §i literar, scopurilor scoalei, a§a cum sunt precizate prin regulamentele, programele scolare §i instructiunile ministeriale. Nu se vor putea da, sub nici un motiv, serbäri, matineuri, etc. cu scopul strangerii de fonduri. Ministerul i§i rezervä dreptul de a lua insu§i initiativa unor comemoräri cu inalt caracter educativ national cand i se oferä prilejuri, comunicand §coalelor program a executärii lor, prin dispozitii speciale. Elevii cercata§i nu vor putea fi sustra§i de la ocupatiile lor scolare, pentru a pregäti serbäri cerceta§e§ti publice, teatre, turneuri etc. Pentru §ezätorile culturale, aramjate de diferite societäti culturale recunoscute §i serioase, se vor putea lua mici echipe de elevi din scoalele secundare sau normale, pe baza unui plan de propaganda culturalä bine organizat §i aprobat din timp de inspectorate regional §colar, pentru un sezon de muncä culturalä. Aprobarea se va da numai dacä nu se stanjenefte bunul mers al §coalei §i daca s’au luat toate mäsurile de supraveghere a grupului de scolari din punctul de vedere al disciplinei $i moralei. In nici un caz elevii nu vor fi luafi de la lectiunile prevazute de programe. Este cu strictete interzis elevilor tuturor scoalelor de a face cheie pentru societati de binefacere, cerceta§ie, nevoi §colare, atat pe strada cait §i in localuri (art. 248 din Regulamentul de functionare a §coalelor secundare). Elevii scoalelor pot asista la reprezentatii teatrale, concerte, conferinte publice culturale, serbäri organizate de soeietäti culturale sau autoritär publice, la receptia personalitätile insemnate sträine ?i din tarä, numai cu autorizafiunea specialä a autoritätii §colare superioare sau a directiunii §coalei. Se vor lua totdeauna mäsuri de control §i supraveghere serioasä care se vor exercita de directori §i diriginti §i, numai pe raspunderea acestora, de pedagogi §i secretari. Se permite participarea unui numàr restrans de elevi, delegati de $coli, la concursurile inter§colare enumerate mai jos, in condiiunile ce se vor fixa la timp pentru fiecare in parte: a) Concursurile nationale organizate de Societatea «Tinerimea Romanä« 3 zila in säptämana luminata (vacanta de Pa§ti, inainte de Duminica Tomei). b) Concursurile sportive organizate in zilele de 14 §i 15 Mai la Blaj in legäturä cu serbärile nationale de pe Campia libertätii. c) Concursurile literare ale Societatii P. I. D. A. O., organizate in luna Februarie in Bucure§ti. d) Concursurile gimnastice §i sportive prevazute la § 20 al Regulamentului de functionare a §coalelor secundare. e) Eventuale concursuri ce se vor organiza cu aprobarea autoritätilor scolare pentru matematici, geografie s. a., cu un numär restrâns de elevi. Sedinfa comisiei interimare a minimm de verde -----»›=›~E=3«---- Comisiunea interimarä a sectorului de Verde s’a intrunit asearä la orele 6 in noul local al primärifei din strada Banu Manta. A prezidat d. maior N. Angelescu. Haie In sector D. N. ANGELESCU pre§edintele comisiei interimare aratä cä in viitoarea campanie de lucru, Primäria sectorului va trebui sä construiascä trei hale §i anume: Hala Banu Manta, Grozäve§ti §i §os. Cranga§i. a In acest scop s’a alocat in bugetul pe 1930 suma de 9 milioane. Hala Banu Manta va fi o lucrare modernä cu toate instalatiunile cerute (calorifere, räpitoare de varä, etc). Este de pärere ca §i comerciantii sä contribue la costul lucrärilor, iar in schimb sä li se incheie contracte pe termen indelungat. D. COL. TANASESCU crede cä nu trebue sä se incheie contracte pe termen lung intrucat valoarea compartimentelor se ridicä cu timpul. Diverse Constatändu-se cä fondul de 340 de mii lei alocat pentru cauciucuri $i piese de schimb necesare automoblelor sectorul fix 6’a epuizat, se aprobä deschiderea unui credit de 200.000 lei pentru restul anului 1929. Dupä ce se rezolvä diverse lucräri curente d. Juaior N. Angelescu, comunicä membrilor comisiunei cä in ziua de 8 Noembrie a. c. va avea loc solemnitatea inaugurärei localului Primäriei §i al sträzilor pavate in acest sector-Pentru ca aceste festivitäti sä aibä reufitä, d-sa cere concursul membrilor comisiunei. Iluminarea la Dämäsoaia D. TEODOR FLOREA delegat al improprietäritilor dela Dämäroaia aratä starea nenorocitä a locuitorilor din acel cartier, cari inoatä in noroaie §i n’au lumina necesarä. Cere comisiunei sä aprobe 10 lämpi necesare iluminatului comunei, ceea ce se aprobä. Se aprobä o subvenfie de 100.000 lei pentru tertrul comunal de cartier. §edin\a se ridicä la orele 8 p. m. mm rcrocHotco anei criminale Cum a ucis Florica Munteanu pe precupetul Renghea ** In cursul zilei de eri au continuat la prefectura politiei Capitalei, cercetärile in legäturä cu crima sävär§itä asupra precupetului Ion Renghea. . ?. Dupä cum am relatat in numärul nostru trecut, politia a arestat pe indivizii Petre Constantin lucrätor la Filaret s i Florica Munteanu, concubina acestuia, domiciliati in str. Marin Muscä, chiar in apropiere de locul unde a fost descoperit cadavrul. La perchizitia fäcutä acestora s-au gäsit in casä urme de sange, iar cei doi bänuiti, fiind confruntafi, s’au acuzat reciproc a fi asasinat pe Renghea. Rämäne doar de stabilit rolul fiecäruia. CRIMINALA RECUNOASTE Florica Munteanu, o femeie hotäratä, a fost dusä impreunä cu concubinul ei, in magazia unde s’a sävär§it crima. Aici ea a avut un moment de crizä: a inceput sä plängä §i sä tremure. Dupä care a sfar§it prin a märturisi faptele, cänd Ion Renghea a venit, conform intelegerei, sä-§i ia datoria, l’a dus in magazie unde l’a tratat cu tricä, branzä, etc., etc. Petre Const, a plecat, pretextänd cä are de lucru, dar era de acord pentru uciderea precupetului. Criminala i§i pregätise un topor, cu care a aplicat cateva lovituri in capul lui Renghea- Acesta aici n’a mai avut timpul sä schiteze o impotrivire. A murit imediat. O BARBARIE IiNGROZITOARE Florica Munteanu voi sä punä cadavrul intr’un sac pentru ca sä-1 scoatä din curte. Dar sacul era prea mic. Atxnci, cu toporul a ciopärtit cadavrul. I-a retezat pieioarele. Iar cu cutitul a täiat carnea §i pielea, aruneandu-le in acela§ sac. Criminala a «lucrat» cu 0 perversitate färä seamän. Acolo unde vreo parte a cadavrului intra greu in sac, intervenea toporul ori cutitul. Restul se cunoa§te: sacul a fost dus in Campul Veseliei, unde cadavrul a fost gasit. -------ooxxxoo------Accidental dela $oseo VICTIMA E D. ANDREI POPOVICI D. Andrei Popovici, prim secretar de legale, a fost aseara victima unui accident de automobil. Pe cand se afla pe §oseaua Kiseleff, in fata vilei Minovici vroind sa traverseze §oseaua, a fost surprins §i lovit de autocamioneta condusa de I. IVelicovici. V. Andrei Zopovici a fost Internat la spital Filantropia- UZINELE DE FIER $I DOMENIILE DIN RESITA S. A. Se aduce la cunostinta d-lor Actionari cä plata dividendului pe anul 1928 se va face cu incepere dela 1 Noembrie 1929 la ghi§eele urmätoarelor bänci: La Bucure§ti, la Banca de Credit Roman; La Banca Romaneascä si la sucursalele acestor bänci. La Viena: «Oesterreichische Kreditansfalt für Handel und Gewerbe». La Londra: Banca Glyn, Mills St Co. Ltd. Se plätesc cupoanele No. 5 ale titlurilor definitive, plätindu-se un dividend netto de 50 lei de fiecare actiune §i lei 2 drept dobändä de intärziere de 12 la sutä de 4 luni, adica in total lei 52 de fiecare actiune. CONSILIUL DE AC-TIE -005XX0C informatiunl Azi noapte au sosit in portul Constanta 200 de familii de romani macedoneni ce urmeazä a fi colonizate in Cadrilater. D. AurelVasiliu, ministru plenipotentiar al Romaniei la Tokio, fiind rechemat in administratia centralä a ministerului Afacerilor sträine, a sosit asearä in Capitalä. In interesul accelerärei lucrärilor budgetare — cari urmeazä sä fie gata peste opt zile — toate audientele la ministere au fost suspendate pe 7 zile cu incepere de azi. Ministrul britanic de comert, Graham, a declarat cä, din cauza präbu$irile de cursuri de la bursa din New-York, este probabilä o scädere a scontului Bäncii Engliterii. O altä consecintä a afluxului natural de capitaluri din New-York— urmare a crahului american — pe piata Londrei, a fost o urcare de cursuri a titlurilor de stat. Astäzi Joi orele 6 p. m. Mircea Florian vorbe§te in Amfiteatrul Fundafiei Carol I despre : «Sorel §i acfiunea politicä». Conferinta face parte din ciclul: «Realzäri filosofice in cultura contimporanä», organizat de Societatea Romänä de filosofie. S’a instituit, pentru a pune de acord legea Regiei Monopolurilor Statului cu legea pentru organizarea §i administrarea pe baze comerciale a Intreprinderilor §i avu\iilor publice, asiguränd exploatarea comercialä a monopolurilor Statului, o comisiune compusä din d-nii: D. Gusti, pre§edintele consiliului de administratie al Casei Autonome. C. N. Teianu, secretar general al ministerului de finante. Stefan Stanescu, directorul general al Casei Autonome. C. Malcoci, director tehnic la Regia Monopolurilor Statului. Costin Stoicescu, director administrator-delegat la Banca Nationals a Romaniei. M. Ghelmegeanu, deputat. N. Stanescu, membru in Consiliul de administratie al Casei Autonome si d. inginer I. Buruianu, directorul general al comercializarii §i energiei din ministerul de industrie fi comert. «Monitorul Oficial» de evi publicä regulamentul pentru functionarea comisiunii instituitä pentru incadrarea functionarilor. Joi, 31 Octombrie ora 3 p. m. in sala Sindicatului «Sondaritatea» d. dr. Poenaru Cäplescu va conferentia despre «Insectele vätämätoare». Conferinta va fi complectatä de proectiuni lämuritoare. Lucrätorii chelneri fi «pioolo» din toate localurile din Capitalä sunt rugati a lua parte la aceastä conferintä. : D. avocat Dem. Teodorescu fost magistrat, a fost numit prefect al judetului Välcea. «Monitorul Oficial» de eri publicä legile pe cari s’au strämutat: judecätoria ruralä Pose§ti din jud. Prahova in comuna Rancezi; judecätoria ruralä din Biosad jud. Satu- Mare in comuna Negre§ti din acela§ judet. In urma recomandärii consiliului profesoral al facultätii de medicinä din Bucurefti, ministerul instructiunii a aprobat urmatoarele supliniri la catedrele vacante de la acea facultate: d. prof. dr. Paulscu, la catedra de chimie medicala, conferentiar dr. Babe§, la anatomia patologica, prof. dr. Proca la bacteorologie §i director al institutului «V. Babe§», fi prof. dr. Jianu la clinica III-a chirurgicalä. Elevii «Primului Institut technic prin corespondentä» au inaintat plängeri ministerului instructiunii, arätand cä de?i li s-au precizat taxe, totusi acest Institut nu functioneazä. Ministerul anchetand, a constatat cä, pe längä cä acest Institut nu functioneazä regulat, dar nici nu-§i poate justifica necesitatea Annim $1 Hallo despre ln(ronslH€H(a Undone! PARIS 30 (Rador). — «Petit Parisien» publicä, sub semnätura d-lui Albert Julien, unele amänunte asupra lucrärilor Comisiunei Reparafiilor orientale. «Petit Parisien» precizeazä cä in §edinfa care a avut loc eri dupä amiazä, delegapii Hallei $i Marei Britanii $i-au exprimat regretul fafä de atitudinea intransigentä adoptatä de contele Bethlen, atitudine ce face inutilä orice incercare de a regula" In mod amical, chiar cu preful unor anumite sacrificii la care ar fi fost gata sä consimtä, problemele financiare incredintate spre rezolvare Comisiunei. In aceste conditiuni, dat fiind cä Ungaria persistä in hotärarea de a nu admite nici chiar principul unei solupii definitive, Comisiunea a decis sä prepare un raport, care va constata carenfa absolutä a guvernului ungar. Ziarul adaogä cä aceastä carentä nu va surprimde pe nimeni. Ea e conformä nu numai cu atitudinea intransigentä pe care Ungarria a avut-o intotdeauna la Geneva, cu deosebire in afacerea optanfilor, dar e conformä mai ales spiritului de rebeliune contra stipulafiilor tratatului de pace, dovedit in toate imprejurärile de Ungaria, fie cä era vorba de violarea clauzelor militare ale tratatelor, de afacerea contrabandei mitralierelor, etc. Aceastä atitudine nu face decat sä sporeascä räspunderea guvernului din Budapesta care se aratä in aceastä imprejurare mai intratabili decat Germania, si care singur intre tofi cei interesafi, prin indiscrefiile facute presei, a menfinut de la inceperea negocierilor din Paris, o regretabila agitafie in Ungaria. Fata de cele intamplate la Paris, sunt doua eventualit&tii pentru rezolvarea Probleme!. Conferinta de la Haga isi poate asuma misiunea de a regula chestiunile ramase in suspensie prin aceasta carenta ungara sau ea va in credinta Comisiei Repararilor sarcina de a cere Ungariei executarea stricta a obligatiilor ce i s’au pus prin tratatul de pace. „Daily Telegraph“ $i atitudinea Ungariei LONDRA 30 (Rador). — «Daily Telegraph», intr’un articol despre datoriile Ungariei, condamnä incäpäfänarea acestei tari, care ameninfä sä compromitä Conferinfa de la Paris, $i chiar planul Young. Ungaria, spune autorul articolului, s’a bucurat de multa simpatie din parteara Angliei, dar micii aliafi au ajuns la limita concesiunilor. Este deci randul Ungariei sä-§i abandoneze atitudinea intransigentä, dacä nu vrea sä-§i piardä orice simpatie. Anuitatea ei este derizorie, dar in timp ce face orice-i stä in putinfä spre a-§i 11$ura §i amana datoriile, Ungaria nu reduce nimic in chestia opt anilor in alte chestiuni. (Incomul din Budapesta, incheie judiciosul articol, este sfätuit sä-^i supravegheze atitudinea, dacä nu vrea sä-§i piardä opiniunea bunä din cercurile engleze, opiniune pe care pretinde cä pune at&t pref. Toatä presa englezä, accentuiazä nu färä regret, intransigenta Ungariei. mnrr in i'i 111 a 111 n 11 mm ■ ii 1 ■ ■■ 11 Vi' i n innin Criza de guvern am frania t. Daladier a depus mandatul. Se incearcä refacerea centrului Cum a decurs sedinta socialistä PARIS, 30 (Rador). — Amänuntele despre igedinta Consiliului national socialist aratä cä desbaterile au fost foarte incordate. Deputatul Bracke a luat cel dintäiu cuvantul dupä ce s-a citit propunerea d-lui Daladier, invitänd partidul socialist la o colaborare de guvern. Oratorul a declarat cä constituirea unei majoritäti din cele doua partide ii se pare foarte anevoioasä §i a subliniat cä de altfel divergentele dintre programele lor ar face dificilä, dacä nu cu neputintä, o colaborare durabilä. D. Paul Boncour a sustinut colaborarea, considerand-o cu totul normalä dacä in guvernul Daladier, socialistii ar tine in manä fränele §i ar comanda politica generalä- D. Boncour a adäugat cä dacä participarea la guvern ingädue realizarea unei parti din promisiunile sociale, räspunderile ce rezultä dintr’un refuz ar fi foarte grele. D. Leon Blum a arätat cä colaborare ministerialä ar aduce proletariatului numai deceptii. Sustinut de d. Paul Faure, seful partidului a invitat Consiliul sä mentinä deciziile congreselor anterioare, care s’au pronuntat statornic impotriva participärii. D. Daladier nu mai formeaza guvernul Paris 30 (Rador). — Dupä ce a comunicat pre§edintelui Doumergue situafia creatä prin atitudinea negativa a sociali^tilor, d. Daladier, de$i i$i depusese mandatul de constituire a guvernului, a continuat convorbirile politice in tot cursul serii. §eful partidului radical socialist fusese indemnat de d. Doumergue in acest sens, pentru a constata daca, cu toata abfinerea socialists5er, nu $iar putea asigura o majoritate in Camera. Rezultatul acestor noui demersuri a fost nul. La ora I §i jumätate noaptea, d. Daladier a comunicat amicilor säi cä renunfä sä mai incerce formarea guvernului. D. CLEbfENTEL A FOST INSARCINAT SA FORMEZE GUVERNUL PARIS 30 (Rador). Presedintele Doumergue a incredfintat d-lui Clementei misiunea de a forma guvernul. D. Clemente a luat contact cu d. Briand, cäruia i-a oferit ministerul externelor. E probabil cä se va incerca din nou constituirea unei majoritäfi republicane, orientatä spre centric. aU miatx rdgove umbwyn SPRE UN GUVERN DE CONCENTRARE PARIS 30 (Rador). — D. Clemenfel, a visitat azi pe pre$edinfii Camerei p Senatului, precum p pe d. Briand cu cari s’a intrefinut asupra crizei de guvern p a posibilitafilor de a forma noul guvern. D-sa a mai primit in cursul zilei, mai multe personalitati favorabile ideii de concertrare. DECE A RENUNTAT D. DALADIER PARIS 30 (Rador). — D. Daladier a declarat reprezentantilor presei cä a renuntat sä formeze guvernul, fiindcä principiile sale se opuneau la formarea unui minister de concentraree republicanä, iar un minister strict de stänga i se pärea imposibil de realizat. UN SFAT AL D-LUI BRIAND PARIS 30 (Rador). — D. Briand a declarat ziaristilor, cä prima calitate ce se cere unui om politic, este sä dea dovadä de sänge rece, ponderafie §i mäsurä. Sunt mirat a spus d-sa, cä fa(ä de mine, care nu am lipsit, fa(ä de nimeni de ponderatie, s’a putut avea atare lipsuri. D. Daladier s’a pans cä a fost in§elat. D-sa nu a obtinut concursul meu, pe care se baza. Tin sä declar, a spus d-sa, cä nu i-am promis deplinul meu concurs, dar cä i-am dat sfaturi cä nu este posibil sä joace un atare joe. Pärarea mea este, a spus d. Briand, cä guvernul alladier s’ar fi fäcut, dacä l’ar fi voit. | «Fi PARIS 30 (Rador). — Intrevederea dintre d-nii Clementel §i Briand s’a terminat azi dupä amiazä la ora 5,20. D. Clementel a declarat cä se va pezenta d-lui Doumergue, ?i ea are speranfa cä va putea forma guvernul Un comunicat al comitetului reparafiilor PARIS, 30 (Rador). — Comitetul reparatiilor orientale publicä o notä prin care precizeazä cä n’a fäcut niciun fel de declaratiune presei asupra lucrärilor sale. In consecintä comitetul nu accepts räspunderea pentru informatiile apärute, care exprima tendinte particulare.