Dreptatea, noiembrie 1929 (Anul 3, nr. 620-645)
1929-11-25 / nr. 641
mm in m mi t Luni 25 Noembrie 1929 4 PAGINI» 3 LeiOb _ 8 Inni I Inni TAB A • 1080 . 600 850 N AMEN DUBLQ !n 8TRAINATATE T Bi hiStAtoa, map 9 sah* Ub an • • % • » 6 Inni # § • § • 375 3 Inni . . • • • 200 REDACTIA §1 ADMINISTRATIA t BUCURE$TI.-Calea Victories 49* Eta) TELEFONI DSjreotia 379/41 Rstíact- 313/94 ftd-tia 38/60I S* «P anunturi comerciale primeii cuHKlia Matf* fiarului, fi la «I« asentul* da pubiieitata dia fari 3 Lei wammmm „Ion I. C. Bratianu avea darui sä se serveascä de aceie impoonderabie care dupä märturisirea lui Bimark joacä in politica rolii fermentelor in biologie“ - serie d. Argetoianu. Afurisit ferment!“ exclama d. V. Bratianu gandindu-se la prea ponderabilul d. Argetoianu. « Eri a avut loc primirea unui insemnat num&rele femei, in mare parte intelectuale, in partidul national-taranesc. Acest partid a deschis femeilor drunul spre activitatea municipala §i judeteana — In a§teptarea ceasului cand opinia publica va accepta colaborare feminina §i In parlament. Dupä o indelungata §i indirjitä luptä de emancipare, femeia are deplinä biruinfa pe terenul politic aiurit §i in parte la noi. Toate criticile rieicate odinioarä impotriva participarii femeilor la viafa publica au cäzut — rämanind astäzi in picioare numai vremelnice considerente de oportunitate. Mai e nevoe de complectarea educafiei opiniei publice in acest sens. Adversarii femeii-cetatean sustin ca darea drepturMor ar dubla numai numarul de voturi al diverselor partide in lupta. Fiecare optie ar vota acela§i partid ca§i votul, sau viceversa. N’ar prezinta deci nici im interes aceasta modificare de numar. Tocmai acest statu-quo al voturilor este dat de partizanii femeii-cetatean ca un argument pentru lini§tirea acelora, care sint alarmati in fata nesigurantei zilei de mine in fata urnelor. Credem ca acest mod de argumentare este gre§it: atitudinea politica va fi determinata de credinte, nu de legaturile matrimoniale. Dar, chiar daca ar sta astfel lucrurile, activitatea politica nu se rezuma toatii in votul pentru parlament, Ita mine activitatea fiecaruia, adusa in viata publica comunalä §i judeteana de barbati iji de femei — dupä calitatile fiecärui individ in parte — care va spori bogätia sufleteasca a elementelor politice in totalitatea lor. In fond insä, femeile fiind altfel — eie vor aduce ceva nou, §i in viata politicä. Vor aduce calitä{i pe care nu le au bärbatii. Mai ales in viata gospodäreascä a coamnelor §i a judetelor, femeile vor aduce un spirit de ordine, grija atentä pentru higiena publica, un suflet duios in asistenta socialä. In opera de infrumusetare a oragelor, ochiul fin al femeilor va gäsi linia gratioasä, va §ti sä a§eze un monument §i o floare in armonie. In fata femeii este deschisä calea spre o cit mai dreaptä stabilire a situatiei copilului inaintea legii, spre restringerea alcoolismului $i a prostitutiei. Activitatea din sträinätate a femeii in acest domeniu este o dovadä. Iar in lupta politicä, atit de brutalä tji de nedreaptä astäzi, femeia va aduce o blindetä §i o corectitudine. Märirea contingentului votantilor va face coruptia §i violenfa imposibile. Dar pina la incorporarea femeii in colegiul universal — contributia ei de astäzi in materie de administratie obijteascä va avea de rezultat, pe lingä o mai bunä §i mai frumoasä gospodärie, gi o gräbire a emancipärii complecte a femeii. Activitatea ei gospodäreascä va fi un examen §i totodatfi, un mijloc sigur de propaganda in favoarea revendicärilor feminine, integrate In programul partidului national-täränesc. Teama ca activitatea politica a A*fia’ ptr,nfulJinu un ?scurs cn femeii va distruge c&ninul T este o copilärie. Nicäeri acest camin nu-i mai fortificat decit in Anglia — fara drepturilor absolute pentru barbafi f?i femei. Dar tendintele femeilor din toata lumea, unde conditiile de viata le-au egalizat cu bärbatii §i le-au dat libertatea, se indreaptä pretutindeni nu spreransformarea femeii intr’un bärbat scärn interesul comerfului din Bradford, cä moda rochiilor lungi va reveni». Ei bine aceasta gravä frivoltate a printului de Galles este cenzuratd de confratele cälare pe morala publica, in urmätorii termeni: Noi credem cä revenirea la moda rochiilor lungi se impune nu numai pentru «salvarea intereselor comerciale» ale pat din legäturile cäminului, ei tesstoriilor din Bratford, dar gi pentru tocmai spre acel cämin visat de femei dela inceputurile asezärilor omenegti §i pina astäzi. Idealul spre care se indreaptä civilizatia — este un cämin al unor oameni liberi, care igi ctgtigä in comun viata printr’o luptä crincenä §i care au aceleagi drepturi publice... dar care vor sä aibä la un loc un colt de linigte §i de incintare pentru dingii §i pentru copiii lor. 4 In aceasta Imninä, trebue sä privim orice manifestatie cetäteneascä a femeilor ,sa le adresäm, la intrarea in partidul national-täränesc, un salut de camarad. CIUDATENII HOTÄR1T, «INIVERSUL» motive de elementare decentä. D. MAURICE DE WALEFFE BI S’au hnplinit ieri doi ani dela moartea lui I. I. C. Brätianu. Ex cripta de la Florica s’au dus cu smerenie, dar probabil nu §i färä remu$cäri de con- Stiinfä, mo$tenitorii lui politici, cäci umbra cea mare a omului de stat dispärut apasä, pe umerii lor sobänogi, cu crudä greutate. In jurul raclei care pästreaza moa$tele omului a cärui viafä s’a sfarfit intr’un apogeu, s’a strans nu numai cei ce i-au stat aproape prin sange §i prin admirafie, dar $i cei ce au depins de dansul prin legäturi de ordin politic numai. Te intrebi, ce mm s’a inältat din sufletul acestora din urmä in slava celui ce a fost Brätianu, ce rugäciuni s’au murmurat de husete celor cari au trait numai in txmefiunea darurilor sale exceptionale, atat de fericit incoronate de o soartä binevoitoare? Dacä oamenii ace?tia, pxin§i de solemnitatea momentului trist, au avut o clipä de reculegere, ce regrete n’au trebuit ei sä xnäbu§e in sufletil lor de epigoni. Aceasta este intrebarea ce §i-o pune tara care nu uitä pe un fiu vrednic al säu. Corpul nostru idactic numärä peste 30 000 de membri. In numele lor, cateva seci de persoane se agitä, aritä hotäräsc. La intrunirea de asearä, dela Asociafiunea profesorilor secundari, douäzeci de persoane au fost de fatä au luat hotärari in numele personalului didactic din intreaga tara, de toate gradele. Astfel de spectacole pufin serioase nu se väd decat la noi in fara. Stim, si am mai spus-o, cä guvernul apreciazä serviciul imnora din doleanfele formulate in memoriul prezintat primului ministru; dar, guvernul §tie tot atat de bine cä enervarea celor cari se agitä— färä sä-si dea seama (speräm) cä fac jocul agjtatorilor politici — nu a coprins masa cea mare a dasc&Ulor no$tri, vrednici slujitori ai Statului ,ft. cari pricep ceea ce este posibil ft ceeace nu este. Acest lucru il va constata ft pummd de neräbdätori cari fac aälägie. CLEMENCEAU SE SFARRESTE este de un anglofobism feroce. Dupä ce acum cäteva luni a omorät in telegramä pe suveranul Marii Britanii, iatä-l de astädatä dänd o lectune de fiiutä moralä printului de Galles. La inaugurarea Camerii de comert din Bradford, un centru important al industriei de fesätorie din din viafä. Ultimele radiograme nu mai lasä nici un fel de nädejde. «T'igrul a luptat eroic cu boala ft cu värsta. Dar se pare cä acel care a fost nebiruit in fafa alätor evenimente f care a opus morfii o rezistentä rarä e infrant. Se twate spune cä «Tigrul» conshnle sä moarä... marele ziarist «latin» de origine polonezä, cunoscut mai ales prin moda pantalonilor scurfi, prin conextrsurile de frumusefe gi congreseie de «presä latina», a apärut iaräsi Domnul de Waleffe va organiza hi colaborare cu d. Stelian Povescu un nou concurs de frumusefe. Afläm din «Universul» cä «mesete» viitoare ale d-lor Popescu si de Waleffe vor fi trimise la Rio de Janeiro... Constatam cu aceastä ocasie cä revista patronatä de d. Stelian Popescu care lanseazä noul concurs de «miss», propune un juriu de ziarif internafionale — ca o simplä gazda mnumitä». IN BOI PERI «Omul Liber» a inaugurat o serie de interviewuri cu diferifi profesionisti lberi asupra partidelor politice. A venit rindul unui avocat (liberal §i «distins») sä vorbeascä despre $eful partidului liberal — geful liberalilor — a tout seigntur tout Honneur! — are meritul, d’a nu fi lasat partizanii säi sä adoarmä In pläcerile dela Capua (probabil pläcerile digestiei N. B.) cum zice istoricul. Din prima zi a cobortrei treptelor poterei, din generalising a devenit simpla gor-' nist !si a strigat ofiterilor, sub-ofiterilor soldatilor: — Tarrra se pierde!!.... Sculati, nu dormitil... Incepem lupta!!... Inainte!! Printr’o vointä de fier ?i printr’o continua atatare a §tiut sä galvanizeze trupele. Ce e al lui, e al lui. De obiceiu campania contra unui guvern nou, incepe dupä un an. D. Vintilä Brätianu, a inceput-o dupä 3 zile. Era singurul mijloc sä ni se uite greselile. Ce spunem «in doi peri»? E chiar spus pedeaua. D. PRIMO DE RIVERA a hotärat desfiinfarea artileriei spaniole, devenitä primejdioasä pentru ordinea dictatorialä. Se stie cä in ultimele miscäri impotriva guvernului actual, ofiterii de artilerie au fost cei cari au luat parte in primul rand. Dar relatarea unei agenfii adaugä cä d. Primo de Rivera intentioneazä sä refacä mai tärziu artileria, cu ofiteri din celelalte arme. Ni se pare foarte curios, ofiterii de infanterie vor trece la tunuri. Numai sergentii cdnd constitue corul companiei striga — Sä mai treaeä dela tenori cäfiva la hasi... fjjyWUU ZlM CriIA UC lllSulte lOMlf In vreme ce unii din politicienii opozitiei cred cä pot prevesti «ruina» tärii, din cauza guvernärii irationat-^araniste, tara cea realä, masa produeätorilor de toate categoriile, munce§te en rävnä folos la inläturarea relelor ce puteau intr’adevär sä ne ducä spre rivina. Pentru orice om de bunä credinta este evident cä in conditiunile noui, economice si administrative, create de guvernul national-täränesc, activitatea productiva poate sä se desfäsoare nestingheritä. Iar cei cari nu vor sä creadä in eficacitatea nou- poltiei economice, faptele se insärcineazä sä le-o dovedeascä. Nu vom mai insista asupra marilor reforme cum sunt stabilizarea Si asanarea finanteior publice — cari erau socotite unanim ca conditiuni premergätoare insänätosirii economice gi cari acum sunt fapte certe-Deasemenea, socotim inutil sä mai vorbim de valoarea schimbäriior adanci aduse legilor prohibitive fatä de capitalul strain §i de pradalnica exploatare a avutiIor publice — deoarece sidetärile nepradalnica exploatare a avutiilor guvernului Averesen aratä indeajuns de limpede cät erau de necesare gi cätä putere de aetanc independentä trebuia sa aibä un guvern român pentru a le realiza. Toate acestea sunt de multfapte cari nu mai au nevoe de atestarea nimänui, cäci vorbesc de la sine. Dar opozitia noasträ de azi, care se sinchiseste atät de pufin de ceeace servegte intereselor generale ale tärii, nu dezavtueazä. Väzänd ca nu poate ataca opera infäptuitä de guvernul actual, ea incearcä sä exploateze o stare de lucruri ai cärei autori ei se gtiu pertituimente. fii ce e mai ugor decat sä vorbegti despre criza economics- Mai cu seamä cä degl in convalescenti, $ara prezintä imeä destuli manifestari morbide ale crizei pe care i-au provocat-o guvernärile trecute pentru ca ................................... cei de rea credintä sä gäseascä materie de exploatat. Ei folosesc manifestärile de suprafata ale crizei de insänätogire sau simplele aparitiuni sporadice, sezonale, pentru ca sä agite pe toate cäile criza «desläntuitä de guvernarea national-täranistä». Aga, de padä, s’a exploatat cu viclenie scaderile din Bursä pentru ca acum, cand a inceput sä se producä o intremare Consistentä sä sevorbeascä de alt pretins aspect a crizei: cresterea gomajului. In realitate nouile contingente de oameni färä lucru sunt produsul firesc al sezonului. Importantele lucräri de construcfie, clädiri, drumuri, cäi ferate, lucräri edilitare, etc — se opresc acum, la apropierea iernii iar miile de oameni cari erau intrebuintati la aceste lucräri, ingroage vremelnic rändurile gomenilor furnizati de industrie. Cät privegte pe acestia, ei existä — bine inteles intr’o mäsurä neasemuit de micä, fatä de ceeace afirmä opozitia — insä nu guvernul are vre-o vinä in producerea gomajului sau mäcar putinta sä remedieze de azi pe mäine. Puterea de cumpärare a populatiei a fost in aga hal redusä incat e firesc ca industria sä-gi restrangä productia. Pe mäsurä insä ce mäsurile gi reformele guvernului igi produc efectele activitatea economiicä se intensificä gi gomajul va dispärea. Recolta abundentä dbi anul acesta — in care guvernul igi poate revendica o parte mare de merit — oricat ar fi fost de neprielnice imprejurärile pentru valorificarea ei, va spori mult puterea de cumpärare a populatiei rurale gi prin urmare va furniza o massä importantä de clientelä nouä industriei gloomerului-Importantele lucräri publice cari trebue sä inceapä in primävarä a(Citifi continuare in pag. II-a) Inifiativa Ne amintim cä pe timpul guvernärii liberale un prefect din Basarabia a fost denuntat de comandament ca face spionaj in favoarea Sovietelor. Comandamentul igi adunase probe ce nu puteau fi tägäduite. Cu toatä discrefia impusä in un asemenea caz, s’a comunicat guvernului liberal gi s'a agteptat sä se ia sancfiun. In asemenea cazuri, procedura e sumarä. Cel bäut e arestat, cercetat, pe urmä dat judecätii, daca e cazul sau dacä nu, e eliberat. In cazul prefectului liberal nu s’a luat nici o sanctiune. A fost läsat sä functioneze incä o lunä de zile, pe urmä i s’a dat un concediu si in actul al treilea, concediul a fost prelungit nelimitat. Nu s’a aplicat nici-o sanctiune, cu toate cä dovezile erau sdrobitoare impotriva prefectului. Guvernul liberal nu a fost somat sä-gi facä datoria. * In fond, liberalii n’au aplicat niciodatä sancfiuii partizanilor lor, cind s’au fäcut vinovati de fapte ce urmau a fi sanctionate. Si-au apärat partizanii pinä in pinzele albe. Sub guvernarea national-täränistä, acolo finde s’au prezentat cazuri ce urmau a fi sanctionate, legea s’a aplicat. Am putea cita numeroase cazuri de sanctiuni aplicate vinovatilor de guvernul national-täränesc. Era pentru prima oarä cimi un guvern aplicä legea, in loc sä o delature. Dar daca un guvern intelege sä aplice sanctiuni acolo unde e locul, nu se poate concepe ca un guvern sä actioneze sub injonctiuni. Cu atat mai mult cind e vorba de guvernul national-täränesc care tot timpul a fäcut dovada cä intelege sä aplice legile, nu sä le ignoreze. Un guvern, oricare ar fi el, nu se poate face instrumentul nisnäuul. Guvernele au sarcina de a mentine ordinea publica. Guvernul national-täränesc a fäcut dovada cä dacä respectä libertatea tuturor, nu intelege sä pästreze aceiagi atitudine gi fatä de cei care abuzeazä de libertate. In cadrul unei astfel de conceptii, guvernul prezidat de d. luliu Maniu igi face intreaga datorie färä a fi nevoe sä fie solicitat la aceasta, chiar gi atunei cind, aceste solicitäri depägesc anumite forme. Increderea pe care tara o aratä guvernului, acesta o justifica prin hotärirea fermä sä-gi pästreze inifiativa in toate adele sale AlOT£ Ossondowski, scriitorul polonez, care gi-a cägtigat o faimä universale prin a sa primä gi cea mai bunä carte «Fiare, oameni gi zei», a publicat recent un nou roman, interesant prin noutatea temei. Boluanul este intitulat «Miezul noptii färä cinci» gi este animat de un pacifism arzätor; intriga lui, daca se poate vorbi despre intriga intr’un asmenea roman, se invartegte exclusiv in jurul Societätii Natiunilor. Ossendowski considerit pacifismul drept o formä noua de crogtinism, pentru izbända cäruia se cer apostoli, fanatism, prozelitism. Societatea Natiunilor este unul din focarele de tradiere ceie mai puternice ale acestei noui religii, care — In romanul lui Ossendowski — igi fixeazä, drept teletip, demilitarizarea ideologicä a natiunilor. De gi apostol al infrätirii popoarelor, Ossendowski nu-gi poate stäp&ni simpatiile si antipatiile fatä de diverse natiuni. Pentru el, Rusia europeanä de pildä, nu existä. Europa terminandu-se la frontierele räsäritene ale Poloniei, Ossendowski considera poporul rusesc, drept un bolnav inefitabil, suferind de nihilism. In schimb, pentm Germania, romancierul polonez manifesteazä o atitudine, care a surprins: unul din eroii säi germani este un ofiter de marinä, fost comandant de submarine, convertit de pacifism.ar in descrierea sesiunii Sociatätii Natiunilor din 1927, Ossendowski zugrävegte pa Stressemin in urmätoarele ränduri entuziaste: ’ «Stresseman igi terminä discursul. Se vedea cä fiecare cuvSnt al säu fusese indelung gi cu grijä cantärit, cä avea congtiint« tuturor greutätilor gi dezaprobärilor intalnite in sanul guvernului lui. Totngi tonul general era pacific gi cand ridicä curajos ochii säi albastri, cari priveau en bucuria de sub fruntea inaltä gi inteligentä, toti sim(irä cä atmosfera generalä se eoraunicase acestui cap rotund gi ineäpätanat de om de Stat. Nimeni nu se indoia, cu tot tonul oficial al discursului, cä traditiile cele mai fmmoase ale poporului sau reinfloriserä in memoria ministrului germaniei. cugetärile marilor filozofi gi poeti, inspirati de intelegerea destinelor omenirii, se revoltau adesea en violentä sub asprele cuvinte, pline de trufie, ale Heredo,; unui german, gi plängeau injosirea patriei lor, provocatä de simbolul credintei germane, dezamägitor si lipsit de spiritul divin»». RODIUS. —. ■-OOXXSOO——" Economii In consiliul de ministri finul Vineri seara s’a hotärat ca parlamentarii sä nu ia diurne pe timpul cdl Parlamentul a fost prorogat. O sumä insemnatä va trece astfel in capitolul de economii budgetare, realisate de guvernul nafional-täränesc. Am fi nedrepfi insä dacä n’am recunoaste cä aceastä mäsurä este un nou sacrificiu impus parlamentarilor. Profitäm de ocazie sä amintim tuturor acelora cari invinuesc guvernul de risipä cä ji hi trecuta sesiune legislative, atunci cänd se fineau cäte douä gi chiar trei sedinte pe gi, parlamentarii nu primeau decät diurna obisnuitä. La aceastä renuntare au consimfit de bunä voie alesii nafiunii. Dar trebue sä ne aducem aminte in acelas timp, de cele petrecute sub ultima guvernare a d-lui general Averescu. Pe vremea aceia parlamentarii incasau diurnele gi toate suplimentele posibile, si imposibile, cu anticipafie, pentru sesiuni cari nici nu se fineau... Astäzi incä sunt in curs de judecatä procesele intentate fostilor parlamentari averescani, pentru restituirea diurnelor. Aceasta era datina. Guvernul de astäzi, potrivit sistemului de economii budgetare, inaugurat acum un an de zile, a hotärat in consiliul de ministri — bineinteles dupä ce a obfinut asentimentul parlamnentarilor — sä nu se pläteascä diurnele pe intervalul 15 Octombrie—15 Noembrie. Subliniem acest fapt. .?i-l supunem spre judecatä acelora, cam in desenfata campanie ce duc impotriva guvernului nafional-täränesc, nu se sfiesc sä acuze de jaf si risipä in visteria statului, tocmai pe acel cari renuntä si drepturi. Pentru cä parlamentarii aveau un drept sä primeascä diurnele si Pe timpul cät sesiunea a fost prorogate ,Revue Des Dem Mondes -----KQ=31---— In Urania se särbätoreste la 28 Noembrie viitor, un eveniment cultural de covärgitoare importantä: implinirea a o sutä de ani de la aparitia uneia din cele mai räspändite publicatii literare franjiuzesti, marea si frumoasa «Revue des Deux Mondes». Apärutä sub Restauratie, in plin romantism, revista a träiit Revolutiri din Iulie, domnia lui Ludovic-Filip, präbugitä in catastrofa din 1818, a doua republics, al doilea imperiu si — in sfärgit — a treia republicä, ränd pe ränd, dela romantici la parnasieni, dela parnasieni la naturaligti, dela naturaligti la modernigti, generatii dupä generatii de scriitori au gäsit pentru cugetarea gi simtämintele lor, un adäpost sigur gi hotärätor in paginiile revistei, ajunse la un moment autoritate nediscutatä in arena literelor franceze. De aceea, nimänui nu-i pare astäzi prezumtioasä, titulatura de «Un seeol de viatä frantuzeascä», pe care organizatorii centenarului, au acordat-o, in general, serbärilor si in special expozitiei festive, care s’a gi inaugurat la 22 Noembrie, in palatul Jean Charpentier din Paris. Dacä astäzi «La Revue des Deux Mondes» nu mai are cuvantul deciziv de altä datä, in migeärile Uterare din Franta, aceasta se datoregte, in mare parte, vremurilor, pe care le träim, vremi de dibiure gi Orientere, in care fiece scriitor se intituleazä — pentru a putea apärea «bine» in public — de avangardä, voind a spune cä el e acel, indicat de muze, pentru a croi in confuzia curentelor contimporane, calea literaturii de mäine, pe care o agteptäm, o presimtim cu totii. «La Revue des Deux Mondes» a fost — In cele mai multe cazuri — refractarä curentelor noui, indräznelilor tineregti. Aceasta i-a gi atras reputatia de reactionarism. Pe cara poate nu o meritä gi, in orice caz, nu o meritä in sensul, care se da acestui tennen atat de cuprinzätor la noi. In adevär, la banchetul anual al Revistei, acum cäteva säptämäni, banchet, la care s’a anuntat gi programul särbätoririi centenarului, profesorul Richet, povestindu-gi debuturile sale la «Revue des Deux Mondes» acum patruzeci si cinci de ani, intre altele a spus: «Revista are o tradifie, care se perpetuiasä de o sutä de ani, si se va perpetua incä, fifi siguri. Ea este liberalä, färä ca acest cuvant sä se adapteze, ca la vecinii nostri din Anglia, unui partid politic determinat. Ea este liberalä, nu numai fiindcä a apärat intotdeauna libertatea, libertatea färä fraze, ci si fiindcä lasä hotärat, tuturor, colaboratorilor ei cea mai desavarsita independenfä». §i apärarea libertätii — cu fraza sau färä — nu era o glumä in momentul aparitiei revistei, sub regimul aspru al lui Carol X, in 1829, cand a fost intemeiatä de Ségur- Dupeyron gi Mauroy, de la care apoi, in 1831 a luat-o Francois Buioz, dueand-o, in aproape jumätate reac de energicä gi inteleaptä conducere, la gloria de care se bucura la moartea lui, in 1877. Näscut la 1803, Francois Buioz studia chimia; deveni apoi lucrätor tipograf, corector gi, la värsta de 28 de ani, directorul revistei. Pentru ale cärei pagini isbuti sä cägtige semnäturile celor mai celebri scriitori ai timpului säu: Sainte- Beuve, Victor Hugo, Alfred de Vigny, Alfred de Musset, George Sand, Balzac,Alexandre Dumas, Octave Feuillet, About, Taine, Renan. In ciclul de conferinte, spectacole si productiuni muzicale, care alcätuiesc programul comemorärii centenarului, figura impunätoare a acestui om de adevärat geniu, a lui Francois Buioz, va fi evocatä de nepoatä lui chiar, d-na M.-L. Pailleroy-Vor mai vorbi in acelag ciclu evocator al trecutului Revistei, d. Andre Bellesort despre teatrul lui Alfred de Musset, d. Henry Bordeaux despre Octave Feuillet; d. Louis Barthou despre Pierre Loti. Speetacolclo festive, vor avcii programul compus exclusiv din pieso, publicate in Revistä: «La fausso conversion» de Théophile Gautier; «Le fruit défendu» de Octave Feuillet; «La uuit porté Conseil» de Gérard d’Houville. Iar, ca pios omagiu memoriei celni de curänd dispärut, se va reprezinta gi unicul aet existent din «Les précieuses de Geneve», piesä pe care Robert de Flers iucopuse s’o serie in colaborare cu Francis de Croisset. Intreaga lume intelectualä a Francei participa la aceastä comemorare, cu acel admirabil spirit de solidaritate nationalst, ce mnegte pe francezi in clipele mari ale istoriei, sau atunci cand e vorba sä se implineascä gi sä se conserve ceea ce constitue zestrea spiritualä a unei natiuni: traditia. u Copil rasfafafl ---«=»11=31 ^UC/\ ViNTILStó: Vicán puterea... vreau pufelett