Dreptatea, decembrie 1929 (Anul 3, nr. 646-668)

1929-12-01 / nr. 646

2 Mâine Duminica 1 Decembrie ffA­RGUS" apare ca un SUPULLIENT da­t pagini consacrat relaflunilor POLQ^O»RQMAWE Hârtie velină. Coperta in 5 culori. /sSăBSîs. La acest număr colaborează d-nii : AUGUSTE ZALESKI, ministru de externe al Poloniei E. KWIATKOWSKY ministru de comerț al Poloniei NIEZABYTOWSKY ministru de agricultură al Poloniei V. MADGEARU ministru de finanțe al României Grigore Gafencu J Ed. Raszinski J C. Bălăcescu Contele Szembek J T. Kobylanski j Marian Szydlowsky G. Cretzeanu I Henry Strasburger I Dr, Tadeus Drzaszdzinsky Dr. Ernest Ene - I K Bertoni. j Studii speciale, monografii, Ing. Toma Gâlcă | Dr. A. Smutny | etc. complectează numărul. PrEŢUR unui exemplar, inclusiv ziarul LEI 20 Desbaterile Parlamentare CAMERA­ ­*­ Şedinţa de la 29 Noembrie Şedinţa se deschide la orele 4­4 sub preşidenţia d-lui Şt. Ciceo Pop. Pe banca ministerială d-nii mi­niştri Madgearu, Itinian, Vlad, Mirta şi Gafen­cu. Se aprobă sumarul şedinţei prece­dente. întrebări Comunicări D. FRITZ KONNERTH (ger.) adresează o comunicare d-lui minis­tru al agriculturii în legătură cu aplicarea reformei agrare. Cere să se asigure stabilitatea posesiunii solului. D. D. R. IOANIŢESCU, subsecre­tar de stat la interne: Chestiunea priveşte ministerul a­­griculturii, este uin litigiu agrar provocat de persoane cărora d-stră le ziceţi voinici. Intr’o a doua comunicare, adre­sată d-lui ministru de justiţie pă­rintele Man întreabă de ce nu se grăbesc lucrările pentru aplicarea reformei agrare. D. GR. IUNIAN, ministrul justi­ţiei: Cred că nu sunt prea preten­ţios dacă v-aş ruga să-mi cereţi lă­muriri asupra unor cazuri precise. De aceia eu rog pe părintele Man să-mi aducă la cunoştinţă aceste cazuri precise, PR. MAN citează un­ caz de la Gherla şi Dej. D. GR. IUN­IAN, ministrul justi­ţiei: Dacă lucrările de aplicare a reformei agrare nu merg aşa cum aţi voi d­stră, răspunderea nu este a ministerului de justiţie. Lămuriri mai complecte voi da după interpelarea părintelui Man, pentru ca să verifice d. interpelator dacă cele afirmate de d-sa sunt sau nu conforme cu realitate. Monopolurile D. ION LEON (lupist) anunţă o interpelare d-lui ministru de finan­ţe în chestiunea brevetelor de vân­zare de băuturi spirtoase, şi în chestiunea tăbliţelor fabricate la Mediaş. Roagă să i se pună la dis­ D. VIRGIL MADGEAIMI, minis­trul finanţelor. Am cerut cuvântul, pentru că îmi place totdeauna să-mi iau răpun­­derea, şi răspunderea pentru con­tractul încheiat cu d. director ge­neral al c. f. r. o am eu. (aplauze pe băncile majorităţii). Am fost in­terimar la acest departament 6 luni de zile şi am venit înaintea o­­noratei Camere şi a Senatului cu noua lege a cailor ferate. Prin a­­ceastă lege, conform cu legea co­mercializărilor, am­ introdus regi­mul regiei comerciale autonome a căilor ferate. Când am făcut a­­ceastă lege, Parlamentul a avut prilejul să aprecieze, dacă siste­mul propus atunci al regiei auto­nome este cel adecvat necesităţilor de reorganizare a căilor ferate sau nu. Parlamentul a găsit că ideea a­­ceasta este bună şi de atunci căile ferate sunt o instituţiune absolut autonomă, înlăturarea imixtiunei po­litice Intre alte motive, noi am socotit că trebue să dăm această soluțiune pentru rezolvarea problemei căilor ferate, pentru a îndepărta una din­ cauzele, pe care am socotit-o că a contrbuit într’o largă măsură la dezastrul căilor ferate, pentru a în­lătura imixtiunea politică şi de orice natură, din administraţiunea căilor noastre ferate (aplauze pe băncile majorităţii). Când Parlamentul a votat aceas­tă lege a abdicat complect în ceea­ce priveşte actele de administra­­ţiune ale căilor ferate şi şi-a re­zervat dreptul său de control pen­tru momentul discuţiunei budge­tului, pe baza dării de seamă a mersului căilor ferate şi mai ales pe baza bilanţului şi a contului de profit şi pierdere, singurele care pot să dea icoana exactă a rezul­tatelor financiare obţinute, singu­Ministerul de interne a ordonat o anchetă ca să afle de ce nu au inter­venit jandarmii, dacă este adevărat că nu au intervenit. împotriva calomniatorilor PREOTUL MAN (maj.) întreabă pe d. preşedinte al consiliului de miniştri de ce guvernul nu ia nici-o măsură împotriva calomniatorilor prinţului Carol, tatăl M. S. Regelui Mihai I. Lipsa de măsuri împotriva aces­tor inconştienţi poate încuraja pe calomniatori, ba poate chiar sub­mina temelia aşezământului nostru monarhic şi constituţional. Pone­grirea tatălui Regelui nostru ştir­beşte prestigiul Coroanei şi a mi­cului Rege, căci hula ce se aduce tatălui se răsfrânge şi asupra fiu­lui, poziţie mai multe dosare privitoare la această chestiune. I­. VIRGIL MADGEARU, minis­tru de finanţe: Ţin să precizez de pe acum că îndată ce ministerul de finanţe, a văzut că în această ches­tiune poate fi bănuit că acordă mo­nopoluri, a dat o circulară prin ca­re se punea în vedere administrato­rilor financiari că tăbliţele se pot cumpăra de oriunde, şi nu numai de la Mediaş (apl.). Rog­ pe d. pre­şedinte să pună cât de cărând la or­dinea zilei interpelarea d-lui Leon, „ 1", la* V,­ .. .... . .­­ Alte comunicări D. SOLOMON (m­­aj.) anunţă o in­terpelare în chestiunea asigurări­lor sociale. D. THIERS BULAU (maj.) anun­ţă o interpelare în chestiunea nere­gulilor săvârşite sub guvernele tre­cute la serviciul tehnic al judeţului Iaşi. Direcţia C. F. R. D. PARDOS (maj.) adresează o comunicare d-lui ministru al comu­nicațiilor în chestiunea salarizării d-lui director general al căilor fe­rate, rele care pot să facă posibilă o lu­minare conştientă a Parlamentului asupra bunului m­ers al acestei ins­­tituțiuni. Atunci, d-nilor, de la început, îmi pun întrebarea, dacă poate să aibe rost ca un deputat să formuleze o interpelare cu privire la numirea directorului general de la căile fe­rate, cu privire la modul de sala­rizare, pe care consiliul de admi­nistraţie hotărăşte să-l acorde, în deplină potrivire cu cele prevăzute în lege. Legea căilor ferate a pre­văzut că directorul general al căi­lor ferate poate fi angajat cu con­tract sau poate fi numit cu Decret Regal. De ce s’a introdus această dispo­­ziţiune ? Pentru că avem deplina convingere că, dacă instituţiunea căilor ferate nu a putut să progre­seze, aceasta se datoreşte şi faptu­lui că din cauza sistemului de sa­larizare, au fost goniţi, mânaţi în afară de această instituţiune, toţi inginerii capabili, atraşi de între­prinderile private, care le ofereau situaţiuni materiale strălucite (apl. pe băncile majorităţii) şi pentru că această instituţiune nu a putut să aibe la conducere oameni capabili şi mai ales independenţi din punct de vedere material, cari să poată să ducă o bună gospodărie la căi­­le ferate. înlăturarea deficitului După ce s’a schiţat aşa sumar activitatea d-lui di­rector general al căilor ferate, d. Vidrighin, deee nu aveţi răbdare să vedeţi cu ocazia budgetului, care se va discuta în curând, care este situaţiunea fi­nanciară actuală la căile ferate, în comparaţie cu situaţiunea, care s’a moş­tenit, deee nu sunteţi cu­rioşi să constataţi că dela un deficit de 2 miliarde, cu care am început anul trecut acţiunea noastră la căile ferate, astăzi am reu­şit, cu toate că am avut o serie întreagă de dificul­tăţi, să reducem acest de­ficit la cel mult o jumătate de miliard (apt. pe băn­Ce a făcut d-nul Vidrighin la căile ferate? Vă voiu spune eu. O singură economie de 350 de milioane lei s’a făcut numai la ca­pitolul cărbunilor, jumătate datori­tă mie, la începutul anului, când nu era încă d. Vidrighin, iar cea­laltă jumătate datorită integral d-nului director general Vidrighin (aplauze prelungite pe băncile ma­jorităţii). A! D-nilor, este mai bine să avem un director general care să fie în buzunarul societăţilor de cărbuni din ţară ! (aplauze prelun­gite, strigăte de bravo, pe băncile majorităţii). Este mai bine să avem um director general care vine, a doua şi, după ce pleacă de la socie­tăţile de cărbuni, sau care intră, a doua şi, după ce a plecat, la socie­tăţile de metalurgie ! Aţi uitat, d-nilor, că d-voastră aţi votat legea prin care noi am re­dus contractele pe care le-am găsit în fiinţă pe timp de încă 18 ani, le­­am redus la contracte pe timp de numai cinci ani de zite, că am redus suma totală pe care căile fe­rate erau obligate să o dea în fie­care an în comenzi, de la 2.700.000.000 la 1350.000.000­, aţi uitat că în a­­ceste contracte am prevăzut clauza concurenţei între firmele chiar care sunt contractante, pentru a reduce preţul de cost al reparaţiu­­nilor pentru f­iecare locomotivă ? Aţi uitat­ economiile cari s-au făcut? Ei bine, vă declar că în aceste lungi tratative pe cari le-am avut împreună cu societăţile furnizoare ale căilor ferate, pentru reducerea acestor contracte, nu numai că am fost asistat de d. director general Vidrighin, dar eu reprezentam spii­ritul de conciliaţiune şi d. director general Vidrighin spiritul unei in­transigenţe radicale, pentru apăra­rea intereselor căilor ferate, (apl. prelungite pe băncile majorităţii). In ceia ce priveşte priceperea? Ei, d-nilor­­ n-o să se judece pri­ceperea şi activitatea unui director general, de la căile ferate, nici după cele ce se scriu în unele gazete, evi­dent din cauză că sunt silite să susţină unele revendicări, care din punct de vedere social pot să fie drepte, dar nici din ceia ce spune mai ales cuibul de tâlhari, care încă există la căile ferate! (Apl. furtunoase pe băncile majorităţii). Acesta este adevărul: Cuib de tâlhari şi nărăviţi, care există încă la căile ferate. Desigur, d-nilor, când cineva vine cu mâna tare şi când loveşte acolo unde găseşte nedreptate, acolo unde găseşte abuz, desigur că se găsesc oameni, cari să-l atace. Dar nu cred că este o acţiune bună, pe care o facem, dacă ne lăsăm şi noi an­trenaţi în această direcţiune. Oamenii politici şi între­prinderile economice Că va fi făcut greşeli în acest timp de 6 luni de zile, actualul di­rector general ? Se poate, d­nilor ; orice om poate să greşească când are răspunderea unei întreprinderi, care are un budget de 12 miliarde lei; orice om poate să greşească când are peste 100.000 de oameni sub conducerea sa şi când aceşti oameni sunt de diferite categorii şi sunt de diferite provenienţe. Desigur, d-nilor, că toţi acei ce se găsesc în birouri, înscrişi ca sa­lariaţi şi cari au fost daţi afară, evident că formează corul nemul­ţumiţilor. Că între dânşii se vor fi găsind şi unii cari au fost îndepăr­taţi pe nedrept, credeţi d-voastră că se poate cerceta cu lupa o ase­menea situaţiune . Eu cred, d-nilor, că dacă voim cu adevărat să pu­nem ordine în aceste instituţiuni, pe cari le-am găsit în dezordine, să lăsăm oamenii în pace să lu­creze, să spunem toţi ceia ce spun şi eu şi vă pot asigura că n’am spus-o în dauna popularităţii mele, fiindcă am spus-o totdeauna onest şi deschis. Să nu ne mai ameste­căm noi, oamenii politici, la între­prinderile economice ale statului (aplauze pe băncile majorităţii), cile majorităţii­ şi avem a­­coperirea şi pentru aceas­tă jumătate de miliard; de ce să ne lăsăm impre­sionaţi de adversarii noş­tri, cari caută să creeze, prin mijloace de demago­gie, anumite atmosfere ? V’a citit aci, de pe această bancă, d-nul prim ministru, în vara tre­cută, situaţiunea exactă a deficite­lor, pe care le-am moştenit. O m­are parte din aceste deficite sunt deficitele dela căile ferate. V’a spus-o de atâtea ori fostul ministru de finanțe, fostul nostru coleg, d-nul Mihai Popovici, că sta­bilizarea monetară n­u se poate garanta, decât dacă garantăm, nu numai echilibrul budgetului statu­lui ei și echilibrul budgetului căi­lor ferate, pentru că orice deficit in bugetul căilor ferate creează de­ficit în bugetul statului. Şi atunci, d­nilor, când aceasta este situaţiunea, eu cred că parla­mentul trebue să dea dovadă de completă maturitate,­­dând Ceza­rului ceea ce este al Cezarului, lă­sând întreprinderile economice ale statului, pe care noi le-am creat autonome, să se desvolte în­­liniște. Când poate interveni Par­lamentul ? Spuneam adineauri că nu are ce să se amestece un deputat sau chiar întregul parlament, în numirea u­­nui director general la căile ferate. Desigur că da. Are însă să se ames­tece când ? Când, prezentându-se cotiturile de bilanţ — de profit şi pierdere — şi dările de seamă în care sunt datele asupra mersului căilor ferate, se constată că între­prinderea dă îndărăt, în loc să pro­greseze. Atunci este rostul parla­menti­ui, ca să cheme la răspun­dere pe ministrul de comunicaţii, care este reprezentantul guvernu­lui în această materie a căilor fe­rate, să cheme la răspundere gu­vernul, pentru modul cum a înțeles să selecționeze pe acela care este pus în fruntea căilor ferate. Dar, înainte ca directorul general al căilor ferate să fi putut da randa­mentul lui de muncă, să ascultăm critici din dreapta şi din stânga şi să le aducem la tribuna parlamen­tului, nu cred că aceasta este con­trol parlamentar. Să mă ertaţi dacă greşesc, dar eu v-o spun cu toată sinceritatea. Personalitatea d-lui Vis­efrighin In schimb însă, d-nilor, dacă este vorba de a se face portretul d-nului director general Vidrighin, să nu aducem numai culorile negre, pe care le citim în ziarele adverse; eu cunosc și culori foarte frumoase din portretul d-nului director ge­neral Vidrighin și cea mai fru­moasă este faptul necontestat că, încă de pe vremea Ungurilor, acest fiu de ţăran, din Răşinari, a fost considerat mai capabil decât Um­gurii, de către semenii săi din Ti­mişoara şi a fost pus să conducă uzinele de apă din Timişoara. Lu­crul acesta era aşa de bine stabilit, încât chiar la Bucureşti, când toţi specialiştii noştri credeau că este nevoe de investiţiuni extraordinare, ca să putem alimenta Capitala cu apă, în epoca care a urmat imediat după război, a fost chemat ingine­rul Vidrighin de la Timişoara şi, fără nici o nouă investiţiune de capital, Capitala a fost pusă în po­sibilitatea de a fi alimentată cu apă în mod cât se poate de satis­făcător. Şi atunci, primăria Capi­talei a vrut să-l angajeze pe d-nul Vidrighin, dar pentru că primăria Capitalei, pornind de la această concepţie greşită, de a se speria de un salariu omenesc, care se poate da unui cap de întreprindere, n’a vrut să-i acorde acest salariu, d. Vidrighin a rămas la Timişoa­ra, pentru că primăria din Timi­şoara are o altă concepţie, o con­cepţie comercială, nu o concepţie biurocratică, depre modul cum tre­bue să selecţioneze pe un conducă­tor la cea mai mare întreprindere a comunei, la uzinele comunale. Lucrările pentru aplicarea reformei agrare Raspunsul d-lui V. Madgearu Cc a făcut noul director la C. F. R. NOI PROCLAMAM AVANTAGIILE LĂMPI­LOR TyiNi© BARIU Lemne oc rot CÂRMII, COCS. BRICHETE, ALFRED LOWENBfiCH ! Co Calea Vicariei 128 Str­ada Cauzasi I. trimit catalogul meu de Vfire de vie altoite Pomi care cuprinde preturile cele mai cftine si sfaturi inapreciabile pentru fiecare viticultor. In propriul dv. interes nu procuraţi viţe de vie sau viţe altoite, până când nu cetiţi că­lăuza mea de viticultură. Adresa J. SZUCS pepinierie 10. Diosig, jud. Bihor Raportul comisiei bugetare. Desbaterile CERNĂUŢI, 28.­­ Eri diminea­ţă terminând­u-se lucrările asupra proectului de buget, au început des­­baterile. După ce secretarul constată ca a­­dunarea este în număr, se citește procesul verbal al şedinţei prece­dente, care este verificat. RAPORTUL COMISIEI BUGE­TARE D. prof. univ. Vasile Grecu, ra­portorul comisiei bugetare, citeşte darea de seamă, întocmai de aceas­tă comisie, în privinţa exploatărilor în regie proprie. Raportut — spune d-sa — e deosebit de edificator. Con­siliul Eparhial care a pus în apli­care aceste lucrări merită laude. Câştigul material va fi în viitor şi mai mare. îmbucurător este câşti­gul moral prin faptul că se naţio­nalizează industriile din această re­giune. Până în prezent peste 50 la sută dintre lucrători sunt români. Veniturile fiind mai mari s-a creat posibilitatea multor îmbunătăţiri în Eparhie. Totuşi eploatările sunt susceptibile la îmbunătăţire şi mai mari atât în ceea ce priveşte rezul­tatul material cât şi în privinţa naţionalizării tuturor exploatărilor. Raportorul închee, rugând aduna­rea să ia în considerare proectul de buget şi să deschidă discuţia ge­nerală. începerea desbaterilor Primul vorbeşte de deputat A. Gor­cea care arată ca preoţii n’ar tre­bui să facă politică militantă, de­oarece preoţii intraţi în luptele po­litice pierd în ochii oamenilor din comună. Citează câteva cazuri unde preoţii s’au înscris în partidul li­beral, pentru a obţine avantaje de­­la Consiliul Eparhial. Arată apoi că lucrările de la Administraţia Fondului Bisericesc sunt lăudabile însă protestează contra unor ele­mente rele în această administra­ţie, care trebue trase la răspunde­re. Cât priveşte bugetul, d. deputat col­cea arată că nu-l va vota. ŞEDINŢA DE DUPĂ AMIAZA Şedinţa se deschide la ora 4. Vorbeşte părintele protopop Pe­triuc, despre salarizarea preoţilor. Declară că va vota bugetul. Părintele I. Puiul, inspector mi­sionar, luând cuvântul şi referindu­­se la cuvântarea de dimineaţă a d. deputat Gorcea, spune că preoţii trebue să facă politică, indentifi­­cându-se cu credincioşii. CUVÂNTAREA D-LUI DEPUTAT ION IACOBAN D. deputat I. Iacoban spune că Biserica Ortodoxă din Bucovina trece printr-o grea criză din cauza influenţei politice. In privinţa bugetului spune d. I. Iacoban, Adunarea Eparhială nu ţine seamă de nevoile clasei ţără­neşti, pentru că administraţia Fon­­dului se face numai pe baze capi­taliste , speculative, şi este o ex­ploatare pentru satisfacerea intere­selor de partid şi personale. Conti­nuând d. I. Iacoban vorbeşte de ale­gerile viitoare Eparhiale. Se nasc mai multe incidente între vorbitor şi d. dr. Aurel Morariu şi d. dr. I. Nistor. D. I. Iacoban închee cuvântarea spunând că ar trebui ca Fondul Bi­sericesc să fie scos din sfera influ­enţelor politice şi abia atunci bise­rica va reintra în drepturile ei. Şedinţa continuă. -------ooxxxoo-----­ Accidentul de auto­mobil din Lugoj TIMIŞOARA. — O ştire sosită din Lugoj, ne anunţă că azi dimi­neaţă s’a întâmplat în acel oraş un nenorocit accident de automobil a cărui victimă este un ţăran din co­muna Banciova. Iată amănuntele: Un director de bancă din Caranse­beş, d. Tătaru, sosise în zorii zilei cu automobilul în Lugoj. Pe când părăsea strada Caransebeş şi vroia să intre în bulevardul Ferdinand, d. Tfitaru a înfrânat brusc, şi au­tomobilul în plină viteză a intrat în zidul unei clădiri, prinzând între el şi zid, pe săteanul Stan Dimi­­trie, care lucra tocmai la acel zid. Nenorocitul, a fost în grabă trans­portat la spital. Pe drum însă a sucombat. D. Tătaru a fost arestat, apoi pus în libertate în urma unei cauțiuni de 200.000 lei. «d­reptatea» O socoteală simplă şi atunci, d-nilor, în chestiunea salariului să-mi daţi voe să spun: mai bine plătim pe faţă, cinstit, cu contract, nu 1 milioane şi jumătate, ci 3 milioane, — dar eu spun nu 3 milioane, ci 5 milioane — un om, care nu se cointeresează la furni­turile căilor ferate (aplauze pe băn­cile majorităţii), un om care este hotărât să introducă nu numai or­dinea cinstită a lucrurilor, dar care este hotărât să introducă şi ordi­nea de economii, la căile ferate, e­­conomii, care produc în­totdeauna durere la anumiţi oameni, cari sunt cuibăriţi, cum vă spuneam, în căile ferate, şi din aceasta să asa­neze situaţiunea financiară la căile ferate. Prin urmare, d-nilor, eu vă rog, să acordaţi creditul dv. actului a­­cesta, pe care la făcut guvernul, şi să lăsaţi pe directorul general al căilor ferate să lucreze. Să-l vedem la lucru, dacă va lucra bine, d-nilor, cele 3 milioane pe an se vor trans­forma în prisosuri foarte impor­tante pentru căile noastre ferate. Iar în ce priveşte comparaţia care se face, pentru interesele de­magogiei, între salariul de 3 mili­oane şi între salariile modeste, pe cari le primesc încă şi astăzi dife­riţi funcţionari şi char muncitori de la căile ferate, să-mi daţi voe să spun că tot punând în fruntea ins­tituţiei un om care echilibrează budgetul căilor ferate şi creiază prisosuri, tot prin aceasta se poate ajunge şi la salarizarea ridicată, pe care eu cel dintâi o vreau pentru toţi slujbaşii căilor ferate (aplauze pe băncile majorităţii). Dacă vreţi să plătiţi ca până a­­cum, cu 5.600.000 lei directorul ge­neral, în loc de 3 milioane, puteţi să faceţi această economie de fa­ţadă de 2 milioane şi jumătate. Cu aceasta nu veţi fi contribuit însă la îmbunătăţirea situaţiei funcţionarilor de la căile ferate, dacă, din motivele pe cari le-am a­­rătat, va continua debandada în organizaţia de acolo, (aplauze pe băncile majorităţii). Am ţinut, d­ni­lor, să dau aceste lămuriri pentru­că, din cauza schimbărilor care s-au întâmplat în guvern, nu mai sunt deţinătorul interimatului dela co­municaţie — dar n’am înţeles nici­odată ca printr’o simplă întâmpla­re, a unei împrejurări care nu cere să-mi mai iau direct răspunderea, să mă ascund îndărătul perdelei şi să las pe colegul meu dela comuni­caţie să-şi ia el răspunderea unui fapt pe care l-am făcut eu. Prin urmare, dacă d. deputat in­­terpelator nu este mulțumit cu răs­punsul meu, atunci când își va des­­volta interpelarea, am să rog gu­vernul să-mi facă cinstea să dau tot eu răspunsul de care are nevoe onoratul interpelat­or (aplauze pre­lungite pe băncile majorităţii). D. PARDOS în replică, spune că nu e mulţumit de acest răspuns. D. VIRGIL MADGEARU: Eu văd că interpelarea d-stră a fost publicată cu anticipaţie în ziarul «Ordinea». Discuţia la Mesaj Se intră în ordinea de zi. La mesaj ia cuvântul În conti­nuare d. Pompiliu Ioniţescu. CUVÂNTAREA D-LUI POMPILIU IONIŢESCU D-sa se întreabă de ce a părăsit opoziţia parlamentul. Parlamentarii opozanţi — d. gen. Răşcanu, d. gen. Averescu şi atâţia alţii — au găsit de multe ori cu­vinte de laudă pentru anumite acte de guvernământ ale partidului nos­tru și au apreciat multe legiuiri. S’au retras însă liberalii și ave­­rescanii din parlament, pentrucă s’au temut ca nu cumva să f­i sosit momentul răfuelii la care numai d. Madgearu i-a provocat în atâtea rânduri (apl.). Ce vom avea de spus vom spune şi în lipsa lor, şi vor auzi desigur. Partidul nostru care a făcut în­­tr’un an de guvernare ceeace alţii n’ar fi în stare să facă într’o legis­latură, păşeşte mai departe în ope­ra sa, menită să îndrumeze ţara românească şi toate instituţiile pe calea adevăratei propăşiri morale materiale, (apl.).­­ Şedinţa se ridică la orele 7 seara.

Next