Dreptatea, decembrie 1929 (Anul 3, nr. 646-668)
1929-12-01 / nr. 646
2 Mâine Duminica 1 Decembrie ffARGUS" apare ca un SUPULLIENT dat pagini consacrat relaflunilor POLQ^O»RQMAWE Hârtie velină. Coperta in 5 culori. /sSăBSîs. La acest număr colaborează d-nii : AUGUSTE ZALESKI, ministru de externe al Poloniei E. KWIATKOWSKY ministru de comerț al Poloniei NIEZABYTOWSKY ministru de agricultură al Poloniei V. MADGEARU ministru de finanțe al României Grigore Gafencu J Ed. Raszinski J C. Bălăcescu Contele Szembek J T. Kobylanski j Marian Szydlowsky G. Cretzeanu I Henry Strasburger I Dr, Tadeus Drzaszdzinsky Dr. Ernest Ene - I K Bertoni. j Studii speciale, monografii, Ing. Toma Gâlcă | Dr. A. Smutny | etc. complectează numărul. PrEŢUR unui exemplar, inclusiv ziarul LEI 20 Desbaterile Parlamentare CAMERA * Şedinţa de la 29 Noembrie Şedinţa se deschide la orele 44 sub preşidenţia d-lui Şt. Ciceo Pop. Pe banca ministerială d-nii miniştri Madgearu, Itinian, Vlad, Mirta şi Gafencu. Se aprobă sumarul şedinţei precedente. întrebări Comunicări D. FRITZ KONNERTH (ger.) adresează o comunicare d-lui ministru al agriculturii în legătură cu aplicarea reformei agrare. Cere să se asigure stabilitatea posesiunii solului. D. D. R. IOANIŢESCU, subsecretar de stat la interne: Chestiunea priveşte ministerul agriculturii, este uin litigiu agrar provocat de persoane cărora d-stră le ziceţi voinici. Intr’o a doua comunicare, adresată d-lui ministru de justiţie părintele Man întreabă de ce nu se grăbesc lucrările pentru aplicarea reformei agrare. D. GR. IUNIAN, ministrul justiţiei: Cred că nu sunt prea pretenţios dacă v-aş ruga să-mi cereţi lămuriri asupra unor cazuri precise. De aceia eu rog pe părintele Man să-mi aducă la cunoştinţă aceste cazuri precise, PR. MAN citează un caz de la Gherla şi Dej. D. GR. IUNIAN, ministrul justiţiei: Dacă lucrările de aplicare a reformei agrare nu merg aşa cum aţi voi dstră, răspunderea nu este a ministerului de justiţie. Lămuriri mai complecte voi da după interpelarea părintelui Man, pentru ca să verifice d. interpelator dacă cele afirmate de d-sa sunt sau nu conforme cu realitate. Monopolurile D. ION LEON (lupist) anunţă o interpelare d-lui ministru de finanţe în chestiunea brevetelor de vânzare de băuturi spirtoase, şi în chestiunea tăbliţelor fabricate la Mediaş. Roagă să i se pună la dis D. VIRGIL MADGEAIMI, ministrul finanţelor. Am cerut cuvântul, pentru că îmi place totdeauna să-mi iau răpunderea, şi răspunderea pentru contractul încheiat cu d. director general al c. f. r. o am eu. (aplauze pe băncile majorităţii). Am fost interimar la acest departament 6 luni de zile şi am venit înaintea onoratei Camere şi a Senatului cu noua lege a cailor ferate. Prin această lege, conform cu legea comercializărilor, am introdus regimul regiei comerciale autonome a căilor ferate. Când am făcut această lege, Parlamentul a avut prilejul să aprecieze, dacă sistemul propus atunci al regiei autonome este cel adecvat necesităţilor de reorganizare a căilor ferate sau nu. Parlamentul a găsit că ideea aceasta este bună şi de atunci căile ferate sunt o instituţiune absolut autonomă, înlăturarea imixtiunei politice Intre alte motive, noi am socotit că trebue să dăm această soluțiune pentru rezolvarea problemei căilor ferate, pentru a îndepărta una din cauzele, pe care am socotit-o că a contrbuit într’o largă măsură la dezastrul căilor ferate, pentru a înlătura imixtiunea politică şi de orice natură, din administraţiunea căilor noastre ferate (aplauze pe băncile majorităţii). Când Parlamentul a votat această lege a abdicat complect în ceeace priveşte actele de administraţiune ale căilor ferate şi şi-a rezervat dreptul său de control pentru momentul discuţiunei budgetului, pe baza dării de seamă a mersului căilor ferate şi mai ales pe baza bilanţului şi a contului de profit şi pierdere, singurele care pot să dea icoana exactă a rezultatelor financiare obţinute, singuMinisterul de interne a ordonat o anchetă ca să afle de ce nu au intervenit jandarmii, dacă este adevărat că nu au intervenit. împotriva calomniatorilor PREOTUL MAN (maj.) întreabă pe d. preşedinte al consiliului de miniştri de ce guvernul nu ia nici-o măsură împotriva calomniatorilor prinţului Carol, tatăl M. S. Regelui Mihai I. Lipsa de măsuri împotriva acestor inconştienţi poate încuraja pe calomniatori, ba poate chiar submina temelia aşezământului nostru monarhic şi constituţional. Ponegrirea tatălui Regelui nostru ştirbeşte prestigiul Coroanei şi a micului Rege, căci hula ce se aduce tatălui se răsfrânge şi asupra fiului, poziţie mai multe dosare privitoare la această chestiune. I. VIRGIL MADGEARU, ministru de finanţe: Ţin să precizez de pe acum că îndată ce ministerul de finanţe, a văzut că în această chestiune poate fi bănuit că acordă monopoluri, a dat o circulară prin care se punea în vedere administratorilor financiari că tăbliţele se pot cumpăra de oriunde, şi nu numai de la Mediaş (apl.). Rog pe d. preşedinte să pună cât de cărând la ordinea zilei interpelarea d-lui Leon, „ 1", la* V, .. .... . . Alte comunicări D. SOLOMON (maj.) anunţă o interpelare în chestiunea asigurărilor sociale. D. THIERS BULAU (maj.) anunţă o interpelare în chestiunea neregulilor săvârşite sub guvernele trecute la serviciul tehnic al judeţului Iaşi. Direcţia C. F. R. D. PARDOS (maj.) adresează o comunicare d-lui ministru al comunicațiilor în chestiunea salarizării d-lui director general al căilor ferate, rele care pot să facă posibilă o luminare conştientă a Parlamentului asupra bunului mers al acestei instituțiuni. Atunci, d-nilor, de la început, îmi pun întrebarea, dacă poate să aibe rost ca un deputat să formuleze o interpelare cu privire la numirea directorului general de la căile ferate, cu privire la modul de salarizare, pe care consiliul de administraţie hotărăşte să-l acorde, în deplină potrivire cu cele prevăzute în lege. Legea căilor ferate a prevăzut că directorul general al căilor ferate poate fi angajat cu contract sau poate fi numit cu Decret Regal. De ce s’a introdus această dispoziţiune ? Pentru că avem deplina convingere că, dacă instituţiunea căilor ferate nu a putut să progreseze, aceasta se datoreşte şi faptului că din cauza sistemului de salarizare, au fost goniţi, mânaţi în afară de această instituţiune, toţi inginerii capabili, atraşi de întreprinderile private, care le ofereau situaţiuni materiale strălucite (apl. pe băncile majorităţii) şi pentru că această instituţiune nu a putut să aibe la conducere oameni capabili şi mai ales independenţi din punct de vedere material, cari să poată să ducă o bună gospodărie la căile ferate. înlăturarea deficitului După ce s’a schiţat aşa sumar activitatea d-lui director general al căilor ferate, d. Vidrighin, deee nu aveţi răbdare să vedeţi cu ocazia budgetului, care se va discuta în curând, care este situaţiunea financiară actuală la căile ferate, în comparaţie cu situaţiunea, care s’a moştenit, deee nu sunteţi curioşi să constataţi că dela un deficit de 2 miliarde, cu care am început anul trecut acţiunea noastră la căile ferate, astăzi am reuşit, cu toate că am avut o serie întreagă de dificultăţi, să reducem acest deficit la cel mult o jumătate de miliard (apt. pe bănCe a făcut d-nul Vidrighin la căile ferate? Vă voiu spune eu. O singură economie de 350 de milioane lei s’a făcut numai la capitolul cărbunilor, jumătate datorită mie, la începutul anului, când nu era încă d. Vidrighin, iar cealaltă jumătate datorită integral d-nului director general Vidrighin (aplauze prelungite pe băncile majorităţii). A! D-nilor, este mai bine să avem un director general care să fie în buzunarul societăţilor de cărbuni din ţară ! (aplauze prelungite, strigăte de bravo, pe băncile majorităţii). Este mai bine să avem um director general care vine, a doua şi, după ce pleacă de la societăţile de cărbuni, sau care intră, a doua şi, după ce a plecat, la societăţile de metalurgie ! Aţi uitat, d-nilor, că d-voastră aţi votat legea prin care noi am redus contractele pe care le-am găsit în fiinţă pe timp de încă 18 ani, leam redus la contracte pe timp de numai cinci ani de zite, că am redus suma totală pe care căile ferate erau obligate să o dea în fiecare an în comenzi, de la 2.700.000.000 la 1350.000.000, aţi uitat că în aceste contracte am prevăzut clauza concurenţei între firmele chiar care sunt contractante, pentru a reduce preţul de cost al reparaţiunilor pentru fiecare locomotivă ? Aţi uitat economiile cari s-au făcut? Ei bine, vă declar că în aceste lungi tratative pe cari le-am avut împreună cu societăţile furnizoare ale căilor ferate, pentru reducerea acestor contracte, nu numai că am fost asistat de d. director general Vidrighin, dar eu reprezentam spiiritul de conciliaţiune şi d. director general Vidrighin spiritul unei intransigenţe radicale, pentru apărarea intereselor căilor ferate, (apl. prelungite pe băncile majorităţii). In ceia ce priveşte priceperea? Ei, d-nilor n-o să se judece priceperea şi activitatea unui director general, de la căile ferate, nici după cele ce se scriu în unele gazete, evident din cauză că sunt silite să susţină unele revendicări, care din punct de vedere social pot să fie drepte, dar nici din ceia ce spune mai ales cuibul de tâlhari, care încă există la căile ferate! (Apl. furtunoase pe băncile majorităţii). Acesta este adevărul: Cuib de tâlhari şi nărăviţi, care există încă la căile ferate. Desigur, d-nilor, când cineva vine cu mâna tare şi când loveşte acolo unde găseşte nedreptate, acolo unde găseşte abuz, desigur că se găsesc oameni, cari să-l atace. Dar nu cred că este o acţiune bună, pe care o facem, dacă ne lăsăm şi noi antrenaţi în această direcţiune. Oamenii politici şi întreprinderile economice Că va fi făcut greşeli în acest timp de 6 luni de zile, actualul director general ? Se poate, dnilor ; orice om poate să greşească când are răspunderea unei întreprinderi, care are un budget de 12 miliarde lei; orice om poate să greşească când are peste 100.000 de oameni sub conducerea sa şi când aceşti oameni sunt de diferite categorii şi sunt de diferite provenienţe. Desigur, d-nilor, că toţi acei ce se găsesc în birouri, înscrişi ca salariaţi şi cari au fost daţi afară, evident că formează corul nemulţumiţilor. Că între dânşii se vor fi găsind şi unii cari au fost îndepărtaţi pe nedrept, credeţi d-voastră că se poate cerceta cu lupa o asemenea situaţiune . Eu cred, d-nilor, că dacă voim cu adevărat să punem ordine în aceste instituţiuni, pe cari le-am găsit în dezordine, să lăsăm oamenii în pace să lucreze, să spunem toţi ceia ce spun şi eu şi vă pot asigura că n’am spus-o în dauna popularităţii mele, fiindcă am spus-o totdeauna onest şi deschis. Să nu ne mai amestecăm noi, oamenii politici, la întreprinderile economice ale statului (aplauze pe băncile majorităţii), cile majorităţii şi avem acoperirea şi pentru această jumătate de miliard; de ce să ne lăsăm impresionaţi de adversarii noştri, cari caută să creeze, prin mijloace de demagogie, anumite atmosfere ? V’a citit aci, de pe această bancă, d-nul prim ministru, în vara trecută, situaţiunea exactă a deficitelor, pe care le-am moştenit. O mare parte din aceste deficite sunt deficitele dela căile ferate. V’a spus-o de atâtea ori fostul ministru de finanțe, fostul nostru coleg, d-nul Mihai Popovici, că stabilizarea monetară nu se poate garanta, decât dacă garantăm, nu numai echilibrul budgetului statului ei și echilibrul budgetului căilor ferate, pentru că orice deficit in bugetul căilor ferate creează deficit în bugetul statului. Şi atunci, dnilor, când aceasta este situaţiunea, eu cred că parlamentul trebue să dea dovadă de completă maturitate,dând Cezarului ceea ce este al Cezarului, lăsând întreprinderile economice ale statului, pe care noi le-am creat autonome, să se desvolte înliniște. Când poate interveni Parlamentul ? Spuneam adineauri că nu are ce să se amestece un deputat sau chiar întregul parlament, în numirea unui director general la căile ferate. Desigur că da. Are însă să se amestece când ? Când, prezentându-se cotiturile de bilanţ — de profit şi pierdere — şi dările de seamă în care sunt datele asupra mersului căilor ferate, se constată că întreprinderea dă îndărăt, în loc să progreseze. Atunci este rostul parlamentiui, ca să cheme la răspundere pe ministrul de comunicaţii, care este reprezentantul guvernului în această materie a căilor ferate, să cheme la răspundere guvernul, pentru modul cum a înțeles să selecționeze pe acela care este pus în fruntea căilor ferate. Dar, înainte ca directorul general al căilor ferate să fi putut da randamentul lui de muncă, să ascultăm critici din dreapta şi din stânga şi să le aducem la tribuna parlamentului, nu cred că aceasta este control parlamentar. Să mă ertaţi dacă greşesc, dar eu v-o spun cu toată sinceritatea. Personalitatea d-lui Visefrighin In schimb însă, d-nilor, dacă este vorba de a se face portretul d-nului director general Vidrighin, să nu aducem numai culorile negre, pe care le citim în ziarele adverse; eu cunosc și culori foarte frumoase din portretul d-nului director general Vidrighin și cea mai frumoasă este faptul necontestat că, încă de pe vremea Ungurilor, acest fiu de ţăran, din Răşinari, a fost considerat mai capabil decât Umgurii, de către semenii săi din Timişoara şi a fost pus să conducă uzinele de apă din Timişoara. Lucrul acesta era aşa de bine stabilit, încât chiar la Bucureşti, când toţi specialiştii noştri credeau că este nevoe de investiţiuni extraordinare, ca să putem alimenta Capitala cu apă, în epoca care a urmat imediat după război, a fost chemat inginerul Vidrighin de la Timişoara şi, fără nici o nouă investiţiune de capital, Capitala a fost pusă în posibilitatea de a fi alimentată cu apă în mod cât se poate de satisfăcător. Şi atunci, primăria Capitalei a vrut să-l angajeze pe d-nul Vidrighin, dar pentru că primăria Capitalei, pornind de la această concepţie greşită, de a se speria de un salariu omenesc, care se poate da unui cap de întreprindere, n’a vrut să-i acorde acest salariu, d. Vidrighin a rămas la Timişoara, pentru că primăria din Timişoara are o altă concepţie, o concepţie comercială, nu o concepţie biurocratică, depre modul cum trebue să selecţioneze pe un conducător la cea mai mare întreprindere a comunei, la uzinele comunale. Lucrările pentru aplicarea reformei agrare Raspunsul d-lui V. Madgearu Cc a făcut noul director la C. F. R. NOI PROCLAMAM AVANTAGIILE LĂMPILOR TyiNi© BARIU Lemne oc rot CÂRMII, COCS. BRICHETE, ALFRED LOWENBfiCH ! Co Calea Vicariei 128 Strada Cauzasi I. trimit catalogul meu de Vfire de vie altoite Pomi care cuprinde preturile cele mai cftine si sfaturi inapreciabile pentru fiecare viticultor. In propriul dv. interes nu procuraţi viţe de vie sau viţe altoite, până când nu cetiţi călăuza mea de viticultură. Adresa J. SZUCS pepinierie 10. Diosig, jud. Bihor Raportul comisiei bugetare. Desbaterile CERNĂUŢI, 28. Eri dimineaţă terminându-se lucrările asupra proectului de buget, au început desbaterile. După ce secretarul constată ca adunarea este în număr, se citește procesul verbal al şedinţei precedente, care este verificat. RAPORTUL COMISIEI BUGETARE D. prof. univ. Vasile Grecu, raportorul comisiei bugetare, citeşte darea de seamă, întocmai de această comisie, în privinţa exploatărilor în regie proprie. Raportut — spune d-sa — e deosebit de edificator. Consiliul Eparhial care a pus în aplicare aceste lucrări merită laude. Câştigul material va fi în viitor şi mai mare. îmbucurător este câştigul moral prin faptul că se naţionalizează industriile din această regiune. Până în prezent peste 50 la sută dintre lucrători sunt români. Veniturile fiind mai mari s-a creat posibilitatea multor îmbunătăţiri în Eparhie. Totuşi eploatările sunt susceptibile la îmbunătăţire şi mai mari atât în ceea ce priveşte rezultatul material cât şi în privinţa naţionalizării tuturor exploatărilor. Raportorul închee, rugând adunarea să ia în considerare proectul de buget şi să deschidă discuţia generală. începerea desbaterilor Primul vorbeşte de deputat A. Gorcea care arată ca preoţii n’ar trebui să facă politică militantă, deoarece preoţii intraţi în luptele politice pierd în ochii oamenilor din comună. Citează câteva cazuri unde preoţii s’au înscris în partidul liberal, pentru a obţine avantaje dela Consiliul Eparhial. Arată apoi că lucrările de la Administraţia Fondului Bisericesc sunt lăudabile însă protestează contra unor elemente rele în această administraţie, care trebue trase la răspundere. Cât priveşte bugetul, d. deputat colcea arată că nu-l va vota. ŞEDINŢA DE DUPĂ AMIAZA Şedinţa se deschide la ora 4. Vorbeşte părintele protopop Petriuc, despre salarizarea preoţilor. Declară că va vota bugetul. Părintele I. Puiul, inspector misionar, luând cuvântul şi referinduse la cuvântarea de dimineaţă a d. deputat Gorcea, spune că preoţii trebue să facă politică, indentificându-se cu credincioşii. CUVÂNTAREA D-LUI DEPUTAT ION IACOBAN D. deputat I. Iacoban spune că Biserica Ortodoxă din Bucovina trece printr-o grea criză din cauza influenţei politice. In privinţa bugetului spune d. I. Iacoban, Adunarea Eparhială nu ţine seamă de nevoile clasei ţărăneşti, pentru că administraţia Fondului se face numai pe baze capitaliste , speculative, şi este o exploatare pentru satisfacerea intereselor de partid şi personale. Continuând d. I. Iacoban vorbeşte de alegerile viitoare Eparhiale. Se nasc mai multe incidente între vorbitor şi d. dr. Aurel Morariu şi d. dr. I. Nistor. D. I. Iacoban închee cuvântarea spunând că ar trebui ca Fondul Bisericesc să fie scos din sfera influenţelor politice şi abia atunci biserica va reintra în drepturile ei. Şedinţa continuă. -------ooxxxoo----- Accidentul de automobil din Lugoj TIMIŞOARA. — O ştire sosită din Lugoj, ne anunţă că azi dimineaţă s’a întâmplat în acel oraş un nenorocit accident de automobil a cărui victimă este un ţăran din comuna Banciova. Iată amănuntele: Un director de bancă din Caransebeş, d. Tătaru, sosise în zorii zilei cu automobilul în Lugoj. Pe când părăsea strada Caransebeş şi vroia să intre în bulevardul Ferdinand, d. Tfitaru a înfrânat brusc, şi automobilul în plină viteză a intrat în zidul unei clădiri, prinzând între el şi zid, pe săteanul Stan Dimitrie, care lucra tocmai la acel zid. Nenorocitul, a fost în grabă transportat la spital. Pe drum însă a sucombat. D. Tătaru a fost arestat, apoi pus în libertate în urma unei cauțiuni de 200.000 lei. «dreptatea» O socoteală simplă şi atunci, d-nilor, în chestiunea salariului să-mi daţi voe să spun: mai bine plătim pe faţă, cinstit, cu contract, nu 1 milioane şi jumătate, ci 3 milioane, — dar eu spun nu 3 milioane, ci 5 milioane — un om, care nu se cointeresează la furniturile căilor ferate (aplauze pe băncile majorităţii), un om care este hotărât să introducă nu numai ordinea cinstită a lucrurilor, dar care este hotărât să introducă şi ordinea de economii, la căile ferate, economii, care produc întotdeauna durere la anumiţi oameni, cari sunt cuibăriţi, cum vă spuneam, în căile ferate, şi din aceasta să asaneze situaţiunea financiară la căile ferate. Prin urmare, d-nilor, eu vă rog, să acordaţi creditul dv. actului acesta, pe care la făcut guvernul, şi să lăsaţi pe directorul general al căilor ferate să lucreze. Să-l vedem la lucru, dacă va lucra bine, d-nilor, cele 3 milioane pe an se vor transforma în prisosuri foarte importante pentru căile noastre ferate. Iar în ce priveşte comparaţia care se face, pentru interesele demagogiei, între salariul de 3 milioane şi între salariile modeste, pe cari le primesc încă şi astăzi diferiţi funcţionari şi char muncitori de la căile ferate, să-mi daţi voe să spun că tot punând în fruntea instituţiei un om care echilibrează budgetul căilor ferate şi creiază prisosuri, tot prin aceasta se poate ajunge şi la salarizarea ridicată, pe care eu cel dintâi o vreau pentru toţi slujbaşii căilor ferate (aplauze pe băncile majorităţii). Dacă vreţi să plătiţi ca până acum, cu 5.600.000 lei directorul general, în loc de 3 milioane, puteţi să faceţi această economie de faţadă de 2 milioane şi jumătate. Cu aceasta nu veţi fi contribuit însă la îmbunătăţirea situaţiei funcţionarilor de la căile ferate, dacă, din motivele pe cari le-am arătat, va continua debandada în organizaţia de acolo, (aplauze pe băncile majorităţii). Am ţinut, dnilor, să dau aceste lămuriri pentrucă, din cauza schimbărilor care s-au întâmplat în guvern, nu mai sunt deţinătorul interimatului dela comunicaţie — dar n’am înţeles niciodată ca printr’o simplă întâmplare, a unei împrejurări care nu cere să-mi mai iau direct răspunderea, să mă ascund îndărătul perdelei şi să las pe colegul meu dela comunicaţie să-şi ia el răspunderea unui fapt pe care l-am făcut eu. Prin urmare, dacă d. deputat interpelator nu este mulțumit cu răspunsul meu, atunci când își va desvolta interpelarea, am să rog guvernul să-mi facă cinstea să dau tot eu răspunsul de care are nevoe onoratul interpelator (aplauze prelungite pe băncile majorităţii). D. PARDOS în replică, spune că nu e mulţumit de acest răspuns. D. VIRGIL MADGEARU: Eu văd că interpelarea d-stră a fost publicată cu anticipaţie în ziarul «Ordinea». Discuţia la Mesaj Se intră în ordinea de zi. La mesaj ia cuvântul În continuare d. Pompiliu Ioniţescu. CUVÂNTAREA D-LUI POMPILIU IONIŢESCU D-sa se întreabă de ce a părăsit opoziţia parlamentul. Parlamentarii opozanţi — d. gen. Răşcanu, d. gen. Averescu şi atâţia alţii — au găsit de multe ori cuvinte de laudă pentru anumite acte de guvernământ ale partidului nostru și au apreciat multe legiuiri. S’au retras însă liberalii și averescanii din parlament, pentrucă s’au temut ca nu cumva să fi sosit momentul răfuelii la care numai d. Madgearu i-a provocat în atâtea rânduri (apl.). Ce vom avea de spus vom spune şi în lipsa lor, şi vor auzi desigur. Partidul nostru care a făcut într’un an de guvernare ceeace alţii n’ar fi în stare să facă într’o legislatură, păşeşte mai departe în opera sa, menită să îndrumeze ţara românească şi toate instituţiile pe calea adevăratei propăşiri morale materiale, (apl.). Şedinţa se ridică la orele 7 seara.