Dreptatea, februarie 1930 (Anul 4, nr. 693-716)

1930-02-01 / nr. 693

iMtaE$^A»t3atianp &=­--28 zfle mat sfiul până la a doua tragere DIN 1 Hi1939 grăbiţi cumpărarea bUetelor. al că­ror cost este de: Lei 25 pentru 1­2 bilet şi „ 50 „ un bilet întreg Biletele cumpărate pâs­ă la 1 Martie 1930 sunt valabile şi la ultima tragere din 12 Mai 193®. Listele oficiale cu rezultatele pr­imei trageri din 1 Nov.15 Dec. 1929, se pot procura dela Comitetele noastre judeţene sau municipale (prefecturi şi primării), iar în Capitală dela sediul Comitetului Cen­tral pentru ajutorarea sinistrat­or, atr. Bateriilor No. 22. Acei cari au nevoe de diverse relaţiuni de la Comitetul Central, sunt rugaţi să anexeze la cererile lor si timbrele necesare pentru răspuns. GREFA TRIB. ILFOV S. IHa CC. Extract D. Gheorgh­e D. Crăciun cu domi­ciliul în Bucureşti strada Franze­­lari No. 5, a cerut acestui tribunal cu petiţiunea înreg. la No. 20118 din 27 Mai 1929 să fie divorţat de soţia sa, pentru motive determinate de lege. Din căsătorie a rezultat patru copii şi anume : Dumitru de 15 ani, Ion de 11 ani, Vasile de 5 ani şi Florica de 4 ani. Termenul pentru judecarea ac­­ţiunei este fixat în camera de con­siliu în ziua de 25 Iunie 1929. Acest extract se va publica de noi grefier în gazeta «Dreptatea» conform art. 285 cod civil modifi­cat. Grefier. Indescifrabil. Dos. 2835/929. No. 30.736, 1929 Mai 28. PublicaFune Se aduce la cunoştinţa generală că în ziua de 1 Martie cor. se vor ţine la Eforia Spitalelor civile ur­mătoarele licitaţii: 1. Furnizarea pâinei necesară spi­talelor Colţea, Colentina, Filantro­pia, de copii şi Pantelimon. 2. Furnizarea pastelor făinoase şi a faunei. 3. Furnizarea articolelor de pan­sament. 4. Furnizarea imprimatelor şi re­gistrelor. 5. Furnizarea articolelor de biu­­rou. Doritorii de a lua parte la aceste licitaţiuni, sunt invitaţi ca în sus citata zi să-şi prezinte ofertele si­gilate însoţite de modele şi o ga­ranţie provizorie de 5% din valoa­rea furniturei, cunoscând că ga­ranţia definitivă va fi de 10%. Licitaţiile se vor ţine în confor­mitate cu art. 88 — 111 din legea comptabilităţii generale a statului. Cartele de sarcini se pot vedea la Eforie (Direcţia Spitalelor) în ori­ce zi şi ore de lucru. COOPERATIVA DE CREDIT ŞI ECONOMIE a Uniunei ofiţerilor de rezervă Din Bucureşti CONVOACĂ Asociaţii săi în adunare generală ordinară şi extraordinară în ziua de 16 Februarie 1930 orele 10 şi 11 dimineaţa în strada Batistei 14 (Palatul Coop. Mercur). — Ordinea de zi cuprinde: darea de seamă pe 1929, aprobarea bilanţului şi contu­lui Profit şi Perdere, descărcarea consiliului, alegerea a 3 membri în consiliu şi a cenzorilor, reduce­rea capitalului social şi punerea de acord a statutelor actuale cu sta­tutele oficiului naţional al Coope­raţiei conform legei cooperaţiei. Dacă nu se întruneşte numărul statuar de asociaţi, atunci se va ţine o nouă adunare generală ordi­nară şi extraordinară, irevocabil în ziua de 23 Februarie 930 în ace­­laş local şi la aceleaşi ore, cu orice număr de membri prezenţi. Publicaţiune de lici­taţie Comuna Hendorf vinde prin lici­taţie publică care se va ţine în ziua de 17 Februarie 1930 a. c. la ora 10 la primăria comunei Hendorf 3200 bucăţi stejari. Licitaţiunea se va ţine conform dispoziţiunilor art. 72—83 din legea contabilităţii publice, cu oferte în­chise şi sigilate, cu preţul de striga­re de lei 5.438.229 —radiul 10 la sută ca garanţie. Supra oferte nu se primesc. Condiţiunile mai detailate se pot vedea la primăria comunei Hendorf, Hendorf la 10 Decembrie 1929. Primar, Indescifrabil. MINISTERUL JUSTIŢIEI Direcţiunea Judiciară D. Sigmund A. Schräger, zis şi Şaraga, născut la 23 ianuarie 1898 în Bucureşti, domiciliat în Bucu­reşti, b-dul Elisabeta 69, a făcut ce­rere acestui Minister de a fi auto­rizat să schimbe numele său patro­nimic de Schräger în acela de Şa­raga, spre a se numi Sigmund Şa­­raga. Ministerul publică aceasta, con­form art. 9 din legea asupra nu­melui, spre ştiinţa acelora cari ar voi să facă opoziţiune în termenul prevăzut de alineatul II al zisului articol Preschimbarea pro­duselor R. M. S. Pentru a se evita unele nereguli cari ar putea lua naştere la sub­­depozitul de reşedinţă cu ocaziunea eventualelor schimbări de preţuri la produsele R. M. S., Direcţiunea Generală P. T. T. a dispus urmă­toarele : Fabricatele pe cari subdepozitele sucursale din judeţ, le înaintează sub­depozitelor de la oficiile de re­şedinţă, în vederea verificării lor pentru preschimbare sau refabrica­­re, vor fi scăzute din registrele de magazie ale subdepozitelor sucursa­le şi încărcate în registrele subde­pozitelor de reşedinţă. Subdepozitele de reşedinţă vor a­­nunţa depozitele R. M. S. despre a­­ceste operaţiuni. Pe de altă parte, faţă de nume­roasele lipsuri ce se constată la coletele cu produse R. M. S., — sus­trageri cari se fac într’un mod cu totul abil, necunoscându-se dacă co­­letele au fost violate — Direcţiunea Generală a dispus ca toate trans­porturile cu produsele R. M. S. so­site cu vagoanele colective, să fie cântărite şi verificate în staţiile C. F. R. şi în faţa organelor C.F.R. In caz de lipsuri, se vor dresa pro­cese verbale, semnate şi de orga­nele C. F. R., cari au asistat la ve­rificare. «DREPTATEA» iUMWwmwm—■ iiiiM cu prilejul unui „Internet (Continuare din pag. I-a) tâlnirea cu delegaţii unguri, deşi recunoştea că d. Ciuntu, secretar de legaţie în Geneva, «a fost rugat să se repează până la Rapallo spre a reţine apartamentele necesare mi­ei unei».... " Comunicatul dat din cercurile gu­vernului a afirmat, atunci, că un membru al delegaţiei d-lui Derussi a plecat înainte întru îndeplinirea misiunii sale. D. Derussi tăgădu­ieşte. D. Derussi, pur şi simplu, ascun­de adevărul. Acest membru important al dele­gaţiei poate cel mai important, în­­tradevăr a plecat înainte şi d. De­russi ştie acest lucru. Acest mem­bru este d. Victor Onişor, profesor la Universitatea din Cluj. Iată cum aşa zisele desminţiri ale d-lui Derussi şi polemica d-sale cu comun­icatul guvernului cad de la sine. Rămâne bine stabilit: guver­nul Maniu a creat o atmosferă de adâncă încredere în forţele şi corec­titudinea noastră, au arătat în trata­tivele pe cari le-a dus în chestia opor­­tanţilor o dorinţă sinceră ţie înţele­gere şi un spirit profund pacific, cari au fost apreciate după justa lor valoare de către marii noştri aliaţi din apus. Partidul liberal susţine că el a preparat această izbândă. Noi lă­săm pe toată lumea cu iluziile sale. Ştim însă un lucru: când partidul liberal e la cârmă, mergem din în­frângeri în înfrângeri în legăturile noastre cu străinătatea, când parti­dul liberal cade, relaţiile dintre noi şi străinătate se normalizează şi cauzele noastre drepte sunt birui­toare. Dar în fine noi ne bucurăm, chiar şi dacă ar fi aşa cum susţin libera­lii. Biruinţa este a ţării. D. Derussi însă a greşit. Era mai bine să urmeze acelaş sistem pe care îl urmase până trăia Tache Io­­nescu: să tacă. Câtă vreme taci, treci cel puţin drept ora prudent. Dar fiindcă d. Derussi ne-a atras atenţia asupra faptului că d-sa exis­tă, promitem că ne vom mai ocupa de dânsul. Modificări în mersul unor trenuri Cu începere de Luni 3 Februarie trenurile mixte No. 9121 şi 9120 din­­tre Medgidia şi Babadag vor fi transformate în trenuri de persoa­ne purtând numerile 949 şi 950. Tot cu începere de la 8 Februarie, se va modifica mersul trenurilor mixte No. 9119 şi 9122. Trenul personal No. 949 va pleca din Medgidia la ora 15.32 și va sosi la Babadag la ora 19.57. Trenul personal No. 950 va pleca din Babadag la orele 7.30, iar la Medgidia va sosi la orele 11.55. Trenul mixt No. 9119 va pleca din Medgidia la orele 6.45 și va sosi la Babadag la orele 13.15. Trenul mixt No. 9122 va pleca din Babadag la orele 16.45 și va sosi la Medgidia la orele 23.30. ------socoo------­ Noui vagoane de clasă c. f. r. In ultimul timp, căile ferate au recepţionat numeroase vagoane de clasă şi mărfuri, construite în ţară. De asemenea, au recepţionat şi 4 lo­comotive, construite în întregime în uzinele noastre. Vagoanele şi lo­comotivele recepţionate, au fost puse în circulaţie. Prin nouile comenzi făcute, pre­cum şi prin imediata reparare a vagoanelor defecte, de către atelie­rele c. f. r, căile ferate vor putea face faţă tuturor necesităţilor. In acelaş timp, pentru ca indus­triile naţionale să nu sufere de pe urma lipsei de lucru şi pentru îm­puţinarea şomeurilor, Direcţiunea Generală C. F. R. a hotărât acor­darea comenzilor de vagoane in­dustriilor din ţară. Astfel, cele mai importante Uzine din ţară, au primit comenzi de va­goane, cari sunt în curs de efec­tuare. La 3 Februar­ie, căile ferate vor recepţiona un număr de 10 vagoane clasă, construite de uzinele «Astra» din Arad. Vagoanele sunt construite după normele cele mai moderne. -------oo£3<s------­ Inaugurarea Casei Naţionale din Oradea ORADEA 27. — Duminecă a avut loc solemnitatea inaugurării Casei Naţionale în localul reconstruit al fostului hotel «Regina Maria» din Bulevardul Regele Ferdinand. Palatul este proprietatea primă­riei şi a fost pus la dispoziţia Casei Naţionale de către Primărie. Din contribuţia judeţului, a d-lui prefect dr. Iosif Maiorescu şi a nu­meroşilor membri s’a adunat suma de 1.500.000 lei cu care a fost trans­format localul. S’a şi construit o sală de şedinţe şi serbări, o sală de lectură, o bibliotecă, o sală de jocuri un bufet, un birou pentru secreta­riatul Casei Naţionale şi numeroase camere mai mici pentru diferite so­cietăţi culturale Constituirea societăţii „Regina Maria pentru ajutorarea sinistraţilor“ Sâmbătă, 25 ianuarie a. c. a avut loc la Palatul Cotroceni, şedinţa de constituire a Societăţii «Regina Maria pentru ajutorarea sinistraţi­lor». Şedinţa s-a deschis la ora 12, sub înalta preşedinţie a M. S- Regina şi în asistenţa A. S. R. Principesa Mamă şi A. S. R. Principele Nico­­lae, înalt Regent, asistenta Membrii fondatori prezenţi au fost d-nele: Elena Mavrodi, mare doamnă de onoare a M. S. Regina, Coletta Plagino, doamnă de onoare a A. S. R. Principesa Mamă, Clo­tilda general Averescu, Nic. I. Mi­ll­alache, Elena Garoflid, Maria Pe­­trovici, Elena Manoilescu, Margot A. Theodorescu şi domnii: Grigore Ionian, ministru al Justiţiei, Gr. Trancu Iaşi şi Stelian Popescu, foş­ti miniştri, general Samsonovici, şeful marelui Stat Major, general Nicoleanu, general Ştefanescu, ge­neral Adjutant Regal G. Athanase­­scu, dr. Gomoiu din partea d-lui V. Moldovanul, subsecretar de Stat, Lascăr Catargi, inginer C. Osicea­­nu, şef-rabin dr. Niemirower, lt.col. N. St. Stoenescu din marele Stat Major, C- Cercel inspector general al Cooperaţiei, Oscar Kaufman, di­rector general al Băncii de Credit Român, ing. Dem. Robănescu ins­pector general al ministerului A­­griculturii şi Eugen Botez, directo­rul Asistenţei Sociale din ministe­rul muncii. ACTIVITATEA COMITETULUI DE AJUTORARE M. S. Regina a dat cuvântul d-nei Clotilda General Averescu, secre­tar general al comitetului central pentru ajutorarea sinistraţilor, ca­re a făcut o expunere a activităţii acelui comitet şi rezultatele la ca­re s’a ajuns până în prezent, din care extragem: Dela înfiinţarea 10 Iunie 1926 până la 30 Noembrie 1929, adică în interval de trei ani şi jumătate, s’au adunat fonduri care se ridică la peste lei 51.000.000. In acelaş interval de timp s’au distribuit ajutoare sinistraţilor din diferitele judeţe ale ţării, de lei 28.000000 pe lângă înzestrarea în mod gratuit a 16 comune rurale să­race cu pompe de incendiu. Astăzi, activul comitetului se ridică la peste lei 24­ 000.000. Epunerea conchide la trecerea întregei averi a acestui comitet a­­supra nouei societăţi, punct de ve­dere care este adoptat de unanimi­tatea adunării. ALEGEREA COMITETULUI CENTRAL După discutarea proectului de statut, care a fost aprobat cu mo­­ficările aduse în timpul discuţiei, s’a procedat la alegerea comitetu­lui central al societăţii în urmă­toarea compunere: "înalta preşedinţie o are M. S. Regina. A A­­LIB. RR. Principesa Mamă şi Principele Nicolae, înalt Regent, au fost proclamaţi înalţi Vice-Pre­­şedinţi. Membrii: d-neie Clotilda General Averescu, Nic. I- Mihalach­e şi Mar­got Theodorescu, d-nii: V. Moldo­van, general Ştefănescu, Lascăr Catargi, general adj. Athanasescu, inginer Dem. Robănescu şi lt.-col N. Se. Stoenescu. Cenzorii: d-nii C- Cercel, Oscar Kaufman şi Eugen Botez, iar su­pleanţi: d-nele: Maria Petrovici, Eliza Negulescu şi Elena Manoiles­cu. Actul constitutiv al societăţii a fost autentificat de reprezentantul Trib. Ilfov Secţia de Notariat, de­­legat în acest scop la Palatul Co­troceni. UN PROGRAM PENTRU VIITOR In continuarea activităţii depuse până acum de Comitetul Central pentru ajutorarea sinistraţilor, no­ua societate îşi propune: a) să contribuie la apărarea avu­ţiei naţionale contra incendiilor, şi grindinei, prin organizarea unui serviciu general de pompieri civili, prin a­sigurări şi orice alte măsuri preveni­tive; b) să asigure asistenţa sinistra­ţilor, contribuind la refacerea gos­podăriilor şi a recoltei distruse, prin ajutoare date sinistraţilor în bani şi în natură; c) să contribuie singură, sau în colaborare cu alte societăţi, la ridi­carea culturală a poporului, prin: conferinţe, teatru, cinematograf, şezători, publicaţiuni, propagandă, etc., pentru desvoltarea sentimente­lor de solidaritate, abnegaţiune, prevedere şi dragoste pentru avu­ţia naţională. NOUII MEMBRI FONDATORI Au mai cletet­­,în calitate de membri fond­at­ori ai aceste socie­tăţi I. P­ S. S. Pimen, Mitropolit al Moldovei, d-nele: Veturin Goga şi Elena Goldiş, d-nii: D. Burillea­­nu, Guvernatorul Băncii Naţionale, general Broşteanu, dr. Alex. Mak­­kai Episcop reformat, Aristide Blank, directorul general al Băncii Marmorosch, Blank & Co. şi N. P. Ştefănescu, director general al Băn­cii Româneşti. Societatea «Regina Maria pentru ajutorarea sinistraţilor», îşi va în­cepe efectiv activitatea de îndată ce formalităţile legale de dobândi­re a personalităţii juridice vor fi terminate. i No. 113 din Cereţi azi ros, Ilustrată Un pas înapoi, de Victor Eftimiu. Maurice Dekobra despre, ,Pă­mântul misterului şi al voluptăţii“. Când îşi vâră dracul coada, de George Dolley.Cei trei Fratelini, de Domniţa Ruxandra. Revista, de Lucrezzia Karnabat. Suprema noapte, (versuri) de Victor Ef­­timiu. Un ziarist american se transformă în om al cavernelor. Este sau nu ,sărutul final, un pericol ? Scurte sau lungi ? o an­chetă în lumea vedetelor. Evo­luţia locomoţiunii. Curierul cinematografic - Jocuri — Curierul Medical — Grădina Evei — Humor, etc. etc. 100 ilustraţiuni de actualitate, 28 pagini pe hârtie satinată In offset. Pe lângă acest interesant sumar, în acest număr se mai găseşte şi un concurs sportiv cu premii de mare valoare. O mare expoziţie de blănuri la Leipzig România va participa şi ea la această expoziţie La finele lunei Main, a. c. se va deschide la Leipzig o mare expozi­ţie internaţională de blănuri, ex­poziţie care va rămâne deschisă până la finele lunei Septembrie. Vor lua parte la această expozi­ţie mai toate statele din lume, încă de pe acuma Statele­ Unite ale Ame­­ricei, Anglia, Franţa şi Rusia şi-au reţinut standuri. România va lua deasemenea parte la această expo­ziţie. S-a hotărât ca expoziţia să aibă ataşată şi o mare secţie a vânătoa­rei. Scopul expoziţiei este apropierea naţiunilor în vederea ideii comuni­tăţii intereselor economice. Vizitatorii vor putea vedea cu a­­cea ocazie întreaga industrie a blă­nurilor cu toate fazele prin care trece. In vederea participării României la această expoziţie, s-a constituit un comitet naţional compus din: di­rectorul Institutului Zootechnic, d. Sinadino mare crescător de pl rasa Karachiul, directorul vânătoarei, directorul şcoalei Cocorozeni, direc­torul oieltei de la Dulbano, un spe­cialist cunoscut tăbăcar, cât şi mai mulţi cunoscuţi vânători. Acest co­mitet naţional a ţinut prima şedin­ţă la 28 ianuarie cu care ocazie a discutat toate lucrările pregătitoa­re în vederea participării Româ­niei la sus zisa expoziţie. Pentru Sâmbătă au fost convo­caţi la minister în acelaşi scop toţi cunoscuţii blănari din Capitală. i--------pojjjjjeo—----­mnuntari de oficii Direcţiunea Generală P. T. T. a dispus deschiderea următoarelor o­­ficii : Oficiul autorizat Lăpuş, din ju­deţul Someş, care a început a func­ţiona de la 15 Ianuarie. Oficiul autorizat Braşov-Scheiu şi oficiul autorizat Braşov-Fabrici. Oficiul autorizat din Dalnic, jud. Trei Scaune. Oficiul autorizat Mitocul Drago­­mirnei din jud. Suceava. ii di fab­ili­te pentru pensionari . —»—« Monitorul Oficial de ori publică decizia Consiliului de miniștri ținut în 21 Ianuarie 1930 prin care se a­­cordă cu începere din 1 Ianuarie 1930 următoarele sporuri de indem­nitate de scumpete pentru pensio­nari: PENTRU PENSIONARII CIVILI La pensiunile civile stabilite pe baza legii generale de pensiuni din 1925, cu pensia de bază dela lei 2000 în sus, se acordă dela 1 Ianuarie 1930, următoarele sporuri de scum­pete: 16 la sută la pensiile cuprinse în­tre 2­000 şi 2­100; un spor de 19 la sută la pensiile cuprinse între 2100 şi 2200; un spor de 22 la sută la pen­siile cuprinse între 2.201—2.300; un spor de 23 la sută la pensiile cuprin­se între 2.301 şi 2.400; un spor de 23 la sută la pensiile cuprinse între 2.401 şi 2.500; un spor de 23 la sută la pensiile cuprinse între 2.501 şi 2.600; un spor de 22% la pensiile cu­prinse între 2601 şi 2.700, şi un spor de 21 la sută la pensiile cuprinse în­tre 2.701 şi 3 000 lei. Aceste sporuri de scumpete se vor calcula la suma de brutto lunar, ce primeşte pensionarul în prezent (pensia plus scumpete), fără ca to­talul pensiei astfel sporită să depă­şească 75 la sută din salar (salar bază, gradaţii şi indemnitate de scumpete) al funcţiei respective pe anul 1929. PENTRU PENSIONARII MILI­TARI a) Un spor de 50 la sută socotit la pensia totală lunară ce primeşte as­tăzi invalizii de război grade infe­rioare, mutilaţi de un membru su­perior sau ani inferior şi care nu au primit nici un fel de avantaje de la Stat, ca debit de tutun, sare, pă­mânt, etc.; b) Un spor de 400 lei lunar pensio­narilor de război grade inferioare, mutilaţi de două din membre, unul superior şi unul inferior, sau am­bele membre inferioare, pentru ca împreună cu pensia lor de 600 lei să se urce la lei 1.000 lunar; c) Un spor de 8 la sută socotit la pensia cu scumpetea brutto lunară, ce primesc astăzi pensionarii ofi­țeri superiori, înscrişi pentru ve­chime de serviciu, de la gradul de maior în sus, ale căror drepturi de pensie au fost stabilite pe baza le­gii generale de pensiuni din 1902, cu modificările ei, legii din 2 Septem­brie 1920 și legii generale de pen­siuni din 1925. De acest spor nu beneficiază ofi­țerii invalizi de război cari vor be­neficia de avantajele legii genera­le de pensiuni din 20 August 1929. înmormântarea lui D. Neniţescu Eri după amiază s’a făcut înmormân­tarea lui D. D. Neniţescu fost ministru. Serviciul divin s’a oficiat la locuinţa defunctului din str. Şcoalei No. 8, în pre­zenţa d-lor: general Coandă, general Is­­trate, general Nicoleanu, I. Th. Flores­­cu, Trancu Iaşi, Mladenovici, arhitect Antonescu, etc. etc. Au vorbit d-nii: avocat Alexandrescu din partea casei centrale şi Ionescu Paş­­eniu din partea corporaţiilor, arătând meritele defunctului la întemeierea insti­tuţiilor. înhumarea s-a făcut la cimitirul Bellu. Cronica teatrală „Sfârşitul d-nei Chaney", comedie în trei acte de Frederic Lonsdale, la Teatrul Maria Ventura ———«=□==-------­ «.Sfârşitul doamnei Cheney» e o ironie la adresa înaltei Societăţi engleze, scrisă nu cu scopul de a îndrepta moravurile, ci, numai pentru a face publicul să petrea­că pe seama manierelor, pretinsei superiorităţi morale şi a prejude­căţilor de castă, ce stabilesc ade­sea situaţii contradictorii. Senzaţionalul şi duioşia se îm­pletesc aci cu tendinţele satirice, pentru ca totul să se sfârşească — după tipicul moralei engleze— cu triumful binelui. Doamna Cheney e o hoaţă de obârşie comună, care izbuteşte să pătrundă în societatea aristocra­tică engleză şi să cucerească inte­resul celor mai distinşi reprezen­tanţi ai mediului ce frecventează. Fiind foarte bine primită pre­tutindeni, doamna Cheney încear­că să dea o ultimă «lovitură» în stil îndrăzneţ: să fure un foarte preţios colier de perle, apoi să dis­pară împreună cu banda din care face parte. E prinsă, însă, de lordul Dil­­ling, chiar în clipa când îşi punea în aplicare planul. Dar ea posedă o scrisoare compromiţătoare a u­­nuia dintre invitaţi, care îşi ba­tea joc de toţi prietenii, prezen­­tându-i, cu o necruţătoare aspri­me, aşa cum sunt. De teama scandalului care ar putea să le compromită reputa­ţia, în loc să dea pe hoaţă pe mâna poliţiei, toţi se grăbesc să-i ceară scuze, o imploră să accepte o despăgubire şi să restitue scri­soarea. Nu se mai sfieşte nimeni să-i strângă mâna, când ea mărturi­seşte că a rupt scrisoarea. O vor ajuta chiar să-şi refacă viaţa, — căci doamna Cheney nu e bună pentru meseria de aventurieră ce a îmbrăţişat. S’a apucat de fur­turi numai din dorinţa de a duce un trai luxos şi lipsit de griji. Nu are, însă, nici­ o aptitudine pentru această carieră. Lordul Dilling, care înţelesese că doamna Cheney este o fire cin­stită şi se îndrăgostise de graţia, de frumuseţea şi de inteligenţa ei, o va lua de soţie. ro In rolul cochetei aventuriere, care cucereşte cu farmecul şi cu eleganţa ei o întreagă societate de aristocraţi veritabili, doamna Ma­ria Filotti a risipit cu dărnicie o gamă preţioasă de nuanţe, dis­tincţie, toalete luxoase şi seduc­­ţiile. Figuri minunat creionate au în­făţişat doamnele Leny Codler, Reme Armie, domnii Pop Mar­ţian, Ionel Ţăranu, G. Timică şi C. Toneanu. Piesa a fost pusă în scenă cu gust şi pricepere de domnul Soa­re Z.. Soare. H. Bl. Spectacole TEATRE OPERA ROMANA: Faust. NAŢIONAL: Oaspetele nepoftit şi Este aşa cum vi se pare. VENTURA: Sfârşitul d-nei Chey­­ney. REGINA MARIA: Acel care pri­meşte palme. NATIONAL (STUDIO): Care e din elei Dardamelle. FANTOME ŞI PAIAŢE: Groaza cea mare. FANTASIO: Cafeneau mică. LYRIC: opereta «Obligado». CINEMATOGRAFE REGAL: Bătălia sexelor cu Belle Dennet şi Don Alvarado. CAPITOL: Geniu Pervers cu Wal­ter Rilla şi Capitol jurnal. TRIANON: «The divine Lady» cu Corinne Griffith, (film sonor). FEMINA: Les nouveaux Mossieurs (Domnii cei noi). CINEMA BULEVARD PALACE: Fetiţa din Cor cu Bébé Daniels şi Neil Hamilton şi 0 comedie. LUX: premiera Victimile Femeilor şi marele concert, Eduard Bian­co. CINEMA SELECT: Cocktail cu Nancy Carroll, film sonor. Com­­plectări vorbitoare: Cântăreaţa Yvette Rugel şi Jazzul Tommy Christians. CORSO: Necunoscuta din Diantz cu Magda Sonya, Livio Pavanel­­li, etc. CINEMA LIPSCANI (Sala de jos): Er­­nest Verebes în filmul Regele Lăuta­rilor, precum şi trupa rusă din Mos­cova în genul Liliacul. CINEMA RAHOVA: Păcatul unei femei frumoase cu Marcella Al­­bani şi Călăreţul Negru cu Fred Thomson. CINEMA AMERICAN: «Patriotul» cu Emil Janings. MARNA: «Patriotul» cu Emil Ja­nings. CINEMA MARCONI: Perduţi în întrunenic cu John Gilbert. VOLTA­BUZEŞTI*. Nouile aventu­ri ale lui Tarzan. (Boerii noi). CINEMA TERRA: Seria II-a şi ultima din Tarzan, compania de reviste Lică Rădulescu. REX: Vis de dragoste cu Joan Cawford şi o comedie. ROMA: Fraţi de arme cu Wiliam Boyd şi Mecanicul Generalei cu Malec. ­xxooxx-Carol IReviste Revista politică este o publicaţie lunară de informaţii şi studii poli­­tico-sociale. Numărul 3 al acestei reviste a apărut cu un sumar im­portant: C. Rădulescu-Motru: Prietenia în politica românească; I. Gr. Perie­­ţianu: Anteproectul de lege pentru apărarea onoarei; F. V. Stanciu: Regionalism?; S. Bayer: Neconsti­­tuţionalitatea proectului pentru a­­părarea onoarei; E. Mihăilescu: Cronica externă; D. Avram: Propa­ganda în străinătate, etc., etc. A apărut: No. 1 din Cronica Financiară re­­vistă financiară, economică şi so­cială de sub direcţia d-lui C. N. Teianu secretar general al minis­terului de Finanţe. Acest număr cuprinde un bogat material infor­mativ şi se bucură de colaborarea d-lor: M. Manoilescu, preşedintele Uniunii Camerelor de Comerţ şi Industrie, ing. Ştefan Mihăescu de­putat, dr. Lazăr Hiescu directorul Oficiului de studii din ministerul de Finanţe, Th. V. Orghidan preşe­dintele Camerei de Comerţ şi in­dustrie, I. Tuţuc profesor de mate­matică financiară şi ing. N. Cos­tache. ştiri Artistice «Este aşa cum vi se pare», parabolă în 3 acte de L. Pirandello, una din cele mai caracteristice lucrări ale marelui dramaturg italian, se va reprezenta din nou pe scena Teatrului Naţional astă seară, Vineri 81 Ianuarie ort. Punerea în scenă se datoreşte d­lui Soare Z. Soa­re, iar în rolurile principale apar d-nele Ana Luca, Marietta Sadov­­a, Natala A­­lexandra, L. Manu, Didi Teodorescu, etc. și d-nii Calboreanu, Manu, Anto­­nescu, Pstta, Anastasiad etc. Spectacolul începe cu celebrul act al lui Maeterlinis «Oaspete nepoftit». Pu­­nerea în scenă și rolul principal au fost încredinţate maestrului Nottara, decanul primei scene româneşti. D-na Maria Filotti, va reapare mâine, Sâmbătă, în matineu pe scena Studio Teatrul Naţional, în rolul principal din piesa «Omul Zilei» a d-lui Ion Sân Gior­giu. Conferințe Sâmbătă 1 Februarie a. c., la ora 6 p. m. precis, va avea loc în aula Acade­miei de înalte Studii Comerciale din Piaţa Romană, conferinţa d-lui prof. A­­ristide Basilescu, care va vorbi în cic­lul «Economia ca factor de progres», despre: «Munca obligatorie şi Econo­­m«««»»,« «Cercul de Studii Penale, Penitenci­are şi de Poliţie Ştiinţifică, va ţine şe­dinţă publică Duminică 2 Februarie, ora 10 jum. din, în amfiteatrul Sava Athanasiu—Facultatea de Ştiinţe. (In­­trarea Piaţa Brătianu), D. Gh. Banu, conferenţiar universitar, fost secretar general al ministerului Să­nătăţii, va vorbi despre «Higiena sociali­ a minorilor delicvenţi. Duminică 2 Februarie­, orele 11 dim­, va avea loc în Aula Fundaţiei Carol I a 10-a prelegere publică din ciclul or­ganizat pentru anul acesta de Institutul Social Român cu privire la: Experienţa politică şi socială contimporană». Va vorbi d. P. P. Panaitescu despre «Polonia renăscută». -------cojHjoo------­ Deraerea unui de marfă tren La plecarea trenului de marfă No. 9301, din staţia Chitila-Triaj, au deraiat 6 vagoane cisterne, încăr­cate. Vagoanele deraiate s-au răs­turnat pe linie, stricând-o pe o dis­tanţă de 200 metri. Accidente de persoane­­ au f­ost­ Circulaţia între Chitila-Triaj și Mogoșoaia, a fost închisă.

Next