Dreptatea, martie 1930 (Anul 4, nr. 717-743)

1930-03-01 / nr. 717

SEN­BI­ICA­TIE .** In conformitate cu dispoziţiunile art. 17 şi 373 din legea administra­­ţiunei locale, primăria sectorul­ui I Galben, fiind obligată a distribui cărţile de alegător, ale alegătorilor bărbaţi şi femei, domiciliaţi în raza acestui sector, aducem la cunoştin­ţa publică următoarele : 1. Pentru o cât mai mare înles­nire a cetăţenilor, cărţile se vor împărţi cu începere dela 28 Februa­rie a. c., în cinci localuri diferite, file către d-nii consilieri delegaţi special de d. preşedinte al comisia­­nei interimare a consiliului general al municipiului. 2. Localurile în care se va face a­­ceastă distribuţie, sunt următoa­rele: a) La şcoala Gh. Şincai din str. Visarion No. 24, se vor distribui de d. consilier delegat Virgil Serdaru, cărţile alegătorilor bărbaţi şi fe­mei, domiciliaţi în raza circum­scripţiilor 1 şi 3 de poliţie. b) La şcoala de băeţi No. 7 «Sil­vestru» din str. Oltorarul No. 11, se vor distribui de d. consilier delegat Ştefan Romanesc­u, cărţile alegăto­rilor bărbaţi şi femei, domiciliaţi în raza circumscripţiei 2-a de poliţie. c) La şcoala de băeţi «Aron Flo­rian» (Tunari), din str. Romană No. 43, se vor distribui de d. consilier delegat Gh. Dumitrescu, cărţile ale­gătorilor bărbaţi şi femei, domici­liaţi în raza circumscripţiilor 4 şi 5 de poliţie. d) La şcoala de băeţi «Spiru Ha­ret» din şos. Kiseleff No. 5 se vor distribui de d. consilier delegat I. I. Butză, cărţile alegătorilor bărbaţi şi femei domiciliaţi în raza circum­scripţiilor 6, 7 şi 10 de poliţie. e) La şcoala de fete No. 36 din str. Maica Domnului colţ cu Dru­mul la Tei, se vor distribui de d. consilier delegat D. L Niculescu, cărţile alegătorilor bărbaţi şi fe­mei, domiciliaţi în raza circum­scripţiilor 8 şi 9 de poliţie. 3. Distribuirea cărţilor de alegă­tor, se va face zilnic dela orele 9-12 dimineaţa şi dela 4—8% seara, iar în zilele de Duminică, numai dela 4—8% seara. 4. Pentru a asigura distribuirea cărţilor persoanelor indriduite, fie­care alegător este obligat a se pre­zenta personal şi a aduce cu sine orice acte doveditoare identităţii, spre ex. buletinul de la biroul popu­laţiei, carnetul de funcţionar pu­blic, carnet C. F. R., etc. Preşed. comis, interimare, Dem. I. Dobrescu No. 5583/1382 A 28 ie­mbrie 1930 A apărut: Romanul unui concurs de frumuseţe Regina anul an S­u­ss-Rotfiania Miss-Univ­arse Cel mai pasionant şi mai actual roman. Ilustrat în culori de pictorul Dimanee. La librării şi depozite de ziare Preţul 50 lei Şedinţa Consiliului Uniunii Camerelor de agricultură Consiliul de administraţie al U­­niunii Camerelor de agricultură a ţinut ori şedinţă sub preşidenţia d-lui I. Cămărăşescu. La şedinţă au luat parte d-nii: Valer Moldovanu, subsecretar de stat. V. Rădulescu-Mehedinţi, direc­torul ministerial din Craiova, Io­­nescu-Brăila, D. Anastasescu, Har. Şerbănescu, păr­, Tărneu, Fr. Ko­­nard­i şi L. Burada, directorul ge­neral al Uniunii. Consiliul a luat cunoştinţă de re­feratul directorului general al U­­niunii cu privire la activitatea U­­niunii până în prezent. . S-a hotărât editarea unei broşuri de popularizare pentru combaterea duşmanilor agriculturei (de origină animală şi vegetală). Broşura va fi împărţită gratuit prin intermediul Camerelor de agricultură. Consiliul a decis convocarea co­­misiunii anuale de control pentru verificarea gestiunei Uniunii pe 1929, conform legii. Adunarea generală a Uniunii va fi convocată la 28 Martie orele 10 dimineaţa. La 2 Aprilie se va ţine un examen pentru toţi amatorii de a ocupa posturi de directori la Camerele de agricultură. Tot atunci vor fi exa­minaţi actualii directori care func­ţionează la Camerele de agricultură fără examen. Consiliul a mai hotărât ca la 14 şi 15 Martie să fie convocaţi conta­bilii Camerelor de agricultură pen­tru a li se da instrucţiuni în vede­rea uniformizării operaţiilor de contabilitate la Camerele de agri­cultură. ------ocuoo-----------­Măsuri în favoarea exportului de vin Din partea Consulului General al României la Stockholm, d. Const. Karadjii, s-a primit la ministerul de Industrie şi Comerţ un documentat studiu asupra posibilităţii de export a vinurilor româneşti pe piaţa sue­deză. Ministerul a dispus studierea a­­m­ănunţită a raportului. Din cifre­le furnizate reese că astăzi consu­­maţiunea vinului­ în Suedia este în creştere. Vinul se importă în între­gime din străinătate, condiţiunile geografice de acolo neîngăduind o producţiune naţională. Se consumă anual aproape 57 mii Hr. Până astăzi, noi nu am profi­tat de această piaţă de desfacere de­cât într-o măsură foarte mică şi numai prin intermediul pieţei ger­mane.Politica recent inaugurată a con­­venţiunilor comerciale este în mă­sură să îndrepte rău­l din trecut. Raportorul propune să căutăm re­ducerea taxelor de import în Sue­dia la anumite calităţi de vinuri pe care le producem. Alegerea calită­ţilor de vin se poate face în aşa fel ca să ne asigurăm o poziţiune ne­­ameninţată. Consolidarea reducerii cerute, prin o convenţiune comer­cială va garanta stabilitatea şi si­guranţa indispensabilă producţiu­­nei şi comerţului nostru de vinuri. Ştirea aceasta va fi primită cu interes de viticultorii noş*­’ PODGORENI ! Dacă intenţiona v a planta cele mai superioare calităţi de vite altoite cu rădăcini de masă şi vinuri precum şi pomi fructiferi din produsele podgoriei ErhinELLER aprovizionaţi-vâ in inte­resul bun al Dv. cu stocul necesar din pepiniera mea, de unde veţi primi cele mai excelente şi cele mai productibile vi­te altoite de masă şi vinuri din podgorii­le cu renume mondial de „ER­­MELLER "cu preturi reduse. La cerere trimit imediat gratis şi franco catalogul iluscat, rog insă a-mi comunica adresele exact şi cetibile. ŞTEFAN HAG­­ SZABO proprietarul primei pepiniere de viţe altoite şi pomi fructiferi ORADEA Conferinţa cu repre­zentanţii ciiter­ne­rale particulare dii dimineaţă a avut loc la mi­nisterul comunicaţiilor o conferin­ţă cu reprezentanţii societăţiii ano­nime Lemberg-Cernăuţi-Iaşi, la care au participat şi reprezentanţii so­cietăţii vechi şi nouă bucovineană ale căror acţiuni, în cea mai mare parte, sunt în posesia societăţii Lemberg-Cernăuţi. Din partea ministerului au luat parte d-nii Gr. Gafencu, subsecre­tar de Stat la Comunicaţii şi dr. Vasile Popp, directorul căilor fe­rate particulare. S-a discutat convenţia dintre sta­tul român şi societatea Lemberg- Cernăuţi-Iaşi, privind răscumpăra­rea liniilor acelei societăţi. S-a dis­cutat numai partea financiară a a­­cestei chestiuni. Conferinţa a fost amânată pentru 7 Martie. -------°°C3" Şedinţa Camerei agricole a judeţului Ilfov Comisiunea interimară a Camerei A­­gricole a judeţului Ilfov, a ţinut şedinţă în ziua de 27 Februarie a. c. sub preşe­dinţia d-lui M. B. Sulică, vice­preşedin­te, asistat de d-nii I. Diamandy, L Ila­­tegaau consilier agricol, dr. Stoica me­dic şef veterinar şi M. Gh. Georgescu, directorul Camerei. In urma discuţiunilor avute, s’a hotă­rât următoarele: S’au luat măsuri a se da o deosebită atenţiune îngrăşămintelor chimice,­­cari au un mare rol în sporirea producţiunei agricole. Ţinându-se seamă de ravagiile aduse în anul 1929 agriculture­ de omida ru­sească, care suprinzând pe agricultori cu totul nepregătiţi, a adus pagube culturi­lor şi pentru preîntâmpinarea acestei calamităţi s’au luat măsuri de prevenire prevăzându-se un fond de 20.000 lei. Pentru mărirea rentabilităţii creşterii animalelor şi ameliorarea speciilor, s’au luat măsuri pentru introducerea în ju­deţ a 31 armăsari, înfiinţându-se în ju­deţ 14 staţiuni oficiale şi 4 staţiuni par­ticulare, cari vor începe a funcţiona dela 15 Martie a. c. S’au aprobat apoi mai multe cereri, privitoare la darea în mod gratuit de pomi fructiferi şi sălbateci la şcoli, bi­serici şi miei plugari. -------«=□«-----­înaintarea învăţăto­rilor la gradul II Examenul de înaintare pe loc la gr. II a membrilor corpului didac­tic primar, se va ţine cu începere dela 1 Martie 1931. Pentru a fi înscrişi la acest exa­men doritorii vor face cereri cu cel puţin un an înainte, la directoratele regionale, pentru a li se putea face inspecţia specială. Candidaţii vor trebui să dove­dească, că pedepsele ce au, au fost prescrise. Examenul va consta din două pro­be scrise şi una orală. Fiecare pro­bă este eliminatorie. Numai candidaţii cari vor obţine media 7,50 la fiecare probă, vor fi admiși la înaintare. " «DREPTATEA» eri după amiază, la orele 4 juni, s’a ţinut o mare întrunire în sala de sus a halei Griviţa, la care au asistat câteva mii de muncitori. D. G. ANGELESCU, preşedin­tele comisiei interimare a sectoru­­lui de Verde, deschide întrunirea dând cuvântul d-lui AUDIN1 care spune că pentru prima oară avem un guvern care se îngrijeşte de po­pulaţie şi cere sprijinul cetăţenilor la alegerile comunale. D. ION IONESCU spune că am avut în trecut guverne nefaste. As­tăzi avem un guvern democrat care luptă pentru popor şi cere să i se dea mai departe concursul. D. MAIOR G. ANGELESCU, pre­şedintele comisiei interimare, spu­ne că după un an de guvernare, re­prezentanţii partidului naţional-ţă­­rănesc nu se sfiesc a veni în mijlo­cul cetăţenilor, pentru că opera ce s-a făcut îi îndreptăţeşte la asta. Arată realizările făcute la primă­ria sectorului de Verde, realizări care fac cinste partidului naţional­­ţărănesc. Enumără lucrările ce mai trebuesc făcute în acest sector şi cari vor fi făcute, graţie necontes­tatului concurs al cetăţenilor. CUVÂNTAREA D-LUI POMPILIU IONIŢESCU D. POMPILIU IONIŢESCU, vice­preşedintele Adunării deputaţilor (primit cu urale) spune că la alcă­tuirea procetului de reorganizare a Cassei Muncii C. F. R., se va ţine seamă de doleanţele muncitorilor ceferişti şi de aceea trebuesc cons­fătuiri cu ceferiştii. Noi am spus în­totdeauna că tre­buie reorganizată Cassa Muncii C. F. R., pe..feru că cei mari s’au îm­buibat cu toate bunătăţile, şi nu ne-am lăsat până ce n’am dus la iz­bândă lupta noastră. Avem în mijlocul nostru pe d. ge­neral Macri, fostul director general al căilor ferate, care a fondat Cassa Muncii şi care a protestat în mod public contra furturilor săvârşite şi contra schimbării proeetului de funcţionare a Cassei Muncii C. F. R. Trebue să dăm noua organizaţie a Cassei Muncii, pentru ca de acum încolo să profite cei mulţi. Citeşte noul proect de reorganiza­re a Cassei Muncii C. F. R. care va purta în viitor denumirea de Regia autonomă a cassei de ocrotire a căi­lor ferate române. Spune că trebuesc precis stabilite cotele asigurărilor muncitoreşti în caz d­e accidente precum şi cotele de pensii. Atrage atenţia că pentru prima oară se discută un proect de mare însemnătate cu poporul, care are a-şi spune cuvântul, pentru ca re­prezentanţii poporului în parla­ment, să introducă modificările ce­rute. Spune că a luptat pentru reven­dicările ceferiştilor şi a obţinut să nu se facă niciun spor la chiriile lo­cuinţelor ceferiste. Va lupta să se construiască de către Cassa Muncii locuinţe cari să rămână ale ceferiş­tilor. In privinţa chiriei spune că ea trebue calculată pentru muncitorii ceferişti ca şi la funcţionarii de bi­rou, adică după leafa de bază. In proect sunt unele puncte cari nu sunt mulţumitoare şi îşi ia an­gajamentul de­ a lupta în Parlament pentru a se face proectul astfel ca să răspundă întocmai cerinţelor marei mulţimi a slujbaşilor cefe­rişti. Spune că această întrunire a fost convocată de partidul naţional-ţără­­nesc, totuşi primim ca oricine să-şi spună cuvântul dacă are ceva de spus, însă să fie cu bună credinţă. Să nu speculeze mizeria voastră, să nu vă scormonească durerile. Noi avem grijă de personalul ce­­ferist şi ne doare suferinţele lui. Sunt multe incurii, nu fost multe hoţii şi ne luptăm ca să punem rân­­duială în toate şi cei cari nu înţe­leg noua situaţie şi nu vor să se poarte cum trebue cu personalul ce­ferist, vor pleca. La atelierele c. f. r. s’au scăzut salariile, în loc să fie urcate. Ha­malilor li s’a scăzut leafa la 80 lei zilnic şi nu se va tolera această bă­­tae de joc. Reprezentanţii partidului naţio­­nal-ţărănesc au luptat pentru drep­tate şi democraţie, au dat seama de actele lor şi aveţi datoria de­ a ne urma. La alegerile comunale, tre­­bue să daţi concursul partidului naţional-ţărănesc, pentru a-l întări şi a dovedi că deţine aprobarea în­tregului popor, înlăturându-se ast-­­ fel pentru mult timp, urgia stârei de asediu a liberalilor, cari pândesc ţara. CUVÂNTAREA D-LUI GENERAL MACRI D. GENERA MACRI (primit cu urale şi ovaţiuni cari durează 5 mi­nute): Cât timp am fost directorul general al căilor ferate, m’am­ gân­dit la ameliorarea situaţiei perso­nalului ceferist. Pentru alinarea suferinţelor lucrătorilor şi a mici­lor slujbaşi, am înfiinţat Cassa Muncii. Ea vă aparţine dv., nu di­recţiei generale, căci este făcută prin contribuţia tuturora. Am avut in vedere să fac locuinţe pentru mi­cii slujbaşi, împrumuturi să le­ fie acordate, să se facă spitale, băi, cantine şi sanatorii. Am trebuit să plec din fruntea căilor ferate și când m’am intere­sat de cum se aplică proectul, am constatat că atât proectul cât și re­gulamentul au fost falsificate- Și prin această falsificare au profitat cei mari, cei mici —• pentru care special am făcut această Cassă a Muncii C. F. R. — n’au avut aici un profit. Arată cum trebue făcută acuma reorganizarea Cassei Muncii, ce­rând ca să se dea concursul d-lui deputat Pompiliu Ioniţescu, ca în Parlament să treacă modificările cerute. ALTE CUVÂNTĂRI D. PATRUŢESCU (socialist) spu­ne că de 50 ani ţara a trăit sub gu­verne oligarhice. Singur partidul naţional-ţărănesc, a inaugurat o eră nouă şi s’a dovedit democrat. Cere deputaţilor naţional-ţărănişti să lupte în Parlament pentru re­vendicările ceferiştilor şi vor avea încrederea şi recunoştinţa lor. Partidul naţional-ţărănesc a re­dat libertăţile şi posibilităţile de organizare a muncitorimii şi pentru aceasta nu putem decât mulţumi a­­cestui mare partid democrat. Tre­bue să fim loiali, şi să recunoaştem partea de merit al partidului naţio­­nal-ţăranesc. D. GEORGE SILVIU spune că trebue să luptăm pentru păstrarea votului universal, căci reacţiunea pândeşte. Arată activitatea dezas­truoasă a guvernărilor liberale şi trădarea d-rului Lupu. Cere ca cetăţenii să dea sprijinul partidului naţional-ţărănesc, pentru a se înlătura primejdia ce încă mai ameninţă ţara din partea reacţiu­­nii. D. MITICA RĂDULESCU, depu­tat, asigură pe ceferişti că în Par­lament, alături de d. Pompiliu Io­­niţescu şi alţii, va susţine revendi­cările lor, pentru a li se creia o soartă mai bună. Partidul naţional-ţărănesc a lup­tat în­totdeauna pentru drepturile şi libertatea poporului, şi va lupta şi acum. Pentru aceasta este însă nevoe ca întreaga massă să-i urmeze, să facă zid în jurul lor şi să le dea concur­sul, ori de câte ori nevoia va cere. I­a alegerile săteşti am dovedit că ţărănimea este cu noi, la alege­rile comunale vom dovedi că şi po­pulaţia oraşelor este alături de noi, de întrunirea a luat sfârşit la orele 8 seara. Campania pentru alegerile comunale Harca Întrunire din Cala Giivila Discursul t­or general Blacri, Pompeiu Ioniţescu, maior Angelescu, Mitică Rădulescu şi alţii.­­ Mii de catalani aclamă pe fruntaşii partidului naţional-ţărănesc -------------------­eliberarea cârpiar de alegător La primăria sectorului de Verde, au început de ori distribuirea căr­ţilor de alegător pentru alegerile comunale din 14 Martie. In prima zi, au fost eliberate 1551 cărţi de alegător. Distribuţia s’a făcut în cea mai perfectă ordine, la 7 ghişee, ne­­dând loc la niciun neajuns pentru populaţie. Eliberarea se va face şi Dumine­că dimineaţa. întrunirea —=-&-= Cuvântările d-lor Pompiliu Ioniţescu, I. Birnberg. M. Rădulescu şi maior G. Ange­lscu Miercuri seara, a avut loc o mare întrunire în salarii Cănuţă» din str. Câmpin­eanu­lN­r. 39, convocată de partidul naţional-ţărănesc, sectorul de Verde. D. CONST. ŢINESCU, avocat, a deschis întrunirea, arătând opera ne­gativă a liberalilor. In calitate de consilier al sectorului III Albastru, a dat la iveală numeroase fără de legi comise de foat­ul consiliu comu­nal la acest sector şi a cerut darea în judecată a foştilor edili liberali. Spune că-i o înşine să te numeşti azi liberal. • D. C. ALGIU, avocat, spune că edilii liberali au dat banii comunei, băncilor liberale, fapt ce se află consemnat în şedinţa Curţii şi din care cauză consiliul comunal a şi fost dizolvat D. I. IVANESCU, avocat, arată opera edilitară înfăptuită de comi­sia interimară, operă care formează un titlu de glorie pentru partidul naţional-ţărănesc. D. MITICA RĂDULESCU, depu­tat, arată înfăptuirile guvernului în toate domeniile, înfăptuiri cari dau şi vor da ţării o altă înfăţişare şi prestigiu. Partidul naţional-ţărănesc a ridicat moralul ţării prin liberia­ide cetăţeneşti, prin suprimarea stării de asediu, a cenzurii şi prin stricta aplicare a votului universal, făcând adevărate alegeri libere. D. TOMA ŞTEFANESCU arată cine sunt candidaţii de pe listele o­­poziţiei. D. PROF. STANESCU spune că întreagă viaţă a luptat contra tira­niei­ şi tendinţei de acaparare a a­­vuţiei ţării de către partidul liberal. D. P. BRUTEANU, aduce salutul periferiei, a massei mari­ de munci­tori. Guvernarea naţional-ţărănistă a însemnat renaşterea morală a ţă­rii şi a poporului român şi tr­ebue ca cetăţenii să sprijine şi mai departe guvernul, pentru desăvârşirea ope­rei începută. D. POMPILIU IONIŢESCU anun­ţă că se află în sală un prieten per­sonal al d-sale, care nu face politi­că, dar simpatizează cu partidul na­­ţional-ţârănesc. Acest prieten este maestrul I. Birnberg, fata baroului de Ilfov, care va spune câteva cu­vinte. SALUTUL DE IMBARBATAI­E AL UNUI PRIETEN D. I. BIRNBERG, avocat, spune că nu este membru al partidului na­ţional-ţărănesc îşi va spune obiectiv părerea. Prietenie ce-o are pentru d. Pompiliu Ioniţescu, maior O. Ange­lescu, precum şi pentru alţi fruntaşi ai partidului naţional-ţărănesc, l-a făcut să vie la această întrunire. Face o admirabilă descriere a ca­lităţilor d-lui Pompiliu Ioniţescu, un luptător al cauzei drepte şi lin apă­rător neîntrerupt al celor mulţi şi obijduiţi şi o listă care are în frun­te un asemenea om, nu poate să nu reuşească ALTE CUVANTARI D. FLOREA PÂRVU, cere cetăţe­nilor să votez© pe candidaţii naţio­­nal-ţârănişti. D. VASILESCU- NOTARA, depu­tat, arată prăpastia înspre care îm­pingeau ţara liberalii şi sforţările supraomeneşti făcute de actualul gu­vern, pentru a îndrepta haosul lă­sat de liberali. Munca a fost încoronată de succes şi începe să-şi dea roadele. Străină­tatea are din nou încredere în ţara noastră. Un asemenea guvern, trebue spri­jinit de toţi cetăţenii. D. maior G. ANGELESCU, preşe­dintele comisiei interimare a secto­rului de Verde descrie halul în care a găsit primăria, lipsa de fonduri şi cum totuşi a reuşit să facă o operă edilitară mai vrednică decât libera­lii în toţi cei zece ani. Expune programul de lucrări la comună şi cere sprijinul cetăţenilor, pentru a şi-l putea îndeplini. CUVÂNTAREA D-LUL POMPILIU IONIŢESCU D. POMPILIU IONIŢESCU, vice­preşedintele Adunării Deputaţilor, arată halul de dezorganizare finan­ciară şi deficite ce­ au lăsat liberalii. Spune că d. Vintilă Brătianu, în a­­fară de 18 miliarde deficite în buget, a lăsat un deficit de 7 miliarde la Banca Naţională, lucru ce-a trebuit să-i spue d-lui Charles Rist, când l-a adus pentru reorganizarea financia­ră a Băncii. A trebuit o muncă uriaşă acestui guvern, pentru a pune rânduială în finanţele ţării şi să acopere golurile bugetare — cari duceau ţara la rui­nă — lăsate de către liberali. Un astfel de guvern, care nu s'a dat în lături dela nici un sacrificiu, merită stima și sprijinul tuturor. -------------------­întrunirile viitoare din C­apitala CULOARE DE ALBASTRU Vineri, 28 Februarie, orele 8 sea­ra, in soseaua Giurgiului 3. Duminecă 2 Martie în sala Tran­silvania. CULOAREA DE NEGRU Sâmbătă 1 Martie c. orele 7 seara II d. consilier Stere Ionescu din str. Părului 3. Sâmbătă 1 Martie cu orele 7 seara în Şoseaua Mihai Brava No. 1, la d. Ion Zissu. SECTORUL DE VERDE Azi la orele 7 seara, are loc o mare întrunire a populaţiei evreeşti din sectorul de Verde, în sala «Lo­comotiva» din calea Griviţei No 213. Vor lua cuvântul la această întru­nire d-nii Pompiliu Ioniţescu, vice­preşedintele Adunării deputaţilor, M. Rădulescu, deputat, maior, G. An­­gelescu, preşedintele comisiei inte­rimare a sectorului de Verde şi C. Algiu, membru în delegaţia perma­nentă a Municipiului -JÉ® Spectacole OPERA, ora 8.30: Lohengrin. TEATRUL NATIONAL, ora 8.45: Trandafirii roşii. STUDIO NATIONAL, ora 8.45: Sonata Kreutzer. REGINA MARIA: X. Y. Z. TEATRUL VENTURA: Şoarece de Biserică. TEATRUL FANTASIO, ora 9: Răz­bunarea bărbatului. FANTOME ŞI PAIAŢE: Nopţile roşii ale ceiei. LIPSCANI: opereta «Obligado». CINEMATOGRAFE REGAL: Nopţi furtunoase cu Nor­ma Talmadge. CAPITOL: Fata din America. FEMINA: Pasiunea cea mare cu Lil Dagover. CINEMA BULEVARD PALACE: Searamouche cu Ramon Navarre, Alice Terry şi Lewis Stone. CORSO: «Posesiunea» cu France­sca Berlini după Henry Bataille. CINEMA SELECT:Femeia din Moscova film sonor cu Pola Ne­gri şi Norman Kerry. Complec­­tare: Tita Ruffo cântă Bărbierul din Sevila. TRIANON: Cântăreţul de Jazz cu Al. Jol­son. CINEMA LUX: Premieră: Prinţesa Maria şi Un Jurnal de Actualităţi. CINEMA LIPSCANI (Sala de jos): Simfonia dragostei cu Vivian Gibson, Grit Hard, Ion Livescu şi Al. Critico. CINEMA RAHOVA: In plină vite­ză cu Harold Lloyd, Jurnal şi Comedie. MARCONI: Femeia Vampir cu Gretta Garbo şi trupe Titi Mihai­­lescu. VOLTA-BUZEŞTI: «Submarinul morţii». MARNA: Joseph­ita (film sonor) cu Renee Adorée, o comedie Banda veselă şi celebrul fas american. CINEMA TERRA, premieră: Don Douglas şi Dorothy Sebastian în Asaltul Pulberăriei şi o comedie. In fiecare seară marele succes Concursul de frumuseţe de Nicon­ Nican. REX: «Eroina», şi trupa «Scala» va juca Lelea cu scurteica verde, dulce...». AMERICAN: Tragedia popoarelor şi o comedie cu Stan şi Bran. CINEMA ROMA: Secretul din Ge­neva, o comedie şi artişti. Citifi: JHUISHK­. TEATRE DnuHHi va fi scurtat cu îi ore In zilele de 26 şi 27 Februarie ■s’a ţinut la Cluj, conferinţa delega­ţilor de căi ferate ai Poloniei, Ce­hoslovaciei şi României, pentru sta­bilirea orariului circulaţiei noului tren accelerat Cernăuţi-Sighetul­­ Maramureşului-Oradea Maare. Din partea căilor ferate polone, a participat d. Moskva, din partea Cehoslovaciei d. Brozek, iar din partea c. f. r. d. I. Miclescu, direc­torul exploatăriii. S-a stabilit un itinerariu prin care se realizează distanţa între Cernăuţi şi Oradea Mare în 15 ore, în loc de 48 ca până acum. Trenul va pleca din Cernăuţi seara la 9.35 va trece prin Sighet la 5 şi 50 dimineaţa sosind la Ora­dea la ora 1 şi 5 d. a. La înapoere acest tren va pleca din Oradea la 3 d. a. şi va fi la Sighet la 8.15 seara iar la Cernăuţi ajunge la 6 dim. Garnitura noului tren va fi formată din vagoane ale căilor noastre ferate şi eventual din vagoane de dormit dacă necesităţile o vor cere. Pasagerii vor călători conform convenţiei, fără paşaport şi cu bilete directe de tren româneşti, întrucât convenţia de Stat nu este ratificată noua linie de peiaj se va deschide după ratificare sau poate chiar după schimbul notelor diplomatice de rigoare. Odată cu punerea în circulaţie a trenurilor de călătorie se va des­chide pe aceiaşi distanţă şi traficul de mărfuri. La 11 Martie se va ţine o conferinţă la Cosice (Cehoslova­cia), între delegaţii cehi şi români, menită a deservi acordul în ce pri­vește amănuntele de serviciu ale frontierelor. Drepturile absolvenţilor şcoalei de ştiinţe­­ administrative Unele ziare au publicat ştirea că proiectul de lege referitor la şcoala de ştiinţe administrative, proiect depus pe birourile Camerei, din ini­ţiativă parlamentară, urmăreşte să creeze preferinţe pentru absolvenţii acestei şcoale, faţă de titraţii uni­versitari, în ceea ce priveşte înainta­rea în funcţiunile publice. Adresându ne d-lui I.­­Gruia, do­cent universitar şi profesor la şcoa­la de ştiinţe administrative, d-sa consideră, această afirmaţie, nese­rioasă şi în contradicţie flagrantă cu spiritul în care a fost întocmit proiectul, cum şi cu însuşi textul lui precis. Proiectul — spune d-sa — este ca­tegoric în ceea ce priveşte drepturile de preferinţă, a absolvenţilor aces­tei şcoli, la numirile şi avansările lor în funcţiunile administrative. El prevede această preferinţă nu­mai faţă de funcţionarii cari nu în­deplinesc condiţiunile de recrutare şi avansare, prevăzute în statutul funcţionarilor publici. De altminteri, proiectul a fost de­pus parlamentului cu asentimentul d-lui prof. N. Costăchnescu, minis­trul instrucţiunii, care, în calitatea d-sale, nu putea să-şi însuşiască un proiect de lege care ar jigni, sau ar aduce prejudicii titraţilor universi­tari. -------potrţio------­Sărbătorirea preşedinte­lui Masaryk la Bucureşti Institutul Social Român organi­zează pentru Vineri 7 Martie, ora 5 d. a. precis, la Fundaţia Universi­tară Carol I, o şedinţă solemnă pen­tru sărbătorirea d-lui T. G. Masa­­ryk, preşedintele Republicei Ceho­slovace cu ocazia aniversării de 80 ani. Programul sărbătoririi a fost astfel alcătuit. Cuvântarea reprezentantului gu­vernului, d. G. G. Mir­onescu, mini­stru de externe, Preşedintele Masaryk şi România în timpul războiului, cuvântări ros­tite de d-nii ministru Voicu Niţes­­cu, I. G. Duca, Octavian Goga, dr. N. Lupu, foşti miniştri şi G. Taşcă, rectorul Academiei de înalte studii comerciale şi industriale. Personalitatea şi opera preşedin­telui Masori­k­, conferinţă rostită de d. Gusti, preşedintele Institutului Social Român. Cuvântările vor fi transmise și prin radio. ------«oilea-----— . D. Iuliu Maniu, preşedintele con­siliului de miniştri şi preşedintele partidului naţional-ţărănesc, a pri­mit din partea d-lui colonel Petre Stătescu o cerere de înscriere în partid, cerere pe care o reprodu­cem . D-NULE PREŞEDINTE, Este un an, aproape, de când e­­şind din cadrele active ale armatei, am avut dorinţa, transformată în urmă în convingere, că astăzi mai mult decât oricând trebueşte cu to­­ţii — tineri sau bătrâni — să lu­crăm continuu pentru a ridica ţa­ra întregită la nivelul statelor apu­sene cari ne-au ajutat la înfăptui­rea idealului, naţional. Plecând de la acest ţel şi dornic de muncă în orice direcţiune, m-am înscris în partidul naţional-liberal, crezând, că în mijlocul unor vechi cunoscuţi ie voi putea fi de folos în, sensul arătărilor mele de mai sus. Dar, d-nule Preşedinte, nu am stat de­cât două luni şi am plecat mai mult decât decepţionat şi îngrozit de greşeala ce am făcut de a-mi în­drepta privirile către un partid — în adevăr un partid vechi — dar învechit în rele şi în moravuri cari nu mai cadrează cu timpul şi situa­­ţiunea ce ne-am creiat ca stat pu­ternic în mijlocul Europei, neprins încă din copilărie cu ordine şi dis­ciplină ostăşească nu am putut un moment să mai stau alături de acei care prin memorii sau presă, ame­ninţă înalta Regenţă, că dacă nu vor fi chemaţi la conducere vor provoca revolu­ţiunea şi răsboiul civil; şi făcând mea culpa, cel pu­ţin faţă de conştiinţa mea, am ple­cat amărât că am pierdut un timp preţios de câteva luni, dar bucuros că mi se dă prilejul să solicit de la Domnia Voastră autorizaţia de a fi înscris în partidul ce conduceţi, asigurându-vă de tot devotamentul ce sunt dator faţă de dv. şi cei ce vă înconjoară şi dragostea neţăr­murită ce am pentru ajutorarea Patriei noastre. Dacă în viaţa de toate zilele, domnule Preşedinte, nu am avut prilejul de a-mi manifesta dragos­tea personală ce o am faţă de un om care m-a fascinat în două ante­rioare ocaziuni, profit de aceasta pentru a-mi manifesta respectul şi credinţa în tot ce emană de la dom­nia Voastră. colonel PETRE STĂTESCU fost prim comisar regal al consiliului de revizie per­manent al armatei A 19 naţional-ţărănesc

Next