Dreptatea, martie 1930 (Anul 4, nr. 717-743)
1930-03-01 / nr. 717
SENBIICATIE .** In conformitate cu dispoziţiunile art. 17 şi 373 din legea administraţiunei locale, primăria sectorului I Galben, fiind obligată a distribui cărţile de alegător, ale alegătorilor bărbaţi şi femei, domiciliaţi în raza acestui sector, aducem la cunoştinţa publică următoarele : 1. Pentru o cât mai mare înlesnire a cetăţenilor, cărţile se vor împărţi cu începere dela 28 Februarie a. c., în cinci localuri diferite, file către d-nii consilieri delegaţi special de d. preşedinte al comisianei interimare a consiliului general al municipiului. 2. Localurile în care se va face această distribuţie, sunt următoarele: a) La şcoala Gh. Şincai din str. Visarion No. 24, se vor distribui de d. consilier delegat Virgil Serdaru, cărţile alegătorilor bărbaţi şi femei, domiciliaţi în raza circumscripţiilor 1 şi 3 de poliţie. b) La şcoala de băeţi No. 7 «Silvestru» din str. Oltorarul No. 11, se vor distribui de d. consilier delegat Ştefan Romanescu, cărţile alegătorilor bărbaţi şi femei, domiciliaţi în raza circumscripţiei 2-a de poliţie. c) La şcoala de băeţi «Aron Florian» (Tunari), din str. Romană No. 43, se vor distribui de d. consilier delegat Gh. Dumitrescu, cărţile alegătorilor bărbaţi şi femei, domiciliaţi în raza circumscripţiilor 4 şi 5 de poliţie. d) La şcoala de băeţi «Spiru Haret» din şos. Kiseleff No. 5 se vor distribui de d. consilier delegat I. I. Butză, cărţile alegătorilor bărbaţi şi femei domiciliaţi în raza circumscripţiilor 6, 7 şi 10 de poliţie. e) La şcoala de fete No. 36 din str. Maica Domnului colţ cu Drumul la Tei, se vor distribui de d. consilier delegat D. L Niculescu, cărţile alegătorilor bărbaţi şi femei, domiciliaţi în raza circumscripţiilor 8 şi 9 de poliţie. 3. Distribuirea cărţilor de alegător, se va face zilnic dela orele 9-12 dimineaţa şi dela 4—8% seara, iar în zilele de Duminică, numai dela 4—8% seara. 4. Pentru a asigura distribuirea cărţilor persoanelor indriduite, fiecare alegător este obligat a se prezenta personal şi a aduce cu sine orice acte doveditoare identităţii, spre ex. buletinul de la biroul populaţiei, carnetul de funcţionar public, carnet C. F. R., etc. Preşed. comis, interimare, Dem. I. Dobrescu No. 5583/1382 A 28 iembrie 1930 A apărut: Romanul unui concurs de frumuseţe Regina anul an Suss-Rotfiania Miss-Univarse Cel mai pasionant şi mai actual roman. Ilustrat în culori de pictorul Dimanee. La librării şi depozite de ziare Preţul 50 lei Şedinţa Consiliului Uniunii Camerelor de agricultură Consiliul de administraţie al Uniunii Camerelor de agricultură a ţinut ori şedinţă sub preşidenţia d-lui I. Cămărăşescu. La şedinţă au luat parte d-nii: Valer Moldovanu, subsecretar de stat. V. Rădulescu-Mehedinţi, directorul ministerial din Craiova, Ionescu-Brăila, D. Anastasescu, Har. Şerbănescu, păr, Tărneu, Fr. Konardi şi L. Burada, directorul general al Uniunii. Consiliul a luat cunoştinţă de referatul directorului general al Uniunii cu privire la activitatea Uniunii până în prezent. . S-a hotărât editarea unei broşuri de popularizare pentru combaterea duşmanilor agriculturei (de origină animală şi vegetală). Broşura va fi împărţită gratuit prin intermediul Camerelor de agricultură. Consiliul a decis convocarea comisiunii anuale de control pentru verificarea gestiunei Uniunii pe 1929, conform legii. Adunarea generală a Uniunii va fi convocată la 28 Martie orele 10 dimineaţa. La 2 Aprilie se va ţine un examen pentru toţi amatorii de a ocupa posturi de directori la Camerele de agricultură. Tot atunci vor fi examinaţi actualii directori care funcţionează la Camerele de agricultură fără examen. Consiliul a mai hotărât ca la 14 şi 15 Martie să fie convocaţi contabilii Camerelor de agricultură pentru a li se da instrucţiuni în vederea uniformizării operaţiilor de contabilitate la Camerele de agricultură. ------ocuoo-----------Măsuri în favoarea exportului de vin Din partea Consulului General al României la Stockholm, d. Const. Karadjii, s-a primit la ministerul de Industrie şi Comerţ un documentat studiu asupra posibilităţii de export a vinurilor româneşti pe piaţa suedeză. Ministerul a dispus studierea amănunţită a raportului. Din cifrele furnizate reese că astăzi consumaţiunea vinului în Suedia este în creştere. Vinul se importă în întregime din străinătate, condiţiunile geografice de acolo neîngăduind o producţiune naţională. Se consumă anual aproape 57 mii Hr. Până astăzi, noi nu am profitat de această piaţă de desfacere decât într-o măsură foarte mică şi numai prin intermediul pieţei germane.Politica recent inaugurată a convenţiunilor comerciale este în măsură să îndrepte răul din trecut. Raportorul propune să căutăm reducerea taxelor de import în Suedia la anumite calităţi de vinuri pe care le producem. Alegerea calităţilor de vin se poate face în aşa fel ca să ne asigurăm o poziţiune neameninţată. Consolidarea reducerii cerute, prin o convenţiune comercială va garanta stabilitatea şi siguranţa indispensabilă producţiunei şi comerţului nostru de vinuri. Ştirea aceasta va fi primită cu interes de viticultorii noş*’ PODGORENI ! Dacă intenţiona v a planta cele mai superioare calităţi de vite altoite cu rădăcini de masă şi vinuri precum şi pomi fructiferi din produsele podgoriei ErhinELLER aprovizionaţi-vâ in interesul bun al Dv. cu stocul necesar din pepiniera mea, de unde veţi primi cele mai excelente şi cele mai productibile vite altoite de masă şi vinuri din podgoriile cu renume mondial de „ERMELLER "cu preturi reduse. La cerere trimit imediat gratis şi franco catalogul iluscat, rog insă a-mi comunica adresele exact şi cetibile. ŞTEFAN HAG SZABO proprietarul primei pepiniere de viţe altoite şi pomi fructiferi ORADEA Conferinţa cu reprezentanţii ciiternerale particulare dii dimineaţă a avut loc la ministerul comunicaţiilor o conferinţă cu reprezentanţii societăţiii anonime Lemberg-Cernăuţi-Iaşi, la care au participat şi reprezentanţii societăţii vechi şi nouă bucovineană ale căror acţiuni, în cea mai mare parte, sunt în posesia societăţii Lemberg-Cernăuţi. Din partea ministerului au luat parte d-nii Gr. Gafencu, subsecretar de Stat la Comunicaţii şi dr. Vasile Popp, directorul căilor ferate particulare. S-a discutat convenţia dintre statul român şi societatea Lemberg- Cernăuţi-Iaşi, privind răscumpărarea liniilor acelei societăţi. S-a discutat numai partea financiară a acestei chestiuni. Conferinţa a fost amânată pentru 7 Martie. -------°°C3" Şedinţa Camerei agricole a judeţului Ilfov Comisiunea interimară a Camerei Agricole a judeţului Ilfov, a ţinut şedinţă în ziua de 27 Februarie a. c. sub preşedinţia d-lui M. B. Sulică, vicepreşedinte, asistat de d-nii I. Diamandy, L Ilategaau consilier agricol, dr. Stoica medic şef veterinar şi M. Gh. Georgescu, directorul Camerei. In urma discuţiunilor avute, s’a hotărât următoarele: S’au luat măsuri a se da o deosebită atenţiune îngrăşămintelor chimice,cari au un mare rol în sporirea producţiunei agricole. Ţinându-se seamă de ravagiile aduse în anul 1929 agriculture de omida rusească, care suprinzând pe agricultori cu totul nepregătiţi, a adus pagube culturilor şi pentru preîntâmpinarea acestei calamităţi s’au luat măsuri de prevenire prevăzându-se un fond de 20.000 lei. Pentru mărirea rentabilităţii creşterii animalelor şi ameliorarea speciilor, s’au luat măsuri pentru introducerea în judeţ a 31 armăsari, înfiinţându-se în judeţ 14 staţiuni oficiale şi 4 staţiuni particulare, cari vor începe a funcţiona dela 15 Martie a. c. S’au aprobat apoi mai multe cereri, privitoare la darea în mod gratuit de pomi fructiferi şi sălbateci la şcoli, biserici şi miei plugari. -------«=□«-----înaintarea învăţătorilor la gradul II Examenul de înaintare pe loc la gr. II a membrilor corpului didactic primar, se va ţine cu începere dela 1 Martie 1931. Pentru a fi înscrişi la acest examen doritorii vor face cereri cu cel puţin un an înainte, la directoratele regionale, pentru a li se putea face inspecţia specială. Candidaţii vor trebui să dovedească, că pedepsele ce au, au fost prescrise. Examenul va consta din două probe scrise şi una orală. Fiecare probă este eliminatorie. Numai candidaţii cari vor obţine media 7,50 la fiecare probă, vor fi admiși la înaintare. " «DREPTATEA» eri după amiază, la orele 4 juni, s’a ţinut o mare întrunire în sala de sus a halei Griviţa, la care au asistat câteva mii de muncitori. D. G. ANGELESCU, preşedintele comisiei interimare a sectorului de Verde, deschide întrunirea dând cuvântul d-lui AUDIN1 care spune că pentru prima oară avem un guvern care se îngrijeşte de populaţie şi cere sprijinul cetăţenilor la alegerile comunale. D. ION IONESCU spune că am avut în trecut guverne nefaste. Astăzi avem un guvern democrat care luptă pentru popor şi cere să i se dea mai departe concursul. D. MAIOR G. ANGELESCU, preşedintele comisiei interimare, spune că după un an de guvernare, reprezentanţii partidului naţional-ţărănesc nu se sfiesc a veni în mijlocul cetăţenilor, pentru că opera ce s-a făcut îi îndreptăţeşte la asta. Arată realizările făcute la primăria sectorului de Verde, realizări care fac cinste partidului naţionalţărănesc. Enumără lucrările ce mai trebuesc făcute în acest sector şi cari vor fi făcute, graţie necontestatului concurs al cetăţenilor. CUVÂNTAREA D-LUI POMPILIU IONIŢESCU D. POMPILIU IONIŢESCU, vicepreşedintele Adunării deputaţilor (primit cu urale) spune că la alcătuirea procetului de reorganizare a Cassei Muncii C. F. R., se va ţine seamă de doleanţele muncitorilor ceferişti şi de aceea trebuesc consfătuiri cu ceferiştii. Noi am spus întotdeauna că trebuie reorganizată Cassa Muncii C. F. R., pe..feru că cei mari s’au îmbuibat cu toate bunătăţile, şi nu ne-am lăsat până ce n’am dus la izbândă lupta noastră. Avem în mijlocul nostru pe d. general Macri, fostul director general al căilor ferate, care a fondat Cassa Muncii şi care a protestat în mod public contra furturilor săvârşite şi contra schimbării proeetului de funcţionare a Cassei Muncii C. F. R. Trebue să dăm noua organizaţie a Cassei Muncii, pentru ca de acum încolo să profite cei mulţi. Citeşte noul proect de reorganizare a Cassei Muncii C. F. R. care va purta în viitor denumirea de Regia autonomă a cassei de ocrotire a căilor ferate române. Spune că trebuesc precis stabilite cotele asigurărilor muncitoreşti în caz de accidente precum şi cotele de pensii. Atrage atenţia că pentru prima oară se discută un proect de mare însemnătate cu poporul, care are a-şi spune cuvântul, pentru ca reprezentanţii poporului în parlament, să introducă modificările cerute. Spune că a luptat pentru revendicările ceferiştilor şi a obţinut să nu se facă niciun spor la chiriile locuinţelor ceferiste. Va lupta să se construiască de către Cassa Muncii locuinţe cari să rămână ale ceferiştilor. In privinţa chiriei spune că ea trebue calculată pentru muncitorii ceferişti ca şi la funcţionarii de birou, adică după leafa de bază. In proect sunt unele puncte cari nu sunt mulţumitoare şi îşi ia angajamentul de a lupta în Parlament pentru a se face proectul astfel ca să răspundă întocmai cerinţelor marei mulţimi a slujbaşilor ceferişti. Spune că această întrunire a fost convocată de partidul naţional-ţărănesc, totuşi primim ca oricine să-şi spună cuvântul dacă are ceva de spus, însă să fie cu bună credinţă. Să nu speculeze mizeria voastră, să nu vă scormonească durerile. Noi avem grijă de personalul ceferist şi ne doare suferinţele lui. Sunt multe incurii, nu fost multe hoţii şi ne luptăm ca să punem rânduială în toate şi cei cari nu înţeleg noua situaţie şi nu vor să se poarte cum trebue cu personalul ceferist, vor pleca. La atelierele c. f. r. s’au scăzut salariile, în loc să fie urcate. Hamalilor li s’a scăzut leafa la 80 lei zilnic şi nu se va tolera această bătae de joc. Reprezentanţii partidului naţional-ţărănesc au luptat pentru dreptate şi democraţie, au dat seama de actele lor şi aveţi datoria de a ne urma. La alegerile comunale, trebue să daţi concursul partidului naţional-ţărănesc, pentru a-l întări şi a dovedi că deţine aprobarea întregului popor, înlăturându-se ast- fel pentru mult timp, urgia stârei de asediu a liberalilor, cari pândesc ţara. CUVÂNTAREA D-LUI GENERAL MACRI D. GENERA MACRI (primit cu urale şi ovaţiuni cari durează 5 minute): Cât timp am fost directorul general al căilor ferate, m’am gândit la ameliorarea situaţiei personalului ceferist. Pentru alinarea suferinţelor lucrătorilor şi a micilor slujbaşi, am înfiinţat Cassa Muncii. Ea vă aparţine dv., nu direcţiei generale, căci este făcută prin contribuţia tuturora. Am avut in vedere să fac locuinţe pentru micii slujbaşi, împrumuturi să le fie acordate, să se facă spitale, băi, cantine şi sanatorii. Am trebuit să plec din fruntea căilor ferate și când m’am interesat de cum se aplică proectul, am constatat că atât proectul cât și regulamentul au fost falsificate- Și prin această falsificare au profitat cei mari, cei mici —• pentru care special am făcut această Cassă a Muncii C. F. R. — n’au avut aici un profit. Arată cum trebue făcută acuma reorganizarea Cassei Muncii, cerând ca să se dea concursul d-lui deputat Pompiliu Ioniţescu, ca în Parlament să treacă modificările cerute. ALTE CUVÂNTĂRI D. PATRUŢESCU (socialist) spune că de 50 ani ţara a trăit sub guverne oligarhice. Singur partidul naţional-ţărănesc, a inaugurat o eră nouă şi s’a dovedit democrat. Cere deputaţilor naţional-ţărănişti să lupte în Parlament pentru revendicările ceferiştilor şi vor avea încrederea şi recunoştinţa lor. Partidul naţional-ţărănesc a redat libertăţile şi posibilităţile de organizare a muncitorimii şi pentru aceasta nu putem decât mulţumi acestui mare partid democrat. Trebue să fim loiali, şi să recunoaştem partea de merit al partidului naţional-ţăranesc. D. GEORGE SILVIU spune că trebue să luptăm pentru păstrarea votului universal, căci reacţiunea pândeşte. Arată activitatea dezastruoasă a guvernărilor liberale şi trădarea d-rului Lupu. Cere ca cetăţenii să dea sprijinul partidului naţional-ţărănesc, pentru a se înlătura primejdia ce încă mai ameninţă ţara din partea reacţiunii. D. MITICA RĂDULESCU, deputat, asigură pe ceferişti că în Parlament, alături de d. Pompiliu Ioniţescu şi alţii, va susţine revendicările lor, pentru a li se creia o soartă mai bună. Partidul naţional-ţărănesc a luptat întotdeauna pentru drepturile şi libertatea poporului, şi va lupta şi acum. Pentru aceasta este însă nevoe ca întreaga massă să-i urmeze, să facă zid în jurul lor şi să le dea concursul, ori de câte ori nevoia va cere. Ia alegerile săteşti am dovedit că ţărănimea este cu noi, la alegerile comunale vom dovedi că şi populaţia oraşelor este alături de noi, de întrunirea a luat sfârşit la orele 8 seara. Campania pentru alegerile comunale Harca Întrunire din Cala Giivila Discursul tor general Blacri, Pompeiu Ioniţescu, maior Angelescu, Mitică Rădulescu şi alţii. Mii de catalani aclamă pe fruntaşii partidului naţional-ţărănesc -------------------eliberarea cârpiar de alegător La primăria sectorului de Verde, au început de ori distribuirea cărţilor de alegător pentru alegerile comunale din 14 Martie. In prima zi, au fost eliberate 1551 cărţi de alegător. Distribuţia s’a făcut în cea mai perfectă ordine, la 7 ghişee, nedând loc la niciun neajuns pentru populaţie. Eliberarea se va face şi Duminecă dimineaţa. întrunirea —=-&-= Cuvântările d-lor Pompiliu Ioniţescu, I. Birnberg. M. Rădulescu şi maior G. Angelscu Miercuri seara, a avut loc o mare întrunire în salarii Cănuţă» din str. CâmpineanulNr. 39, convocată de partidul naţional-ţărănesc, sectorul de Verde. D. CONST. ŢINESCU, avocat, a deschis întrunirea, arătând opera negativă a liberalilor. In calitate de consilier al sectorului III Albastru, a dat la iveală numeroase fără de legi comise de foatul consiliu comunal la acest sector şi a cerut darea în judecată a foştilor edili liberali. Spune că-i o înşine să te numeşti azi liberal. • D. C. ALGIU, avocat, spune că edilii liberali au dat banii comunei, băncilor liberale, fapt ce se află consemnat în şedinţa Curţii şi din care cauză consiliul comunal a şi fost dizolvat D. I. IVANESCU, avocat, arată opera edilitară înfăptuită de comisia interimară, operă care formează un titlu de glorie pentru partidul naţional-ţărănesc. D. MITICA RĂDULESCU, deputat, arată înfăptuirile guvernului în toate domeniile, înfăptuiri cari dau şi vor da ţării o altă înfăţişare şi prestigiu. Partidul naţional-ţărănesc a ridicat moralul ţării prin liberiaide cetăţeneşti, prin suprimarea stării de asediu, a cenzurii şi prin stricta aplicare a votului universal, făcând adevărate alegeri libere. D. TOMA ŞTEFANESCU arată cine sunt candidaţii de pe listele opoziţiei. D. PROF. STANESCU spune că întreagă viaţă a luptat contra tiraniei şi tendinţei de acaparare a avuţiei ţării de către partidul liberal. D. P. BRUTEANU, aduce salutul periferiei, a massei mari de muncitori. Guvernarea naţional-ţărănistă a însemnat renaşterea morală a ţării şi a poporului român şi trebue ca cetăţenii să sprijine şi mai departe guvernul, pentru desăvârşirea operei începută. D. POMPILIU IONIŢESCU anunţă că se află în sală un prieten personal al d-sale, care nu face politică, dar simpatizează cu partidul naţional-ţârănesc. Acest prieten este maestrul I. Birnberg, fata baroului de Ilfov, care va spune câteva cuvinte. SALUTUL DE IMBARBATAIE AL UNUI PRIETEN D. I. BIRNBERG, avocat, spune că nu este membru al partidului naţional-ţărănesc îşi va spune obiectiv părerea. Prietenie ce-o are pentru d. Pompiliu Ioniţescu, maior O. Angelescu, precum şi pentru alţi fruntaşi ai partidului naţional-ţărănesc, l-a făcut să vie la această întrunire. Face o admirabilă descriere a calităţilor d-lui Pompiliu Ioniţescu, un luptător al cauzei drepte şi lin apărător neîntrerupt al celor mulţi şi obijduiţi şi o listă care are în frunte un asemenea om, nu poate să nu reuşească ALTE CUVANTARI D. FLOREA PÂRVU, cere cetăţenilor să votez© pe candidaţii naţional-ţârănişti. D. VASILESCU- NOTARA, deputat, arată prăpastia înspre care împingeau ţara liberalii şi sforţările supraomeneşti făcute de actualul guvern, pentru a îndrepta haosul lăsat de liberali. Munca a fost încoronată de succes şi începe să-şi dea roadele. Străinătatea are din nou încredere în ţara noastră. Un asemenea guvern, trebue sprijinit de toţi cetăţenii. D. maior G. ANGELESCU, preşedintele comisiei interimare a sectorului de Verde descrie halul în care a găsit primăria, lipsa de fonduri şi cum totuşi a reuşit să facă o operă edilitară mai vrednică decât liberalii în toţi cei zece ani. Expune programul de lucrări la comună şi cere sprijinul cetăţenilor, pentru a şi-l putea îndeplini. CUVÂNTAREA D-LUL POMPILIU IONIŢESCU D. POMPILIU IONIŢESCU, vicepreşedintele Adunării Deputaţilor, arată halul de dezorganizare financiară şi deficite ce au lăsat liberalii. Spune că d. Vintilă Brătianu, în afară de 18 miliarde deficite în buget, a lăsat un deficit de 7 miliarde la Banca Naţională, lucru ce-a trebuit să-i spue d-lui Charles Rist, când l-a adus pentru reorganizarea financiară a Băncii. A trebuit o muncă uriaşă acestui guvern, pentru a pune rânduială în finanţele ţării şi să acopere golurile bugetare — cari duceau ţara la ruină — lăsate de către liberali. Un astfel de guvern, care nu s'a dat în lături dela nici un sacrificiu, merită stima și sprijinul tuturor. -------------------întrunirile viitoare din Capitala CULOARE DE ALBASTRU Vineri, 28 Februarie, orele 8 seara, in soseaua Giurgiului 3. Duminecă 2 Martie în sala Transilvania. CULOAREA DE NEGRU Sâmbătă 1 Martie c. orele 7 seara II d. consilier Stere Ionescu din str. Părului 3. Sâmbătă 1 Martie cu orele 7 seara în Şoseaua Mihai Brava No. 1, la d. Ion Zissu. SECTORUL DE VERDE Azi la orele 7 seara, are loc o mare întrunire a populaţiei evreeşti din sectorul de Verde, în sala «Locomotiva» din calea Griviţei No 213. Vor lua cuvântul la această întrunire d-nii Pompiliu Ioniţescu, vicepreşedintele Adunării deputaţilor, M. Rădulescu, deputat, maior, G. Angelescu, preşedintele comisiei interimare a sectorului de Verde şi C. Algiu, membru în delegaţia permanentă a Municipiului -JÉ® Spectacole OPERA, ora 8.30: Lohengrin. TEATRUL NATIONAL, ora 8.45: Trandafirii roşii. STUDIO NATIONAL, ora 8.45: Sonata Kreutzer. REGINA MARIA: X. Y. Z. TEATRUL VENTURA: Şoarece de Biserică. TEATRUL FANTASIO, ora 9: Răzbunarea bărbatului. FANTOME ŞI PAIAŢE: Nopţile roşii ale ceiei. LIPSCANI: opereta «Obligado». CINEMATOGRAFE REGAL: Nopţi furtunoase cu Norma Talmadge. CAPITOL: Fata din America. FEMINA: Pasiunea cea mare cu Lil Dagover. CINEMA BULEVARD PALACE: Searamouche cu Ramon Navarre, Alice Terry şi Lewis Stone. CORSO: «Posesiunea» cu Francesca Berlini după Henry Bataille. CINEMA SELECT:Femeia din Moscova film sonor cu Pola Negri şi Norman Kerry. Complectare: Tita Ruffo cântă Bărbierul din Sevila. TRIANON: Cântăreţul de Jazz cu Al. Jolson. CINEMA LUX: Premieră: Prinţesa Maria şi Un Jurnal de Actualităţi. CINEMA LIPSCANI (Sala de jos): Simfonia dragostei cu Vivian Gibson, Grit Hard, Ion Livescu şi Al. Critico. CINEMA RAHOVA: In plină viteză cu Harold Lloyd, Jurnal şi Comedie. MARCONI: Femeia Vampir cu Gretta Garbo şi trupe Titi Mihailescu. VOLTA-BUZEŞTI: «Submarinul morţii». MARNA: Josephita (film sonor) cu Renee Adorée, o comedie Banda veselă şi celebrul fas american. CINEMA TERRA, premieră: Don Douglas şi Dorothy Sebastian în Asaltul Pulberăriei şi o comedie. In fiecare seară marele succes Concursul de frumuseţe de Nicon Nican. REX: «Eroina», şi trupa «Scala» va juca Lelea cu scurteica verde, dulce...». AMERICAN: Tragedia popoarelor şi o comedie cu Stan şi Bran. CINEMA ROMA: Secretul din Geneva, o comedie şi artişti. Citifi: JHUISHK. TEATRE DnuHHi va fi scurtat cu îi ore In zilele de 26 şi 27 Februarie ■s’a ţinut la Cluj, conferinţa delegaţilor de căi ferate ai Poloniei, Cehoslovaciei şi României, pentru stabilirea orariului circulaţiei noului tren accelerat Cernăuţi-Sighetul Maramureşului-Oradea Maare. Din partea căilor ferate polone, a participat d. Moskva, din partea Cehoslovaciei d. Brozek, iar din partea c. f. r. d. I. Miclescu, directorul exploatăriii. S-a stabilit un itinerariu prin care se realizează distanţa între Cernăuţi şi Oradea Mare în 15 ore, în loc de 48 ca până acum. Trenul va pleca din Cernăuţi seara la 9.35 va trece prin Sighet la 5 şi 50 dimineaţa sosind la Oradea la ora 1 şi 5 d. a. La înapoere acest tren va pleca din Oradea la 3 d. a. şi va fi la Sighet la 8.15 seara iar la Cernăuţi ajunge la 6 dim. Garnitura noului tren va fi formată din vagoane ale căilor noastre ferate şi eventual din vagoane de dormit dacă necesităţile o vor cere. Pasagerii vor călători conform convenţiei, fără paşaport şi cu bilete directe de tren româneşti, întrucât convenţia de Stat nu este ratificată noua linie de peiaj se va deschide după ratificare sau poate chiar după schimbul notelor diplomatice de rigoare. Odată cu punerea în circulaţie a trenurilor de călătorie se va deschide pe aceiaşi distanţă şi traficul de mărfuri. La 11 Martie se va ţine o conferinţă la Cosice (Cehoslovacia), între delegaţii cehi şi români, menită a deservi acordul în ce privește amănuntele de serviciu ale frontierelor. Drepturile absolvenţilor şcoalei de ştiinţe administrative Unele ziare au publicat ştirea că proiectul de lege referitor la şcoala de ştiinţe administrative, proiect depus pe birourile Camerei, din iniţiativă parlamentară, urmăreşte să creeze preferinţe pentru absolvenţii acestei şcoale, faţă de titraţii universitari, în ceea ce priveşte înaintarea în funcţiunile publice. Adresându ne d-lui I.Gruia, docent universitar şi profesor la şcoala de ştiinţe administrative, d-sa consideră, această afirmaţie, neserioasă şi în contradicţie flagrantă cu spiritul în care a fost întocmit proiectul, cum şi cu însuşi textul lui precis. Proiectul — spune d-sa — este categoric în ceea ce priveşte drepturile de preferinţă, a absolvenţilor acestei şcoli, la numirile şi avansările lor în funcţiunile administrative. El prevede această preferinţă numai faţă de funcţionarii cari nu îndeplinesc condiţiunile de recrutare şi avansare, prevăzute în statutul funcţionarilor publici. De altminteri, proiectul a fost depus parlamentului cu asentimentul d-lui prof. N. Costăchnescu, ministrul instrucţiunii, care, în calitatea d-sale, nu putea să-şi însuşiască un proiect de lege care ar jigni, sau ar aduce prejudicii titraţilor universitari. -------potrţio------Sărbătorirea preşedintelui Masaryk la Bucureşti Institutul Social Român organizează pentru Vineri 7 Martie, ora 5 d. a. precis, la Fundaţia Universitară Carol I, o şedinţă solemnă pentru sărbătorirea d-lui T. G. Masaryk, preşedintele Republicei Cehoslovace cu ocazia aniversării de 80 ani. Programul sărbătoririi a fost astfel alcătuit. Cuvântarea reprezentantului guvernului, d. G. G. Mironescu, ministru de externe, Preşedintele Masaryk şi România în timpul războiului, cuvântări rostite de d-nii ministru Voicu Niţescu, I. G. Duca, Octavian Goga, dr. N. Lupu, foşti miniştri şi G. Taşcă, rectorul Academiei de înalte studii comerciale şi industriale. Personalitatea şi opera preşedintelui Masorik, conferinţă rostită de d. Gusti, preşedintele Institutului Social Român. Cuvântările vor fi transmise și prin radio. ------«oilea-----— . D. Iuliu Maniu, preşedintele consiliului de miniştri şi preşedintele partidului naţional-ţărănesc, a primit din partea d-lui colonel Petre Stătescu o cerere de înscriere în partid, cerere pe care o reproducem . D-NULE PREŞEDINTE, Este un an, aproape, de când eşind din cadrele active ale armatei, am avut dorinţa, transformată în urmă în convingere, că astăzi mai mult decât oricând trebueşte cu toţii — tineri sau bătrâni — să lucrăm continuu pentru a ridica ţara întregită la nivelul statelor apusene cari ne-au ajutat la înfăptuirea idealului, naţional. Plecând de la acest ţel şi dornic de muncă în orice direcţiune, m-am înscris în partidul naţional-liberal, crezând, că în mijlocul unor vechi cunoscuţi ie voi putea fi de folos în, sensul arătărilor mele de mai sus. Dar, d-nule Preşedinte, nu am stat decât două luni şi am plecat mai mult decât decepţionat şi îngrozit de greşeala ce am făcut de a-mi îndrepta privirile către un partid — în adevăr un partid vechi — dar învechit în rele şi în moravuri cari nu mai cadrează cu timpul şi situaţiunea ce ne-am creiat ca stat puternic în mijlocul Europei, neprins încă din copilărie cu ordine şi disciplină ostăşească nu am putut un moment să mai stau alături de acei care prin memorii sau presă, ameninţă înalta Regenţă, că dacă nu vor fi chemaţi la conducere vor provoca revoluţiunea şi răsboiul civil; şi făcând mea culpa, cel puţin faţă de conştiinţa mea, am plecat amărât că am pierdut un timp preţios de câteva luni, dar bucuros că mi se dă prilejul să solicit de la Domnia Voastră autorizaţia de a fi înscris în partidul ce conduceţi, asigurându-vă de tot devotamentul ce sunt dator faţă de dv. şi cei ce vă înconjoară şi dragostea neţărmurită ce am pentru ajutorarea Patriei noastre. Dacă în viaţa de toate zilele, domnule Preşedinte, nu am avut prilejul de a-mi manifesta dragostea personală ce o am faţă de un om care m-a fascinat în două anterioare ocaziuni, profit de aceasta pentru a-mi manifesta respectul şi credinţa în tot ce emană de la domnia Voastră. colonel PETRE STĂTESCU fost prim comisar regal al consiliului de revizie permanent al armatei A 19 naţional-ţărănesc