Dreptatea, aprilie 1930 (Anul 4, nr. 744-765)

1930-04-02 / nr. 744

mm tv nercen 2 Aprile 10 A.GSM­ „Nemei la întuneric, • spune „Victoral“,­­se va putea jefui bănui public In felesul personal si de partid“. Vra­sd-zica vom scăpa cel pufin ziua de jaful liberalilor. 3 Lei TARA Un an ..... 1000 6luni. .... .500 3 luni. .... . 250 o­rim a m IN STRAINATATE DUBLU T­­E • IMIITORI. HEDII SI Sfintii! Un an.................750 6 luni 375 3 luni.................200 REDACȚIA ŞI ADMINISTRAȚIA: BUCUREŞTI.­SSr. R. Poincare S, Etaj TELEFONS Direcţia 879/41 Redacţ. 313/64 Adiţia 38/60 ANUNŢURI COMERCIALE Se primesc direct la Adrtia ilarului 91 la toate agenţiile de publicitate din ţară 3 Lei Respectul angaja­menteiori Statului Lista actelor inconştiente ale li­beralilor s’a îmbogăţit cu încă o manifestare ce vrea să fie dăună­toare ţării. Sesizându-se de ştiri necontrolate şi fapte posibile însă nu şi întâm­­plate, conducerea partidului liberal a dat un nou comunicat prin care declară că nu va respecta un even­tual contract pentru concesionarea exploatării telefoanelor. Nu vom mai discuta seriozitatea unui partid care se angajează într-o atitudine publică în vederea unor fapte ce ar putea să se întâmple cândva. Asemenea manifestări tră­dează halul de exasperare la care i-a adus opoziţia neputincioasă la care i-a condamnat instaurarea re­gimului de reală funcţionare a vo­tului universal. Scopul urmărit prin manifest este vizibil: liberalii cred că amenin­ţând capitalul străin cu nerespecta­­rea contractului, îl vor determina să renunţe la orice operaţiune în România sub guvernul naţional­­ţărănesc, şi prin urmare vor zădăr­nici sforţările acestuia de a însănă­toşi economia naţională. Acelaş scop a fost urmărit şi prin faimosul comunicat în chestiu­nea Creditului agricol. Căci libera­lii se sinchisesc prea puţin de ceea­­ce ar putea fi o binefacere pen­tru ţară dacă ea nu este şi pentru partidul liberal. Or, după experien­ţa dureroasă pe care a făcut-o na­ţiunea română în deceniul de g­u­­vernare liberală şi de strâmtă a­­plicare a formulei «prin noi înşine» este evident că pentru partidul li­beral este o chestiune de existenţă politică de a face dovada că nici un alt partid nu poate face mai multe pentru binele ţării. Fără să mai vorbim de latura cealaltă a chestiunii capitalului străin şi anu­me furia liberalilor când îl văd ve­nind altfel decât sub patronajul scump plătit al întreprinderilor lor. Pe aceste sentimente și preocu­pări meschine își bazează liberalii dreptul de a comite actul grav de sabotare a creditului public, decla­rând că nu vor respecta eventua­lele contracte ale Statului cu capi­talul străin. E drept că ei au invo­cat alte motive pentru a-şi justifi­ca declaraţia de nerecunoaştere a presupusului contract de concesiu­ne a telefoanelor. Cică o asemenea concesiune ar fi neconstituţiorialii, deşi n’au calificat-o astfel — şi ni­ci nu puteau s’o facă — atunci când a fost înscrisă în legea comerciali­zărilor. Ortodoxi cum sunt liberalii în aplicarea Constituţiei ei nici nu pot, sărmanii, înţelege decât o in­terpretare strâmtă, riguroasă până la negarea oricărei evidenţe prac­tice, a Constituţiei. De acelaş spirit s-au condus probabil şi atunci când guvernau prin permanenta călcare a pactului nostru fundamental sau atunci când au convenit la crearea Casei Autonome a Monoxid­urilor sau la instituirea monopolului ex­plozibilelor în favoarea unei între­prinderi cu capital străin. Pe asemenea false argumente cred liberalii că-și pot sprijini de­claraţia lor că nu vor respecta un contract legal, născut din liberul angajament al reprezentanţilor le­gali ai Statului român. Liberalii nu sunt la prima lor ,­declaraţie de acest fel însă ei se înşală dacă cred că mai pot conti­nua acest joc fără ca să se expună consecinţelor cuvenite celor cari subminează creditul ţării. Nesocotirea angajamentelor Sta­tului faţă de străinătate a fost prin­cipala cauza a discreditului ţării şi azi nici un guvern român nu va mai putea repeta greşelile guver­nului liberal în această privinţă. Din momentul în care ţara s’a pro­nunţat pentru ruperea izolării în care voia să ne ţină politica d-lui Vintilă Brătianu este de la sine înţeles că ea nu va mai permite ac­te cari să zădărnicească integrarea noastră în concertul popoarelor înaintate, cu raporturi aşezate în primul rând pe respectul angaja­mentelor. De altfel d. Vintilă Brătianu este azi mai puţin îndreptăţit ca oricând să vorbească de nerespec­­tarea angajamentelor. După ce îm­prejurările l-au forţat să convină la recunoaşterea a tot felul de anga­jamente financiare pe care a în­cercat un timp să le nege şi mai cu seamă după ce a impus ţării sacrificii enorme tocmai din cauza acestei atitudini şeful partidului liberal este cel din urmă care ar putea să-şi permită o asemenea a­­titudine. Patima politică a întunecat însă în aşa hal raţiunea celor de la con­ducerea partidului liberal încât el D. dr. Lupu şi-a vărsat folbă necazul pe undele herţiene Lijf vorbind Duminecă sea-Wm­ra ca fost ministru al muncii, la împlinirea unui dece­niu de la înfiinţarea acestui de­partament, d-sa a găsit prilejul să se plângă de nerecunoştinţa po­­porului român faţă de persoana d-sale. Acei cari au ascultat emisiunea postului nostru de radio-difusiu­­ne, s’au distrat desigur pe soco­teala d-lui dr. Lupu. D-sa pretin­de că a făcut pentru cele câteva ■milioane de muncitori din ţara românească, în scurta sa trecere pe la ministerul muncii, ceeace n’a făcut nimeni până la dânsul. Şi gratitudinea acestora s’a expri­mat... în câteva mii de voturi. Dar, .. dr. Lupu s’a mai plâns că nu e socotit de nimeni ca unul din animatorii vieţii publice. Nu se mulţumeşte oare că l-a consacrat d. Madgearu ca... tur­bulent al vieţii publice ! Ca să turburi ceva trebue să ai cel puţin temperament, ceea ce ar corespunde în bio-chimie, fermen­tului. Aşa că d-lui dr. Lupu i s’au re­cunoscut... meritele LA SNAGOV d. Dem. Dobrescu, primarul muni­cipiului, a făcut un mic rai pămân­tesc. Lacul care se întinde pe o lungime de peste 12 km. a fost asanat şi are acum înfăţişarea unei oglinzi cura­te. De jur împrejurul lui s’au tăiat în desimea codrului sălbatic, alei cari au fost plantate pe margini cu brazi. In prezent se lucrează la amenaja­rea unei plaje în suprafaţă de aproa­pe 3000 m. p. şi la parcelarea malu­lui de sud pentru construcţii de vile. La vară vor circula pe lac vapo­raşe pe distanța Tâncăbeşti-Snagov. Pentru populaţia Capit­alei Snago­­vul va f­i o staţiune de vară, la nu­mai câţiva paşi depărtare de Bucu­reşti. Şi totul se datoreşte d-lui Dem. Do­brescu, harnicul primar al munici­piului. LA TIMIŞOARA a avut loc o frumoasă manifestaţie a minorităţilor, cu prilejul vizitei acolo a d-lui Christian Lange, secre­tarul general al Uniunii Interparla­mentare. La banchetul dat în onoa­rea d-lui Lange au toastat pe lângă reprezentanţii oficialităţii şi frunta­şii minorităţilor din Banat. Prelatul Blascovici, după ce a sa­lutat pe distinsul oaspe, a ţinut să remarce felul loial în care poporul şvab înţelege să se poarte în cadrul statului român. Domnia-sa, ca şef al partidului şvăbesc din Banat, a observat că po­porul şvab se bucură de un trata­ment civilizat şi demn din partea statului român. Din partea populaţiei maghiare a vorbit de dr. Victor Veterany, vice­preşedintele partidului maghiar. D-sa a afirmat că poporul ma­ghiar din România nu are alt ideal decât de­ a trăi în armonie cu popo­rul băştinaş. Cetăţenii români de na­ţionalitate maghiară vor să fie ce­tăţeni loiali ai ţării cu atât mai mult cu cât guvernul actual a dove­dit atâta înţelegere pentru nevoile lor. Asemenea manifestaţii nu fac de­cât să grăbească apropierea care trebue să domnească între cetăţenii aceleiaşi ţări. (Continuare din coloana I-a) nu se mai pot reţine nici de la acte cari constitue o crimă împotriva ţării şi nici de la acelea cari echi­valează cu o sinucidere politică a lor. Dacă guvernul priveşte nepăsă­tor la actele de sinucigaşi ale libe­ralilor — căci legea încă, nu pedep­seşte asemenea acte — el nu va to­lera însă actele cari constitue o cri­mă împotriva ţării. Pe acestea el n’ar putea să le tolereze fără ca să nu-şi nesocotească o îndatorire ele­mentară către naţiunea care sa în­sărcinat cu apărarea intereselor ei. Aceste lucruri, d. ministru Mad­­gearu le-a proclamat de la tribuna parlamentară în aprobarea unani­mă a reprezentanţilor naţiunii şi în consens cu întreaga opinie publi­că din ţară. Nu mai există om de bun simţ şi stăpân pe mintea sa ca­re să nu ştie cât rău a făcut ţării actele nesăbuite ale d-lui Vintilă Brătianu în chestiunea angajamen­telor Statului şi prin urmare, co­municate, de felul celui de Sâmbă­tă, nu pot fi calificate altfel decât cu actele unui disperat politic. IcovuJU X­ML LA EXPOZIŢIA PĂCII şi a Ligii Naţiunilor care a avut loc în sălile centrale de la Bremnen­­hof la Haga între 7 Februarie şi 6 Martie standul României a ocupat unul din spaţiile cele mai importan­te. Expoziţia fusese pusă la cale de asociaţia neerlandeză pentru Socie­tatea Naţiunilor şi trebuia să înfă­ţişeze activitatea acestei asociaţii, folosind astfel ca propagandă pen­tru pace. Totuşi pentru o percepe­re mai netă a contrastelor, preşedin­tele asociaţiei neerlandeze d. Anetha profesor la Universitatea din Am­sterdam şi membru în Parlament, a socotit nimerit să arate şi aspectul războiului. Expoziţia era împărţită în cinci secţii istorice: prima cu privire la evoluţia concepţiei de pace şi asociaţie internaţională în decursul veacurilor, a doua repre­zentând organizarea mişcărilor pa­cifiste de la 1815 până azi şi a treia conţinând, indicii asupra vieţii de astăzi: traficul, producţia, comuni­caţia, P. T. T., turismul, aviaţia, po­litica comercială etc. In această secţie ca şi în cea precedentă se re­marcă şi prezenţa României. Standul românesc era, remarcabil prin demnitate şi ţinută sobră cu a­­devărat în sprijinul păcii. Se expu­neau diferitele tratate şi convenţii precum şi o serie de broşuri referi­toare la învăţământ, minorităţi, producţie şi organizări sociale. In afară de acestea , formând un grup unic în expoziţie, erau expuse o serie de cărţi de artă şi autogra­fele principalelor personalităţi po­litice ale ţării. Iar fotografiile Fa­miliei Regale şi ale înaltei Regen­ţe puneau la dreapta şi stânga pe zid o înaltă podoabă, plăteşte furnizorii. O broşură specială «La Roumanie ! O asemenea îndrăsneală depăşeşte el la Paix» se împărţia gratuit şi­ orice închipuire , dă nota hotărâ­­zitatorilor. boare a obrăzniei liberale. FURNIZORII Opinia publică, judecătoare ones­tă a acţiunei tuturor factorilor din stat, ştie că actualul guvern a su­portat o sarcină de 1.700.000.000 (citeşte: un miliard şeapte sute de milioane) datorii către furnizori — în afară de cele patru miliarde a­chitate numai furnizorilor de la ca­lea ferată. Aşa dar, cinci miliarde şeapte sute de milioane datorii, achi­tate într’un singur an. Şi nu trebuie uitat de nimeni, că plata acestor datorii ale Statului s’a făcut de guvern în timpul celei mai cumplite crize financiare ce s’a în­registrat dela război încoace, criză în mare parte — în cea mai mare parte —■ datorită neghiobiei liberale de administrare a banului public. Dacă ţara n’ar fi fost lăsată de li­berali în datorii de miliarde, dacă sărăcia n’ar fi fost atât de lucie, de sigur că guvernul achita mult mai mult faţă de ceia ce a achitat până acum. Furnizorii ştiu aceasta. Ei ştiu că guvernul actual a făcut totul pentru ei, în cadrul posibilităţilor de plată actuale. Dar ei trebue să mai ştie ceva. Că această campanie deşănţată pe care presa liberală o duce contra guvernu­lui nu este o campanie sinceră pen­tru nevoile furnizorilor, pe cari libe­­ralii i-au despreţuit şi oropsit, ei . Ani de zile, în şir, cât timp au de­ţinut ilegal puterea, liberalii au a­­vut faţă de furnizorii statului cea mai criminală atitudine. In special, d. Vintilă Brătianu, cu o îndărătnicie fără calificativ, a re­fuzat statornic să aibă cea mai mică bunăvoinţă faţă de aceştia şi ne amintim şi acum, de zecile de industrii cari s’au ruinat în toată ţara din cauză că guvernele libe­rale au tratat pe furnizori ca pe cei din urmă dintre oameni, ca pe nişte duşmani ai statului, ca pe nişte rău­făcători ai acestuia, după ce ei, cu o abnegaţie demnă de toată lauda, au contribuit la ajutorarea şi reface­­rea lui. Cine nu-şi aminteşte de calvarul urcat de furnizorii de lemne, de a­­ceia ai materialelor de cale ferată, de vagoane, locomotive, etc., cari băteau la uşile ministerelor pentru -şi căpăta drepturile şi, în loc să-şi primească banii, erau îmbrânciţi pe scările departamentelor fiindcă d. Brătianu refuza o­rice plată? Cine nuşi aminteşte, în­ sfârşit, că unul din aceşti furnizori, înebu­­nit de disperarea la care-i dusese neplata la timp a banilor ce i se datorau pe ceia ce furnizase unui departament, a aplicat sigilii la ca­sieria acelui departament? Iată situaţia nepermisă care a dus , campanie ipocrită în favoarea fur­­rat până la venirea la cârmă a fu- r nizorilor pentru interese meschine vernului Maniu,­­ de partid. Ei bine, aceia cari au dus indus-­j Celor ce-şi permit să ridice protes­­tria la ruină, aceia cari au ucis com ^­te împotriva guvernului pe chestia inorţul, aceia cari au dus finanţele­­ furnizorilor, celor ce-au trăit ani de­­ţării la prăpăd şi economia naţio- I aramiul pe spinarea bieţilor fum­i­­nată la dezastru, aceia au curajul­­ zori; celor ce-au supt din belşug din acum să ridice im 11 a contra guvern . banii cuveniţi celor ce au furnizat nului şi să-l acuz'', ignobil, că nu­­ statului materiale de tot felul, — nu li se poate răspunde, decât amintin­du-le atitudinea lor din trecut, cri­minală faţă de furnizori şi crimina­lă şi faţă de stat. —0000-------­ IPOCRIZIA LIBERALA Proectele for­alieniste în chestia presei întotdeauna liberalii au fost nesinceri şi de o neîntrecută ipo­crizie. Dar poate niciodată nu au dovedit aceasta mai mult decât acuma în chestiunea legei pentru apărarea liniştei şi creditului Ţărei. Este cunoscut că această lege a fost provocată numai de anumite campanii făcute cu scopul de a vă­tăma monedei ţării, celor mai mari interese ale Statului şi creditului public. Necesitatea reprimării i­­mediate a unor astfel de campanii şi împiedicarea lor pe viitor a fost absolută, a impus acea lege, ale cărei roade folositoare ţărei se vor vedea. Liberalilor însă nu le convine legea, nu le convine oprirea crimi­nalelor lor campanii. De aceia d. Vintilă Brătianu a ţinut acea fai­moasă şedinţă a comitetului par­tidului şi a dat comunicatul con­tra legii, tot aşa de necugetat cum l-a dat şi pe acel de acum patru luni în chestia Creditului Agri­col, comunicat pe care a trebuit apoi să-l retracteze. Masca de apărători ai princi­piilor, care în adevăr sunt scumpe democraţiei naţional - ţărăniste, trebuie să fie însă sfâşiată de pe obrazul liberal. Iată ce proiectează ei în această chestiune a alarmismului. In şedinţa de Vineri a Camerei deputaţilor d. Virgil Madgearu, ministrul finanţelor, a vorbit des­pre proiectul de modificare a co­dului penal depus în Parlament sub fosta guvernare liberală, ară­tând că alt­fel voiau a legifera atunci şi alt­fel vorbesc acuma. Complectăm interesantul dis­curs al ministrului naţional ţără­nist cu textele pe cari le adoptase atunci consiliul de miniştri al d-lui Vintilă Brătianu. PROECTUL CODULUI PENAL In proiectul tie cod pe­nal există o secţiune întrea­gtă intitulată «Delicte con­tra creditului statului». In acea secţiune se află arti­colul 304 având următoa­rea restacțiune : «Se va pedepsi cu închi­soarea DE 3 LUNI LA 3 ANI ŞI AMENDA DE LA IOSO până la 2000 lei: «a) ACEL CARE PRIN FAPTE FALSE SAU CA­LOMNIOASE ÎMPRĂŞTIA­TE CU INTENŢIUNE IN PUBLIC SAU PE CAI SAU MIJLOACE FRAUDULOA­SE OARE CARE­ VA FI PROVOCAT SAU CERCAT SA PROVOACE RETRA­GERI DE FONDURI DIN CASIERIILE PUBLICE SAU DIN STABILIMEN­TELE OBLIGATE DE LE­GE SA EFECTUIEZE VAR­SAMINTELE LA CASIE­RIILE PUBLICE. «K) ORI­CINE, CARE CHIAR FARA INTREBUIN­TARE DE MIJLOACE FRAUDULOASE: 1. «VA OPERA SAU IN­­CERCA SA OPEREZE SC­A­DEREA DEVIZELOR NA­­ȚI­ON­ALE INTR’UN SCOP DE SPECULAȚIE. 2. «VA PROVOCA SAU CERCA SA PROVOACE VANZAREA TITLURILOR DE RENTA SAU ALTOR EFECTE PUBLICE, VA PUNE SAU ÎNCERCA SA PUE OBSTACOLE LA CUM­PĂRAREA ZISELOR TIT­LURI SAU VALORI LA SUBSCRIEREA LOR, IN­TR’UN SCOP DE DEPRE­CIERE. «DACA ACŢIUNILE DE­­FINITE SUB PUNCTELE 1 SI 2 DE MAI SUS AU FOST ÎNSOŢITE SAU DE FAPTE FALSE SAU CA­LOMNIOASE, RĂSPÂNDI­TE CU INTENŢIUNE IN PUBLIC, SAU PRIN ORI­CE CAI SAU MIJLOACE FRAUDULOASE, PEDEAP­SA VA FI ÎNCHISOAREA CORECŢIONAL­A DE LA 1—5 ANI ŞI AMENDA DE LA IO­OGO — 30.000 LEI». Când acel care vremelnic a fost ministrul justiţiei, dl S­telian Popescu, şi-a pus semnătura pe lui proiect cu asemenea c­ispoziţiu aui, când consiliul de miniştri, prezidat de d. Vintilă Bră­tianu, a admis acel proiect nu am mai avea nevoie de nici o insistență pentru a dovedi ipocrizia liberalilor, când acuma combat o lege care are acelaş scop. CUVÂNTUL CONSILIULUI LEGISLATIV Consiliul legislativ, care a re­vizuit atunci proiectul, face însă o însemnată destăinuire, arătând că chiar Ministerul Finanțelor, mi­­nistru fiind însuşi d. Vintilă Bră­tianu, i-a cerut să puie aceste dis­­poziţiuni în proiect. Iată în ce mod justifica Legis­lativul dispoziţiile citate şi arăta că Ministerul Finanţelor i­ le ce­ruse: «.Creditul Statului, această ma­terie atât de delicată a cărei im­portanţă nu scapă nimănui, era până azi lăsată fără nici o apă­rare, la discreţiuntea speculatori­lor şi doritorilor de câştig fără muncă. «E cunoscut faptul celor cari în preajma războiului şi chiar în alte împrejurării, îndemna publicul să-şi retragă depozitele de la cur­sele publice. «Ministerul de Finanţe a tre­buit să intervină la acea epocă — în lipsă de sancţiuni — cu dis­(Citiţi continuarea în pag. III). ---------cojQjoo ■———-— VIATA POLITICA ----c=rjjf=)­Revoluţionarismul d-lui Vintilă Brătianu Sub titlul «O datorie pa­triotică», d. V. Brătianu pu­blică în «Viitorul» de asea­ră un print articol, care ar vrea să fie un răspuns dis­cursului rostit Sîmbătă în Cameră de d. V. Madgearu, ministru de f­inanţe, cu pri­lejul votării legii pentru a­­părarea liniştei şi a credi­tului ţării. Articolul d-lui V. Brătia­nu cuprinde două părţi. Crima, c­ obişnuita polemi­că a ziarului «Viitorul» pre­sărată în diverse articole şi notiţe, ar fi deci o sinte­ză a atacurilor împotriva guvernului, atacuri cu care ne-a obişnuit ziarul liberal. In partea a doua, — fina­lul articolului, d. V. Brăm­tianu face două declaraţii, care — venite din partea unui şef de partid de gu­­vernămînt şi a unui par­tid care se glorifică cu tre­cutul său, şi nu uită nici­odată să se intituleze par­tid de ordine — pot produ­ce uimire prin inconştien­ţa de care dă dovadă au­torul lor. D. Brătianu­­declară în numele său personal­­• 1) că «e cel dinţii care re­fuză, să se supună unei a­­tare încercări anticonsti­tuţionale», adică să se su­pună unei legi votate de un parlament liber ales, în speţă legii pentru apăra­rea liniştei şi creditului public şi 2) îndeamnă pe cetăţeni să nu se supună unei legi votată de acelaşi parla­ment liber ales. D. V.­­Brătianu scrie :* «Cer în acelaşi timp ca întreaga suflare conştientă a ţării să fie alături de noi, şi — ref­uzm­ă să recunoas­că legea — să facă apel la justiţie împotriva acestei primejdioase tentative dic­tatoriale». Prin urmare, d. Brătia­nu declară că nu se supu­ne unei legi şi în acelaşi timp îndeamnă întreaga suflare conştientă a ţării» să nu se supună legii căreia d-sa cel dinţii refuză să i se supună. Aşa cum pune prroblemal d. Brătianu — aceasta con­­stitue­­in act de instigaţie pedepsit de legi. Oare avem de-a face aici cu un act cumpănit sau cu o manifestaţie inconştien­tă a unei persoane exaspe­rate de înfrîngerile sufe­rite succesiv atît în dome­niul politic cît şi în cel f­i­nanciar ? Oricum, iată-l pe d. V. Brătianu în ipostasu de re­voluţionar, părăsindu-şi cotloanele ascunse în care s’a obişnuit o viaţă întrea­gă. Un lucru însă rămâne .* am forţat pe d. V. Brătia­nu să iasă din ascunziş şi să lucreze la lumina zilei. Primul act politic însem­nat săvîrşit de d. V. Bră­tianu de cînd e şeful parti­dului liberal, e un îndemn la nesupunere împotriva legilor ţării. Niciodată, chiar la noi unde luptele politice s’au dus uneori cu destulă violenţă, un partid nu a făcut apel la public, îndemnîndu-l să nu se su­pună legilor ţării. Opinia publică este cel dintâi ju­decător care va condamna în persoana d-lui V. Bră­tianu și partidul pe care îl reprezintă atât de prost, încât îl duce la o ruină si­gură. In partea întîia a arti­colului d-lui V. Brătianu, se reeditează, după cum am spus, toate calomniile pe care «Viitorul» le debitează zilnic împotriva guvernu­lui şi în deosebi a minis­trului de finanțe. Calomniile nu interesea­ză. Calomniatorilor le-am răspuns întotdeauna cu fapte precise, aducăndu-i la realitatea, de care ei au fugit totdeauna. S-a remarcat, că oride­­câte ori guvernul a desco­perit fapte grave în dome­niul financiar săvîrşite sub liberali, de atîtea ori libe­ralii au sărit cu noui in­vective calomnioase îm­potriva guvernului, spe­rând că prin astfel de mij­loace se va distrage aten­ţia publică. Manevra însă n’a reuşit şi nici nu va reuşi. 0000-------­ Situația politica a il-Stii ar. iapn ...D-l dr. d-lui Vintilă, Lupu, după moartea lui Ionel Brătianu, s’a­­ care fiind putredă, s’a rupt... (Dl Ministru , agățat de pulpana Madgearu la Can­t­ră

Next