Dreptatea, aprilie 1930 (Anul 4, nr. 744-765)
1930-04-02 / nr. 744
mm tv nercen 2 Aprile 10 A.GSM „Nemei la întuneric, • spune „Victoral“,se va putea jefui bănui public In felesul personal si de partid“. Vrasd-zica vom scăpa cel pufin ziua de jaful liberalilor. 3 Lei TARA Un an ..... 1000 6luni. .... .500 3 luni. .... . 250 orim a m IN STRAINATATE DUBLU TE • IMIITORI. HEDII SI Sfintii! Un an.................750 6 luni 375 3 luni.................200 REDACȚIA ŞI ADMINISTRAȚIA: BUCUREŞTI.SSr. R. Poincare S, Etaj TELEFONS Direcţia 879/41 Redacţ. 313/64 Adiţia 38/60 ANUNŢURI COMERCIALE Se primesc direct la Adrtia ilarului 91 la toate agenţiile de publicitate din ţară 3 Lei Respectul angajamenteiori Statului Lista actelor inconştiente ale liberalilor s’a îmbogăţit cu încă o manifestare ce vrea să fie dăunătoare ţării. Sesizându-se de ştiri necontrolate şi fapte posibile însă nu şi întâmplate, conducerea partidului liberal a dat un nou comunicat prin care declară că nu va respecta un eventual contract pentru concesionarea exploatării telefoanelor. Nu vom mai discuta seriozitatea unui partid care se angajează într-o atitudine publică în vederea unor fapte ce ar putea să se întâmple cândva. Asemenea manifestări trădează halul de exasperare la care i-a adus opoziţia neputincioasă la care i-a condamnat instaurarea regimului de reală funcţionare a votului universal. Scopul urmărit prin manifest este vizibil: liberalii cred că ameninţând capitalul străin cu nerespectarea contractului, îl vor determina să renunţe la orice operaţiune în România sub guvernul naţionalţărănesc, şi prin urmare vor zădărnici sforţările acestuia de a însănătoşi economia naţională. Acelaş scop a fost urmărit şi prin faimosul comunicat în chestiunea Creditului agricol. Căci liberalii se sinchisesc prea puţin de ceeace ar putea fi o binefacere pentru ţară dacă ea nu este şi pentru partidul liberal. Or, după experienţa dureroasă pe care a făcut-o naţiunea română în deceniul de guvernare liberală şi de strâmtă aplicare a formulei «prin noi înşine» este evident că pentru partidul liberal este o chestiune de existenţă politică de a face dovada că nici un alt partid nu poate face mai multe pentru binele ţării. Fără să mai vorbim de latura cealaltă a chestiunii capitalului străin şi anume furia liberalilor când îl văd venind altfel decât sub patronajul scump plătit al întreprinderilor lor. Pe aceste sentimente și preocupări meschine își bazează liberalii dreptul de a comite actul grav de sabotare a creditului public, declarând că nu vor respecta eventualele contracte ale Statului cu capitalul străin. E drept că ei au invocat alte motive pentru a-şi justifica declaraţia de nerecunoaştere a presupusului contract de concesiune a telefoanelor. Cică o asemenea concesiune ar fi neconstituţiorialii, deşi n’au calificat-o astfel — şi nici nu puteau s’o facă — atunci când a fost înscrisă în legea comercializărilor. Ortodoxi cum sunt liberalii în aplicarea Constituţiei ei nici nu pot, sărmanii, înţelege decât o interpretare strâmtă, riguroasă până la negarea oricărei evidenţe practice, a Constituţiei. De acelaş spirit s-au condus probabil şi atunci când guvernau prin permanenta călcare a pactului nostru fundamental sau atunci când au convenit la crearea Casei Autonome a Monoxidurilor sau la instituirea monopolului explozibilelor în favoarea unei întreprinderi cu capital străin. Pe asemenea false argumente cred liberalii că-și pot sprijini declaraţia lor că nu vor respecta un contract legal, născut din liberul angajament al reprezentanţilor legali ai Statului român. Liberalii nu sunt la prima lor ,declaraţie de acest fel însă ei se înşală dacă cred că mai pot continua acest joc fără ca să se expună consecinţelor cuvenite celor cari subminează creditul ţării. Nesocotirea angajamentelor Statului faţă de străinătate a fost principala cauza a discreditului ţării şi azi nici un guvern român nu va mai putea repeta greşelile guvernului liberal în această privinţă. Din momentul în care ţara s’a pronunţat pentru ruperea izolării în care voia să ne ţină politica d-lui Vintilă Brătianu este de la sine înţeles că ea nu va mai permite acte cari să zădărnicească integrarea noastră în concertul popoarelor înaintate, cu raporturi aşezate în primul rând pe respectul angajamentelor. De altfel d. Vintilă Brătianu este azi mai puţin îndreptăţit ca oricând să vorbească de nerespectarea angajamentelor. După ce împrejurările l-au forţat să convină la recunoaşterea a tot felul de angajamente financiare pe care a încercat un timp să le nege şi mai cu seamă după ce a impus ţării sacrificii enorme tocmai din cauza acestei atitudini şeful partidului liberal este cel din urmă care ar putea să-şi permită o asemenea atitudine. Patima politică a întunecat însă în aşa hal raţiunea celor de la conducerea partidului liberal încât el D. dr. Lupu şi-a vărsat folbă necazul pe undele herţiene Lijf vorbind Duminecă sea-Wmra ca fost ministru al muncii, la împlinirea unui deceniu de la înfiinţarea acestui departament, d-sa a găsit prilejul să se plângă de nerecunoştinţa poporului român faţă de persoana d-sale. Acei cari au ascultat emisiunea postului nostru de radio-difusiune, s’au distrat desigur pe socoteala d-lui dr. Lupu. D-sa pretinde că a făcut pentru cele câteva ■milioane de muncitori din ţara românească, în scurta sa trecere pe la ministerul muncii, ceeace n’a făcut nimeni până la dânsul. Şi gratitudinea acestora s’a exprimat... în câteva mii de voturi. Dar, .. dr. Lupu s’a mai plâns că nu e socotit de nimeni ca unul din animatorii vieţii publice. Nu se mulţumeşte oare că l-a consacrat d. Madgearu ca... turbulent al vieţii publice ! Ca să turburi ceva trebue să ai cel puţin temperament, ceea ce ar corespunde în bio-chimie, fermentului. Aşa că d-lui dr. Lupu i s’au recunoscut... meritele LA SNAGOV d. Dem. Dobrescu, primarul municipiului, a făcut un mic rai pământesc. Lacul care se întinde pe o lungime de peste 12 km. a fost asanat şi are acum înfăţişarea unei oglinzi curate. De jur împrejurul lui s’au tăiat în desimea codrului sălbatic, alei cari au fost plantate pe margini cu brazi. In prezent se lucrează la amenajarea unei plaje în suprafaţă de aproape 3000 m. p. şi la parcelarea malului de sud pentru construcţii de vile. La vară vor circula pe lac vaporaşe pe distanța Tâncăbeşti-Snagov. Pentru populaţia Capitalei Snagovul va fi o staţiune de vară, la numai câţiva paşi depărtare de Bucureşti. Şi totul se datoreşte d-lui Dem. Dobrescu, harnicul primar al municipiului. LA TIMIŞOARA a avut loc o frumoasă manifestaţie a minorităţilor, cu prilejul vizitei acolo a d-lui Christian Lange, secretarul general al Uniunii Interparlamentare. La banchetul dat în onoarea d-lui Lange au toastat pe lângă reprezentanţii oficialităţii şi fruntaşii minorităţilor din Banat. Prelatul Blascovici, după ce a salutat pe distinsul oaspe, a ţinut să remarce felul loial în care poporul şvab înţelege să se poarte în cadrul statului român. Domnia-sa, ca şef al partidului şvăbesc din Banat, a observat că poporul şvab se bucură de un tratament civilizat şi demn din partea statului român. Din partea populaţiei maghiare a vorbit de dr. Victor Veterany, vicepreşedintele partidului maghiar. D-sa a afirmat că poporul maghiar din România nu are alt ideal decât de a trăi în armonie cu poporul băştinaş. Cetăţenii români de naţionalitate maghiară vor să fie cetăţeni loiali ai ţării cu atât mai mult cu cât guvernul actual a dovedit atâta înţelegere pentru nevoile lor. Asemenea manifestaţii nu fac decât să grăbească apropierea care trebue să domnească între cetăţenii aceleiaşi ţări. (Continuare din coloana I-a) nu se mai pot reţine nici de la acte cari constitue o crimă împotriva ţării şi nici de la acelea cari echivalează cu o sinucidere politică a lor. Dacă guvernul priveşte nepăsător la actele de sinucigaşi ale liberalilor — căci legea încă, nu pedepseşte asemenea acte — el nu va tolera însă actele cari constitue o crimă împotriva ţării. Pe acestea el n’ar putea să le tolereze fără ca să nu-şi nesocotească o îndatorire elementară către naţiunea care sa însărcinat cu apărarea intereselor ei. Aceste lucruri, d. ministru Madgearu le-a proclamat de la tribuna parlamentară în aprobarea unanimă a reprezentanţilor naţiunii şi în consens cu întreaga opinie publică din ţară. Nu mai există om de bun simţ şi stăpân pe mintea sa care să nu ştie cât rău a făcut ţării actele nesăbuite ale d-lui Vintilă Brătianu în chestiunea angajamentelor Statului şi prin urmare, comunicate, de felul celui de Sâmbătă, nu pot fi calificate altfel decât cu actele unui disperat politic. IcovuJU XML LA EXPOZIŢIA PĂCII şi a Ligii Naţiunilor care a avut loc în sălile centrale de la Bremnenhof la Haga între 7 Februarie şi 6 Martie standul României a ocupat unul din spaţiile cele mai importante. Expoziţia fusese pusă la cale de asociaţia neerlandeză pentru Societatea Naţiunilor şi trebuia să înfăţişeze activitatea acestei asociaţii, folosind astfel ca propagandă pentru pace. Totuşi pentru o percepere mai netă a contrastelor, preşedintele asociaţiei neerlandeze d. Anetha profesor la Universitatea din Amsterdam şi membru în Parlament, a socotit nimerit să arate şi aspectul războiului. Expoziţia era împărţită în cinci secţii istorice: prima cu privire la evoluţia concepţiei de pace şi asociaţie internaţională în decursul veacurilor, a doua reprezentând organizarea mişcărilor pacifiste de la 1815 până azi şi a treia conţinând, indicii asupra vieţii de astăzi: traficul, producţia, comunicaţia, P. T. T., turismul, aviaţia, politica comercială etc. In această secţie ca şi în cea precedentă se remarcă şi prezenţa României. Standul românesc era, remarcabil prin demnitate şi ţinută sobră cu adevărat în sprijinul păcii. Se expuneau diferitele tratate şi convenţii precum şi o serie de broşuri referitoare la învăţământ, minorităţi, producţie şi organizări sociale. In afară de acestea , formând un grup unic în expoziţie, erau expuse o serie de cărţi de artă şi autografele principalelor personalităţi politice ale ţării. Iar fotografiile Familiei Regale şi ale înaltei Regenţe puneau la dreapta şi stânga pe zid o înaltă podoabă, plăteşte furnizorii. O broşură specială «La Roumanie ! O asemenea îndrăsneală depăşeşte el la Paix» se împărţia gratuit şi orice închipuire , dă nota hotărâzitatorilor. boare a obrăzniei liberale. FURNIZORII Opinia publică, judecătoare onestă a acţiunei tuturor factorilor din stat, ştie că actualul guvern a suportat o sarcină de 1.700.000.000 (citeşte: un miliard şeapte sute de milioane) datorii către furnizori — în afară de cele patru miliarde achitate numai furnizorilor de la calea ferată. Aşa dar, cinci miliarde şeapte sute de milioane datorii, achitate într’un singur an. Şi nu trebuie uitat de nimeni, că plata acestor datorii ale Statului s’a făcut de guvern în timpul celei mai cumplite crize financiare ce s’a înregistrat dela război încoace, criză în mare parte — în cea mai mare parte —■ datorită neghiobiei liberale de administrare a banului public. Dacă ţara n’ar fi fost lăsată de liberali în datorii de miliarde, dacă sărăcia n’ar fi fost atât de lucie, de sigur că guvernul achita mult mai mult faţă de ceia ce a achitat până acum. Furnizorii ştiu aceasta. Ei ştiu că guvernul actual a făcut totul pentru ei, în cadrul posibilităţilor de plată actuale. Dar ei trebue să mai ştie ceva. Că această campanie deşănţată pe care presa liberală o duce contra guvernului nu este o campanie sinceră pentru nevoile furnizorilor, pe cari liberalii i-au despreţuit şi oropsit, ei . Ani de zile, în şir, cât timp au deţinut ilegal puterea, liberalii au avut faţă de furnizorii statului cea mai criminală atitudine. In special, d. Vintilă Brătianu, cu o îndărătnicie fără calificativ, a refuzat statornic să aibă cea mai mică bunăvoinţă faţă de aceştia şi ne amintim şi acum, de zecile de industrii cari s’au ruinat în toată ţara din cauză că guvernele liberale au tratat pe furnizori ca pe cei din urmă dintre oameni, ca pe nişte duşmani ai statului, ca pe nişte răufăcători ai acestuia, după ce ei, cu o abnegaţie demnă de toată lauda, au contribuit la ajutorarea şi refacerea lui. Cine nu-şi aminteşte de calvarul urcat de furnizorii de lemne, de aceia ai materialelor de cale ferată, de vagoane, locomotive, etc., cari băteau la uşile ministerelor pentru -şi căpăta drepturile şi, în loc să-şi primească banii, erau îmbrânciţi pe scările departamentelor fiindcă d. Brătianu refuza orice plată? Cine nuşi aminteşte, în sfârşit, că unul din aceşti furnizori, înebunit de disperarea la care-i dusese neplata la timp a banilor ce i se datorau pe ceia ce furnizase unui departament, a aplicat sigilii la casieria acelui departament? Iată situaţia nepermisă care a dus , campanie ipocrită în favoarea furrat până la venirea la cârmă a fu- r nizorilor pentru interese meschine vernului Maniu, de partid. Ei bine, aceia cari au dus indus-j Celor ce-şi permit să ridice protestria la ruină, aceia cari au ucis com ^te împotriva guvernului pe chestia inorţul, aceia cari au dus finanţele furnizorilor, celor ce-au trăit ani deţării la prăpăd şi economia naţio- I aramiul pe spinarea bieţilor fuminată la dezastru, aceia au curajul zori; celor ce-au supt din belşug din acum să ridice im 11 a contra guvern . banii cuveniţi celor ce au furnizat nului şi să-l acuz'', ignobil, că nu statului materiale de tot felul, — nu li se poate răspunde, decât amintindu-le atitudinea lor din trecut, criminală faţă de furnizori şi criminală şi faţă de stat. —0000------- IPOCRIZIA LIBERALA Proectele foralieniste în chestia presei întotdeauna liberalii au fost nesinceri şi de o neîntrecută ipocrizie. Dar poate niciodată nu au dovedit aceasta mai mult decât acuma în chestiunea legei pentru apărarea liniştei şi creditului Ţărei. Este cunoscut că această lege a fost provocată numai de anumite campanii făcute cu scopul de a vătăma monedei ţării, celor mai mari interese ale Statului şi creditului public. Necesitatea reprimării imediate a unor astfel de campanii şi împiedicarea lor pe viitor a fost absolută, a impus acea lege, ale cărei roade folositoare ţărei se vor vedea. Liberalilor însă nu le convine legea, nu le convine oprirea criminalelor lor campanii. De aceia d. Vintilă Brătianu a ţinut acea faimoasă şedinţă a comitetului partidului şi a dat comunicatul contra legii, tot aşa de necugetat cum l-a dat şi pe acel de acum patru luni în chestia Creditului Agricol, comunicat pe care a trebuit apoi să-l retracteze. Masca de apărători ai principiilor, care în adevăr sunt scumpe democraţiei naţional - ţărăniste, trebuie să fie însă sfâşiată de pe obrazul liberal. Iată ce proiectează ei în această chestiune a alarmismului. In şedinţa de Vineri a Camerei deputaţilor d. Virgil Madgearu, ministrul finanţelor, a vorbit despre proiectul de modificare a codului penal depus în Parlament sub fosta guvernare liberală, arătând că altfel voiau a legifera atunci şi altfel vorbesc acuma. Complectăm interesantul discurs al ministrului naţional ţărănist cu textele pe cari le adoptase atunci consiliul de miniştri al d-lui Vintilă Brătianu. PROECTUL CODULUI PENAL In proiectul tie cod penal există o secţiune întreagtă intitulată «Delicte contra creditului statului». In acea secţiune se află articolul 304 având următoarea restacțiune : «Se va pedepsi cu închisoarea DE 3 LUNI LA 3 ANI ŞI AMENDA DE LA IOSO până la 2000 lei: «a) ACEL CARE PRIN FAPTE FALSE SAU CALOMNIOASE ÎMPRĂŞTIATE CU INTENŢIUNE IN PUBLIC SAU PE CAI SAU MIJLOACE FRAUDULOASE OARE CARE VA FI PROVOCAT SAU CERCAT SA PROVOACE RETRAGERI DE FONDURI DIN CASIERIILE PUBLICE SAU DIN STABILIMENTELE OBLIGATE DE LEGE SA EFECTUIEZE VARSAMINTELE LA CASIERIILE PUBLICE. «K) ORICINE, CARE CHIAR FARA INTREBUINTARE DE MIJLOACE FRAUDULOASE: 1. «VA OPERA SAU INCERCA SA OPEREZE SCADEREA DEVIZELOR NAȚIONALE INTR’UN SCOP DE SPECULAȚIE. 2. «VA PROVOCA SAU CERCA SA PROVOACE VANZAREA TITLURILOR DE RENTA SAU ALTOR EFECTE PUBLICE, VA PUNE SAU ÎNCERCA SA PUE OBSTACOLE LA CUMPĂRAREA ZISELOR TITLURI SAU VALORI LA SUBSCRIEREA LOR, INTR’UN SCOP DE DEPRECIERE. «DACA ACŢIUNILE DEFINITE SUB PUNCTELE 1 SI 2 DE MAI SUS AU FOST ÎNSOŢITE SAU DE FAPTE FALSE SAU CALOMNIOASE, RĂSPÂNDITE CU INTENŢIUNE IN PUBLIC, SAU PRIN ORICE CAI SAU MIJLOACE FRAUDULOASE, PEDEAPSA VA FI ÎNCHISOAREA CORECŢIONALA DE LA 1—5 ANI ŞI AMENDA DE LA IOOGO — 30.000 LEI». Când acel care vremelnic a fost ministrul justiţiei, dl Stelian Popescu, şi-a pus semnătura pe lui proiect cu asemenea cispoziţiu aui, când consiliul de miniştri, prezidat de d. Vintilă Brătianu, a admis acel proiect nu am mai avea nevoie de nici o insistență pentru a dovedi ipocrizia liberalilor, când acuma combat o lege care are acelaş scop. CUVÂNTUL CONSILIULUI LEGISLATIV Consiliul legislativ, care a revizuit atunci proiectul, face însă o însemnată destăinuire, arătând că chiar Ministerul Finanțelor, ministru fiind însuşi d. Vintilă Brătianu, i-a cerut să puie aceste dispoziţiuni în proiect. Iată în ce mod justifica Legislativul dispoziţiile citate şi arăta că Ministerul Finanţelor i le ceruse: «.Creditul Statului, această materie atât de delicată a cărei importanţă nu scapă nimănui, era până azi lăsată fără nici o apărare, la discreţiuntea speculatorilor şi doritorilor de câştig fără muncă. «E cunoscut faptul celor cari în preajma războiului şi chiar în alte împrejurării, îndemna publicul să-şi retragă depozitele de la cursele publice. «Ministerul de Finanţe a trebuit să intervină la acea epocă — în lipsă de sancţiuni — cu dis(Citiţi continuarea în pag. III). ---------cojQjoo ■———-— VIATA POLITICA ----c=rjjf=)Revoluţionarismul d-lui Vintilă Brătianu Sub titlul «O datorie patriotică», d. V. Brătianu publică în «Viitorul» de aseară un print articol, care ar vrea să fie un răspuns discursului rostit Sîmbătă în Cameră de d. V. Madgearu, ministru de finanţe, cu prilejul votării legii pentru apărarea liniştei şi a creditului ţării. Articolul d-lui V. Brătianu cuprinde două părţi. Crima, c obişnuita polemică a ziarului «Viitorul» presărată în diverse articole şi notiţe, ar fi deci o sinteză a atacurilor împotriva guvernului, atacuri cu care ne-a obişnuit ziarul liberal. In partea a doua, — finalul articolului, d. V. Brămtianu face două declaraţii, care — venite din partea unui şef de partid de guvernămînt şi a unui partid care se glorifică cu trecutul său, şi nu uită niciodată să se intituleze partid de ordine — pot produce uimire prin inconştienţa de care dă dovadă autorul lor. D. Brătianudeclară în numele său personal• 1) că «e cel dinţii care refuză, să se supună unei atare încercări anticonstituţionale», adică să se supună unei legi votate de un parlament liber ales, în speţă legii pentru apărarea liniştei şi creditului public şi 2) îndeamnă pe cetăţeni să nu se supună unei legi votată de acelaşi parlament liber ales. D. V.Brătianu scrie :* «Cer în acelaşi timp ca întreaga suflare conştientă a ţării să fie alături de noi, şi — refuzmă să recunoască legea — să facă apel la justiţie împotriva acestei primejdioase tentative dictatoriale». Prin urmare, d. Brătianu declară că nu se supune unei legi şi în acelaşi timp îndeamnă întreaga suflare conştientă a ţării» să nu se supună legii căreia d-sa cel dinţii refuză să i se supună. Aşa cum pune prroblemal d. Brătianu — aceasta constituein act de instigaţie pedepsit de legi. Oare avem de-a face aici cu un act cumpănit sau cu o manifestaţie inconştientă a unei persoane exasperate de înfrîngerile suferite succesiv atît în domeniul politic cît şi în cel financiar ? Oricum, iată-l pe d. V. Brătianu în ipostasu de revoluţionar, părăsindu-şi cotloanele ascunse în care s’a obişnuit o viaţă întreagă. Un lucru însă rămâne .* am forţat pe d. V. Brătianu să iasă din ascunziş şi să lucreze la lumina zilei. Primul act politic însemnat săvîrşit de d. V. Brătianu de cînd e şeful partidului liberal, e un îndemn la nesupunere împotriva legilor ţării. Niciodată, chiar la noi unde luptele politice s’au dus uneori cu destulă violenţă, un partid nu a făcut apel la public, îndemnîndu-l să nu se supună legilor ţării. Opinia publică este cel dintâi judecător care va condamna în persoana d-lui V. Brătianu și partidul pe care îl reprezintă atât de prost, încât îl duce la o ruină sigură. In partea întîia a articolului d-lui V. Brătianu, se reeditează, după cum am spus, toate calomniile pe care «Viitorul» le debitează zilnic împotriva guvernului şi în deosebi a ministrului de finanțe. Calomniile nu interesează. Calomniatorilor le-am răspuns întotdeauna cu fapte precise, aducăndu-i la realitatea, de care ei au fugit totdeauna. S-a remarcat, că oridecâte ori guvernul a descoperit fapte grave în domeniul financiar săvîrşite sub liberali, de atîtea ori liberalii au sărit cu noui invective calomnioase împotriva guvernului, sperând că prin astfel de mijloace se va distrage atenţia publică. Manevra însă n’a reuşit şi nici nu va reuşi. 0000------- Situația politica a il-Stii ar. iapn ...D-l dr. d-lui Vintilă, Lupu, după moartea lui Ionel Brătianu, s’a care fiind putredă, s’a rupt... (Dl Ministru , agățat de pulpana Madgearu la Cantră