Dreptatea, mai 1930 (Anul 4, nr. 766-789)
1930-05-10 / nr. 773
Cameră *ID *nnul flelerarilor fiscale Problema şomajului Şedinţa din 8 Mai Şedinţa se deschide la orele 4 sub preşidenţia d-lui Petre Andrei, vicepreşedinte Pe banca ministerială d-nii miniştri Virgil Madgearu, Ion Raducanu, Pan Halippa, Grigore Gafencu şi C. Angelescu. Se aprobă sumarul şedinţei precedente. D. ION RIDIŞCA (maj.) roagă D- ŞTEFANESCU-BOTOŞANI (maj.) întreabă pe d. ministru al finanţelor dacă contribuabilii pot aştepta o degrevare fiscală în cursul anului acesta. RĂSPUNSUL D-LUI VIRGIL MADGEARU Cu ocazia votării bugetului pe 1930, am promis că dacă la 1 August voi constata un excedent in bugetul statului, voi vedea dacă şi în ce măsură se poate ajunge la o degrevare a impozitelor. O degrevare a impozitelor nu este cu putinţă decât dacă există excedent. Aşa a procedat, în mod foarte cuminte, Franţa, realizând o degrevare numai după ce a constatat existenţa unui excedent de 5 milioane de franci, pe d. ministru al armatei să lămurească dacă nu crede necesar să ia dispoziţii de cassare a proceselor intentate ofiţerilor de rezervă cari nu şi-au vizat carnetele în timp util pe anul 1929. D. LUCIAN (soc) adresează o comunicare d-lui ministru al armatei în chestiunea expulzării unui străin. Odată cu repartiţia excedentelor s’a făcut şi degrevarea şi aceasta numai pentru 1/3 din excedent. Spun acest lucru pentru ca să se vadă că ar fi absolut prematur să putem vorbi astăzi de o degrevare. Cu toate acestea, din tabloul, absolut provizoriu, pe care îl am la îndemână, am impresia că vom putea să găsim modalitatea pentru ca o primă și ușoară degrevare să se poată realiza. Dacă până la 20 Mai voi avea complectate toate datele asupra impunerilor cari sunt în curs, — deşi ele sunt încă supuse apelurilor, cari duc şi ele la o nouă reducere — voi vedea dacă şi în ce măsură voi putea să viu cu o primă degrevare, pentru a-mi împlini cuvântul chiar înainte de 1 August (aplauze prelungite pe băncile majorităţii). Degrevările fiscale Comunicări D. V. RAŞCANU (maj.) adresează o comunicare d-lor miniştri de interne şi justiţie în chestiunea agitaţiilor antisemite. Roagă guvernul să ia măsuri pentru preîntâmpinarea incidentelor ce se vor provoca D. ISAC (maj.) adresează o comunicare guvernului în privinţa situaţiunii producătorilor, înglodaţi în datorii. Cere revizuirea legilor cari au proteguit pe cămătar, şi întocmirea unei legi împotriva camerei. D. N. ŞEITAN (maj.) roagă pe d- ministru al comunicaţiilor să intervină la Regia Autonomă C. F. R să acorde reduceri funcţionarilor P. T. T. AGITAŢIILE ANTISEMITE DIN MARAMUREŞ D. IOSIF FISCHER (sign.) roagă guvernul să ia măsuri pentru îndreptarea situaţiei economice generale din Maramureş. Roagă de asemenea să se ia sancţiuni împotriva agitatorilor antisemiţi din acea regiune. DR. ANGELESCU, subsecretar de stat la ministerul de interne, răspunde că guvernul înţelege să reprime toate mişcările de agitaţie de orice fel ar fi ele-De la organele Siguranţei din Maramureş nu am primit încă relaţiile cerute. Dar am cetit în „Viitorul" de astăzi amănunte asupra acelor incidente. Şi fac o apropiere între aceste două fapte. Guvernul va da sancţiuni tuturor vinovaţilor (aplauze). D. ILIE LAZAR (maj.): Acei cari au provocat incidentele din Maramureş sunt liberali străini de regiune. COMERCIALIZAREA TEATRELOR D. PAMFIL ŞEICARU anunţă o interpelare în chestiunea gestiunii deficitare a directorului teatrului Naţional din Bucureşti-Cere să i se pună la dispoziţie mai multe dosare-Roagă să i se fixeze o zi pentru desvoltarea interpelării înainte de aducerea în discuţie a legii pentru comercializarea teatrelor. D. VIRGIL MADGEARU, ministrul finanţelor. Aceasta este cea mai bună justificare a comercializării teatrelor. ANUNŢĂRI DE INTERPELĂRI D. ION REANG (maj.) anunţă o interpelare în chestiunea incidentelor de la Tg. Frumos. D. prof A C. CUZA anunţă o interpelare d-lui ministru de interne în chestiunea agresiunii ce s a săvârşit la Tg. Frumos împotriva unor studenţi de la Universitatea din Iaşi cari se întorceau de la alegerile din Roman unde îşi exercitaseră drepturile de cetăţeni. D. EM. D. FAGURE protestează împotriva limbajului d-lui profesor Cuza. D. PETRE ANDREI, vicepreşedinte. Biuroul Camerei nu aprobă acest limbaj Totuşi textul interpelărei d-lui profesor Cuza, fără consimţimânt.ul d-sale nu poate fi schimbat-D. IOSIF JUMANCA (soc.) anunţă o interpelare în aceiaşi chestiune. D. VIRGIL MADGEARU, ministrul finanţelor. Rog pe d. preşedinte al Camerei să încunoştiinţeze pe d. deputat Leon că i-au sosit dosarele cerute de la ministerul finanţelor, şi că deci nu mai are motiv să amâne interpelarea anunţată. D. IOSIF FISCHER (sicn.) se asociază interpelării d-lui prof. A. C. Cuza. ORGANIZAREA CASELOR DE ECONOMII D. VIRGIL MADGEARU, ministrul finanțelor depune pe biuroul Camerei proectul de lege pentru organizarea casselor de economii şi proectul de lege pentru acoperirea plăţilor de la portofolii. Problema şomajului Se intră în ordinea de zi-D ION MIRESCU (soc.) îşi desvoltă interpelarea sa în chestiunea şomajului. După ce face o dare de seamă a situaţiei din întreprinderile industriale, propune următoarele soluţii: 1) Înfiinţarea ajutoarelor de şomaj; 2) Obligarea întreprinderilor cari lucrează mai mult de 8 ore să organizeze câte 2 echipe; 3) Reduceri pe C. F. R. pentru muncitorii cari caută lucru; 4) Ridicarea puterii de cumpărare a ţărănimei; 5) Să nu se mai dea comenzi în străinătate decât numai cea ce nu se poate fabrica în ţară; 6) Să se dea de lucru industriilor româneşti. Şi, în sfârşit să se reducă consiliile de administraţie, puse de liberali ca un cap enorm, care să apese pe un corp extenuat. Răspunsul d-lui Ioan Răducanu, ministrul muncii Trebue să subliniez de la început că necesitatea unui răsunet electoral a făcut pe reprezentantul partidului social-democrat să depăşească marginile obiectivităţii. D■ Mirescu ne acuză că nu înţelegem rostul mişcării sindicale, că nu ne gândim la reducerea şomajului. Să observăm deasemenea că o depresiune economică s’a produs in toate ţările, şi şomajul dă cifre Statistice, ca de pildă: Polonia 300000 Italia 500.000 Statele Unite 3—4.000.000 Proporţiile şomajului sunt infime faţă de această situaţie mondială. Şomajul există aşadar şi la noi în ţară. Avem noi vreo vină? Nu am făcut noi tot posibilul pentru reducerea şomajului? Aui afirmat că nu dăm de lucru industriei din ţară, şi că am dat o comandă de 100 locomotive Soc. A. E. G, probabil pentru interesul comisioanelor. Protestez cu toată energia împotriva acestei insinuări■ Suntem pe această bancă ministerială ca cei dintâi apărători ai intereselor publice generale, și nu continuatori ai politicii intereselor de partid (aplauze). Statistica făcută de partidul social-democrat socotește o sută de mii de muncitori şomeuri. Liberalii au fost mai catolici decât d-stră şi „Viitorul" afirmă că ar fi peste 200 de mii de muncitori şomeri. Cifrele sunt mult exagerate. Social-democraţii, falsifică statistica socotind printre Şomeuri şi pe muncitorii de sezon şi pe muncitorii constructori, cari nu pot avea de lucru in toate anotimpurile. Liberalii falsifică statistica cu rea credinţă- Ce frumos sună la tribuna publică, nu la tribuna parlamentului, comanda: ,,Statul să nu concedieze niciun muncitor". Dar vă întreb ce politică democrată poate fi aceia de a întreține muncitorii fără lucru în in- „DREPTATEA“ Desbaterile parlamentare dustriile suprapopulate, plătiţi din banii contribuabilului? Adevărul este că guvernul acesta este cel dintâi guvern al marii cari se strădueşte de la venirea lui la cârmă să raţionalizeze o stare normală în industria ţării. Se loveşte la fiece pas de mentalitatea învechită a partidului liberal si de interese politicianiste. Şomajul in România este o părticică din starea generală de depresiune economică a lumii întregi. Guvernul studiază şi pune in practică toate soluţiile cari pot atenua şomajul Nu putem adopta însă soluţiile propuse de d. interpelator , necunoştinţă a tuturor realităţilor (aplauze prelungite.). Şedinţa de luni, seara, ridică la orele 7 Senatul *Leflea creiare?.mie. Academi de muzica religioasa Şedinţa de Joi 8 Mai Şedinţa se deschide la orele 5 fără 15 minute. Prezidează d. prof. Traian Bratu. Pe banca ministerială d-nii miniştri N. Costăchescu, dr. Iuliu Moldovan. Se dă citire sumarului şedinţei precedente care se aprobă. * D. ministru N. COSTĂCHESCU, depune proectul de lege pentru înfiinţarea Casei Construcţiilor votat de Cameră. D. senator N. CRISTESCU citeşte raportul de validare a alegerii de senator de la Ialomiţa. D. Gh. Nuca este proclamat ales. Se intră în ordinea de zi: discuţia generală asupra proectului de lege pentru înfiinţarea unei academii de muzică religioasă-D. GOCIU citeşte raportul legii. D. T. PIZANI: Domnule preşedinte, domnilor senatori, titlurile sunt în mare cinste la toate popoarele orientale. O pildă strălucită o avem în ceia ce se petrece intr’un regat din Asia, în Anam, care este sub protectoratul Franţei. Franţa ţine acolo o armată. Armata este compusă astfel: soldaţii sunt indigeni, iar ofiţerii şi subofiţerii sunt francezi. Ce să facă Franţa, ca să mulţumească amorul propriu de titluri al Anamiţilor? A făcut următoarea clasificare: soldat de clasa I-a, soldat de clasa II-a, soldat de clasa IlI-a, on soldat superior de clasa I-a, soldat superior de clasa II-a şi soldat superior de clasa IlI-a. Cam aceasta am făcut-o şi noi când am clasificat pe funcţionari. Ştiţi că am avut până mai deunăzi directori, directori generali, directori generali de cl. I-a, director generali de cl. II-a și directori generali de cl. IlI-a. Pe urmă: director general superior de clasa întâia, director general superior de clasa doua și director general superior de clasa treia! (Ilaritate, aplauze). Tot aşa şi cu inspectorii şi cu alţi funcţionari mai eroici. . Ce facem cu funcţionarii __ adică ce am făcut cu funcţionarii — facem şi cu şcolile: nu mai avem decât „Institute", „academii", „politechnice“! Şi, încă, academii nu simple, ca a lui Aristot, ci „academii de înalte studii"! (Ilaritate). Pentru cartofi! Peste toate aceste „academii" s’au pus şi rectori! Nu mai sunt directori. Directorul este imul mititel, trebue să fie un rector! Şi, de unde înainte de răsboi aveam un rector al Universităţii, acum avem o serie întreagă de rectori. Acum avem: rectorul Academiei de Muzică Religioasă (Ilaritate). Ce face această „academie"? Pregăteşte psaltichia şi muzica pentru cântăreţi. Găsesc că este nedreptăţită; eu propun să i se dea titlul de: „Academie de înalte Studii pentru pregătirea cântăreţilor bisericeşti". (Ilaritate, aplauze). Şi am nădejdea că dl. ministru al instrucţiunii publice va ţine seama că în ţara românească n’a mai rămas niciun învăţământ care să fie numit „şcoală". A rămas numai şcoala primară Dar şcolile primare sunt nedreptăţite şi ele, fiindcă s’au mai adăogat trei ani peste cei patru ani iniţiali, cari se numesc ani complimentări. Nădăjduiesc că d. ministru are să vină cu un proînalte studii primarei (ilaritate ,afect de lege ca să-i zică academie de plauze prelungite). D. D. COSTĂCHESCU, ministrul instrucţiunii publice, recunoaşte că a ascultat cu plăcere discursul spiritual al unui senator simpatic, dar chestiunea prezintă şi o latură mai serioasă. In istoria noastră bisericească corul a jucat un rol însemnat şi suntem o seamă de români cari am dori să joace şi de astăzi înainte rolul de până acum Ori, ce se constată? Se constată că din cauza lipstei unei culturi serioase şi solidă în privinţa aceasta, muzica pe care eu o socot o podoabă în Orient, aci pentru poporul nostru, degenerează! Fiecare cântă în biserică schilodind cum vrea şi-l fae capul, aceste melodii sublime păstrat® ca o comoară pentru viitorul nostru. Şi atunci, s’a născut această necesitate de a creia o şcoală serioasă, în care să se păstreze acest tezaur şi pe care să-l poată transmite viitorului. Nu este vorba, cum a crezut un domn senator de şcoala de cântăreţi. Aci este vorba de şcoală de muzică, de contrapunct, solfegi, de teorii înalte ale muzicei şi de o latură muzicală superioară. Proectul de lege este luat în considerare. La discuţia pe articole de ministru Costăchescu a dat lămuriri asupra chestiunilor ridicate de d-nii senatori Pisani şi Iacobovici. Proectul este apoi votat în total cu bile, întrunind 87 pentru şi 3 contra. Şedinţa se ridică la 5 şi jum. Azi şedinţă la 3 şi jum. d. a. Situata sumară a Băncii Naţionale la 29 Aprilie Minist. Finanţelor,et. efecte şi avansuri girate de Bancă Raportul între stocul de aur şi angajamente Raportul între stocul total şi angajamente Scont Taxa: 1.638.006.143 34.07 % 41.99% 9% Dobânda 10 % Aur in tară 5345.886301 Aur în străinătate 3.919.466.728 Devize Stoc total Monetă divizionară Portofoliu comercial Datoria Statului Avansuri temporare Tezaurului Aur la Moscova (Aur antebellum L. S. 12.497.223-128) Bilete de Bancă în circulaţie Conturi curente şi depozite la vedere: a) Ministerul finanţelor 566.964.814 b) Serviciile publice, Casa Autonomă 910.706.882 c) împrumut 7 % 1929 și vărs. conf. convenției din 10 Noembrie 1928 4.624.843.235 d) Conturi curente 1.611.901.706 e) Alte exigibilități la vedere 229.937.773 9.265353.029 2.153.958.867 11.419.311.896 445.052.616 9.541.290.239 3.797.426.005 2.000.000.000 19.253.862.180 7.944354.410 748.795.175 1 Un stol de lăcuste în pădurea Parachioi CONSTANŢA 8. — In pădurea de pe teritoriul comunei Parachioi s’a semnalat acum două zile, apariţia unei masse de lăcuste. Prefectura de judeţ fiind sesizată, a delegat pe d-nii prim pretor I. Alexandrescu şi C. A. Constantinescu, membru în delegaţia permanentă a judeţului a vizita regiunea şi a aviza la măsurile impuse de împrejurări. Din cercetările la faţa locului, s’a stabilit că pădurea este invadată de lăcuste, numai pe o întindere de 10 ha. Ca urmare, s’a decis izolarea porţiunii cotropite, prin săparea de şanţuri adânci. Lăcustele în mersul lor vor rămâne în acele locuri, unde în fiecare dimineaţă li se vor da foc. Operaţiunile de distrugere au început şi la ele cooperează 400 săteni Până în prezent pagube însemnate după cum eronat s-a relatat, nu au fost. Nu există nici un pericol de Invazie a judeţului. Numiri de consuli Printr'un decret regal publicat în „Monitorul Oficial" de eri, s’a conferit gradul de consul cl. I miniştrilor consuli cl. II-a. Burileanu Constantin, Gallin Gheorghe-Traian Gh. Mihăescu Victor, Gr şi Beza Marcu, actuali, Consuli generali clasa II, pe ziua de 1 Mai 1930. D. Beza Marcu a fost confirmat consul general cl. I, iar d. Const. Crețu, consul general cl. II al României la Rusciuk a fost numit consul General cl. I la acelaș consulat. INFORMAŢIUNI Prefectura poliţiei municipiului Bucureşti pune în vedere posesorilor de biciclete să se prezinte la Serviciul Circulaţiei pentru a obţine numărul de ordine pe anul 1930. Monitorul Oficial de ori publică tabloul ofiţerilor inferiori şi superiori din toate armele şi serviciile, admişi la înaintare pe anul 1930—1931. Organele sanitare ale C. F. R. au făcut ieri dimineaţă o inspecţie la direcţia financiară a acestei regii, pentru a constata capacitatea locativă şi higienică a localului. S-a găsit o perfectă stare de curăţenie, dar curajul camerelor insuficient faţă de numărul prea mare de funcţionari care lucrează în birourile acestei direcţiuni. Pentru decongestionarea lor, d-nii directori Puşcariu şi Miron au convins consiliul de administraţie al C. F. R. să închirieze două etaje din localul de peste drum al Tinerimei Române. D. Valeriu Pascu a fost numit reprezentant al muncitorilor în consiliul de conducere la Casa cercuală Lugoj. Casa Centrală a asigurărilor sociale va inaugura Duminică 11 Mai, ora 11 dimineaţa, dispensarul No. 2 Obor din şoseaua Iancului,, iar Duminică 25 Mai ora 11 dimineaţa Institutul Central de chirurgie din str. Polizu. La inspectoratul corporaţiilor din str. Ştirbei Vodă 43 se vor sărbători Duminică 11 Mai trei evenimente care interesează de aproape breasla croitorilor: 1) 100 de ani de la înfiinţarea maşinei de cusut; 2) 20 de ani de existenţă a Academiei de croit şi 3) sărbătorirea meseriaşilor croitori cari au împlinit 60 de ani exercitând meseria croitoriei. Din partea ministerului muncii va lua parte de dr. N. M. Dumitrescu, secretar general şi d-nii directori generali M. Enescu, C. Stănescu şi St. Cunescu. Sâmbătă, ora 4 p. m. va avea loc o frumoasă şi interesantă şezătoare organizată de şcoala „Instrucţiunea Goldfarb“ cu prilejul aniversării zilei de 10 Mai. Va vorbi d. dr. Alperin. D. Al. Pălăgeşiu a fost confirmat în postul de preşedinte al delegaţiunii judeţene a judeţului Năsăud, iar d. Theodor Zagrean a fost numit preşedinte al comisiei interimare a oraşului Năsăud. Domnii agricultori sunt rugaţi a lua parte la adunarea generală a Uniunii Centrale a Sindicatelor Agricole ce va avea loc în ziua de 11 Mai ora 10 la sediul Uniunei în Bulevardul I .C. Brătianu No. 5. Adunarea generală a societăţii pentru profilaxia tuberculozei se va ţine la 19 Mai, orele 6 d. a. în localul din str. Cobăldescu. D-nii membri şi persoanele ce se, interesează de opera societăţii sunt rugaţi a lua parte. 5'’ In sala festivă a Primăriei Oradea va vorbi domnul Silviu Rusu, în ziua de 11 Maiu 1930, orele 61 seara, despre „Scopul vieţii în le-‘gătură cu filosofiile orientale şi moderne“./ Intrarea liberă. Alte donaţiimi "pentru sinistraţiile la Costeşti ------- |*IW 25. Oficiul de vânzare al zahărului: 20.000 lei. ' " 26. Colecta D-nei dr. Eugéniái© Velican, Preş. Secţiei Crucei Roşiii com. Murgeni jud. Tutova 4.093. 27. Comitetul de conducere al Ligei Navale Române din Sulina 2.000 lei. 28. Prefectura jud. Romanaţi. Ce- cui No. 17.155, Caracal 2 Mai 1938 (B. N. R.) 22.379 lei. 29. Prefectura jud. Teleorman. Scui No. 11.468, T. Măgurele 3 Mai 1930 (B. N. R.) 23.400 lei. 30. Colecta VIII Ateneu 4 Mal 30.260 lei. 31. Primăria Calafat 5.000 lei. 32. Primăria satului Rudina Mehhedinţi 4.660 lei. 33. Şcoala Normală de menaj Slatina 1.500 lei. 34. Şcoala de arte şi meşterii Slatina 510 lei. ifizil 35. Centrul Parohial Rudina Meedinţi 700 lei. 1 36. Şcoala de meserii din Pleniţi 550 lei. 1 37. Primăria comunei Cloşani, Mehedinţi 260 lei. f 38. Şcoala primară Mihai Brava Craiova 1.168 lei. h 39. Membrii Luxemburgului participanţi la Congresul Int. de Agricultură 10.000 lei. if 40. Primăria municipiului Craiova 6.605 lei. Â 41. Primarul satului Darvari Mehedinţi 3.000 lei. :? 42. Şcoala Inferioară de meserii 3e fete com. Patulele Mehedinţi 1.117; 43. Personalul Consulatului românt la Budapesta 2.500 lei. 44. Parohia Merişani Teleorman" 965 lei. 4 45. Şcoala de menaj Hotier Vâlcea 650 red. 1. 46. Suma colectată de dl. I. C. Nicolau cu lista de subscripţie No. 2»1 3.080 lei .47. Suma colectată de personalul Ministerului Afacerilor Străine 11.100 . Asupra situaţiei chetelor făcute ,01 Capitală pentru sinistraţii din Obşteşti, s’a strecurat o eroare în gaztere. Situaţia chetei dela Căminul paro-( Iiiei Cărămidarii de jos din ziua de 2 Mai c. este de Iei 22.859. 3 *■ iar la Ateneul Pârvan din ziua de 3 Mai este de lei 14.902. 1 . Circulaţia la parada de 10 Mai După trecerea cortegiului Regal de Cercul Militar spre locul de defilare, va fi liber şi punctul de trecere B-dul Academiei, B-dul Elisabeta. Trăsurile şi automobilele invitaţilor de la Tribuna Regală după ce vor depune invitaţii la Tribună, se vor duce pe Aleea Filipescu, ocolind casa Brâncoveanu şi oprindu-se cu capul la Şoseaua Jianu, unde vor aştepta până la terminarea defilării. Ele se vor aşeza în ordinea următoare: Vechiculele Familiei Regale, ale d-lor miniştrii, corpul diplomatic şi celorlalţi invitaţi. Trăsurile şi automobilele invitaţilor de la Tribunalor parlamentari şi celorlalte tribune oficiale, după ce vor lăsa invitaţii veniţi să asiste la defilare, vor merge şi se vor aşeza pe Anaele, Eliza Filipescu, Vulpache, Modrogan, oprindu-se cu capul la Şoseaua Jianu, unde vor aştepta terminarea pavării. Trăsurile şi automobilele care se găsesc pe străzile care încrucişează cu drumul pe unde urmează să treacă cortegiul Regal, şi trupele pentru defilare şi cari vechicule aşteaptă deschiderea drumului pentru a traversa, ele nu pot să oprească sau să staţioneze decât numai pe partea dreaptă a străzii lângă trotuar şi numai pe un singur rând, restul străzii trebuind să rămână complect liber. Este strict interzis publicului, de a se urca pe acoperişul caselor, stâlpi de lumină sau de telegraf, tramvai electric, copaci etc. Prefectura Poliţiei Bucureşti, aduce la cunoştinţă următoarele: Cortegiul Regal va pleca la ora 10 de la Palatul Regal din Calea Victoriei prin faţa Teatrului Regina Maria, Splaiul Domniţa Bălaşa, B-dul Maria până la Sft. Patriarhie, iar de acolo după Oficiarea Te-Deumului, va merge la locul de defilare parcurgând acelaş traseu până în dreptul Palatului Regal şi de acolo înainte pe Calea Victoriei, Şoseaua Kiselef, Arhitect Mincu fost Strada Dem. Ghica, Şoseaua Jianu. Pe parcursul de înapoiere vor trece şi trupele pentru defilare. Invitaţi la Te-Deum, se vor putea duce la Sft. Patriarhie pe parcursul cortegiului Regal, numai până la orele 9,45 — după acea oră accesul la Sft. Patriarhie nu se poate face decât pe B-dul I. C. Brătianu, Str. Colţei, Piaţa Romei (Lupoaica), Str. Bărăţiei, Str. Pânzari, Piaţa de Flori, Str. Carol, B-dul Maria sau: B-dul Schitu Măgureanu, Str. Osvor, Str. Sft. Apostol până în B-dul Maria, sau: Cheiul drepte al Dâmboviţei, Str. Azilul de Noapte, Str. Colonel Poenaru Bordea, str. Bibescu Vodă până în B-dul Maria. De la Sft. Patriarhie, invitaţii se vor duce la locul de defilare prin: B-dul Maria, str. Carol, Piaţa de Flori, Str. Pânzari, str. Bărăţiei contra sensului unic, (Lupoaica) B-dul I. C. Brătianu, B-dul Lascar Catargiu, Şoseaua Jianu. Invitaţii de la tribuna Regală, cari nu vor lua parte la Te-Deum, se vor duce la locurile de defilare prin B-dul Lascăr Catargiu sau Str. Buzeşti, iar pe Calea Victoriei numai până la orei 11. Drumul de la Gara de Nord, va fi liber traversând Calea Victoriei prin Str. Franklin, Str. Ştirbei Vodă, sau ziua de 12 Mai, ca să înceapă în Str. G-ral Manu prin Str. Basarab I şedinţe publice examinarea trai afost str. Occidentatului naval de la Londra. O donaţie importantă Din partea Casei Şcoalelor primim următoarele : D. Richard Soepker, senator, în marea să dragoste pentru pro-, păşirea şi desvoltarea învăţământului în comuna Păslari jud. Vlaşca a donat Adiţiei Casei Şcoalelor un local de Şcoală primară mixtă în acea comună Păslari, jud. Vlaşca• Şcoala va purta numele donatorului. D. Richard Soepker a mai donat un fond de 1000 lire sterline în rentă petroliferă română, dispunând ca venitul să fie alee,tat pentru crearea a două burse anuale care să dea posibilitatea celor mai silitori elevi absolvenţi să-şi continue studiile în şcoli sunperioare. Casa Şcoalelor îi aduce pe a ceasta cale mulţumiri publice pen-, tru prea frumoasele donaţiuni făcute- JK Examinarea tratatului naval WASHINGTON 8 (Rador). — Comisiunea senatorială a afacerilor străine e convocată pentru 3 După alegerile parţiale Cum a decurs alegerea de la Timiş-Torontal Declaraţiile d-lui director ministerial Sever Bocu D, director ministerial Sever Bocu, a făcut presei timişorene următoarele declaraţii asupra felului cum a decurs alegerea parţială din Timiş-Torontal: alegeri complect libere . „Sunt mulţumit cu rezultatul alegerilor de la 4 Mai, — a spus d. ministru Sever Bocu. „Să nu se uite, că acest rezultat a fost obtinut din cele mai ideale alegeri, ca libertate electorală. Gândiți-vă la alegerile parțiale petrecute sub trecutele guvernări. Nici când guvernele liberale sau averescane nu au putut obţine mai mult de 18—20 de mii de voturi. Şi ce nu s’a făcut, ce abuzuri, ce bătăi, ce teroare administrativă, ce furturi de urne, ca să se obţină cel puţin asemenea rezultate! „Prin urmare evident că atunci când candidatul guvernamental obţine 53 la sută din totalul voturilor exprimate — în alegeri complect libere — este un rezultat strălucit. „Incontestabil, celelalte două liste — cea comunistă şi cea socialistă — au luat un număr de voturi la care nu m-am aşteptat, dar pe care mi-l explic. REUŞITA D-LUI ION PETROVICI „Pe d. Ion Petrovici candidatul partidului naţional-ţărănesc, i’au votat massele compacte româneşti. voturile româneşti n’au putut fi sensibil reduse de agitaţiunile făcute de oamenii partidelor din opoziţie. Nici cinci la sută din voturile româneşti, — de altfel la atâta socotesc eu în judeţul Timiş- Torontal voturile liberale şi averescane împreună — nu au mers la listele socialiste.* „Oameni politiceşte rataţi au îndemnat populaţia românească să voteze cu comuniştii. „In această privinţă am rapoarte că un domn Gheorghe András, profesor, — un educator al tinerimii deci — a cutreerat satele, îndemnând lumea : „Votați pe comuniști, ca să le arătăm !" „Ei bine, acest lucru nu seva tolera. Eu am ordonat cercetare disciplinară contra acestui profesor uitat de sine. Mai puteți însă vedea ce preț se poate pune pe sinceritatea campaniilor liberale. Mie îmi cer exterminarea bolşevicilor, în timpul când ei pactează cu ei în alegeri. Anarhizarea nu vine dela Müller, vine dela liberali. CUM S’ATI IMPARTIT VOTURILE NEROMANESTI „Coloman Müller, candidatul comunist, a primit foarte multe voturi maghiare. Candidatul social democrat, Iosif Gabriel, multe voturi germane. Naţionalismul sentimental s-a exprimat prin aceste voturi, apolitic şi nerezonabil. Recunosc, că dacă candidatul era un german, şi ai noştri ar fi făcut la fel. Acesta este rezultatul politicei care propagă : liste curat nemţeşti, liste curat româneşti, liste curat maghiare. „Un rezumat însă — precum oricine poate vedea — înţelepciunea politică la noi în judeţ este încă majoritară. „OPOZIŢIE PENTRU OPOZIŢIE’... „încă odată putem să ne felicităm de rezultatul alegerii de Duminică. „Trebue să ţinem cont şide firile opozante, prin temperament, de tipul eternului opozant. Acesta face opoziţie pentru opoziţie, artă pentru artă. Din chiar ziua în care un guvern ia puterea, el redevine opozant. Excepţie numai dacă bineînţeles, opozantul n’a fost luat în căruță. Italia a ratificat acordurile de la Haga ROMA 8, (Rador). — Se anunţă oficial că Italia a ratificat acordurile internaţionale semnate la Haga şi toate celelalte acorduri în legătură cu planul Young. Ratificarea e făcută sub data de 17 Mai 1930.