Dreptatea, mai 1930 (Anul 4, nr. 766-789)

1930-05-10 / nr. 773

Cameră *ID *nnul flel­erarilor fiscale Problema şomajului Şedinţa din 8 Mai Şedinţa se deschide la orele 4 sub preşidenţia d-lui Petre An­drei, vicepreşedinte­ Pe banca ministerială d-nii mi­niştri Virgil Madgearu, Ion Ra­­ducanu, Pan Halippa, Grigore Ga­­fencu şi C. Angelescu. Se aprobă sumarul şedinţei pre­cedente. D. ION RIDIŞCA (maj.) roagă D- ŞTEFANESCU-BOTOŞANI (maj.) întreabă pe d. ministru al finanţelor dacă contribuabilii pot aştepta o degrevare fiscală în cursul anului acesta. RĂSPUNSUL D-LUI VIRGIL MADGEARU Cu ocazia votării bugetului pe 1930, am promis că dacă la 1 Au­gust voi constata un excedent in bugetul statului, voi vedea dacă şi în ce măsură se poate ajunge la o degrevare a impozitelor. O degrevare a impozitelor nu este cu putinţă decât dacă există exce­dent. Aşa a procedat, în mod foarte cuminte, Franţa, realizând o degre­vare numai după ce a constatat e­­xistenţa unui excedent de 5 milioa­ne de franci, pe d. ministru al armatei să lă­murească dacă nu crede necesar să ia dispoziţii de cassare a pro­ceselor intentate ofiţerilor de re­zervă cari nu şi-au vizat carnetele în timp util pe anul 1929. D. LUCIAN (soc­) adresează o comunicare d-lui ministru al ar­matei în chestiunea expulzării u­­nui străin. Odată cu repartiţia excedentelor s’a făcut şi degrevarea şi aceasta numai pentru 1/3 din excedent. Spun acest lucru pentru ca să se vadă că ar fi absolut prematur să putem vorbi astăzi de o degrevare. Cu toate acestea, din tabloul, abso­lut provizoriu, pe care îl am la în­demână, am impresia că vom putea să găsim modalitatea pentru ca o primă și ușoară degrevare să se poată realiza. Dacă până la 20 Mai voi avea complectate toate datele asupra im­punerilor cari sunt în curs, — deşi ele sunt încă supuse apelurilor, cari duc şi ele la o nouă reducere — voi vedea dacă şi în ce măsură voi pu­tea să viu cu o primă degrevare, pentru a-mi împlini cuvântul chiar înainte de 1 August (aplauze prelun­gite pe băncile majorităţii). Degrevările fiscale Comunicări D. V. RAŞCANU (maj.) adre­sează o comunicare d-lor miniştri de interne şi justiţie în chestiunea agitaţiilor antisemite. Roagă guvernul să ia măsuri pentru preîntâmpinarea inciden­telor ce se vor provoca­ D. ISAC (maj.) adresează o co­municare guvernu­lui în privinţa situaţiunii producătorilor, înglo­daţi în datorii. Cere revizuirea le­gilor cari au proteguit pe cămă­tar, şi întocmirea unei legi îm­potriva camerei. D. N. ŞEITAN (maj.) roagă pe d- ministru al comunicaţiilor să intervină la Regia Autonomă C. F. R­ să acorde reduceri funcţio­narilor P. T. T. AGITAŢIILE ANTISEMITE DIN MARAMUREŞ D. IOSIF FISCHER (sign.) roa­gă guvernul să ia măsuri pentru îndreptarea situaţiei economice generale din Maramureş. Roagă de­ asemenea să se ia sancţiuni împotriva agitatorilor antisemiţi din acea regiune. D­R. ANGELESCU, subsecre­tar de stat la ministerul de inter­ne, răspunde că guvernul înţelege să reprime toate mişcările de a­­gitaţie de orice fel ar fi ele-De la organele Siguranţei din Maramureş nu am primit încă relaţiile cerute. Dar am cetit în „Viitorul" de astăzi amănunte asupra acelor in­cidente. Şi fac o apropiere între aceste două fapte. Guvernul va da sancţiuni tutu­ror vinovaţilor (aplauze). D. ILIE LAZAR (maj.): Acei cari au provocat incidentele din Maramureş sunt liberali străini de regiune. COMERCIALIZAREA TEATRELOR D. PAMFIL ŞEICARU anunţă o interpelare în chestiunea gestiunii deficitare a directorului teatrului Naţional din Bucureşti-Cere să i se pună la dispoziţie mai multe dosare-Roagă să i se fixeze o zi pentru desvoltarea interpelării înainte de aducerea în discuţie a legii pen­tru comercializarea teatrelor. D. VIRGIL MADGEARU, mi­nistrul finanţelor. Aceasta este cea mai bună justificare a comer­cializării teatrelor. ANUNŢĂRI DE INTERPELĂRI D. ION REANG (maj.) anunţă o interpelare în chestiunea inci­dentelor de la Tg. Frumos. D. prof­ A­ C. CUZA anunţă o interpelare d-lui ministru de in­terne în chestiunea agresiunii ce s a săvârşit la Tg. Frumos împo­triva unor studenţi de la Universi­tatea din Iaşi cari se întorceau de la alegerile din Roman unde îşi exercitaseră drepturile de cetă­ţeni. D. EM. D. FAGURE protestează împotriva limbajului d-lui profesor Cuza. D. PETRE ANDREI, vicepreşe­dinte. Biuroul Camerei nu aprobă acest limbaj­ Totuşi textul interpelărei d-lui profesor Cuza, fără consimţimân­­t.ul d-sale nu poate fi schimbat-D. IOSIF JUMANCA (soc.) a­­nunţă o interpelare în aceiaşi chestiune. D. VIRGIL MADGEARU, minis­trul finanţelor. Rog pe d. preşedinte al Camerei să încunoştiinţeze pe d. deputat Leon că i-au sosit dosarele cerute de la ministerul finanţelor, şi că deci nu mai are motiv să amâne interpelarea anunţată. D. IOSIF FISCHER (sicn.) se asociază interpelării d-lui prof. A. C. Cuza. ORGANIZAREA CASELOR DE ECONOMII D. VIRGIL MADGEARU, minis­trul finanțelor depune pe biuroul Camerei proectul de lege pentru organizarea casselor de economii şi proectul de lege pentru acoperirea­­ plăţilor de la portofolii. Problema şomajului Se intră în ordinea de zi-D­ ION MIRESCU (soc.) îşi desvoltă interpelarea sa în ches­tiunea şomajului. După ce face o dare de seamă a situaţiei din întreprinderile in­dustriale, propune următoarele soluţii: 1) Înfiinţarea ajutoarelor de şo­maj; 2) Obligarea întreprinderilor cari lucrează mai mult de 8 ore să organizeze câte 2 echipe; 3) Reduceri pe C. F. R. pentru muncitorii cari caută lucru; 4) Ridicarea puterii de cumpă­rare a ţărănimei; 5) Să nu se mai dea comenzi în străinătate decât numai cea ce nu se poate fabrica în ţară; 6) Să se dea de lucru industrii­lor româneşti. Şi, în sfârşit să se reducă con­siliile de administraţie, puse de liberali ca un cap enorm, care să apese pe un corp extenuat. Răspunsul d-lui Ioan Răducanu, ministrul muncii Trebue să subliniez de la început că necesitatea unui răsunet electo­ral a făcut pe reprezentantul par­tidului social-democrat să depă­şească marginile obiectivităţii. D■ Mirescu ne acuză că nu în­ţelegem rostul mişcării sindicale, că nu ne gândim la reducerea şo­majului. Să observăm deasemenea că o depresiune economică s’a produs in toate ţările, şi şomajul dă cifre Statistice, ca de pildă: Polonia 300000 Italia 500.000 Statele­ Unite 3—4.000.000 Proporţiile şomajului sunt infi­me faţă de această situaţie mon­dială. Şomajul există aşa­dar şi la noi în ţară. Avem noi vreo vină? Nu am făcut noi tot posibilul pentru re­ducerea şomajului? Aui afirmat că nu dăm de lucru industriei din ţară, şi că am dat o comandă de 100 locomotive Soc. A. E. G­, pro­babil pentru interesul comisioane­lor. Protestez cu toată energia îm­potriva acestei insinuări■ Suntem pe această bancă ministerială ca cei dintâi apărători ai intereselor publice generale, și nu continua­tori ai politicii intereselor de par­tid (aplauze). Statistica făcută de partidul social-democrat socoteș­te o sută de mii de muncitori şo­­meuri. Liberalii au fost mai catolici de­cât d-stră şi „Viitorul" afirmă că ar fi peste 200 de mii de mun­citori şomeri. Cifrele sunt mult exagerate. So­­cial-democraţii, falsifică statis­tica socotind printre Şomeuri şi pe muncitorii de sezon şi pe mun­citorii constructori, cari nu pot avea de lucru in toate anotimpu­rile. Liberalii falsifică statistica cu rea credinţă- Ce frumos sună la tribuna publică, nu la tribuna par­lament­ului, comanda: ,,Statul să nu concedieze niciun muncitor". Dar vă întreb ce politică demo­crată poate fi aceia de a între­ține muncitorii fără lucru în in- „DREPTATEA“ Desbaterile parlamentare­ dustriile supra­populate, plătiţi din banii contribuabilului? Adevărul este că guvernul a­­cesta este cel dintâi guvern al marii cari se strădueşte de la ve­nirea lui la cârmă să raţionalizeze o stare normală în industria ţării. Se loveşte la fiece pas de menta­litatea învechită a partidului li­beral si de interese politicianiste. Şomajul in România este o părticică din starea generală de depresiune economică a lumii în­tregi. Guvernul studiază şi pune in practică toate soluţiile cari pot atenua şomajul­ Nu putem adopta însă soluţiile propuse de d. interpelator , ne­­cunoştinţă a tuturor realităţilor (aplauze prelungite.). Şedinţa de luni, seara, ridică la orele 7 Senatul *Leflea creiare?.m­ie. Academi de muzica religioasa Şedinţa de Joi 8 Mai Şedinţa se deschide la orele 5 fără 15 minute. Prezidează d. prof. Traian Bratu. Pe banca ministerială d-nii miniştri N. Costăchescu, dr. Iuliu Moldovan. Se dă citire sumarului şedinţei pre­cedente care se aprobă. * D. ministru N. COSTĂCHESCU, depune proectul de lege pentru înfiin­ţarea Casei Construcţiilor votat de Cameră. D. senator N. CRISTESCU citeş­te raportul de validare a alegerii de senator de la Ialomiţa. D. Gh. Nuca este proclamat ales. Se intră în ordinea de zi: discuţia generală asupra proectului de lege pentru înfiinţarea unei academii de muzică religioasă-D. GOCIU citeşte raportul legii. D. T. PIZANI: Domnule preşedin­te, domnilor senatori, titlurile sunt în mare cinste la toate popoarele orien­tale. O pildă strălucită o avem în ceia ce se petrece intr’un regat din A­­sia, în Anam, care este sub protecto­ratul Franţei. Franţa ţine acolo o armată. Arma­ta e­ste compusă astfel: soldaţii sunt indigeni, iar ofiţerii şi subofiţerii sunt francezi. Ce să facă Franţa, ca să mulţumească amorul propriu de titluri al Anamiţilor? A făcut următoarea clasificare: soldat de clasa I-a, soldat de clasa II-a, soldat de clasa IlI-a, on soldat superior de clasa I-a, soldat superior de clasa II-a şi soldat supe­rior de clasa IlI-a. Cam aceasta am făcut-o şi noi când am clasificat pe funcţionari. Ştiţi că am avut până mai deunăzi directori, directori generali, dir­ectori generali de cl. I-a, director generali de cl. II-a și directori generali de cl. IlI-a. Pe urmă: director general superior de clasa întâia,­ director general supe­rior de clasa doua și director general superior de clasa treia! (Ilaritate, a­­plauze). Tot aşa şi cu inspectorii şi cu alţi funcţionari mai e­roici. . Ce facem cu funcţionarii __ adică ce am făcut cu funcţionarii — facem şi cu şcolile: nu mai avem decât „Ins­titute", „academii", „politechnice“! Şi, încă, academii nu simple, ca a lui Aristot, ci „academii de înalte stu­dii"! (Ilaritate). Pentru cartofi! Peste toate aceste „academii" s’au pus şi rectori! Nu mai sunt directori. Directorul este imul mititel, trebue să fie un rector! Şi, de unde înainte de răsboi aveam un rector al Univer­sităţii, acum avem­ o serie întreagă de rectori. Acum avem: rectorul Academiei de Muzică Religioasă­ (Ilaritate). Ce face această „academie"? Pre­găteşte psaltichia şi muzica pentru cântăreţi. Găsesc că este nedreptăţită; eu pro­pun să i se dea titlul de: „Academie de înalte Studii pentru pregătirea cântăreţilor bisericeşti". (Ilaritate, a­­plauze). Şi am nădejdea că dl. minis­tru al instrucţiunii publice va ţine sea­ma că în ţara românească n’a mai ră­mas niciun învăţământ care să fie nu­mit „şcoală". A rămas numai şcoala primară­ Dar şcolile primare sunt nedreptăţite şi ele, fiindcă s’au mai adăogat trei ani peste cei patru ani iniţiali, cari se nu­mesc ani complimentări. Nădăjduiesc că d. ministru are să vină cu un pro­­înalte studii primarei (ilaritate ,a­­fect de lege ca să-i zică academie de plauze prelungite). D. D. COSTĂCHESCU, ministrul instrucţiunii publice, recunoaşte că a ascultat cu plăcere discursul spiritual al unui senator simpatic, dar chestiu­nea prezintă şi o latură mai serioasă. In istoria noastră bisericească corul a jucat un rol însemnat şi suntem o seamă de români cari am dori să joa­ce şi de astăzi înainte rolul de până acum Ori, ce se constată? Se constată că din cauza lipstei unei culturi serioa­se şi solidă în privinţa aceasta, muzi­ca pe care eu o socot o podoabă în Orient, aci pentru poporul nostru, de­­generează! Fie­care cântă în biserică schilodind cum vrea şi-l fae capul, a­­ceste melodii sublime păstrat® ca o comoară pentru viitorul nostru. Şi a­­tunci, s’a născut această necesitate de a creia o şcoală serioasă, în care să se păstreze acest tezaur şi pe care să-l poată transmite viitorului. Nu este vorba, cum a crezut un domn senator de şcoala de cântăreţi. Aci este vorba de şcoală de muzică, de contra­punct, solfegi, de teorii î­­nalte ale muzicei şi de o latură mu­zicală superioară. Proectul de lege este luat în con­siderare. La discuţia pe articole de ministru Costăchescu a dat lămuriri asupra chestiunilor ridicate de d-nii senatori Pisani şi Iacobovici. Proectul este apoi votat în total cu bile, întrunind 87 pentru şi 3 contra. Şedinţa se ridică la 5 şi jum. Azi şedinţă la 3 şi jum. d. a. Situata sumară a Băncii Naţionale la 29 Aprilie Minist. Finanţelor,­et. efecte şi a­­vansuri girate de Bancă Raportul între stocul de aur şi angajamente Raportul între stocul total şi angajamente Scont Taxa: 1.638.006.143 34.07 % 41.99% 9% Dobânda 10 % Aur in tară 5345.886301 Aur în străinătate 3.919.466.728 Devize Stoc total Monetă divizionară Portofoliu comercial Datoria Statului Avansuri temporare Tezaurului Aur la Moscova (Aur antebellum L. S. 12.497.223-12­8) Bilete de Bancă în circulaţie Conturi curente şi depozite la vedere: a) Ministerul finanţelor 566.964.814 b) Serviciile publice, Casa Autonomă 910.706.882 c) împrumut 7 % 1929 și vărs. conf. convenției din 10 Noembrie 1928 4.624.843.235 d) Conturi curente 1.611.901.706 e) Alte exigibilități la vedere 229.937.773 9.265353.029 2.153.958.867 11.419.311.896 445.052.616 9.541.290.239 3.797.426.005 2.000.000.000 19.253.862.180 7.944354.410 748.795.175 1 Un stol de lăcuste în pădurea Parachioi CONSTANŢA 8. — In pădurea de pe teritoriul comunei Parachioi s’a semnalat acum două zile, apa­riţia unei masse de lăcuste. Prefectura de judeţ fiind sesi­zată, a delegat pe d-nii prim pre­tor I. Alexandrescu şi C. A. Con­­stantinescu, membru în delegaţia permanentă a judeţului a vizita re­giunea şi a aviza la măsurile im­puse de împrejurări. Din cercetările la faţa locului, s’a stabilit că pădurea este invadată de lăcuste, numai pe o întindere de 10 ha.­­ Ca urmare, s’a decis izolarea por­ţiunii cotropite, prin săparea de şanţuri adânci. Lăcustele în mersul lor vor rămâne în acele locuri, unde în fiecare dimineaţă li se vor da foc. Operaţiunile de distrugere au început şi la ele cooperează 400 săteni Până în prezent pagube însem­nate după cum eronat s-a relatat, nu au fost. Nu există nici un pericol de In­vazie a judeţului. Numiri de consuli Printr'un decret regal publicat în „Monitorul Oficial" de eri, s’a confe­rit gradul de consul cl. I miniştrilor consuli cl. II-a. Burileanu Constantin, Gallin Gheor­ghe-Traian Gh. Mihăescu Victor, Gr şi Beza Marcu, actuali, Consuli gene­rali clasa II, pe ziua de 1 Mai 1930. D. Beza Marcu a fost confirmat consul general cl. I, iar d. Const. Crețu, consul general cl. II al Româ­niei la Rusciuk a fost numit consul General cl. I la acelaș consulat. INFORMAŢIUNI Prefectura poliţiei municipiului Bu­cureşti pune în vedere posesorilor de biciclete să se prezinte la Serviciul Circulaţiei pentru a obţine numărul de ordine pe anul 1930. Monitorul Oficial de ori publică ta­bloul ofiţerilor inferiori şi superiori din toate armele şi serviciile, admişi la înaintare pe anul 1930—1931. Organele sanitare ale C. F. R. au făcut ieri dimineaţă o inspecţie la direcţia financiară a acestei regii, pentru a constata capacitatea loca­­tivă şi higienică a localului. S-a gă­sit o perfectă stare de curăţenie, dar curajul camerelor insuficient faţă de numărul prea mare de func­ţionari care lucrează în birourile acestei direcţiuni. Pentru decongestionarea lor, d-nii directori Puşcariu şi Miron au convins consiliul de administraţie al C. F. R. să închirieze două etaje din localul de peste drum al Tineri­­mei Române. D. Valeriu Pascu a fost numit re­prezentant al muncitorilor în consi­liul de conducere la Casa cercuală Lugoj. Casa Centrală a asigurărilor so­ciale va inaugura Duminică 11 Mai, ora 11 dimineaţa, dispensarul No. 2 Obor din şoseaua Iancului,, iar Duminică 25 Mai ora 11 dimineaţa Institutul Central de chirurgie din str. Polizu. La inspectoratul corporaţiilor din str. Ştirbei Vodă 43 se vor sărbători Duminică 11 Mai trei evenimente care interesează de aproape breasla croitorilor: 1) 100 de ani de la înfiinţarea ma­­şinei de cusut; 2) 20 de ani de existenţă a Aca­demiei de croit şi 3) sărbătorirea meseriaşilor croi­tori cari au împlinit 60 de ani exer­citând meseria croitoriei. Din partea ministerului muncii va lua parte de dr. N. M. Dumitrescu, secretar general şi d-nii directori generali M. Enescu, C. Stănescu şi St. Cunescu. Sâmbătă, ora 4 p. m. va avea loc o frumoasă şi interesantă şezătoare organizată de şcoala „Instrucţiunea Goldfarb“ cu prilejul aniversării zi­lei de 10 Mai. Va vorbi d. dr. Alperin. D. Al. Pălăgeşiu a fost confirmat în postul de preşedinte al delegaţiunii judeţene a judeţului Năsăud, iar d. Theodor Zagrean a fost numit pre­şedinte al comisiei interimare a ora­şului Năsăud. Domnii agricultori sunt rugaţi a lua parte la adunarea generală a Uniunii Centrale a Sindicatelor Agricole ce va avea loc în ziua de 11 Mai ora 10 la s­e­diul Uniunei în Bulevardul I .C. Brătianu No. 5. Adunarea generală a societăţii pen­tru profilaxia tuberculozei se va ţine la 19 Mai, orele 6 d. a. în localul din str. Cobăldescu.­­ D-nii membri şi persoanele ce se, interesează de opera societăţii sunt rugaţi a lua parte. 5'’ In sala festivă a Primăriei Ora­dea va vorbi domnul Silviu Rusu, în ziua de 11 Maiu 1930, orele 61 seara, despre „Scopul vieţii în le-‘­gătură cu filosofiile orientale şi mo­derne“.­­/ Intrarea liberă. Alte donaţiimi "pentru si­nistraţii­le la Costeşti ------- |*IW 25. Oficiul de vânzare al zahărului: 20.000 lei.­­ ' " 26. Colecta D-nei dr. Eugéniái© Velican, Preş. Secţiei Crucei Roşiii com. Murgeni jud. Tutova 4.093. 27. Comitetul de conducere al Ligei Navale Române din Sulina 2.000 lei. 28. Prefectura jud. Romanaţi. Ce-­ cui No. 17.155, Caracal 2 Mai 1938 (B. N. R.) 22.379 lei. 29. Prefectura jud. Teleorman. S­cui No. 11.468, T. Măgurele 3 Mai 1930 (B. N. R.) 23.400 lei.­­ 30. Colecta VIII Ateneu 4 Mal 30.260 lei.­­­ 31. Primăria Calafat 5.000 lei. 32. Primăria satului Rudina Mehhe­dinţi 4.660 lei.­­ 33. Şcoala Normală de menaj Sla­­tina 1.500 lei.­­ 34. Şcoala de arte şi meşterii Slat­i­na 510 lei. ifi­zil 35. Centrul Parohial Rudina Me­e­dinţi 700 lei. 1 36. Şcoala de meserii din Pleniţi 550 lei. 1 37. Primăria comunei Cloşani, Me­­hedinţi 260 lei. f 38. Şcoala primară Mihai Brava Craiova 1.168 lei. h­ 39. Membrii Luxemburgului partici­panţi la Congresul Int. de Agricultu­­ră 10.000 lei. if 40. Primăria municipiului Craiova 6.605 lei. Â 41. Primarul satului Darvari Mehe­dinţi 3.000 lei. :?­ 42. Şcoala Inferioară de meserii 3e fete com. Patulele Mehedinţi 1.11­7; 43. Personalul Consulatului românt la Budapesta 2.500 lei.­­ 44. Parohia Merişani­ Teleorman" 965 lei. 4 45. Şcoala de menaj Hotier Vâlcea­ 650 red. 1. 46. Suma colectată de dl. I. C. Ni­colau cu lista de subscripţie No. 2»1 3.080 lei .­­47. Suma colectată de personalul Ministerului Afacerilor Străine 11.100 . Asupra situaţiei chetelor făcute ,01 Capitală pentru sinistraţii din Obş­teşti, s’a strecurat o eroare în gaztere. Situaţia chetei dela Căminul paro-( Iii­ei Cărămidarii de jos din ziua de 2 Mai c. este de Iei 22.859. 3 *■ iar la Ateneul Pârvan din ziua d­e 3 Mai este de lei 14.902. 1 . Circulaţia la parada de 10 Mai După trecerea cortegiului Regal de Cercul Militar spre locul de defilare, va fi liber şi punctul de trecere B-dul Academiei, B-dul Elisabeta. Trăsurile şi automobilele invitaţilor de la Tribuna Regală după ce vor de­pune invitaţii la Tribună, se vor duce pe Aleea Filipescu, ocolind casa Brân­coveanu şi oprindu-se cu capul la Şo­seaua Jianu, unde vor aştepta până la terminarea defilării. Ele se vor aşeza în ordinea urmă­toare: Vechiculele Familiei Regale, ale d-lor miniştrii, corpul diplomatic şi celorlalţi invitaţi. Trăsurile şi automobilele invitaţilor de la Tribuna­­­lor parlamentari şi celorlalte tribune oficiale, după ce vor lăsa invitaţii veniţi să asiste la defilare, vor merge şi se vor aşeza pe Anaele, Eliza Filipescu, Vulpache, Modrogan, oprindu-se cu capul la Şo­seaua Jianu, unde vor aştepta termi­narea pavării. Trăsurile şi automobilele care se găsesc pe străzile care încrucişează cu drumul pe unde urmează să treacă cortegiul Regal, şi trupele pentru de­filare şi cari vechicule aşteaptă des­chiderea drumului pentru a traversa, ele nu pot să oprească sau să staţio­neze de­cât numai pe partea dreaptă a străzii lângă trotuar şi numai pe un singur rând, restul străzii trebuind să rămână complect liber. Este strict interzis publicului, de a se urca pe acoperişul caselor, stâlpi de lumină sau de telegraf, tramvai e­lectric, copaci etc. Prefectura Poliţiei Bucureşti, adu­ce la cunoştinţă următoarele: Cortegiul Regal va pleca la ora 10 de la Palatul Regal din Calea Victo­riei prin faţa Teatrului Regina Ma­ria, Splaiul Domniţa Bălaşa, B-dul Maria până la Sft. Patriarhie, iar de acolo după Oficiarea Te-Deumului, va merge la locul de defilare par­curgând acelaş traseu până în drep­tul Palatului Regal şi de acolo înain­te pe Calea Victoriei, Şoseaua Kise­­lef, Arhitect Mincu fost Strada Dem. Ghica, Şoseaua Jianu. Pe parcursul de înapoiere vor trece şi trupele pentru defilare. Invitaţi la Te-Deum, se vor putea duce la Sft. Patriarhie pe parcursul cortegiului Regal, numai până la orele 9,45 — după acea oră accesul la Sft. Patriarhie nu se poate face decât pe B-dul I. C. Brătianu, Str. Colţei, Pia­ţa Romei (Lupoaica), Str. Bărăţiei, Str. Pânzari, Piaţa de Flori, Str. Ca­rol, B-dul Maria sau: B-dul Schitu Măgureanu, Str. Osvor, Str. Sft. A­­postol până în B-dul Maria, sau: Che­iul drepte al Dâmboviţei, Str. Azilul de Noapte, Str. Colonel Poenaru Bor­dea, str. Bibescu Vodă până în B-dul Maria. De la Sft. Patriarhie, invitaţii se vor duce la locul de defilare prin: B-dul Maria, str. Carol, Piaţa de Flori, Str. Pânzari, str. Bărăţiei con­tra sensului unic, (Lupoaica) B-dul I. C. Brătianu, B-dul Lascar Catargiu, Şoseaua Jianu. Invitaţii de la tribuna Regală, cari nu vor lua parte la Te-Deum, se vor duce la locurile de defilare prin B-dul Lascăr Catargiu sau Str. Bu­­­zeşti, iar pe­ Calea Victoriei numai până la orei 11. Drumul de la Gara de Nord, va fi liber traversând Calea Victoriei prin Str. Franklin, Str. Ştirbei Vodă, sau­­ ziua de 12 Mai, ca să înceapă în Str. G-ral Manu prin Str. Basarab I şedinţe publice examinarea trai a­­fost str. Occident­a­tului naval de la Londra. O donaţie importantă Din partea Casei Şcoalelor pri­mim următoarele : D. Richard Soepker, senator, în marea să dragoste pentru pro-, păşirea şi desvoltarea învăţămân­tului în comuna Păslari jud. Vlaşca a donat Adiţiei Casei Şcoalelor un local de Şcoală pri­­mară mixtă în acea comună Păs­lari, jud. Vlaşca• Şcoala va purta numele donatorului. D. Richard Soepker a mai do­nat un fond de 1000 lire sterlin­­e în rentă petroliferă română, dispunând ca venitul să fie alee­,­tat pentru crearea a două burse anuale care să dea posibilitatea celor mai silitori elevi absolvenţi să-şi continue studiile în şcoli sun­perioare. Casa Şcoalelor îi aduce pe a­ ceasta cale mulţumiri publice pen-, tru prea frumoasele donaţiuni fă­cute- JK­ Examinarea tratatului naval WASHINGTON 8 (Rador). — Comisiunea senatorială a afaceri­lor străine e convocată pentru 3 După alegerile parţiale Cum a decurs alegerea de la Timiş-Torontal Declaraţiile d-lui director ministerial Sever Bocu D, director ministerial Sever Bocu, a făcut presei timişorene ur­mătoarele declaraţii asupra felului cum a decurs alegerea parţială din Timiş-Torontal: alegeri complect libere . „Sunt mulţumit cu rezultatul alegerilor de la 4 Mai, — a spus d. ministru Sever Bocu. „Să nu se uite, că acest rezultat a fost obtinut din cele mai ideale alegeri, ca libertate electorală. Gândiți-vă la alegerile parțiale pe­­trecute sub trecutele guvernări. Nici când guvernele liberale sau a­­verescane nu au putut obţine mai mult de 18—20 de mii de voturi. Şi ce nu s’a făcut, ce abuzuri, ce bă­tăi, ce teroare administrativă, ce furturi de urne, ca să se obţină cel puţin asemenea rezultate! „Prin urmare evident că atunci când candidatul guvernamental ob­ţine 53 la sută din totalul voturilor exprimate — în alegeri complect libere — este un rezultat strălucit. „Incontestabil, celelalte două lis­te — cea comunistă şi cea socialistă — au luat un număr de voturi la care nu m-am aşteptat, dar pe care mi-l explic. REUŞITA D-LUI ION PETROVICI „Pe d. Ion Petrovici candidatul partidului naţional-ţărănesc, i’au votat massele compacte româneşti. voturile româneşti n’au putut fi sensibil reduse de agitaţiunile fă­cute de oamenii partidelor din o­­poziţie. Nici cinci la sută din vo­turile româneşti, — de altfel la atâta socotesc eu în judeţul Timiş- Torontal voturile liberale şi ave­­rescane împreună — nu au mers la listele socialiste.* „Oameni politiceşte rataţi au în­demnat populaţia românească să voteze cu comuniştii. „In această privinţă am rapoar­te că un domn Gheorghe András, profesor, — un educator al tineri­­mii deci — a cutreerat satele, în­demnând lumea : „V­otați pe comu­niști, ca să le arătăm !" „Ei bine, acest lucru nu se­­va to­lera. Eu am ordonat cercetare dis­ciplinară contra acestui profesor uitat de sine. Mai puteți însă vedea ce preț se poate pune pe sinceritatea campa­­niilor liberale. Mie îmi cer exter­minarea bolşevicilor, în timpul când ei pactează cu ei în alegeri. Anarhizarea nu vine dela Müller, vine dela liberali. CUM S’ATI IMPARTIT VOTU­RILE NEROMANESTI „Coloman Müller, candidatul co­munist, a primit foarte multe vo­turi maghiare. Candidatul social democrat, Iosif Gabriel, multe vo­turi germane. Naţionalismul sentimental s-a exprimat prin aceste voturi, apoli­tic şi nerezonabil. Recunosc, că dacă candidatul era un german, şi ai noştri ar fi făcut la fel. Acesta este rezultatul politicei care propa­gă : liste curat nemţeşti, liste curat româneşti, liste curat maghiare. „Un rezumat însă — precum ori­cine poate vedea — înţelepciunea politică la noi în judeţ este încă majoritară. „OPOZIŢIE PENTRU OPOZIŢIE’... „încă odată putem să ne felici­tăm de rezultatul alegerii de Du­minică. „Trebue să ţinem cont şi­­de fi­rile opozante, prin temperament, de tipul eternului opozant. Acesta face opoziţie pentru opoziţie, artă pentru artă. Din chiar ziua în ca­re un guvern ia puterea, el redevi­ne opozant. Excepţie numai dacă bineînţeles, opozantul n’a fost luat în căruță. Italia a ratificat acordurile de la Haga ROMA 8, (Rador). — Se anunţă oficial că Italia a ratificat acordurile internaţionale semnate la Haga şi toa­te celelalte acorduri în legătură cu planul Young. Ratificarea e făcută sub data de 1­7 Mai 1930.

Next