Dreptatea, iunie 1930 (Anul 4, nr. 790-801)
1930-06-01 / nr. 790
uzinele de fier si domeniile din Resile S. A. 1 720.368.095 0 720.368.095 Preşedintele Consiliului de Adiţie, BARBU ŞTIRBEY Directorul Contabilităţii: CAROL FLEISCHHACKER Verificat şi găsit conform cu registrele Cenzori: Gh. Ciofiec, Mihail Georgescu, G. T. Kirileanu, Victor Levy ACTIV V, . ... r»---------------Bilanțul încheiat la 31 Decembrie 1929 ... -i*-*1-—-■ LEI B. LEI B. LEI B. LEI B. ^tabiliménte: Capital social---------------------— AÄ," -We * ,<v 750.000.000, Domenii------------------------------433.643.908— Fond de rezerva legal------------328.329.470— Mine----------------------------------142 292.483— P. I. Fond de rezervă ptr. Creanțe de* Clădiri ptr. exploatațiuni-------221.923.851— Cbioase ------------------------------60.000.000— Clădiri pentru locuințe-------215.250.129— Fond special ptr. event, devale* Mașini și instalatiuni —-------795.316.516—1.808.426.887— rizări ale stocului de materiale 35.000.000— Stocuri de materială-----------533.087.300—Fond pentru refacerea instala* Numerar------------------------------8.959.154 țiunilor-------------------------------30.954.142— Titluri-------------------------------33.750.908—Fond de amortizări-----------------498.561.292— Debitori------------------------------1.392.230.515—Datoria cu garanția ipotecară — 327.200.000— Creditori------------------------------1.656.020.485— Dividende neridicate----------------4.436.912— Beneficiu net: Report din 1928 — — — — 4.082.155— Beneficiu pe 1929 — -— — 81.870.309 85.952.464 3.776.454.765— 3.776.454.765— CHELTUELI Contul de Profit și Pierdere la 31 Decembrie 1929 fiî ^ VENITURI Cheltueli generale---------------------103.344.253 Beneficiu din participațiuni — — 13.628.226 Dobânzi----------------------------------213.568.228—Beneficiu din 1928 ---------------------4. "»82.155_ Impozite — — — — — —-------71.765.442—Beneficiu brut de 1929 -------— 702.657.714_ 906.739.869_ Contribuțiuni reglementare și cheltueli pt. scopuri de ocrotiri sociale — — ------------------------55.737.708 Cotația fondului de rezervă pentru creanțe dubioase--------------------60.000.000— Dotația fondului special pentru devalorizări de materiale-------— 20.000.000— Amortizări------------------------------110.000.000— Beneficiu net: Report din 1928 -----------------4.082.155— Beneficiu pe 1929------------81.870.309 85.952.464 Adunarea generală a Băncii de Est S. A. Cernăuţi CERNĂUŢI, 28 MAI 1930. In fina de 24 Maiu c. a avut loc adunarea generală a Băncei de Est, societate anonimă, în palatul bilneei şi în prezenţa numeroşilor acţionari sub preşedinţia d-lui dr. Radu (Grigorcea. I), preşedinte deschizând adunarea a relevat succesul mare obţinut de bancă în anul 1929, care s’a arătat că a fost cel mai bun an dela înfiinţarea institutului, precum şi situaţia favorabilă a băncii. Prin raportul Consiliului de administraţie expus de d-l director general Kindler, s’a constatat un rezultat favorabil al anului expirat, care în general n’a fost prea favorabil pentru economia ţării. Se manifestă efectele, activităţii prudente şi bine chibzuite timp de 12 ani, depuse în interesul desvoltării băncii. Mijloacele bogate ale institutului concentrate în capitalul, rezervele aparente şi latente ii pun in situaţie de a satisface pe deplin toate cererile ale numeroasei clientele. Venitul net al anului 1929 se cifrează la lei 15.452.107 faţă de lei 12.266.525 în anul expirat. Virimentele s’au majorat la lei 71756.118.711 faţă de lei 54.179.380.534 iar activele la lei 581.013.947 faţă de lei 460.465.026. Din venitul net s’au întrebuinţat lei 4.397.519 pentru plata dividendului de 12 la sută, a tantiemei statutare pentru funcţionari, iar restul de lei 11.054.647 s’a trecut la rezerve, acestea ajungând cifra de lei 35.995.647, iar odată cu fondurile de lei 7.938.817 ce stau la dispoziţia băncei circa lei 44.010060 la care adaugându-se capitalul social rezultă suma de lei 84.009.000. Dacă se mai adaugă rezervele latente, care nu sunt arătate la bilanț averea totală a băncei trece considerabil peste lei 100.000.000. Bilanţul încheiat pe 31 Decembrie 1929 arată următoarele cifre: Active: Cassa (centrala şi sucursale) lei 55.214.887,80, valute, efecte, rente şi acţiuni lei 10.249.976, disponibil la bănci lei 20.529.952, portofoliu lei 182.784.832, debitori lei 309.981.398, imobile lei 2.250.000, mobiliercentrala și sucursale lei 1. Passive: capital social lei 40.000.000, rezerve lei 24.940000 (care duri de asistentă lei 7.755.090) care după alocația adunării generale se vor majora la lei 7.755.090 (care după alocația adunării generale se vor majora la lei 7.938.817, depuneri pe carnete lei 275.688.568, reescont la Banca Naţională lei 25 milioane 087.519, creditori lei 190 milioane 191.501. 839 PREFECTURA JUDETULUI ROMAN ATI Serv. Financiar și de Contabilitate Publicaţiune No. 3574, 1930 Mai 27 se publică spre cunoştinţa generală a amatorilor că în ziua de 21 Iunie1930, orele 11 dimineaţa, se va ţine pentru a doua oară licitaţie publică cu oferte închise în localul acestei Prefecturi, pentru aprovizionarea a 150.000 (una sută cinci zeci mii) kgr. lemne de foc, necesare Prefecture! județului şi serviciilor pendinte, pe iarna anului 1939—1931, după cum se specifică mai jos: 80.000 (opt zeci mii) kgr. pt. Palatul Ad-tiv. 20.000 (două zeci mii) kgr. pt. Serviciul Sanitar. 50.000 (cinci zeci mii) kgr. pt. Serviciul Tehnic. Lemnele vor fi esenţe tari şi vor fi predate fie în curtea autorităţilor respective, fie în gara Caracal, după cântarul oficial al staţiei Caracal, transportul şi orice riscuri privind pe furnizor. Licitatorii spre a fi admişi la licitaţie, trebue ca odată cu oferta sa depună şi o garanţie provizorie de 5 la sută socotită la suma prevăzută în ofertă şi să facă dovada că are firmă înscrisă. Condiţiunile relative la această aprovizionare se pot vedea în orice zi de lucru la serviciul contabilitatei acestui judeţ. Textul art. 88—110 din legea con- t abilităţii publice este aplicabilă acestei licitaţiuni. Prefect (ss) indescifrabil Şeful serviciului (ss) indescifrabil No. 841. Numai 14 zile se vinde tot stocul de Dormitoare. Sufragerii și mobile separate cu reducer formidabile INDUSTRIILE UNITE DE IMOBILE MERCUR CALEA .VICTORIEI 171 ! REGIA AUTONOMA C. F. R. Publicaţiune Se aduce la cunoştinţa generală ca în ziua de LUNI 16 IUNIE A. C. ORA 12, se va ţine licitaţie publică la Direcţia Tracţiunii Serviciul Technic T. 2 din Bulevardul I. C. Brătianu 42, etajul 5, cu oferte închise şi sigilate pentru: REFACEREA INSTALAŢIEI DE APA DIN STATIA TARGU JIU CU DOUA GRUPURI DE POMPE CENTRIFUGE CU DEBIT DE 50 M. C./ORA CUPLATE CU MOTOARE ELECTRICE DE 9-10 HP. Pentru amănunte se va consulta Foaia Licitaţiilor Administraţiei C. F. R. (costul abonamentului anual 100 lei) care se găseşte afişată în toate staţiile C. F. R. iar pentru orice alte informaţii referitoare la această furnitură cei interesaţi se vor adresa Direcţiei de mai sus în orice zi de lucru între orele 12—13. No. 88651/930. Direcţia Tracţiunii. No. 840. S IMPOTENŢA La orice vârstă se vindecă repede prin uzaj extern simplu cu preparatul LICHID „BUWEGEN" invenţia senzaţională a Laboratorului de chimie Pforzheim experimentat de Prof. Dr. Georg Lucia Berlin Prospect sub discreţiune trimite contra 20 Lei mărci „BUWEGEN“ Câmpineanu 19, Bucureşti, I Vulcaniiaţi anvelopele laFIT-Ing.PASCAL 1, STRADA BURSE11 Ministerul Lucrurilor Publice şi al Comunicaţiilor Casa autonomă a drumurilor de Stat Publicaţiune No. 13777 din 28 Mai 1930 Se aduce la cunoştinţa generală că în ziua de 23 Iunie 1930, ora 10 juni, se va ţine licitaţie publică cu oferte închise la Direcţiunea Financiară Activă a Casei Autonome a Drumurilor de Stat, la Direcţiunea Vila Regională a Drumurilor de Stat Iaşi şi la Serviciul Drumurilor de Stat Roman, pentru lucrările de apărare a podului peste râul Siret la Şcheia, km. 307 + 600, de pe şos. de Stat Bucureşti—Roman. Termenul pentru complecta executare a lucrărilor este de 6 luni de la data senmărei contractului, iar valoarea de pe deviz de lei 1.250 000. Licitaţia se va ţine în conformitate cu dispoziţiimile părţii finale din publicaţia No. 5443/9.30, înserată în „Monitorul Oficial” No. 61 din 15 Martie 1930. p. Director general (ss) A. Smântânescu. No. 842. Director (ss) E. Gr. Nuni Cronica judiciară Tribunalul, Secţia 111-a a condamnat pe 11 ie Tărăboiu din comuna Greci, jud. Ilfov, la un an închisoare, pentru atentat la pudoare cu violenţă, săvârşit asupra femeii Fioarea Preda din acea comună, pe care a surprins o pe când se ducea la ogorul soţului ei, cu mâncare. rolNicu menţinut arestat D-l jude instructor Foişoreanu de acord cu concluziile d-lui procuror Gerota, a respins cri cererea de eliberare făcută de Tiberiu Vornicu. Prevenitul a făcut apel la Camera de acuzare. CASAREA UNEI SENTINŢE Curtea de Casaţie, Secţia II-a a admis recursul făcut de d-l PaulGussi contra hotărârei Curtei cu Juri de Ilfov, prin care fiind achitat de orice penalitate, pentru crimă săvârșită, dar neisbutită asupra d-lui Vintilescu a fost totuși obligat să-i plătească acestuia 500.000 lei despăgubiri. înalta Curte, constatând că între verdictul negativ al Juriului şi hotărârea atacată a Curiei, e o vădită contradicţie, a casat hotărârea cu trimitere la Tribunalul de Argeş. PROCES DE PRESA TRIMIS JURAŢI Trib. Ilfov, Secţia IlI-a s-a pronunţat cri, asupra incidentului de incompetenţă ridicat de directorul ziarului „Lupta’’, d-l Fagure, contra acţiunei delicte de calomnie intentată de d-l Mihail Constantinescu, directorul Soc. „Creditul Minier ”. Precum se ştie d-l Fagure obiectase că articolele incriminate din»Lupta’’, ce se pretinde că au fost calomnioase, privind activitatea publică a reclamantului, nu Tribunalul e competent a judeca cauza, ci Curtea cu Juri. Tribunalul a admis incidentul, ce a fost susţinut şi de procuror şi decjinându-şi competenţa a trimis cauza în judecata juraţilor. LA Consiliul comunal al Timişoarei Comitetul Central de Revizuire din Bucureşti a confirmat alegerea Consiliului comunal al Municipiului Timişoara. Noul primar al Timişoarei va fi după toate probabilităţile d. dr. Coriolan Balta. Consilierii aleşi sunt următorii: Dr. Francisc Schmutz, avocat, dr. Friederic Hajdú, avocat, Ludovic Magyart, tipograf, Iacob Rotbart, fabricant, d-na Stan Vidrighin, președinta Reuniunei femeilor române, dr. Adalbert Engels, medic, dr. Victor Veteranyi, avocat al sindic, ind., Vaier Cârje, director de bancă, Traian Novac, muncitor, Iuliu Szappanos, meseriaş d-na Grete Eschker, preşedinta Reuniunei femeilor germane, dr. Pavel Nicolaevici, avocat, dr. Andrei Vuchetich, redactor, Antoniu Titz, funcţionar particular, Carol Birovskoy, muncitor, d-na Mihail Banarescu, Emeric Popovici, meseriaş, dr. Adolf Ungar, avocat, subpreşedinte al camerei avocaţilor, dr. Alexandru Nobel, avocat, Iosif Weindorfer, meseriaş, Aurel Călugăru, profesor, d-na Nicolae Bogia, preşedinta Reuniunei femeilor maghiare, Vasile Todorescu, tipograf. Citiţi „Dreptatea „DREPTATEA* Capitala ACCIDENTE Pe când împingea un vagonet al fabricei de cărămidă din Dudești, lucrătorul Ridiche Ion, a căzut dedesubt, din cauza unei deraeri provocate de o roată ieşită din osie. Lucrătorul care a suferit o Fixaţie a piciorului, a fost internat la spitalul casei asigurărilor. * Motociclistul C. Bogdan din str. Coriolan 24, trecând prin piaţa Victoriei, a lovit pe Carol Grigorie din str. Puiu cu apă rece, provocându-i o fractură a piciorului drept. FURT Hoţi rămaşi necunoscuţi s-au introdus în magazinul comerciantului Costopol din Calea Florească 14, furându-i mari cantităţi de marfă precum şi o sumă de bani rămasă în tejghea. S’au luat cuvenitele măsuri. ACCIDENT MORTAL Ivan Ion de la rafineria Titru, a căzut ori într’un paţ, din cauza ruperei unui lanţ. Scos afară de camarazii săi şi trimis la spital, a încetat din viaţă. SINUCIDERE Vera Giosan, din Mitroeni- Suceava, domiciliată la hotel Regina, a înghiţit o cantitatea de sodă caustică. In stare gravă a fost transportată la spitalul Brâncovisenesc. Adunarea „Asociaţiei profesorilor universitari“ ——MM» ♦ — ! Puţină politică... Ziua I fcs * «. «*!»* Joi dimineaţă s’a deschis, în amfiteatrul „Spiru Haret” dela universitate adunarea generală extraordinară a Asociaţiei profesorilor universitari. A prezidat d. prof. DRAGOMIR HURMUZESCU, preşedintele asociaţiei. D-sa a făcut un istoric asupra intervenţiunilor făcute pe lângă ministerul instrucţiunii, în legătură cu alcătuirea proectului de lege pentru reorganizarea învăţământului superior. D-sa a mai arătat şi rezultatul audienţei la d. Iuliu Maniu, preşedintele consiliului, care a comunicat delegaţiunei profesorilor că proiectul fiind rămas pentru sesiunea parlamentară de toamnă, d-sa nu poate face nici un fel de promisiuni, în ceea ce priveşte memoriul înaintat. D. prof. P. ANDREI a evidenţiat necesitatea de a se face acum o discuţiune în jurul proiectului de lege al învăţământului superior, întrucât proiectul nu este, în prezent, decât un ante-proiect. Discuţiunile adunării d-voastră vor mai avea şi darul de a vă convinge cât de deosebite sunt părerile membrilor acestei adunări şi veţi vedea cât de greu este să legiferezi, când te găseşti în faţa atâtor idei şi păreri cari se contrazic. D. IILIA.N TEODORESCU a citit raportul dărei de semnă materiale a Asociaţiunei pe anul 1929. Adunarea a dat cuvenita descărcare. D. prof. N. BANESCU a spus că universitatea nu ţine să-şi impună părerile ei în chip absolut, dar înţelege să fie consultaţi. Propune să se formeze o comisiune de profesori universitari sub preşedinţia d-lui ministru Costăchescu, care să studieze propunerile Asociaţiunei profesorilor universitari. D. RADULESCU-MOTRU un singur punct care angajează prestigiul universităţii, este acel al învăţământului technic universitar care urmează să fie trecut la politechnică. In străinătate este foarte uşor de rezolvat această chestiune. Acordarea diplomelor de inginer de două instituţiuni separate, nu constitue o primejdie pentru inginerul diplomat. Acolo se resoarbe uşor oricâte categorii de ingineri ar da şcoalele. La noi chestiunea liberării acestor diplome, de două instituţiuni, dau foc la mari neajunsuri pentru diplomaţii ingineri. In afară de aceasta întreţinerea a două şcoli deosebite cu acelaş caracter, necesită pentru bugetul statului sarcini de prisos, ca cele a platei catedrelor universitare. Propune colegilor să aibă în vedere interesul statului. Deasemeni d-sa propune ca adunarea să se limiteze la discutarea numai acestei chestiuni. Problema cea mare este organizarea şi armonizarea învăţământului technic universitar. — iată ce trebue să discutăm astăzi. D. BOGDAN DUICA este de părere ca adunarea să discute şi să hotărască asupra tuturor chestiunilor propuse de raportor. Se admite discutarea ordinei de zi. INVATAMANTUL TECHNIC LA POLITECHNICA Asupra chestiunei învăţământului technic, ridicată de d. prof. Rădulescu-Motru d. prof.T. MINOVICI este pentru trecerea institutelor technice universitare pe lângă politechnice. D. prof. RACOVIŢA, rectorul universitaăţii din Cluj, citeşte moţiunea secţiei Cluj în chestiunea institutelor practice universitare, care cere ca această chestiune să fie lăsată la aprecierea universităţilor şi nu a legiuitorului. D. GHIDIONESCU este pentru menţinerea învăţământului technic în universitate, fără însă ca universitatea să poată forma profesionişti. Aceştia să fie pregătiţi în politechnice. D. prof. dr. V. RAŞCANU a fost de părere ca toate institutele technice universitare să fie înglobate în cadrul şcoalelor politechnice aşa cum prevede proiectul de lege. D. prof. DANAILA este pentru găsirea modalităţii de împăciuire a luptelor continue care se duc între politechnică şi universitate pe chestiunea ştiinţelor aplicate. D. PROF. SIMIONESCU dă citire următoarei MOŢIUNE învăţământul aplicat al ştiinţelor experimentale organizate azi în facultăţile de Ştiinţe ale universităţilor din Iaşi şi Bucureşti nu se poate legifera fără avizul universităţilor. Actualele institute aplicate rămân în starea care se află, absolvenţilor conferindu-se titlul de inginer cu toate drepturile aferente. Procesul dintre şcolile politechnice şi facultăţi rămânând să fie rezolvat prin tratări directe între consiliile profesorale respective. ^ (1 * ^ 'j' D-nii profesori P. Andrei, Raşcanu, St. Minovici şi Ştefănescu-Coangă au votat contra moţiunei. Şedinţa s’a ridicat la ora 1 d. a. ŞEDINŢA DE DUPĂ AMIAZA S-a deschis la ora 5, sub preşedenţia d-lui prof. Dragomir Hurmuzescu. Adunarea a procedat la analizarea pe articole a proiectului de reformă a învăţământului superior. D. prof. HURMUZESCU a spus că proectul tinde la displecarea facultăţilor în diferite centre. D-sa critică aceasta. D. prof. SIMIONESCU s’a declarat pentru putinţa de a se disloca o facultate într’un anumit centru al ţării. Facultatea teologică dela Chişinău prezintă pentru cultura Basarabiei o deosebită importanţă. D. prof. V. G. ISPIR a fost contra dislocărei facultăţilor de centrele universitare. D. prof. ANDREI a arătat că anteproiectul a fost trimis încă din ianuarie tuturor facultăţilor astfelcă orice profesor a avut posibilitatea să ia cunoştinţă de el. D. prof. Racoviţă, rectorul universităţii din Cluj, a declarat că proietul d-lui prof. N. Costăchescu este cel mai bun proiect din câte s’au redactat până acum la noi în ţară. In ceiace priveşte dislocarea facultăţilor de universităţi, d-sa se declară pentru actuala situaţie, adică acea prevăzută în proect pentru facultatea de teologie din Chişinău şi academia de drept din Oradea. D. prof. dr. BALACESCU a propus ca, întrucât votarea proiectului a fost amânată pentru toamnă, universităţile să-şi delege câţiva profesori şi cărora să li se dea toată puterea de a luao hotărâre şi sub preşedinţia ministrului instrucţiunii să lucreze la o perfectare a proiectului de lege. D. RADULESCU-MOTRU a spus că d. ministru al instrucţiunii aşteaptă din partea noastră deziderate, nu redactarea articolelor din proiect. Deci să ne mărginim a ne spune părerea noastră în ceea ce priveşte chestiunile cari ne privesc pe noi profesorii, să nu ne ocupăm de redactarea legii. In ce priveşte controlul universitar să cerem ca acest control să se facă efectiv şi cu toată seriozitatea. Organizarea acestui control să fie lăsată autorităţii superioare şcolare. D. prof. DANAILA a spus că autonomia universitară trebue înţeleasă în ceea ce priveşte organizarea ei, a libertăţii administrative şi acea a întocmirei bugetului universitar. In ce priveşte controlul universitar este de părere ca acest control să se facă de organele legale ale fiecărei facultăţi şi nu a autorităţii superioare. D. prof. P. ANDREI: S-a abuzat atât de mult de autonomia universitară. Noi profesorii în primul rând am abuzat de această autonomie. Este nevoie să se precizeze enumeradv punctele cari intră în autonomia universitară. Controlul să se facă prin Decan, rector, prorector, etc.. Propunerea mea ar fi: rămâneţi la actuala redactare a proectului. D. prof. SIMIONESCU a spus că împotriva controlului profesorilor universitari nu trebue să se ridice profesorii. Noi profesorii îl cerem chiar. Au mai făcut diferite observaţiuni următorii d-nii: Narly, Longinescu, Hurmuzescu, Bănescu, P. Andrei. D. prof. BALACESCU raportor în chestiunea proiectului de lege, neputând să-şi desvolte raportul său, din cauza discuţiilor urmate, a părăsit sala ostentativă. Au mai urmat apoi mici discuţiuni privitoare la chestiunea controlului, după care şedinţa s’a ridicat la ora 8 seara. D. prof. BANESCU a propus ca Ia toamnă să se ţină un congres al profesorilor universitari pentru a protesta contra proastei salarizăi. S’a decis ca acest congres să se ţină în lui.s Octombrie. D. prof. IULIAN TEODORESCU şi-a desvoltat raportul său asupra federalizării corpului didactic de toate gradele. D. prof I. SIMIONESCU a vorbit despre menţinerea prestigiului universităţii faţă de şcoalele speciale superioare. D. prof. I. NISTOR a cerut ca să se întocmească două legi: una pentru învăţământul superior şi alta pentru şcoalele speciale (politechnice). Au mai vorbi apoi d-nii prof. Iacobovici, Ştefănescu-Goangă, Gane şi Bogdan Doică. Se votează apoi o moţiune prin care Asociaţia profesorilor universitari protestează contra înfiinţărei de instituţiuni de ştiinţe aplicată, prin noua lege sanitară. D. prof. DRAGOMIR HURMUZESCU ridică apoi şedinţa, declarând închise desbaterile adunării, mulţumind profesorilor participanţi pentru interesul pe care l-au arătat în desbaterile diferitelor probleme universitare. A anunţat apoi că viitorul ccon greş se va ţine la Cernăuţi. Şedinţa se ridică la ora 1 d. a. ZIUA n ŞEDINŢA DE ÎNCHIDERE •Şedinţa s-a deschis la orele 9 a. m. sub preşedinţia d-lui prof. Dragomir Hurmuzescu. D. prof. dr. BALACESCU a făcut un expozeu asupra capitolului personalului didactic universitar. D-sa a arăta condiţiunile în care ar trebui să se recruteze acest personal. Este de părere de a se renunţa la conferenţiarii de catedre şi s să se introducă pe facultăţi un număr de agregaţi, cel puţin egal cu numărul catedrelor. Repartizarea acestora la catedre urmând să fie lăsată la latitudinea consiliilor profesorale a facultăţilor singurele cari cunosc nevoile fiecărei catedre în parte. D-sa a arătat deasemeni cum ar fi bine să fie organizat personalul ştiinţific ajutător de la fiecare facultate, Propun® ca în ce priveşte transferarea la catedrele de profesori titulari să fie înlăturată. A încheiat rugând adunarea să caute să înlocuească titulatura con-,ferentarilor cu cel de agregat. Spectacole TEATRE TEATRUL NATIONAL’, mat.: „Tran, ’ dafirii roşii; seara: „Sf. Fran*cisc". 1 TEATRUL REGINA MARIA, mati-, neu: „Moartea civilă’’; seara „Manasse". 1' TEATRUL VENTURA, matineu şi seara: „Secţia 3-a divorţuri’’. GRADINA CĂRĂBUŞ::: premiera* „Ai.. N’ai... dai...’’. CINEMATOGRAFE REGAL: „Melodia fericirei" cu Elisabeth Frisch. AK CINEMA LUX: „Adevărul învingă’* cu Herman Pischa. CAPITOL: „Umbre Albe" film so noi. CINEMA SELECT: „Fantoma de la operă’’ film vorbitor cu Lon Chaney şi Mary Philbin şi o comedie cu Oswald Epuraşul. CINEMA BWARD PALACE: „Şampionul dragostei’’, comedie sonoră. CINEMA LIPSCANI: Insula Dracului şi revista Curaj găină. CINEMA CORSA: „Potopul", (film sonor şi vorbitor). | CINEMA FEMINA: Jeanine cu Coolen Moore. CINEMA TERRA: „Douglas Fairbancs”, Cavalerul Spadei, Cei trei muşchetari şi artişti. GRADINA ŞI SALA CINEMA AMERICAN: „Aventurile lui Tarzan’’, operă complectă. ATENEUL OBOR: „Gaucho” cu Douglas Fairbanks şi o comedie. GRADINA CINEMA BOGACIU (Capo-dul Pache) : „Gaucho’’ cu Douglas Fairbanks şi o comedie. CINEMA RAHOVA: „Simfonia Dragostei" cu Critica Stan şi Bran în tren şi Catastrofa de la Costeşti. CINEMA HEX: „Catargele" cu George Oubrier şi trupa de reviste: „Toneanu înt are tata trei băieţi’’. „Are tata trei băieţi”. MARCONI: „Farmecul Arenei” cu Mary Kid. RADIO SAMBATA, 31 Mai 15.30: D. N. Iorga: Cărţi prezentative din literatura universală. 15.45: D-ra Ştefania Mărăcineanu: Constituţia materiei şi radioactivitatea. 16. Beethoven: Simfonia 8-a transmisă prin clouză electromagnetică, cu un cuvânt introductiv de d. M. Jora. 16.30: Jurnal vorbit pentru şcolari. 17: Orchestra Moţoi (muzică uşoară). 18: Transmisiunea din sala Atheneului Român a festivalului organizat în onoarea d-lui de Saint Aullaire. 18: D. general Rosetti: Cuvântare d® bun venit. 16.10: D. L. Simionescu, prof. univ.: Către şcolari. 20: Muzică românească (plăci de gramofon). 21: D. Tudor Teodorescu-Branişte: Actualităţile săptămânii. 21.15: „Viespea’’, piesă într’un act de Duiliu Zamfirescu jucată cu artiştii Teatrului Naţional în regia d-lui Victor Bumbeşti. 21.45: Orchestra Radio: Sinding: Marş grotesc. Ferencz: Uvertură la „Hunyady László’’. Komzak: Viena veselă — vals. Zandonai: Francesca da Rimini — fantezie. B. Granichstaedten: Potpuri din „Orlov’’. Planquette: Fantezie din „Clopotele din Corneville’’. 22.45. Jurnal vorbit. Ştiri artistice Evenimentul de senzaţie al stagii,nei de vară este deschiderea Parcului Oteteleşeanu de către Compania Teatrului „Regina Maria", cu comedia „Înapoi... la şcoală’’ care se joacă în fiecare seară, în fruntea distribuţiei d-na Lucia Sturdza-Bulaindra, d-nii Tony Bulandra și V. Maximilian, precum și întreg ansamblul de comedie. .