Dreptatea, iulie 1930 (Anul 4, nr. 816-841)

1930-07-02 / nr. 816

f1 J&CA,,ASTRALI Anul IV HO. 816 02 Dreptatea TARAI Qf I N­VATATOM, PlEOTt |l SĂTENI I ft-S:::^aiiata­tb *5 ,B 3 luni ... 350 1 DUBLU­­ 3 luni . .... 200 ■ REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: BUCUREŞTI.­­ Str. R. Poincare 8, Eta­ I 1—4*1” f WO 6 PAGINI L TELEFON Direcţia S79/41 Redacţia 318/54 Ad­ţia 338/60 ANUNŢURI COMERCIALE Se primesc direcţ­ie Ad-fla ziarului şi la toate agenţiile de publicitate din ţară 3 Lei p. Duca se bucură că am asistat la recentul eveniment „fără grave lupte Intestine" şi „fără răz­­boiu civil". ..Adică el se bucură de slăbiciunea i­beralilor, care nu şi-au putut impune punctul de vedere. Capitalul străin D. Virgil Madgearu a acordat „Adevărului“ un interview asupra concesiunii telefoanelor. In acest interview d-sa, — după ce scoate în relief importanţa tele­foanelor, importanţă economică şi din punctul de vedere al apărării naţionale în caz de războiu—se o­­preşte asupra sistemului de regie, în imposibiltate de a face astăzi faţă împrejurărilor de la noi. Datorită politicii economice ur­m­ate de 12 ani, — spune d. Mad­gearu, — noi nu mai putem men­ţine în regie toate serviciile publice cu caracter economic. „Investiţiu­­nile necesare la căile ferate, por­turi, docuri, silozuri, poştă, tele­graf, şi în atâtea alte direcţiuni, dacă ar urma să se facă toate in regie, pe calea unor împrumuturi de stat, ar aduce creditul statului ir.trio situaţie critică înainte de a se fi realizat o infimă parte a pro­gramului de învestiri“. Singura soluţie este concesiona­rea , după îndelungata şi vino­vata întârziere în reconstrucţia şi dezvoltarea serviciilor publice cu caracter economic. Această întâr­ziere se datoreşte principiului „prin noi înşine“, pus in funcţiune de d. Vintilă Brătianu cu o atit de timpă impetuozitate. In urmă d. Virgil Madgearu trece In revistă toate ofertele făcute în afacerea telefoanelor. Analizând punct cu punct avantagiile oferite de o casă sau alta, d-sa pune în evidentă superioritatea casei I. T. T., căreia i s‘a acordat concesiu­nea. Nici un alt concurent nu a acceptat condiţii mai favorabile pentru noi, a compuns un important avans ce ni se acordă, atit de ne­cesar în situaţia dificilă în care ne aflăm. Dar incheerea acestei convenţii face ca, pentru prima oară, capi­talul american să vină în ţara noa­stră , deschizând drumul şi unor noi întreprinderi. Asistăm la un în­ceput fericit. 4. Aşa stînd lucrurile, expuse atit de clar şi atit de convingător de d. Virgil Madgearu, campania de pre­să, şi a unor partide politice, îm­potriva concesiunii în genere şi a concesiunii faţă de grupul Morgan în special — capătă o semnifica­ţie şi mai odioasă. Casele străine nu pot oare face o afacere cu România — fără ca lumea politică şi gazetărească de aici să le atace şi să le insulte.? Atmosfera de suspiciuni şi de a­­cuzaţii, creată în jurul concesiei te­lefoanelor şi a contractului Ste­wart, nu-i de natură să ne apropie de alte ţări şi nici să stringă rela­ţiile de afaceri. Cât priveşte capitalul american care vine la noi, — credem că el nu merita această primire. Intre două părţi contractante este nevos dacă nu de simpatie, cel puţin de stimă — şi mai ales de încredere. In ce condiţii s‘ar desvolta oare o întreprindere, în care părţile s’ar acuza de toate infamiile, s‘ar ataca şi s‘ar jigni? Sistemul de concesiune nu-i o ocupaţie străină , ci un regim de colaborare, care cere în primul rând respect între contractanţi. Primirea făcută de unii oameni politici şi de unele ziare a capi­talului american ... ar fi de rău au­gur, dacă străinii ar crede vreun moment că însăşi opinia publică românească stă îndărătul toreado­rilor naţionalişti. Străinătatea însă ştie perfect că toate campaniile ostile capitalului din afară sunt pornite de stupidi­tatea unui şef de partid curat şi de cîteva ziare puse pe opoziţie cu orice preţ. Opinia publică romînească însă salută cu încredere sosirea capi­talului străin, care este chemat să îndeplinească opera de refacere a noastră — atit de mult întîrziată. ■ ni­jj Suntem ţara care deţine I 12/ recordul asociaţiundlor pen­­tru promovarea diferitelor nm aşa zise „culturi", sa nu se confunde. Nu este vorba de asociaţiwc la fel cu cele două sute si mai bine, existente in Statele­ Unite, pentru a preamări şi sluji FUn­a Supremă, in diferite rituri ..Culturile" noastre nu au nimic comun cu cultul. La noi, generali cari au termi­nat cu activitatea in chemarea lor profesională, fiind reintegraţi vie­ţii civile cu toate onorurile pen­siei, în loc să-şi vază tihniţi de odihnă, se apucă să fondeze un ,cult". Profesori universitari cari in loc să-şi vază de catedră se cred che­maţi să „salveze" ţara, fondează şi ei un „cult". Şi atunci asişti la un spectacol grotesc : o serie de asociaţiuni a căror titulatură n’are de a face cu activitatea pe care le-o iprima fondatorii. „Cultul Naţiei" se ocupă de chestia telefoanelor . „Cultul Pen­sionarilor“ de acea a urcări taxe­lor pe coloniale; „Cultul demobi­lizaţilor" se ocupă de chestia op­­tanţilor; „Cultul Rezerviştilor" se ocupă de standardizarea cereale­lor ; ,,Cultul reactivaţilor" se o­­cupă de creditul agricol; iar „Cul­tul nechemaţilor" — fireşte — de toate celelalte chestiuni politice, economice, şi financiare­.. Iar toţi la un loc, ar putea fonda „Federaţia generală a cultului in­competenţei". Cum ar putea, insă, să râdă pu­blicul cel mare, dacă am înceta­tă zicem patria Culturilor". O. CIPRIN lţ autorul cunoscutei piese „Omul cu mârţoaga" a înregistrat la Berlin un succes răsunător, unde i s-a re­prezentat in traducere comedia aşa de mult aplaudată anul trecut la Bu­cureşti. Reprezentaţia a avut loc in seara de 28 iunie la „Schiller Staatsthea­ter". Sala a fost arhiplină cu un pubtit extrem de select. Piesa, bine jucată şi montată a fost viu aplaudată. Autorul a fost chemat de mai multe ori la rampă. După reprezentaţie, d. Taşco, mi­nistrul României şi doamna, au o­­ferit­ un banchet in saloanele Lega­ţiei române, in onoare artiştilor şi autorului. La banchet au luat parte actorii cu soţiile in frunte cu intendentul Gene­ral Legal şi regisorii Pirschau şi F. Tessner, dr. Lippmann, precum şi membrii legaţiei române. D. profesor Taşcă a toastat in să­nătatea interpreţilor, iar Intenden­tul General Legal pentru mişcarea artistică română, a zis domnia, sa.: Începe să se manifesteze aşa de ad­mirabil”. Acest succes al compatriotului nostru, care va contribui să strângă relaţiunile culturale şi artistice ro­­mâno-germane, a produs aci în Bu­cureşti ecouri din cele mai plăcute. Aceasta cu atât mai mult cu cât va­loarea piesei d-lui Ciprian, atât de bine apreciată la noi, a căpătat o confirmare într'un centru teatral de mâna întâia, cum este cel dela Ber­lin.4 VILEGIATURILE oamenilor politici face obiectul u­­nei rubrici speciale a oficiosului fran­cez liberal. Datorim confratelui nostru câteva informaţiuni intime şi confidențiale asupra vilegiaturelor corifeilor li­berali. „Déplacement et villégiatures", cum zicea răposatul om politic liberal, Claymoor. D. I. G. Duca se va supune unui serios tratament hepatico-biliar, la Vichy. D. C. Argetoianu va merge la Breasta, să se supună unui trata­ment de slăbire citind diferitele me­morii cle d-lui V. Brătianu, D. Guţă Tătărăscu merge la Lour­des, în pelerinaj de expiaţie. D. G. Costinescu se va supune la Viena unei operaţiuni de respecţiune a marelui simpatic, pentru a se cu­­rasili de incotinenţa sa de vorbă. D. Moşoiu a fost trimis de d. dr. Danielopol la Limoges, să se supu­nă unui tratament sedativ speciă. In fine, Independenţa află că com­i­tetul executiv al partidului a hotărât să trimeată pe d. V. Brătianu, in vi­legiatura pe care Hamlet o recoman­da Ofeliei. PREMIILE ŞCOLARE Cu ocazia închiderii anului şco­lar Casa Şcoalelor a distribuit din depozitul său cărţi pentru premii la toate categoriile de şcoale din ţară. Astfel: a) . 1393 serii cărţi pentru şcoalele primare cuprinzând 33.471 volume; b) . 110 serii cărţi pentru şcoalele Normale şi Seminarii cu un total de 8140 volume; c). 800 serii pentru gimnazii, școli comerciale elementare, de menaj, u­­centici, etc., cu un total de 41600 vo­lume; d). 300 serii pentru licee, şcoale superioare comerciale, Superioare de Arte și Meserii, etc., cu un total de 19.200 volume; e) . ISO serii pentru Universităţi cu un total de 4130 volume. In total s-au distribuit un n­umăr de 106.331 volume în valoare apro­ximativă de lei 3.000.000 (trei milioa­ne). Nu putem decât felicita Casa Şcoa­lelor pentru râvna, pe care o pune de a contribui cu aceste daruri la difu­ziunea culturei in masele tinerimei noastre şcolare. Sperăm Insă că, de astă dată, s'a făcut un triaj serios in alegerea căr­ţlor distribuite, alegere care altă dată a lipsit. MICA ÎNŢELEGERE a presei, al cărei Comitet central a ţinut şedinţele sale la Strsbske Prese, a hotărât ca Secretariatul per­manent al Micei înţelegeri a Presei, să­ funcţioneze prin rotaţie in cele trei Capitale ale ţărilor Micei înţe­legeri. Rotaţia va fi deter­minată a­­nual de reşedinţa Preşedintelui Co­mitetului central. Secretariatul va fi compus din trei secretari, cehoslovac, român şi iugoslav), el funcţionând pentru a­­nul acesta, la Fraga. GUSTUL CITITULUI: — să facem această constatare Im ■ bu'•urătoare a început să se răs­pândească printre tinerii ocupanţi ai băncilor din şcolile noastre secun­dare. Astfel aflăm că, anul acesta, bi­blioteca elevilor de curs secundar de pe lângă Casa Şcoalelor şi a Culturii Poporului, a fost frequentat d­in cursul acestui an de 44.946 elevi, cari au cetit şi consultat 84.419 volume, 33.474 in limba română, 28.943 In alte limbi. Din an m­­ări, copii vin mai des prin biblioteci. Citifi in pag. Hi­a: Excentarea silită M­ I DOMNILOR SENATORI, domnilor Deputaţi, prin activitatea ce aţi desfăşurat in această sesiune a Corpurilor Le­giuitoare aţi intrefuit, opera de legife­rare începută in sesiunea trecută şi aţi contribuit intr o largă măsură la refacerea şi modernizarea organiza­­ţiunii noastre de sitat şi la înfăptui­rea reformelor impuse de necesităţile vitale politice şi economice ale Ţării noastre. Din punct de vedere admi­nistrativ, financia monetar, agri­col, industrial şi 3 Hilar s'au creat în bună parte nou .». cadre legale, in care Ţara noastră mărită se va în­drepta cu paşi siguni spre destinele ei istorice. DOMNILOR SENATORI, DOMNILOR DEPUTAŢI, Marea operă a stabilizării legale a monedei noastre, astăzi deplin con­solidate, trebuie confirmată şi sus­ţinută printr'o bună gospodărie a finanţelor Statului. Aţi făcut un prim pas in această direcţie prin bugetul pe 1929, care a fost echilibrat dato­rită unei aplicări chibzuite, iar prin votarea legei de finanţe pe 1930 aţi pus bazele unei technice bugetare nou. Întemeiate pe legea nouă a con­tabilităţii publice şi aţi întocmit un buget sincer, care ţine seama de exi­genţele şi de posibilităţile reale ale vieţii noastre de Stat şi tinde să li­chideze tot trecutul spre a ajunge in anii viitori la stabilirea unor bugete normale. Prin sporurile importante acordate nevoilor apărării naţionale şi Casei Generale de Pensiuni pentru norma­lzarea pensiilor, prin organizarea autonomă pe baze comerciale a în­treprinderilor cu caracter industrial ale Statului, prin centralizarea con­turilor tezaurului la Banca Naţio­nală, prin funcţionarea eficace „ fon­­olului cheltuelilor angajate la di­feritele Departamente, prin contro­­lul Curţii de Conturi, prin crearea unor direcţiuni şi servicii noui ca aceea a mişcării generale a fonduri­lor şi a bugetului, prin ameliorarea metodelor şi selecţionarea persona­lului de perceperea impozitelor, s a asigurat o bună executare a bugetu­lui ce aţi votat şi o sănătoasă îndru­mare a finanţelor noastre publice, care va fi un element de ridicare a creditului nostru în afară. In fine, prin legile de caracter fis­cal şi prin introducerea unui nou regim al alcoolului, s'au introdus a­­meliorări reale din punct de vedere technic şi s'au făcut progrese sim­ţite pentru stabilirea unei repartiţii mai echitabile a impozitelor directe şi indirecte şi obţinerea sincerităţii fiscale in aşezarea şi perceperea dă­rilor. DOMNILOR SENATORI, DOMNILOR DEPUTAŢI, Aţi continuat opera începută de însănătoşire a finanţelor noastre publice, prin legile pe care le-aţi votat pentru întregirea şi îmbună­tăţirea utilajului nostru economic in domeniul agricol, industrial şi comercial. La legile deja votate in sesiunea trecută, prin care aţi stabilit ca­drele legale ale creditului ipotecar, aţi organizat cooperaţia şi învăţă­mântul agricol şi aţi creat un nou regim pentru terenurile inundabile şi pescăriile Statului, aţi adăugai îr­ sesiunea aceasta lăzile pentru administrarea pădurilor, pentru plantarea terenurilor degradate, pentru plantarea drumurilor pu­blice, a păşunilor, a hotarilor şi lo­curilor publice, legea pentru reor­ganizarea Casei Rurale, legea silo­zurilor şi legea pentru organizarea Camerelor de Agricultură, legea care interzice plantarea hibrizilor şi aceea care dă preferinţă la nouile împroprietăriri invalizilor, vădu­velor şi orfanilor de răsboi, volun­tarilor, întemniţaţilor de răsboi şi celor decoraţi cu Virtutea­ Mili­tară. IN FELUL ACESTA ATI DAT ŢĂRI POSIBILITATEA LE­GALA DE A-ŞI CREA CREDI­TUL AGRICOL PE TERMEN LUNG ŞI PE TERMEN SCURT, DE CARE EA ARE O NEVOE VITALA; aţi introdus metodele şi formele de organizare noul co­respunzătoare exigenţelor reale ale economiei noastre naţionale şi ATI PUS BAZELE UNUI REGIM AGRAR INTR’O TARA AGRI­COLA CA A NOASTRA. împre­jurările mondiale mai favorabile vor îngădui, desigur, ţării noastre sa culeagă, într’un viitor apropiat, roadele unei legiferări corespun­zătoare structurii şi nevoilor ei economice­ DOMNILOR SENATORI, DOMNILOR DEPUTAŢI, Pentru asigurarea echilibrului e­­conomic al ţării o atenţiune deose­bită treb­ue­ acordată exportului nostru..Menţinerea unei balanţe de conturi favorabile, mai ales într-o epocă, în care nevoile refacerii noa­stre ne vor obliga să facem un larg apel; la capitalurile străine, ne impune ca o necesitate vitală in­tensificarea exportului nostru. De aceea aţi răspuns unor ne­voi imperioase ale economiei noa­stre naţionale prin creiarea Institu­tului Naţional de Export, prin parti­ciparea ţării noastre la târgul in­ternaţional de mostre din Milano, prin legea pentru organizarea ex­portului de ouă şi a sindicatelor de export de animale, prin creditele votate pentru înzestrarea silozuri­lor de la Constanţa şi dela Brăila cu instalaţiunile electro-mecanice necesare. Pe baza noului tarif vamal votat de Adunările Legiuitoare, s'au putut duce tratative, cari, pe lângă câteva aranjamente comerciale provizorii, au dus la încheierea celei dintâi con­­venţiuni comerciale cu Italia, pe ca­re aţi ratificat-o de curând şi acum in urmă s-a încheiat şi convenţia comercială cu Polonia. Faţă de nouile tendinţe de pro­tecţionism agrar ale politicii co­merciale a unora dintre marile state industriale, prin legea pentru încheierea acordurilor comerciale aţi dat Guvernului posibilitatea apere interesele agriculturii stre. Prin legea energiei plectat ciclul nouii ler­­mice, începută prin­cializării şi lege­rea pentru­­ gazului , desvol­vă­cutului şi apropierii mai strânse ,a­ popoarelor pentru marea operă de colaborare internaţională a viito­rului apropiat. Prin semnarea a­­cestor acorduri s’a făcut posibilă răspândirea ideilor de cooperare europeană, cuprinse în memoran­dul d-lui Briand, privitor la proee-,­tul de organizare federală a Eu-' ropei, pe care, ca în toate ţările dornice de o pace trainică şi de o­ aşezare economică prosperă, opi­nia noastră publică şi reprezen­tanţii ei îl vor privi de­sigur cu o activă şi binevoitoare simpatie. DOMNILOR SENATORI, DOMNILOR DEPUTAŢI, In intensa activitate legislativă ce aţi desfăşurat iubita noastră arma­tă a fost obiectul celei mai vii preo­cupări ale reprezentanţilor naţiunii. Prin legea organizării armatei, prin legea recrutării, prin legea Îna­intărilor in armată şi prin legea spionajului, votate în sesiunea ac­tuală, aţi pus temeliile legale ale unei organizări moderne a oştirii noastre- Legea poziţiei ofiţerilor, le­gea pensiilor şi legea cadrelor puse de acord cu cerinţele vremii şi cu nevoile esenţiale ale oştirii, vor tre­bui să întregească într’un viitor apropiat această legiferare şi să dea glorioasei noastre armate un statut legal, complet şi potrivit cu nevoile apărării naţionale­ Modernizată astfel prin legi, care ţin seamă de cerinţele timpului, în­zestrată cu mijloacele technice need­oare, Jalnica noastră armată, con­ştientă de înalta şi nobila ei misiu­ne, va fi in măsură să corespundă pe deplin marilor ei îndatoriri de păstrătoare a tradiţiilor de glorie onoitis â’s neam-tlpi şi de apă­­,e ui a ntegritijfi niului nostru naţional. DOMNILOR ! DOMNILP' Deşi' au ni“ închiderea conurilor Legiuitoare L VOISLAV MARINCOVic Avem de două zile printre noi ,­ oaspete şi prieten pe d. Voislav Marincovici, una din cele mai re­­iefate personalităţi din regatul iu­goslav. Vizita ministrului de externe al regatului vecin ne bucură, cunos­­cându-i sentimentele de dragoste şi curată prietenie, ce poartă ţă­­rei noastre. înfocat naţionalist, apărător li­ber al ideilor democratice şi de li­bertate, d. Marincovici a crescut şi a trăit în aceste idei, încă din timpul când obţinea la Paris ca distincţie, doctoratul in drept şi in ştiinţele politice. înapoiat în mica Serbie, in 1901, actualul ministru de externe al Ju­­goslaviei a intrat în serviciul sta­tului unde munca sa statornică, devotamentul şi priceperea l-au im­pus repede printre cei cari au con­stituit marea pleiadă de bărbaţi de stat cari au contribuit la formarea Jugoslaviei. In 1906 Voislav Ma­­rincovici intră în viaţa politică de­putat, ales al districtului Pojare­­vatz, şi de la această dată şi până acum, d-sa a figurat mereu în par­lamentul regatului vecin. De un sfert de veac, ministrul de externe al Iugoslaviei contribue aşa­dar cu luminile sale, la opera legislativă a statului său. Priceperea sa juridică i’a impus ca prim delegat al Serbiei la con­ferința financiară din Paris din 1913 in care s’a discutat lichidarea datoriilor din războiul balcanic. Chipul superior în care s’a achi­tat de Însărcinarea atât de grea pe care o primise din partea guver­nului sârb de atunci, a îndreptăţit alegerea sa ca delegat al guver­nului iugoslav in conferinţa inter­aliată din Paris din 1916. La 1914, atunci când Austria prin contele Berchto­d, făcea to­tul pentru deslănui­rea războiului mondial, prezenta In guvern a d-lui Marincovici s’a afirmat nece­­ sară şi d-sa a intrat ca reprezen­tant al partidului liberal in cabine­tul Pasici, ca ministru al economiei naţionale. Activitatea desfăşurată de d. Marincovici atunci, sa aşezat în linia întâia a oamenilor politici din Serbia. In 1915, in plin război, survine moartea marelui savant sârb Sto­­an Novacovici. Partidul liberal a­­ego în locul acestuia, la șefia par­­idului, pe d. Marincovici ca va­ca cea mai reală și reprezen­­ativă a acestui partid. In 1917, d. Marincovici demisionează din par­tid. De la acea dată, d. Marincovici nu mai este considerat ca om de partid, şi rolul său in viaţa publică a ţării sale ia o altă amploare. D-sa ia parte foarte activă la elaborarea declaratiunii dela Corfu — Noembrie 1918 — intră in cabi­netul de coaliţie prezidat de de­functul Pasici, din care demisio­nează apoi in Decembrie acelaş an pentru a da pa* politică mar** preună c*' Pribic democ. mare pe până atm. Dela Dec la Iunie 1922 demnitatea de in care timp d-s electorală existent un caracter pur democratic. Ia apoi parte foarte activă la creiarea blocului opoziţionist, după care în cabinetul Bavidovici primește conducerea ministerului de externe. -­­ ■ Ca succesori la acest departa­ment, d. Marincovici are rând pe rând pe d. Nincici și Periei, iar în urma pactului de la Tiraca din 1927 d. Marincovici devine iarăși ministru de externe al Iugoslaviei, demnitate pe care o ocupă și azi. * Iată personalitatea oaspetelui de a cărui prezenţă se bucură azi România. Presa mondială a avut să se o­­cupe pe larg cu alte prilejuri de o­­pera desfăşurată la ministerul de externe iugoslav de către d. Ma­­rincovici şi Mica Antantă, are toate motivele să vadă în d-sa, pe unul din cei mai devotat­ apărători ai intereselor ei. Vizita ministrului de externe al regatului vecin, va fi desigur utilă închegării tot mai tari a prieteniei româno-iugoslave. Şi este de sperat că toate ches­tiunile privitoare la relaţiunile din­tre noi şi statul vecin, pe cari d. Marincovici le va trata la noi, vor fi soluţionate potrivit intereselor celor două ţări amice, oaspetele nostru găsind la d. G. G. Miro­­nescu, ministru de Externe al Ro­mâniei, spiritul amical şi expe­rienţa politică chibzuită, care bătă­toreşte calea tuturor înţelegerilor amicale reciproce. . noa .»anspor­­- una din cele . ale noastre. ~OR SENATORI, ,NILOR DEPUTAŢI, l egiferarea de ordin social des^ tinatâ a ridica nivelul de viaţă al funcţionarilor şi muncitorilor şi a asigura ţării o mai bună stare sa­nitară a fost una din preocupările .de ^căpetenie ale acestor corpuri "legiuitoare. Prin legea Casei Autonome pen­tru ocrotirea şi ajutorarea persona­lului căilor ferate, prin legea pentru înfiinţarea unei Case Autonome a Construcţiilor, aţi contribuit la ri­dicarea a două mari instituţiuni de progres social, prin legea pentru protecţia­ muncii indigene aţi luat măsuri favorabile muncitorimii noa­stre, iar prin noua lege sanitară, inspirată de doctrine şi metode moderne, aţi pregătit terenul, pe care se vor desvolta mai puter­nice şi mai sănătoase, generaţiile tinere, nouile energii creatoare ale neamului nostru. DOMNILOR SENATORI, DOMNILOR DEPUTAŢI, Prin ratificarea acordurilor de la Fraga asupra reparaţiunilor ger­mane şi a acordurilor de la Haga şi Paris asupra reparaţiunilor orien­tale, aţi contribuit la desăvârşirea unui din cele mai importante acte ale vieţii internaţionale din ultimii zece ani, căci prin aceste acorduri, s’a ajuns nu numai la soluţiuni de­finitive in ce priveşte clauzele fi­nanciare ale tratatelor satisfăcă­toare pentru toţ;: r' -'iarii acor­durilor, dar s’a .creat .o atmosferă de­ destindere şi de solidaritate in- I ternaţior­ală, prielnică uitării tre­.port agriculturii aa nouei recol­­t se anunţă exce­­, guvernul a luat o se de măsuri de mare mportănţă pentru agri­cultură. Dacă chestiunea echili­­­bmlui bugetar îl privea­ză, de libertatea de a face tot ce gândeşte că ar fi spre binele a­gr­­est­at­urii, guvernul s'a hotărît to­­tuş sâ sacrifice câteva sute de milioane, pentru ca să poată reduce în ma­re măsură toacele de ex-, port. In acelaş timp a ce­rut şi a obţinut ca şi De­­gist autonomă a căilor fe­rate să reducă din taxe­le de transport pentru cereale. In felul acesta nu nu­mai că cerealele noastre degrevate de câteva mii de lei de vagon, îşi vor mări puterea de concu­renţă pe pieţele externe, dar vor deveni o cultură rentabilă pentru agricul­tori. Producătorii vor realiza diferenţa şie taxe atât asupra cerealelor vândute la export cât şi asup­ra acelora date în consumul interior. Alături de cele câteva importante operaţiuni fi­nanciare cu capitalul străin, reducerea taxelor de export şi de transport fie cereale, constitue acte de reală stimulare a ac­tivităţii economice şi tot deodată o drastică, des­­minţire celor ce voiau să susţină că guvernul na­­ţional-ţărănesc ar neglija aplicarea programului său. Actele de care vor­bim fac parte din acel program şi ele vor trebui să aducă însănătoşirea şi desvoltarea economiei naţionale.

Next