Dreptatea, septembrie 1930 (Anul 4, nr. 869-893)

1930-09-01 / nr. 869

.. M­ARI REDUCERI Stofe birftat&sfi $1 de mmk FURNIZORUL CURTII REGALE ORGHIDAR STRADA PANZARI11 Bucurasti I „T03BALCQ“ veritabil de­sene alese Lei lit­ m. Expedient In provincie prin posti cu ramburs bei 22 m. Americă bună și rezistentă rR; ijC m. Zefir natural i|R| 00 cu desene garantate r nj nn m. Anaarscâ su­liy uO perioară If r­s rift ®. Zefir garantat I Lui □II la spălat foarte B recomandabil f.j nn m. Ssfon Creț su- JjHj Ou perior specialitate rtrt m. Oxford engle­­□□ zesc culori garan-Le, tate lui OO m. Indian fin ve- IjPI .Ii­ ritabil pentru rufă- Ubl tie 100 cm ni Q m- Pânză de ceai JUI 0 * ceaiuri fără apret tei 25 m. SiFUN nescrobit și re-­ zistent la spălat toi iei ii Inu inoi iwmiii i u„ u./CfttaBnxani « QC m, Penai și stam- 00 buri cu desene pt Rochii, garantat la spălat_______ tel 39 m. Crepoane englezești cu desene, culori garantate m. indian superior lat 110 c. m­. m. Sifon extra fin at SO cm. m. pânză naturală fără apiet lat ILI cm m. Zefir de cămăși englezesc, desene moderne 44 lat AP m. Sifon toile de 1.U “fil menage extra, p. len. ■ - gerie și trusouri m. Oradei p. lengerie bărbătească, lat 80 cm, toi32 m. Lenul francez A. C. B. cu desene garantat la spălat tei 55 m. CREToanE p. Rochii, desene artis­­tisc culori garantate 69 m. Opal şi March! tel 70 zet extra fin p. rufă­rie, culori garantate m. Tei*« Tarara francez p. rufăne dife­rite culori tel 75 tei 75 Stofă fantezie p. Rochi, lăţime dublă Popim ptr. cămăşi bărbăteşti cu desene garantat la spălat tel 78 m. Pânză de cear­ceaf, pract rezistent lat 155 cm. rni OH CréP* Ceorgatte lini OU francez de ață uni, dif. culon, lat. 100 cm r­ai m. Pânză de cear jiHj lull ceaiuri practică re?, lat 200 cm m. Pânză de cear­ceafuri superioară lăt'me 220 cm. m. Rasa lân­ăă curată lat 1000 cm. calitate şi preţ extrem de favorabile I • ■ *— lu I m. Olandă veri­tabilă lăţime 20 cm Ei 320 mătase, culori di­ferite CASA AUTONOMA PENTRU OCROTIREA SI AJUTORAREA PERSONALULI C. F. R. Publicaţiile In ziua de Marti 16 Septembrie 1930 orele 11. la Direcţiunea Casei Autonome pentru Ocrotirea şi A­­jutorarea personalului C. F. R. din str. Barbu Catargiu No. 18, Bucu­reşti, se va tine licitaţie publică pentru lucrările de instalaţii electri­ce la pav. noi şi tip. 16 din Paşcani. Dosarul lucrării, cu măsurătoa­rea, devizul, planurile, cartele de sarcini şi condiţiile generale se pot consulta şi orice informaţiuni se pot lua în fiecare zi de lucru între orele 11—13 la Direcţiunea Tech­­nică, la adresa de mai sus. Ad- No. 35870 din 930 August 20. PREFECTURA JUDEŢULUI DOLJ Serviciul Financiar Publicaţiune Se aduce la cunoştinţa amatorilor că în ziua de 18 octombrie 1930 ora 11 a. m., se va ţine la Palatul Admi­nistrativ din Craiova, licitaţie publi­că cu oferte scrise şi închise şi fără drept,de supra oferte, pentru pavarea cu calupuri de granit de „Turcoaia sau de bazalt natural de „Racoş” tăiate la maşină in valoarea de pe de­viz de lei 11.000.000­­Oferte condiţionate nu se primesc. Proectul, devizul şi caetul de sar­cini se pot vedea în orice zi de lucru în orele de biurou, la cancelaria Serv. Financiar al administraţiei jud. Dolj. Plata acestei lucrări se face din bugetul judeţului pe anii 1930 şi 1931. Concurenţii ca sa fie admişi la li­citaţie, trebue să prezinte comisiunei de­ţinerea licitaţiei, odată cu ofertele şi o garanţie de 5 la sută de valoa­rea lucrărei în numerar sau în efecte garantate de Stat, cum şi dovezi prin care să se constate că au mai execu­tat asemenea lucrări. Dispoziţiile art. 88—110 din legea Contabilităţei Publice şi condiţiunile generale de întreprinderi al lucrărilor publice, sunt aplicabile şi acestei li­­citaţiuni. Prefect, Indescifrabil. Şeful Serv. Financiar, Indescifrabil. 18780, din 1930, Aug. 28. MINISTERUL JUSTIŢIEI Direcţiunea judiciară D. Iacob Leon (prin botez Ioan) Schwarz născ. la 18 Iunie 1875 in Timişoara, domiciliat în Galaţi, str. Gamulea No. 28, a făcut cerere acestui Minister de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de Schwarz în acela de Savery spre a se numi Iacob Leon (prin botez Ioan) Savery. D. Em­anoil E. Văduva, născut la 7 Noembrie 1899 în com. Broș­­teni, jud. Gorj, domiciliat în Tg.­­Jiu, Bulev. I. C. Brătianu , a fă­cut cerere acestui minister de a fi autorizat să schim­be numele său patronimic de Văduva în acela de Mihăileanu, spre a se numi Ema­­noil Mihăileanu. * Ministerul publică aceasta, con­form art. 9 din legea asupra nume­lui, spre ştiinţa acelora cari ar voi să facă opoziţiune în termenul pre­văzut de aliniatul II al zisului ar­ticol. TEATRE TEATRUL NATIONAL: Casandra. TEATRUL VENTURA: Şoarecele de Biserică’ TEATRUL REGINA MARIA: Dicta­torul, de Jules Romains. GRADINA CĂRĂBUŞ: revista „Enavy Cărăbuş". PARCUL OTETELIŞANU: „Viteazul înnotător”, comedie în 3 acte de Arnold şi Bach. GRADINA NEPTUN: „So luăm de la Început’’ cu Greta Pop, G­­res­­tian, Niculescu Buzău. TEATRUL ELITE: Dai un ban dar TEATRUL NOU: Zusser Bucher cu Irving Jacobsohn şi Mae Schoen­­feld. GRADINA VICTORIA (fost Mar­coni) talentatul şi răsfăţatul actor N. Vulpescu joacă in comedia muzi­cală ..423"­TEATRUL JIGNITA: artistul ameri­can I. Arco cu ansamblu său, joa­că astăzi „Mişcă pungaş’’. CINEMATOGRAFE CINEMA REGAL : închis pentru re­novare CINEMA FEM1NA: „Jeamné” cu Coolen Moore. CINEMA CAPITOL: Ziua nunţii, film vorbitor. CINEMA „VOX”: Au Bonheur des Dames (La paradisul Femeilor) film sonor francez, după romanul lui Emil Zola cu drăgălaşa ve­detă Dita Parlo. La sfârşit o co­medie cântată. CINEMA B­VARD PALACE: „Mesa­­giul Morţii’’ film sonor. CINEMA CORSO: „Două inimi In­­tr'un vals”. CINEMA SELECT : închis pentru re­­novare. CINEMA LIPSCANI: Trădarea, cu Lya de Putti şi Lars Hanson. Tru­pa de reviste Juvenal. GRADINA CINEMA BOGACIU: „Gö­­sta Berling’’ cu Lars Hanson şi Gre­ta Garbo­ CINEMA MARIA: „Amantul de car­ton" şi trupa rusă „Liliacul’’. SALA FRANKLIN: „Dansatorul Doa­mnei’’. SALA EPISCOPIEI: „Prinţ şi Ban­dit”. CINEMA ATENEUL GOLESCU: „Cir­cul” cu Charlie Chaplin şi o com­plecta­re. GRADINA DOROBANŢILOR: Şar­­pele cu Greta Garbo şi o comedie­ CINEMA TERRA: Premieră. Pe drumul morţii, cu Bernard Goethe şi Câinele Rin-Tin-Tin. O come­die şi Compania de reviste M' Bruno. CINEMA DICHIU: „Drumul ertărei’’. CINEMA MARCONI: Volga, Volga, cu cor, o comedie şi artişti. CINEMA REX: „Carnea diabolică" şi Malec navigator GRADINA CINEMA VOLTA BUZEŞTI „Arena Însângerată’’, film sonor cu Rudolphe Valentino şi Nita Naldi şi o complectare sonoră. GRADINA ŞI SALA Cinam­a GLORIA: Lil Dapover în „Vraja Parisului O comedia in 2 acte şi »Max sa în­­■oară’’ cu buna Roland de la*sv. aaao APA MINERALA NATURALA FRANCEZA VICHY CELESTINS Gută' Inîabet-Artritism EE1M SNA. ACIDUL URIC SOCIETATEA COLINE­LA—BUCUREŞTI PENTRU CONSTRUIREA de LOCUINŢE EFTINE Piaţa Rosetti No. 7 colt B-dul domniţei No. 1 pentru a satisface cererile dori­orilor de a cumpăra locuin­te eftroe. SOCIETATEA A CONSTRUIT la anul acesta IN MAI MULTE CARTIERE un număr mai mare de locuinţe da diferite modele, pe cari le ţin la dispoziţia amatorilor, cu înlesniri de plată şi în rate lunare. Preţul total al locuinţelor AVAND SOBE ŞI INSTALAŢII DE APA, CANAL ȘI LUMINA ELECTRICA, INCLUSIV RACORDURILE CURE­­TEAUA COMUNALA, TROTUARE ÎMPREJURUL CASELOR, IMPPEJ­­MCÎRE etc., variază după model DELA 200.098 Iei până la 750.000 lei. Orice informatiuni şi lămuriri se pot avea la Secretariatul şi Servi­ciul Arhitectură al Societăţii, la orice zi de lucru intre orele 9—13 şi 16—19 DURERILE de cap nevralgii, gripă, rheumatom se vindecă numai prin AN TiN£ VRALGIC Dr. NANU.MUCSEL în cutii originale­ conţinând 2 bulina şi numai cu semnătura doctorului. Spectacole 1 DHEITA-BEA Congresul internaţional de criminologie dela Praga cum priveşte d. dr. Eduard Beneş crima şi pe­deapsa cu moartea ca profesor de sociologie. — D. Beneş adept al realismului critic Interesul celei de a doua şedinţe plenare a congresului internaţional al penaliştilor dela Praga, s’a con­centrat în jurul strălucitei confe­rinţe a d-lui Beneş, care a venit la acest congres nu în calitate de mi­nistru, ci ca profesor de sociologie, care se interesează cu problemele de criminologie în legătură cu che­stiunile sociologiei. D. dr. Beneş, după ce a salutat congresul, a spus între altele că problema crimei şi pedepsei a fost profund cercetată de o serie de savanţi, cari au creat chiar şi câte­va şcoli, ca de o pildă şcoala cla­sică şi neoclasică. In ultimul timp insă a adus o nouă lumină în în­treaga problemă şcoala italiană aşa zisă antropologică, precum şi şcoala sociologică. D. dr. Beneş, care este un adept al şcoalei realismului critic, con­sideră ca necesar să facă o sinteză a acestor două şcoli, care iau în consideraţie atât individualitatea criminalului, cât şi influenţele so­ciale, culturale, economice şi poli­tice. Sociologia modernă ajunge in aceste chestiuni la următoarele con­cluzii: 1. In acţiunea politică împotriva criminologiei e necesar a se recu­noaşte in primul rând responsabili­tatea individuală a criminalului. 2) Deoarece pe lângă componentele individuale se află aci şi compo­­nete sociale, nu se poate măsura pedeapsa în mod mecanic după mă­sura responsabilităţii şi a stabili astfel mărimea şi severitatea pe­depsei, ci e necesar a se da pe­deapsa în raport cu mărimea peri­colului care ameninţă societatea prin activitatea criminalului. 3) Le­­giutorii trebue să organizeze cele mai felurite mijloace de apărare socială împotriva criminalităţii, a­­dică atât prin mijloacele unei sim­ple pedepsiri a crimei, cât şi prin mijloacele preventive de apărare şi asigurare şi mijloacele prevenţiunii generale sociale şi morale, care tre­bue să aibă ca ţintă ca să nu se a­­jungă pe cât posibil la crime. 4) Este misiunea judecătorilor şi apoi misiunea directorilor de închi­sori şi în general ai instituţiilor pe­nale, de a aplica aceste mijloace în aşa fel ca dedeapsa să fie indi­vidualizată. 5) Activitatea, judecătorului este mult mai dificilă decât cea a legiui­torului, care este mai mult, sau mai puţin teoretică şi de aceia crimino­­logia modernă stărue tot mai mult ca judecătorii şi directorii de în­chisori să fie într’adevăr la înălţi­mea misiunii lor. D. dr. Beneş trece apoi la anu­mite fenomene accentuate de drep­tul modern şi sociologia modernă şi adaugă observaţiunile sale. S’a afirmat că civilizaţia modernă ca desvoltarea şi rafinarea ei, a con­tribuit la creşterea criminalităţii. Statistica a arătat că în special criminalitatea femeilor şi a tinere­tului s’a mărit considerabil în ul­timul timp. D. Beneş afirmă că cri­minalitatea generală s’a mărit în urma războiului şi a neliniştilor postbelice politice, sociale şi eco­nomice. Sociologia modernă confir­mă aceste fapte. In afară de moti­vele de caracter psihic, ca de exem­plu creşterea incontestabilă a sen­sibilităţii omului cultural modern şi influenţa crescândă a pasiunii în viaţa spirituală a omului actual, ceea ce contribue la adâncirea în­clinaţiei spre crimă a unelor cate­gorii speciale, mai există pricini so­ciale, care duc la creşterea crimi­­naltăţii. Societatea modernă, statul mo­dern devine un organism tot mai complicat şi intervine tot mai mult în viaţa indivizilor. Desvoltarea societăţii aduce cu sine şi o înmul­ţire a formelor crimei. Există o tendinţă generală de a se crede că civilizaţia şi desvoltarea culturii moderne va aduce cu sine umani­­tarzarea pedepselor şi a închisori­lor. Aceasta e un adevăr inconte­stabil. Şi aci iarăşi sociologii şi penaliştii accentuează că umanita­­rizarea se manifestă prin aceia că deoparte pedeapsa se individuali­zează şi pe de alta se iau măsuri preventive împotriva crimei prin desvoltarea educaţiei şi alte mij­loace asemănătoare. Se mai cere ca în timpul pedepsirii să ia în ve­dere faptul că arestantul va trebui reîntors pe urmă la o viaţă cins­tită. In ce priveşte însă chestiunea înlăturării diferitelor pedepse, ca de ex. pedeapsa cu moartea, acea­stă chestiune nu se prezintă de loc simplă. Ea este în primul rând o chestiune morală, religioasă, sau metafizică şi aparţine foarte puţin, sau aproape de loc, ştiinţei pure. In orice caz ambele fenomene so­ciale menţionate, desvoltarea cul­turii moderne deoparte şi creşterea criminalităţii ca un fenomen ce în­soţeşte această desvoltare, de alta, nu pot adu­ce vreo slăbire generală a apă­rării sociale împotriva crimei. Din punctul de vedere pur socio­logic, a modera treptat măsurile pentru suprimarea crimei,­înseam­nă aducerea acestei măsuri în ra­port corespunzător cu desvoltarea treptată în umanitarizarea a însăşi societăţii, fără a se cădea a priori sub influenţa unei sau alteia din te­oriile il­ozofice sau metafizice. După acest punct de vedere ar tre­bui să se conducă în primul rând şi legiuitorii. ÎNCHIDEREA CONGRESULUI PRAGA, 30 (Rador). — Congre­­su internațional penitenciar a fost declarat azi închis. Viitorul congres se va ţine la Ber­lin, în cursul anului 1935. Absolvenţii şcoalelor de ucenici fac un an armata Ministerul instrucţiunei a inter­venit pe lângă ministerul armatei să reducă serviciul militar al uce­nicilor la un an, ca să îndemne ast­fel pe absolvenţii şcoalelor primare să sa­cn­i­fic­hi şcoal­ile de ucenici. Ministerul armatei a aprobat a­­cum ca toţi absolvenţii şcoalelor de ucenici cari au şeapte ani de şcola­ritate să fie însumaţi în condiţiu­­­nile articolului 53 din legea recru­tării. Absolvenţii gimnaziului nu se pot înscrie in şcolile normale Ministerul instrucţiunei a luat dispoziţia ca anul acesta să nu se mai admită nici-o altă înscriere la şcoalele normale decât în clasa I-a. Astfel absolvenţii gimnaziului nu se mai pot înscrie în clasa V nor­mală ca în anii trecuţi­Dispoziţia este după câte se pare provizorie. Ea e menită să stăvi­lească pentru anul acesta afluenţa de înscrişi la şcolile normale. Numiri în Consiliile de adminis­traţie ale Teatrelor Naţionale şi Operelor Române Au fost numiţi în consiliul de ad­ministraţie al Regiei Autonome a Teatrului Naţional şi al Operei Ro­mâne din Cluj d-nii. dr. Emil Ha­­ţiegan, advocat, ca reprezentant al ministerului Muncii, Sănătăţii şi O­­crotirilor Sociale; A. Bena, directo­rul conservatorului de muzică şi artă dramatică din Cluj, pentru ca­tegoria prevăzută la art. 11, litera g, conform prevederii aliniatului 3 al articolului citat; dr. I. Niţescu, profesor universitar, ca personali­tate culturală, prevăzută la art. 11, litera i, dr. Aurel Tarţia), administra­tor financiar, ca delegat al ministe­rului de Finanţe; Zaharia Bârsan, ca reprezentant al Societăţii auto­rilor dramatici români; Nicolae Di­­mitriu­ şi Traian Gavrilescu, ca re­prezentanţi ai personalului artis­tic; Sextil Puşcariu, ca reprezen­tant al Academiei Române­­. Au fost numiţi membrii în consi­liul de administraţie al Regiei Au­tonome a Teatrului Naţional din Iaşi; D. Demostene Botez, advocat, ca reprezentant al ministerului Muncii, Sănătăţii şi Ocrotirilor Sociale; I. Iordan, profesor universitar, ca per­sonalitate culturală, prevăzută la art. 11 litera i; D. Florescu Ilie, ad­ministrator financiar, ca reprezen­tant al ministerului de Finanţe; Al. O. Teodoreanu, autor dramatic, ca reprezentant al Societăţii autorilor dramatici români; d-nii: I. C. Da­mira şi A. Ghiţescu ca reprezen­tanţi ai personalului artistic; M. Sa­doveanu, om de litere, ca repre­zentant al Academiei Române; Hui­dei Constantin, diplomat al şcoalei superioare de comerţ, a fost numit în postul de admnistrator­­. Au fost numiţi membri în consi­liul de aministraţie al Casei de pensii a personalului Teatrului Na­ţional şi Operele Române; D-nii G. Plopeanu, administrator al Regiei Autonome al Teatrului Naţional din Bucureşti, ca reprezen­tant al Teatrului Naţional din Bu­cureşti; G. Folescu, artist cântăreţ, ca reprezentant al Operei Române din Bucureşti; Th. Mateescu, direc­torul contabilităţii ministerului Muncii, Sănătăţii şi Ocrotirilor So­ciale; S. Ionescu, fost director ge­neral al Casei generale de pensii a Statului ca specialist în materie de pensii; Ad. Demetriad, artist pensio­nar al Teatrului Național din Bucu­rești .... . VARIETĂŢI Numărul orbilor în Ger­­man­a ajunge­a 35.000 După o ştire apărută zilele acestea în baza unui ultim recensământ, Ger­mania, afară de regiunea Saar-ului, numără 33.000 orbi, dintre cari 17400 bărbaţi. Din numărul total al orbilor 10 la sută sunt orbi din naştere, iar 12 la sută din timpul războiului. Orbirea la bărbaţi a fost pricinuită în cea mai mare parte de accidente de muncă, iar la femei în mare parte de scrofuloză. Un însemnat procent se datoreşte şi bolilor de ochi eredi­tare. Congresul savanţilor ruşi II Sofia In ziua de 14 Septembrie se va des­chide la Sofia un mare congres al sa­vanţilor ruşi cari trăesc în afara gra­niţelor Rusiei sovietice. Congresul va avea loc în sala Teatrului Naţional, unde se va juca în ajunul deschiderii congresului „Boris Gudunov’’ de Mu­sorgski. Congresul va dura o săptămână. Din Cehoslovacia se aşteaptă sosi­rea a 25 savanţi ruşi, între cari trei istorici cunoscuţi: Kizeveter, Smurlo şi Lappo, apoi profesorii Lomşakov, Zavadski, Kişenski, filozofii Losski, Lapşin şi Gessen şi naturaliştii Novi­kov şi Jigin. Producţia literară în Germania După o statistică a Bibliotecii din Lipsea, valoarea cărţilor din ultimul timp apărute în Germania, socotind câte o carte din fiecare ediţie, se ri­dică la 2(X).006 mărci, iar valoarea publicaţiilor periodice, socotită la fel, 150.000 mărci. Ediţia medie a cărţilor este de 300­ exemplare, iar cea a publicaţiilor pe­riodice 6000 exemplare. Valoarea to­tală nominală a tuturor ediţiilor se ri­dică la un miliard jumătate mărci, a­­dică la mai mult de 5o miliarde lei. delicte grave (asasinate, etc.,) se con­­stată printre femei­le la sută, printre bărbaţi numai 4 la sută. Cele mai nu­meroase sunt delictele de proprietate (furt, excrocherie, etc.), 90 la sută din delicvenţi sunt oameni lipsiţi de mijloace.. Cea mai mare parte din delicvenţi e formată din tineri în vârstă de 16—26 ani. Reorganizarea teatrului de artă din moscova •Grupul Pr^­a) BELGRAD—Ansamblul din străi­nătate al Teatrului de Artă din Mos­cova (grupul Praga va fi în curând reorganizat la Belgrad. Ansamblul se va mări considerabil, in stagiune grupul va fi format din doamnele Krizanovska, Zdanova, Greci-Leviţka, Vlasova, etc., şi din domnii Pavlov, Vyrubov, Duva-Tor­­ţov, Alekin (care a fost până acum la Reinhardt) şi Vereşciaghin. O mare importanţă are pentru acest grup şi participarea lui Michail Cehov, una din cele mai mari figuri ale teatrului rus. (CEPS). Chestiunea criminattatii în cehos­ovacia Penaliştii cehoslovaci constată, în baza datelor statistice, că criminalita­tea din Cehoslovacia este în continuă descreştere începând din anul 1922. In primii ani postbelici criminalita­tea a fost în creştere. Odată cu con­solidarea socială, economică, morală şi politică a scăzut şi criminalitatea. In ultimii ani sunt întemniţaţi în me­diu 9006 persoane, dintre care 6006 în închisori preventive. Revine un a restant la fiecare 150­0 locuitori. In Cehoslovacia se află un jum­­milion femei mai mult decât bărbaţi, în ce priveşte însă criminalitatea, femeile participă numai cu o treime din nu­mărul delictelor. Totuşi cât priveşte August viitor. i­a­d­i­o 31 AUGUST 1330 394 m. BUCUREŞTI 12 kw. 11,15: Ora copiilor: D-na Mona Ră­dulescu. 11,30: Muzică religioasă- 11.45: Lectură din „Viaţa Sfinţilor­’ 12. Orch Radio- Strauss : Copii, a­­şa o iată!, marş- Suppe: Cuvertură la opera toraică „Frumoasa Gala­­thea”. Diker: Intermezzo chinezesc. Farmer. Die Schoenbrunner. vals. O. Brunetti: Madrigal. Translateur: Con­voi de nuntă în Liliput­ 13: Plăci da gramofon 15,30: Informatiuni, bu­letin meteorologie Si ora exactă, co­ta apelor Dunăre: 13 40: Plăci de gra­m­of n- Ora caielor 1H: D Lascarov Moldovanu: De vorbă cu sătenii 18.15: D Şerban Pusan, harmonică Arii româneşti. 18.30: D- Vissarim, snoave. 17: Orch. Gr. Dînicu: Mu­zică uşoară şi românească. 18: D. Tudor Muşetescu: Led 18.15: Orch.­ţiuni, semnal orar. 15-15: D. Profesor Zander: la lutte du lieu et du mal­ 20-40: Poşta amatorilor. 21: Orch. Gr Dinicu. continuare. 19: Informa­tiuni, semnal orar- 19,15: Plăci de gramofon. Universitatea Radio. 20 40 D. I- Totu • Insula Cipru 21: Orch Radio. Flotow: Uvertura la „Martha’’. M. Bruck: Concert pentru violină (sol minor) partea II (solist d- Teodoru) Mac Douel: Suită In pădurile Ame­­ricei­ 21,30: D. Dr. Voiculescu: Lec­tură din poemul românesc „Ionică” 21,45: D-ra Valentina Creţoiu de la Opera Română, canto- Gounod: Arie din „Romeo şi Julieta ’- Kreisler: Ca­price Viennois, cu acompaniament de vioară, Flougier : Le beau rêve-A­­rii româneşti. 2215: Orch. Radio: Tschaikowsky: Chanson orientale- Ce­zar Franck: Paris Angelicus. Weber Invitaţiunea la vals. Wals Dvorak: Dans­slav No- 3. 22,45: Inform- 1 SEPTEMBRIE 1830 394 m. BUCUREŞTI 0,12 kw. 13: Plăci de gramofon. 13,30: In­formaţi­uni, bursa de cereale, bursa de efecte, cota apelor Dunării, sem­nal orar. 13,50: Plăci de gramofon. 18: Orch. Radio. Lecocq: La filia de M-me Angot; Gillet: Balerine, vals; Leoncavallo: Fantezie din opera ,,Zaza­; Haendel: Largo; Delibes: Pasul florilor din baletul ,,Naila”; Ra­meau: Rigodon din „Dardanus’; Joh Strauss: Bucuriile vieţii, vals; Beet­hoven: Rondo a capriccio- 19,10: D-na Maria Anda de la Opera Română, canto- Duparc: Chanson triste ; Saint Saens: Arie din „Samson şi Dalila’; Verdi: Arie din „Aida’’; Movilă: Doina. 19,30: D. George Costescu: Drumurile noastre şi ale lumii.­­9,45 Informaţiuni, semnal orar. 20: Plăci­­ de gramofon, (muzică românească). 2­140: D. prof. dr­ Zota: Malaria. 21: Quartet de corni : D-nii E- Chris­tache, S. Nistor, Gh Popescu și L Păunescu. Hansel: Rondino; O Franz Cântec de dragoste; Beethoven: Arie; Kucken: Pe apă; Lortzing: Maestoso; Mozart: Ave Verum­ 21.30: D. Apostol Culea: Mocanii din Dobrogea. 21.45: Muzică de cameră. Mendelsohn: Trio, în do-minor executa de d-nii Radu Mihail (pian), Cobilovici (violină), I­­Fotino (cello). 22.15: D-nii Buguianu și Constantin (harmonică și clarinet). Arii naționale 22,45: Informațiuni. Ştiri artistice Duminică 31 August Teatrul Na­ţional reprezintă pentru a doua oară piesa d-lui profesor N. Iorga „Ca­­sandra’“ cu o numeroasă distribuţie în frunte cu d-na Maria Filotti care in­terpretează rolul titular. Regia o­ere­d. C. I. Nottară. * Luni 1 Septembrie Teatrul Naţio­nal reprezintă pentru prima oară „In­­dustrie şi Comerţ” de Stephan Ka­­mare, în regia d-lui Soare Z. Soare. Rolurile principale sunt interpretate de d-nii N. Soreanu, I. Morţun, I. Sârbul, C. Stăncescu, I. Manu, Gr. Mărculescu, V. Antonescu, A. Atha­­nasescu, I. Finteşteanu, I. Pop Mar­iain, D. Grigoriu, N. Atanasiu, A. Marius, Amigdalis E. Ene, d-nele Eu­genia Zaharia, Toto Ionescu. * Teatrul Maria Ventura, va repre­zenta Duminică 31 August, matineu ora 3 p. m., „Șoarece de Biserică” cu R. Bulfinsky, G. Timică, G. Chamel, Jules Cazaban, V. Lăzărescu, Dinu Argeșel, Leny Caler, Maria Mohor. Direcţia de scenă Victor Ion Popa. Decorurile V. Feodoroff. Seara „Melo”. * La teatrul Cărăbuş se joacă în fie­care seară cu cel mai mare succes su­per revista „Bravo Cărăbuş’’ de Nic. Vlădoianiu şi N. Constantinescu cu întreg ansamblul companiei. De re­marcat apariţiile d-lui Tănase, în Rio Rita, Spirică Limbă rea, cupletul Eu nu tac. * La teatrul Nou din Calea Văcă­reşti 34 are loc astă seară ultimul spectacol cu Zisser Bucher în care rolurile principale sunt deţinute de Irwing Iacobsohn şi Mae Schoenfeld. Luni 1 Septembrie are loc o nouă premieră. sar Examenul de limba română al Învăţătorilor minoritari din Basarabia CHIŞINAU, 29. — In zilele de 25, 26 şi 27 August a. c., s’au ţinut în oraşul nostru examenele de lim­ba română ale învăţătorilor mino­ritari dela şcoalele primare parti­culare şi confesionale din întreaga Basarabie. Au fost înscrişi pentru aceste exa­mene 87 de candidaţi, dintre cari s-au prezentat numai 49. Au reuşit la examen numai 40 candidaţi. Comisiunea de examinare a fost compusă din d-nii: Gh. Teodoru, inspector şcolar, ca preşedinte şi I. Cioabă şi Pozumschi, institutori, ca membrii. Examinarea a constat în două probe: una scrisă la limba română şi a doua orală din: limba română, istoria românilor, geografia ţării şi dreptul. Potrivit dispoziţiilor tranzitorii din legea învăţământului primar, a­­cesta este ultimul examen al învă­ţătorilor minoritari. Acei învăţători care nu s’au pre­zentat la acest examen, nu vor mai avea dreptul să funcţioneze în în­văţământ cu începerea noului an şcolar. Totuşi, acei cari până la deschiderea noului an şcolar vor motiva prin inspectoratele şcolare de care depind, conform legei, ab­­­senţa lor dela examene vor fi men­ţinuţi în învăţământ, urmând ca pe baza unui curs de limba română ce va avea loc în Decembrie 1930, să fie admişi la un examen similar din

Next