Dreptatea, septembrie 1930 (Anul 4, nr. 869-893)
1930-09-01 / nr. 869
.. MARI REDUCERI Stofe birftat&sfi $1 de mmk FURNIZORUL CURTII REGALE ORGHIDAR STRADA PANZARI11 Bucurasti I „T03BALCQ“ veritabil desene alese Lei lit m. Expedient In provincie prin posti cu ramburs bei 22 m. Americă bună și rezistentă rR; ijC m. Zefir natural i|R| 00 cu desene garantate r nj nn m. Anaarscâ suliy uO perioară If rs rift ®. Zefir garantat I Lui □II la spălat foarte B recomandabil f.j nn m. Ssfon Creț su- JjHj Ou perior specialitate rtrt m. Oxford engle□□ zesc culori garan-Le, tate lui OO m. Indian fin ve- IjPI .Ii ritabil pentru rufă- Ubl tie 100 cm ni Q m- Pânză de ceai JUI 0 * ceaiuri fără apret tei 25 m. SiFUN nescrobit și re- zistent la spălat toi iei ii Inu inoi iwmiii i u„ u./CfttaBnxani « QC m, Penai și stam- 00 buri cu desene pt Rochii, garantat la spălat_______ tel 39 m. Crepoane englezești cu desene, culori garantate m. indian superior lat 110 c. m. m. Sifon extra fin at SO cm. m. pânză naturală fără apiet lat ILI cm m. Zefir de cămăși englezesc, desene moderne 44 lat AP m. Sifon toile de 1.U “fil menage extra, p. len. ■ - gerie și trusouri m. Oradei p. lengerie bărbătească, lat 80 cm, toi32 m. Lenul francez A. C. B. cu desene garantat la spălat tei 55 m. CREToanE p. Rochii, desene artistisc culori garantate 69 m. Opal şi March! tel 70 zet extra fin p. rufărie, culori garantate m. Tei*« Tarara francez p. rufăne diferite culori tel 75 tei 75 Stofă fantezie p. Rochi, lăţime dublă Popim ptr. cămăşi bărbăteşti cu desene garantat la spălat tel 78 m. Pânză de cearceaf, pract rezistent lat 155 cm. rni OH CréP* Ceorgatte lini OU francez de ață uni, dif. culon, lat. 100 cm rai m. Pânză de cear jiHj lull ceaiuri practică re?, lat 200 cm m. Pânză de cearceafuri superioară lăt'me 220 cm. m. Rasa lânăă curată lat 1000 cm. calitate şi preţ extrem de favorabile I • ■ *— lu I m. Olandă veritabilă lăţime 20 cm Ei 320 mătase, culori diferite CASA AUTONOMA PENTRU OCROTIREA SI AJUTORAREA PERSONALULI C. F. R. Publicaţiile In ziua de Marti 16 Septembrie 1930 orele 11. la Direcţiunea Casei Autonome pentru Ocrotirea şi Ajutorarea personalului C. F. R. din str. Barbu Catargiu No. 18, Bucureşti, se va tine licitaţie publică pentru lucrările de instalaţii electrice la pav. noi şi tip. 16 din Paşcani. Dosarul lucrării, cu măsurătoarea, devizul, planurile, cartele de sarcini şi condiţiile generale se pot consulta şi orice informaţiuni se pot lua în fiecare zi de lucru între orele 11—13 la Direcţiunea Technică, la adresa de mai sus. Ad- No. 35870 din 930 August 20. PREFECTURA JUDEŢULUI DOLJ Serviciul Financiar Publicaţiune Se aduce la cunoştinţa amatorilor că în ziua de 18 octombrie 1930 ora 11 a. m., se va ţine la Palatul Administrativ din Craiova, licitaţie publică cu oferte scrise şi închise şi fără drept,de supra oferte, pentru pavarea cu calupuri de granit de „Turcoaia sau de bazalt natural de „Racoş” tăiate la maşină in valoarea de pe deviz de lei 11.000.000Oferte condiţionate nu se primesc. Proectul, devizul şi caetul de sarcini se pot vedea în orice zi de lucru în orele de biurou, la cancelaria Serv. Financiar al administraţiei jud. Dolj. Plata acestei lucrări se face din bugetul judeţului pe anii 1930 şi 1931. Concurenţii ca sa fie admişi la licitaţie, trebue să prezinte comisiunei deţinerea licitaţiei, odată cu ofertele şi o garanţie de 5 la sută de valoarea lucrărei în numerar sau în efecte garantate de Stat, cum şi dovezi prin care să se constate că au mai executat asemenea lucrări. Dispoziţiile art. 88—110 din legea Contabilităţei Publice şi condiţiunile generale de întreprinderi al lucrărilor publice, sunt aplicabile şi acestei licitaţiuni. Prefect, Indescifrabil. Şeful Serv. Financiar, Indescifrabil. 18780, din 1930, Aug. 28. MINISTERUL JUSTIŢIEI Direcţiunea judiciară D. Iacob Leon (prin botez Ioan) Schwarz născ. la 18 Iunie 1875 in Timişoara, domiciliat în Galaţi, str. Gamulea No. 28, a făcut cerere acestui Minister de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de Schwarz în acela de Savery spre a se numi Iacob Leon (prin botez Ioan) Savery. D. Emanoil E. Văduva, născut la 7 Noembrie 1899 în com. Broșteni, jud. Gorj, domiciliat în Tg.Jiu, Bulev. I. C. Brătianu , a făcut cerere acestui minister de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de Văduva în acela de Mihăileanu, spre a se numi Emanoil Mihăileanu. * Ministerul publică aceasta, conform art. 9 din legea asupra numelui, spre ştiinţa acelora cari ar voi să facă opoziţiune în termenul prevăzut de aliniatul II al zisului articol. TEATRE TEATRUL NATIONAL: Casandra. TEATRUL VENTURA: Şoarecele de Biserică’ TEATRUL REGINA MARIA: Dictatorul, de Jules Romains. GRADINA CĂRĂBUŞ: revista „Enavy Cărăbuş". PARCUL OTETELIŞANU: „Viteazul înnotător”, comedie în 3 acte de Arnold şi Bach. GRADINA NEPTUN: „So luăm de la Început’’ cu Greta Pop, Grestian, Niculescu Buzău. TEATRUL ELITE: Dai un ban dar TEATRUL NOU: Zusser Bucher cu Irving Jacobsohn şi Mae Schoenfeld. GRADINA VICTORIA (fost Marconi) talentatul şi răsfăţatul actor N. Vulpescu joacă in comedia muzicală ..423"TEATRUL JIGNITA: artistul american I. Arco cu ansamblu său, joacă astăzi „Mişcă pungaş’’. CINEMATOGRAFE CINEMA REGAL : închis pentru renovare CINEMA FEM1NA: „Jeamné” cu Coolen Moore. CINEMA CAPITOL: Ziua nunţii, film vorbitor. CINEMA „VOX”: Au Bonheur des Dames (La paradisul Femeilor) film sonor francez, după romanul lui Emil Zola cu drăgălaşa vedetă Dita Parlo. La sfârşit o comedie cântată. CINEMA BVARD PALACE: „Mesagiul Morţii’’ film sonor. CINEMA CORSO: „Două inimi Intr'un vals”. CINEMA SELECT : închis pentru renovare. CINEMA LIPSCANI: Trădarea, cu Lya de Putti şi Lars Hanson. Trupa de reviste Juvenal. GRADINA CINEMA BOGACIU: „Gösta Berling’’ cu Lars Hanson şi Greta Garbo CINEMA MARIA: „Amantul de carton" şi trupa rusă „Liliacul’’. SALA FRANKLIN: „Dansatorul Doamnei’’. SALA EPISCOPIEI: „Prinţ şi Bandit”. CINEMA ATENEUL GOLESCU: „Circul” cu Charlie Chaplin şi o complectare. GRADINA DOROBANŢILOR: Şarpele cu Greta Garbo şi o comedie CINEMA TERRA: Premieră. Pe drumul morţii, cu Bernard Goethe şi Câinele Rin-Tin-Tin. O comedie şi Compania de reviste M' Bruno. CINEMA DICHIU: „Drumul ertărei’’. CINEMA MARCONI: Volga, Volga, cu cor, o comedie şi artişti. CINEMA REX: „Carnea diabolică" şi Malec navigator GRADINA CINEMA VOLTA BUZEŞTI „Arena Însângerată’’, film sonor cu Rudolphe Valentino şi Nita Naldi şi o complectare sonoră. GRADINA ŞI SALA Cinama GLORIA: Lil Dapover în „Vraja Parisului O comedia in 2 acte şi »Max sa în■oară’’ cu buna Roland de la*sv. aaao APA MINERALA NATURALA FRANCEZA VICHY CELESTINS Gută' Inîabet-Artritism EE1M SNA. ACIDUL URIC SOCIETATEA COLINELA—BUCUREŞTI PENTRU CONSTRUIREA de LOCUINŢE EFTINE Piaţa Rosetti No. 7 colt B-dul domniţei No. 1 pentru a satisface cererile doriorilor de a cumpăra locuinte eftroe. SOCIETATEA A CONSTRUIT la anul acesta IN MAI MULTE CARTIERE un număr mai mare de locuinţe da diferite modele, pe cari le ţin la dispoziţia amatorilor, cu înlesniri de plată şi în rate lunare. Preţul total al locuinţelor AVAND SOBE ŞI INSTALAŢII DE APA, CANAL ȘI LUMINA ELECTRICA, INCLUSIV RACORDURILE CURETEAUA COMUNALA, TROTUARE ÎMPREJURUL CASELOR, IMPPEJMCÎRE etc., variază după model DELA 200.098 Iei până la 750.000 lei. Orice informatiuni şi lămuriri se pot avea la Secretariatul şi Serviciul Arhitectură al Societăţii, la orice zi de lucru intre orele 9—13 şi 16—19 DURERILE de cap nevralgii, gripă, rheumatom se vindecă numai prin AN TiN£ VRALGIC Dr. NANU.MUCSEL în cutii originale conţinând 2 bulina şi numai cu semnătura doctorului. Spectacole 1 DHEITA-BEA Congresul internaţional de criminologie dela Praga cum priveşte d. dr. Eduard Beneş crima şi pedeapsa cu moartea ca profesor de sociologie. — D. Beneş adept al realismului critic Interesul celei de a doua şedinţe plenare a congresului internaţional al penaliştilor dela Praga, s’a concentrat în jurul strălucitei conferinţe a d-lui Beneş, care a venit la acest congres nu în calitate de ministru, ci ca profesor de sociologie, care se interesează cu problemele de criminologie în legătură cu chestiunile sociologiei. D. dr. Beneş, după ce a salutat congresul, a spus între altele că problema crimei şi pedepsei a fost profund cercetată de o serie de savanţi, cari au creat chiar şi câteva şcoli, ca de o pildă şcoala clasică şi neoclasică. In ultimul timp insă a adus o nouă lumină în întreaga problemă şcoala italiană aşa zisă antropologică, precum şi şcoala sociologică. D. dr. Beneş, care este un adept al şcoalei realismului critic, consideră ca necesar să facă o sinteză a acestor două şcoli, care iau în consideraţie atât individualitatea criminalului, cât şi influenţele sociale, culturale, economice şi politice. Sociologia modernă ajunge in aceste chestiuni la următoarele concluzii: 1. In acţiunea politică împotriva criminologiei e necesar a se recunoaşte in primul rând responsabilitatea individuală a criminalului. 2) Deoarece pe lângă componentele individuale se află aci şi componete sociale, nu se poate măsura pedeapsa în mod mecanic după măsura responsabilităţii şi a stabili astfel mărimea şi severitatea pedepsei, ci e necesar a se da pedeapsa în raport cu mărimea pericolului care ameninţă societatea prin activitatea criminalului. 3) Legiutorii trebue să organizeze cele mai felurite mijloace de apărare socială împotriva criminalităţii, adică atât prin mijloacele unei simple pedepsiri a crimei, cât şi prin mijloacele preventive de apărare şi asigurare şi mijloacele prevenţiunii generale sociale şi morale, care trebue să aibă ca ţintă ca să nu se ajungă pe cât posibil la crime. 4) Este misiunea judecătorilor şi apoi misiunea directorilor de închisori şi în general ai instituţiilor penale, de a aplica aceste mijloace în aşa fel ca dedeapsa să fie individualizată. 5) Activitatea, judecătorului este mult mai dificilă decât cea a legiuitorului, care este mai mult, sau mai puţin teoretică şi de aceia criminologia modernă stărue tot mai mult ca judecătorii şi directorii de închisori să fie într’adevăr la înălţimea misiunii lor. D. dr. Beneş trece apoi la anumite fenomene accentuate de dreptul modern şi sociologia modernă şi adaugă observaţiunile sale. S’a afirmat că civilizaţia modernă ca desvoltarea şi rafinarea ei, a contribuit la creşterea criminalităţii. Statistica a arătat că în special criminalitatea femeilor şi a tineretului s’a mărit considerabil în ultimul timp. D. Beneş afirmă că criminalitatea generală s’a mărit în urma războiului şi a neliniştilor postbelice politice, sociale şi economice. Sociologia modernă confirmă aceste fapte. In afară de motivele de caracter psihic, ca de exemplu creşterea incontestabilă a sensibilităţii omului cultural modern şi influenţa crescândă a pasiunii în viaţa spirituală a omului actual, ceea ce contribue la adâncirea înclinaţiei spre crimă a unelor categorii speciale, mai există pricini sociale, care duc la creşterea criminaltăţii. Societatea modernă, statul modern devine un organism tot mai complicat şi intervine tot mai mult în viaţa indivizilor. Desvoltarea societăţii aduce cu sine şi o înmulţire a formelor crimei. Există o tendinţă generală de a se crede că civilizaţia şi desvoltarea culturii moderne va aduce cu sine umanitarzarea pedepselor şi a închisorilor. Aceasta e un adevăr incontestabil. Şi aci iarăşi sociologii şi penaliştii accentuează că umanitarizarea se manifestă prin aceia că deoparte pedeapsa se individualizează şi pe de alta se iau măsuri preventive împotriva crimei prin desvoltarea educaţiei şi alte mijloace asemănătoare. Se mai cere ca în timpul pedepsirii să ia în vedere faptul că arestantul va trebui reîntors pe urmă la o viaţă cinstită. In ce priveşte însă chestiunea înlăturării diferitelor pedepse, ca de ex. pedeapsa cu moartea, această chestiune nu se prezintă de loc simplă. Ea este în primul rând o chestiune morală, religioasă, sau metafizică şi aparţine foarte puţin, sau aproape de loc, ştiinţei pure. In orice caz ambele fenomene sociale menţionate, desvoltarea culturii moderne deoparte şi creşterea criminalităţii ca un fenomen ce însoţeşte această desvoltare, de alta, nu pot aduce vreo slăbire generală a apărării sociale împotriva crimei. Din punctul de vedere pur sociologic, a modera treptat măsurile pentru suprimarea crimei,înseamnă aducerea acestei măsuri în raport corespunzător cu desvoltarea treptată în umanitarizarea a însăşi societăţii, fără a se cădea a priori sub influenţa unei sau alteia din teoriile ilozofice sau metafizice. După acest punct de vedere ar trebui să se conducă în primul rând şi legiuitorii. ÎNCHIDEREA CONGRESULUI PRAGA, 30 (Rador). — Congresu internațional penitenciar a fost declarat azi închis. Viitorul congres se va ţine la Berlin, în cursul anului 1935. Absolvenţii şcoalelor de ucenici fac un an armata Ministerul instrucţiunei a intervenit pe lângă ministerul armatei să reducă serviciul militar al ucenicilor la un an, ca să îndemne astfel pe absolvenţii şcoalelor primare să sacnifichi şcoalile de ucenici. Ministerul armatei a aprobat acum ca toţi absolvenţii şcoalelor de ucenici cari au şeapte ani de şcolaritate să fie însumaţi în condiţiunile articolului 53 din legea recrutării. Absolvenţii gimnaziului nu se pot înscrie in şcolile normale Ministerul instrucţiunei a luat dispoziţia ca anul acesta să nu se mai admită nici-o altă înscriere la şcoalele normale decât în clasa I-a. Astfel absolvenţii gimnaziului nu se mai pot înscrie în clasa V normală ca în anii trecuţiDispoziţia este după câte se pare provizorie. Ea e menită să stăvilească pentru anul acesta afluenţa de înscrişi la şcolile normale. Numiri în Consiliile de administraţie ale Teatrelor Naţionale şi Operelor Române Au fost numiţi în consiliul de administraţie al Regiei Autonome a Teatrului Naţional şi al Operei Române din Cluj d-nii. dr. Emil Haţiegan, advocat, ca reprezentant al ministerului Muncii, Sănătăţii şi Ocrotirilor Sociale; A. Bena, directorul conservatorului de muzică şi artă dramatică din Cluj, pentru categoria prevăzută la art. 11, litera g, conform prevederii aliniatului 3 al articolului citat; dr. I. Niţescu, profesor universitar, ca personalitate culturală, prevăzută la art. 11, litera i, dr. Aurel Tarţia), administrator financiar, ca delegat al ministerului de Finanţe; Zaharia Bârsan, ca reprezentant al Societăţii autorilor dramatici români; Nicolae Dimitriu şi Traian Gavrilescu, ca reprezentanţi ai personalului artistic; Sextil Puşcariu, ca reprezentant al Academiei Române. Au fost numiţi membrii în consiliul de administraţie al Regiei Autonome a Teatrului Naţional din Iaşi; D. Demostene Botez, advocat, ca reprezentant al ministerului Muncii, Sănătăţii şi Ocrotirilor Sociale; I. Iordan, profesor universitar, ca personalitate culturală, prevăzută la art. 11 litera i; D. Florescu Ilie, administrator financiar, ca reprezentant al ministerului de Finanţe; Al. O. Teodoreanu, autor dramatic, ca reprezentant al Societăţii autorilor dramatici români; d-nii: I. C. Damira şi A. Ghiţescu ca reprezentanţi ai personalului artistic; M. Sadoveanu, om de litere, ca reprezentant al Academiei Române; Huidei Constantin, diplomat al şcoalei superioare de comerţ, a fost numit în postul de admnistrator. Au fost numiţi membri în consiliul de aministraţie al Casei de pensii a personalului Teatrului Naţional şi Operele Române; D-nii G. Plopeanu, administrator al Regiei Autonome al Teatrului Naţional din Bucureşti, ca reprezentant al Teatrului Naţional din Bucureşti; G. Folescu, artist cântăreţ, ca reprezentant al Operei Române din Bucureşti; Th. Mateescu, directorul contabilităţii ministerului Muncii, Sănătăţii şi Ocrotirilor Sociale; S. Ionescu, fost director general al Casei generale de pensii a Statului ca specialist în materie de pensii; Ad. Demetriad, artist pensionar al Teatrului Național din București .... . VARIETĂŢI Numărul orbilor în Germana ajungea 35.000 După o ştire apărută zilele acestea în baza unui ultim recensământ, Germania, afară de regiunea Saar-ului, numără 33.000 orbi, dintre cari 17400 bărbaţi. Din numărul total al orbilor 10 la sută sunt orbi din naştere, iar 12 la sută din timpul războiului. Orbirea la bărbaţi a fost pricinuită în cea mai mare parte de accidente de muncă, iar la femei în mare parte de scrofuloză. Un însemnat procent se datoreşte şi bolilor de ochi ereditare. Congresul savanţilor ruşi II Sofia In ziua de 14 Septembrie se va deschide la Sofia un mare congres al savanţilor ruşi cari trăesc în afara graniţelor Rusiei sovietice. Congresul va avea loc în sala Teatrului Naţional, unde se va juca în ajunul deschiderii congresului „Boris Gudunov’’ de Musorgski. Congresul va dura o săptămână. Din Cehoslovacia se aşteaptă sosirea a 25 savanţi ruşi, între cari trei istorici cunoscuţi: Kizeveter, Smurlo şi Lappo, apoi profesorii Lomşakov, Zavadski, Kişenski, filozofii Losski, Lapşin şi Gessen şi naturaliştii Novikov şi Jigin. Producţia literară în Germania După o statistică a Bibliotecii din Lipsea, valoarea cărţilor din ultimul timp apărute în Germania, socotind câte o carte din fiecare ediţie, se ridică la 2(X).006 mărci, iar valoarea publicaţiilor periodice, socotită la fel, 150.000 mărci. Ediţia medie a cărţilor este de 300 exemplare, iar cea a publicaţiilor periodice 6000 exemplare. Valoarea totală nominală a tuturor ediţiilor se ridică la un miliard jumătate mărci, adică la mai mult de 5o miliarde lei. delicte grave (asasinate, etc.,) se constată printre femeile la sută, printre bărbaţi numai 4 la sută. Cele mai numeroase sunt delictele de proprietate (furt, excrocherie, etc.), 90 la sută din delicvenţi sunt oameni lipsiţi de mijloace.. Cea mai mare parte din delicvenţi e formată din tineri în vârstă de 16—26 ani. Reorganizarea teatrului de artă din moscova •Grupul Pr^a) BELGRAD—Ansamblul din străinătate al Teatrului de Artă din Moscova (grupul Praga va fi în curând reorganizat la Belgrad. Ansamblul se va mări considerabil, in stagiune grupul va fi format din doamnele Krizanovska, Zdanova, Greci-Leviţka, Vlasova, etc., şi din domnii Pavlov, Vyrubov, Duva-Torţov, Alekin (care a fost până acum la Reinhardt) şi Vereşciaghin. O mare importanţă are pentru acest grup şi participarea lui Michail Cehov, una din cele mai mari figuri ale teatrului rus. (CEPS). Chestiunea criminattatii în cehosovacia Penaliştii cehoslovaci constată, în baza datelor statistice, că criminalitatea din Cehoslovacia este în continuă descreştere începând din anul 1922. In primii ani postbelici criminalitatea a fost în creştere. Odată cu consolidarea socială, economică, morală şi politică a scăzut şi criminalitatea. In ultimii ani sunt întemniţaţi în mediu 9006 persoane, dintre care 6006 în închisori preventive. Revine un a restant la fiecare 1500 locuitori. In Cehoslovacia se află un jummilion femei mai mult decât bărbaţi, în ce priveşte însă criminalitatea, femeile participă numai cu o treime din numărul delictelor. Totuşi cât priveşte August viitor. iadio 31 AUGUST 1330 394 m. BUCUREŞTI 12 kw. 11,15: Ora copiilor: D-na Mona Rădulescu. 11,30: Muzică religioasă- 11.45: Lectură din „Viaţa Sfinţilor’ 12. Orch Radio- Strauss : Copii, aşa o iată!, marş- Suppe: Cuvertură la opera toraică „Frumoasa Galathea”. Diker: Intermezzo chinezesc. Farmer. Die Schoenbrunner. vals. O. Brunetti: Madrigal. Translateur: Convoi de nuntă în Liliput 13: Plăci da gramofon 15,30: Informatiuni, buletin meteorologie Si ora exactă, cota apelor Dunăre: 13 40: Plăci de gramof n- Ora caielor 1H: D Lascarov Moldovanu: De vorbă cu sătenii 18.15: D Şerban Pusan, harmonică Arii româneşti. 18.30: D- Vissarim, snoave. 17: Orch. Gr. Dînicu: Muzică uşoară şi românească. 18: D. Tudor Muşetescu: Led 18.15: Orch.ţiuni, semnal orar. 15-15: D. Profesor Zander: la lutte du lieu et du mal 20-40: Poşta amatorilor. 21: Orch. Gr Dinicu. continuare. 19: Informatiuni, semnal orar- 19,15: Plăci de gramofon. Universitatea Radio. 20 40 D. I- Totu • Insula Cipru 21: Orch Radio. Flotow: Uvertura la „Martha’’. M. Bruck: Concert pentru violină (sol minor) partea II (solist d- Teodoru) Mac Douel: Suită In pădurile Americei 21,30: D. Dr. Voiculescu: Lectură din poemul românesc „Ionică” 21,45: D-ra Valentina Creţoiu de la Opera Română, canto- Gounod: Arie din „Romeo şi Julieta ’- Kreisler: Caprice Viennois, cu acompaniament de vioară, Flougier : Le beau rêve-Arii româneşti. 2215: Orch. Radio: Tschaikowsky: Chanson orientale- Cezar Franck: Paris Angelicus. Weber Invitaţiunea la vals. Wals Dvorak: Dansslav No- 3. 22,45: Inform- 1 SEPTEMBRIE 1830 394 m. BUCUREŞTI 0,12 kw. 13: Plăci de gramofon. 13,30: Informaţiuni, bursa de cereale, bursa de efecte, cota apelor Dunării, semnal orar. 13,50: Plăci de gramofon. 18: Orch. Radio. Lecocq: La filia de M-me Angot; Gillet: Balerine, vals; Leoncavallo: Fantezie din opera ,,Zaza; Haendel: Largo; Delibes: Pasul florilor din baletul ,,Naila”; Rameau: Rigodon din „Dardanus’; Joh Strauss: Bucuriile vieţii, vals; Beethoven: Rondo a capriccio- 19,10: D-na Maria Anda de la Opera Română, canto- Duparc: Chanson triste ; Saint Saens: Arie din „Samson şi Dalila’; Verdi: Arie din „Aida’’; Movilă: Doina. 19,30: D. George Costescu: Drumurile noastre şi ale lumii.9,45 Informaţiuni, semnal orar. 20: Plăci de gramofon, (muzică românească). 2140: D. prof. dr Zota: Malaria. 21: Quartet de corni : D-nii E- Christache, S. Nistor, Gh Popescu și L Păunescu. Hansel: Rondino; O Franz Cântec de dragoste; Beethoven: Arie; Kucken: Pe apă; Lortzing: Maestoso; Mozart: Ave Verum 21.30: D. Apostol Culea: Mocanii din Dobrogea. 21.45: Muzică de cameră. Mendelsohn: Trio, în do-minor executa de d-nii Radu Mihail (pian), Cobilovici (violină), IFotino (cello). 22.15: D-nii Buguianu și Constantin (harmonică și clarinet). Arii naționale 22,45: Informațiuni. Ştiri artistice Duminică 31 August Teatrul Naţional reprezintă pentru a doua oară piesa d-lui profesor N. Iorga „Casandra’“ cu o numeroasă distribuţie în frunte cu d-na Maria Filotti care interpretează rolul titular. Regia oered. C. I. Nottară. * Luni 1 Septembrie Teatrul Naţional reprezintă pentru prima oară „Industrie şi Comerţ” de Stephan Kamare, în regia d-lui Soare Z. Soare. Rolurile principale sunt interpretate de d-nii N. Soreanu, I. Morţun, I. Sârbul, C. Stăncescu, I. Manu, Gr. Mărculescu, V. Antonescu, A. Athanasescu, I. Finteşteanu, I. Pop Mariain, D. Grigoriu, N. Atanasiu, A. Marius, Amigdalis E. Ene, d-nele Eugenia Zaharia, Toto Ionescu. * Teatrul Maria Ventura, va reprezenta Duminică 31 August, matineu ora 3 p. m., „Șoarece de Biserică” cu R. Bulfinsky, G. Timică, G. Chamel, Jules Cazaban, V. Lăzărescu, Dinu Argeșel, Leny Caler, Maria Mohor. Direcţia de scenă Victor Ion Popa. Decorurile V. Feodoroff. Seara „Melo”. * La teatrul Cărăbuş se joacă în fiecare seară cu cel mai mare succes super revista „Bravo Cărăbuş’’ de Nic. Vlădoianiu şi N. Constantinescu cu întreg ansamblul companiei. De remarcat apariţiile d-lui Tănase, în Rio Rita, Spirică Limbă rea, cupletul Eu nu tac. * La teatrul Nou din Calea Văcăreşti 34 are loc astă seară ultimul spectacol cu Zisser Bucher în care rolurile principale sunt deţinute de Irwing Iacobsohn şi Mae Schoenfeld. Luni 1 Septembrie are loc o nouă premieră. sar Examenul de limba română al Învăţătorilor minoritari din Basarabia CHIŞINAU, 29. — In zilele de 25, 26 şi 27 August a. c., s’au ţinut în oraşul nostru examenele de limba română ale învăţătorilor minoritari dela şcoalele primare particulare şi confesionale din întreaga Basarabie. Au fost înscrişi pentru aceste examene 87 de candidaţi, dintre cari s-au prezentat numai 49. Au reuşit la examen numai 40 candidaţi. Comisiunea de examinare a fost compusă din d-nii: Gh. Teodoru, inspector şcolar, ca preşedinte şi I. Cioabă şi Pozumschi, institutori, ca membrii. Examinarea a constat în două probe: una scrisă la limba română şi a doua orală din: limba română, istoria românilor, geografia ţării şi dreptul. Potrivit dispoziţiilor tranzitorii din legea învăţământului primar, acesta este ultimul examen al învăţătorilor minoritari. Acei învăţători care nu s’au prezentat la acest examen, nu vor mai avea dreptul să funcţioneze în învăţământ cu începerea noului an şcolar. Totuşi, acei cari până la deschiderea noului an şcolar vor motiva prin inspectoratele şcolare de care depind, conform legei, absenţa lor dela examene vor fi menţinuţi în învăţământ, urmând ca pe baza unui curs de limba română ce va avea loc în Decembrie 1930, să fie admişi la un examen similar din