Dreptatea, iunie 1931 (Anul 5, nr. 1093-1117)

1931-06-01 / nr. 1093

' ÉH ISVOARELE STATULUI FRANCEZ VICHY CELESTINS Diabet'Artritism VICHY Grande-GRILLE VICHY HOFITAL si de intestinului INDISCUTABIL PÂINEAHERDAN DURERILE de cap, nevralgii, gripă, rheumatisnt se vindecă numai prin 4 ANTINEVRALGIC Dr. NANU.MUSCEL In ontii originale, conţinând 2 bulinei­­i numai cu semnătura doctorului» 1 ’MINISTERUL­ MUNCII, SĂNĂTĂŢII ŞI OCROTIRILOR SOCIALE Direcţiunea muncii ÎNŞTIINŢARE cu privire la revizuirea anuale a situaţiei supuşilor străini Ministerul Muncii aduce la Cunoş­tinţă că în cursul lunei iunie a. c. va face revizuirea anuală a situaţiei su­puşilor străini cari se află în ţară. La această revizuire sunt obligaţi să se prezinte toţi supuşii străini că­rora le expiră termenul de şedere în România pe ziua de 1 iunie cor., fie că sunt salariaţi sau patroni, fie că-şi exercită profesiunea sub orice altă formă sau orice alt motiv de rămânere în ţară ar avea. Supuşii străini cari îşi exercită profesiunea pe cont propriu, vor face cererea personal­ui vor anexa la ce­rere: libretul de exercitarea profesiu­nii, biletul de liberă petrecere, certi­ficat de înscrierea firmei la tribunal și dovadă de plata impozitului comer­cial sau industrial pe primul semestru al anului 1931. Pentru cei cari se găsesc în ser­viciul altor persoane sau întreprinderi, cererile vor fi făcute numai de către patronii lor şi la cerere se vor anexa: livretul de exercitarea profesiei, biletul de liberă petrecere şi dovadă de plata dărilor pe primul semestru al anului 1931. Salariaţii străini, cari în momentul revizuirii se găsesc fără angajament, vor face singuri cererea şi vor anexa: livretul de profesie, biletul de liberă petrecere şi dovada de plata impozitului pe primul semestru al anului 1931. Supuşii străini, cari nu se găsesc în vreuna din categoriile de mai sus, vor face singuri cererile şi vor anexa: bi­letul de liberă petrecere şi dovadă de plata impozitului pe primul semestru al anului 1931. In cerere vor arăta situaţia lor şi motivul rămânerii în ţară. Cererile şi actele astfel întocmite se vor depune între 10—20 Iunie cor, la poliţia din capitala judeţului res­pectiv. Pentru supuşii străini din Mediaş, cererile şi actele se vor depune la co­misariatul de poliţie al oraşului. Pentru cei din Bucureşti, cererile vor fi depuse la comisariatele d de po­liţie respective. Pentru cei din judeţul Ilfov, cererile vor fi depuse la prefectura judeţului. La depunerea cererilor şi actelor pentru revizuire, organele indicate pen­tru primirea actelor vor elibera depu­nătorilor adeverinţe cu termen de va­labilitate 1 Septembrie 1931. Aceste adeverinţe vor servi supuşilor străini pentru şedere în ţară pe timpul căt va dura revizuirea. După revizuire, actele se vor res­titui prin organele de poliţie sau pre­ţurile în raza cărora domiciliază supuşii străini. Cei cari nu se vor conforma dis­­poziţiunilor de mai sus vor suferi ri­gorile legii pentru proteguirea muncii indigene. CORPUL PORTĂREILOR Tribunalul Ilfov Publicaţiune No. 40063 1931 luna Maiu ziua 15. ^ In baza adresei No. 12811 1931, a­­filb. Ilfov s. II com. se publică spre cunoştinţa generală că în ziua de 5 Iunie 1931, dela ora 12 din zi înainte, se va vinde la licitaţie publică în corn. Buturugeni jud. Ilfov averea mo­bilă urmărită a d. Ion I. Alecu care se compune din una vacă neagră cu lapte și altele anume specificate în procesul-verbal de urmărire, spre des­păgubirea credit Ecaterina Vericeanu. Şeful Portăreilor, Indescifrabil Secretar, Carabela E CEA MAI BUNĂ Expoziţia „Frăţiei Sf. Ciprian“ Frăţia «Sf. Ciprian» de la biserica «Zlătari» aduce la cunoştinţă că deschiderea bazarului pentru înfi­inţarea unui azil, are loc Duminică 31 Mai 1931, orele 12 a. m. în loca­lul «Fundaţiunei universitare Ca­­rol I» şi roagă pe toţi credincioşii să-l viziteze. ­ MUNICIPIUL BUCUREȘTI PRIMĂRIA SECTORULUI IV, VERDE Serviciul administrativ Pubicaţiune In ziua de 17 luna Iunie, la orele 10 din zi se va ţine licitaţiune publică prin oferte închise în localul comunal sala de licitaţiuni, pentru închirierea compartimentului No. 8 din interiorul halei dr. Botescu cu destinaţiunea care se va cere şi aproba. închirierea ur­mează a se face pe timp de la apro­bare şi până la 31 Decembrie 1932. Chiria Iniţială este de 10.000 (zece mii) lei anual. Garanţia de admitere la licitaţie e de 10 la sută din valoarea ofertei. Orice informaţiuni se dau la serviciul administrativ în zilele de lu­cru între orele 10 juni.—12 juni. Supra-oferte nu sunt admise. In­­chiriereea se face în conformitate cu condiţiunile generale pentru închirie­rea bunurilor comunale aprobate de Consiliul Comunal în şedinţa dela 28 Ianuarie 1887. Amatorii spre a fi admişi la con­curenţă se vor prezenta în arătata zi şi oră preparaţi cu garanţii conform menţionatelor condiţiuni. Art. 88—110 din legea asupra con­tabilităţii publice sunt aplicabile aceste licitaţiuni. Primar, (ss) C. Algia, nedescifrabil Şeful serv. ad-d­v­. , nedescifrabil (ss) George Buzdugan No. 9922/2939 R. 931 1931 luna Mai 26.­­ 2269. Romanul românesc în Polonia In editura­ «Wydowniet Literae ko-Naukowego», din Cracovia, a părut romanul «Pădurea spânzura­ţilor» de Liviu Rebreanu. Traducerea, care este remarca­bilă, se datoreşte d-lui profesor dr. Stanislaw Lukasik. Spectacole STRANDUL KISSELEFF: Plajă de nisip. Ceai şi dineu dansant. TEATRE REGINA MARIA: Topaze. CENTURA: matineu şi seara: Bal­tazar. NAŢIONAL: matineu Nunta lui Figtro; seara: Hamlet. CĂRĂBUŞ: AUoî Radio, Cărăbuş CINEMATOGRAFE VOX: Speranţe spulberate cu Lil Dagover, Igo Sym şi Felix Bres­­sart SELECT şi BULEVARD :PALA­­CE: Serenada primei iubiri cu Lucie English, Grett Theimer, etc. TRIANON: Dragoste din poruncă cu Hans Junkerman, Olga Tschecho­­wa, Tala Birell. CAPITOL: Rango (din viaţa ziare­lor sălbatece) şi Nopţi de patimi cu Marguerite Moreno. FEMINA: Jeanine cu Collen Moore. REGAL: Luminile oraşului cu Char­lie Chaplin. CORSO: Vulpea argintie cu Rin Tin-Tin. RAHOVA: Cântecul dragostei cu Gustav Frölich, Renate Muller şi Vulturul Cenuşiu­, cu Charles Ro­gers. OMNIA: Tandreţea cu Marcelle Chantal şi o complectare. TERRA: Domniţa vagabonzilor cu Betty Balfour şi trupa Scannon. MODEL: Umbre albe cu Monte Blue, Mr. Nu cu Lon Chaney şi artişti. MARNA: Automatul dragostei şi artistul Sylvester Schaffer. MARCONI: Cum se cuceresc bărba­ţii cu Alice White, Doris Dawson şi complectare. VOLTA BUZEŞTI: Regele şmeche­rilor cu George Milton. REX: Două suflete cu Gustav Frö­lich şi o complectare. A. R. P. A. (Sala Episcopiei): Pe căi greşite cu Brigitte Helm. AMERICAN: Trei băeţi şi o ferici­re cu Lilian Harvey, Willy Fritsch. A. R. P. A. (Sala Franklin): Cum iu­­beşte o vieneză cu Werner Ruete­rer. ROMA: Maciste în infern şi Eroul zăpezilor cu Rin-Tin-Tin şi trupa Bruno. ATENEUL OBOR: Prizoniera şi o comedie. MACEDONIA TEI: Călăreţul în­tunericului Don Doglas şi o co­medie. sma Cheta de Rosali Ajutorarea tuberculoşilor D. dr. D. Irimescu a lansat un apel prindă întreaga familia. Mizeria este a­ pentru cheta de Rusalii, nu ajutorarea, tuberculoşilor din care extragem urmă­toarele : In toţi anii repetăm la Rusalii apelul pentru contribuţia publicului în folosul bolnavilor cari zac în mizerie şi lipsuri şi de soarta cărora nu se preocupă a­­proape nimeni. Am ales zilele acestea in care cei vechi serbau cu bucuria in su­­flete sosirea verei cu belşugul din hol­de, ca zile simbolice ca să venim să aducem o mângâiere pentru cei pe cari splendoarea lor îi găseşte mohorâţi din cauza suferinţelor şi durerilor în care se sbat. Mai mult de­cât ori şi când, a­­jutorul acesta e necesar în vremea de cumplită criză economică şi financiară pe care o traversăm. Tocmai din cauza acestei crize, tuberculoza e în spor con­tinuu mai cu deosebire la cei săraci cari nu au nici o putinţă să-i reziste cu trupul lor istovit de muncă şi în depri­marea şi sinciumul sufletesc în care se află. Sunt grade in nenorociri şi unele din ele culminează în tragedii sfâşietoare. Calvarul tuberculoşilor e un lung su­pliciu. Pe dramul de suferinţe el îşi poartă crucea şi sfârşesc prin a cădea doborâţi sub povara ei. Ţintuiţi pe pa­tul de suferinţă — când îl au şi pe acesta şi nu mor în stradă , drama îşi desfăşoară atunci ultimul act. Cei cari au pătruns în locuinţele de mize­rie, în cari cei mai mulţi din tuber­culos­ îşi sfârşesc zilele, s’au cutremu­rat de această dramă. Fără aer, fără lu­mină, pe cele câte­va scânduri premer­gătoare coşciugului, care ţin loc de pat, între accese de tuse şi spasme de du­rere, tuberculosul agonizează. Intr’o promiscuitate îngrozitoare, femeia, co­pii stau îngrămădiţi în jurul lui. Toate condiţiile sunt întrunite ca boala să cu­ dusă la ultima limită. Cel care a fost sprijinul ei nu o mai poate ajuta cu nimic şi a devenit din contră o sarcină pentru ea. Deprimarea fizică ş­i morală îi interiorizează pe toţi ca rezistenţă şi îi face să cadă aproape fatal victimele boale. In infernul acesta de suferinţe şi du­rere, să facem să pătrundă o raza lumină şi să aducem nădejdea unor zile mai bune susţinând şi ajutând pe cei cari sac acolo. Ajutorul acesta e o da­torie de elementară umanitate şi el im­pune şi dintr’un sentiment de solidari­tate socială. Boala rezultă de cele mai multe ori ori din cauza împrejurărilor vitrege ale mediului social pentru care bolna­vul nu e de loc vinovat. Atelierele, uzi­nele, fabricile, biurourile în care lu­crează, cu igiena lor de cele mai multe ori deplorabilă le-au dat toate ocaziile să se molipsească. E o îndatorire care ar trebui să se impună ca societatea care i-a îmbolnăvit să-i şi cânte şi să le ofere un adăpost în sanatorii şi spi­tale bine ţinute.­­ Ceea ce cerem în aceste zile luminoase de Rusalii, în care natura triumfă pre­tutindeni în holdele care anunţă un rod bogat, în aerul îmbălsămat de miresme­le florilor, când femeile frumoase apar în toată plenitudinea graţiei lor şi co­pii sănătoşi sunt mai sprinteni şi vioi de­cât oricând, aşa în­cât totul e a­­cord şi armonie, e să nu lăsăm să con­tinue contrastul violent al unor prea mari dureri care alterează această ar­monie. Cu suflet bun şi gând curat să ne dăm obolul pentru tuberculoşi ca o zi, o clină măcar să simtă şi ei că nu sunt s­findonaţi şi că găsesc inimi în­ţelegătoare pentru suferinţele lor. învi­oraţi, speranţe noui ar încolţi în ei. «P­R­E­P­T­A­T­E 1o Teroarea din Dâmboviţa continua Un preot atacat în centrul oraşului. Bă­tăuşii fac ravagii la Târgovişte şi Pucioasa TÂRGOVIŞTE. Am vorbit în nu­mărul nostru de ori despre cazul preotului­­ Popescu din Mărceşti, fostul preşedinte al Camerei agri­cole de Dâmboviţa. Revenim azi, ca sa relatăm groaznica barbarie a cărei victimă a fost preotuL Se ştie că, înscenată de liberali, se deschisese împotriva preotului Popescu o anchetă, condusă de trei funcţionari, dintre cari unul cum­nat al d-lui ministru de agricultu­ră, Ionescu-Sişeşti. După ancheta înscenată, că ar fi deturnat fonduri, şi alte matra­pazlâcuri imaginare, preotul Po­pescu a fost la judecătorul de ins­trucţie, faimosul Pârcălabii, cu­noscut în localitate pentru activi­tatea lui pe tărâm electoral în vremea guvernării liberale. AGRESIUNEA „ Ancheta a durat Miercuri toată ziua şi s’a prelungit până la 12 noaptea. La această oră preotul din Mărceşti, însoţit de fratele şi de tatăl său, un bătrân de 85 de ani a venit la restaurantul Iorgo­­polo din centrul oraşului, pentru a se ospăta. Aci au fost atacaţi de o bandă compusă din Alexe Vasile, funcţionar c. f. r. şi azi suspendat, bătăuşii liberali Traian Zolofinoiu, Take Atanasiu şi Badea, dat afară din poliţie pentru neregulă Banda era ajutată în opera ei mârşavă de câţiva sergenţi de oraş, în capul cărora se afla comandantul lor Ca­­linic Andronescu. Trebue relevat, că în timp ce bie­tul preot, slab şi mic de statură, era snopit de vlăjganii bătăuşi, la o altă masă, din restaurant, prefec­tul Ciornei cu candidaţii guverna­mentali Gh. Iorga, Scuipi şi Şerban Tasian, făceau haz. De-abia a putut preotul Popescu să scape din mâna agresorilor săi, şi să fugă în stradă unde, a fost salvat şi luat într’un automobil de către d. prim procuror Elefterescu, care tocmai venia la restaurant să mănânce. ARESTAREA Aceasta s’a petrecut Miercuri. Cu toată ancheta severă preotul nu a putut fi arestat, întrucât nimic nu-i cădea în sarcină. Joi dimi­neaţă însă a sosit în localitate fos­tul ministru liberal, d. O. Dimitriu, care a făcut presiuni şi a obţinut arestarea preotului pe baza unor invenţiuni. Liberalii, care aveau manifeste­le pregătite încă mai de mult, au şi lipit pe străzi manifeste anun­ţând arestarea preotului Popescu. Este de notat că preotul nici nu es­te naţional-ţărănist, el părăsise par­tidul încă de acum o lună. TIPOGRAFIE DEVASTATA Aceiaşi bandă de bătăuşi a devas­tat în cursul zilei de ori tipografia Petre Popescu, unde se tipărise ma­nifestele electorale ale partidului naţional-ţărănesc LA PUCIOASA O altă bandă de bătăuşi liberali s-a dus la Pucioasa unde a terori­zat pe d-nii Haneş şi Marinescu foşti deputaţi naţionali-ţărănişti. Bătău­şii au sechestrat automobilul dl-lui Haneş, pentru a-l pune în imposibili­tate de a mai pleca în propagandă. Numai după intervenţia judecăto­rului din Pucioasa, fruntaşul naţio­­nal-ţărănist a putut reintra în po­­sesia automobilului. Prețul oficial al ce­realelor la Brăila 30 MAI mi Grâu caliitatea^ X79—80 kg. la HI.) cu 2 la sută corpuri străine lei 335 linie po­rt. Grâu cal. H (77—78 kg. la HI.) cu 5 la sută corpuri străine 315 linie port. Grâu cal. IH (74-75 kg. la Hl.) cu 50 la sută secară 280 linie port. Secară (71-72 kg. la Hl.) 3 la sută corpuri străine 250 linie port. Orz (62—63 kg. la Hl.) cu până la 8 la sută corpuri străine 280 linie doc. Orz Moldova şi Basarabia (7—8 la sută corpuri străine) 275 linie doc. Ovăz (43—44 kg. la Hl.) 3 la sută corpuri străine 340 linie doc. Porumb dinte cal condiţiune bună 245 linie doc. Porumb corcitură Condițiune bu­nă uscat 245 linie doc. Fasole comună Moldova și Mun­tenia 530 linie port. Meii 340 Magazie. Trenuri automotoare între Ploeşti Sud şi Ploeşti Vest Cu începere de Luni, 1 Iunie, se pun în circulaţie trenuri automo­­toare între staţia Ploeşti Sud şi Ploeşti Vest pentru transportul că­lătorilor ce voiesc să prindă legă­tura cu trenurile internaţionale, care trec direct prin Ploeşti Vest şi a­­nume: Trenurile Orient Express O. P. şi P. O., trenurile rapide 3 şi 4, trenurile exprese 22 şi trenurile accelerate No. 35 şi 36. Călătorii cari n’au bilete în transit, vor plăti în tren o taxă de 20 lei de persoană, iar pentru bagajele neportate în transit, până la 100 kgr. greutate, tot câte 20 lei de colet, ■ —'W'—' Avioane franceze deasupra Germaniei BERLIN, 30. (Rador). — Ziarele comentează faptul că în ultimele zile s’au semnalat în repetate rânduri, prezența de avioane franceze dea­supra teritoriului german. Astfel tot o escadrilă compusă din patruzeci avioane, decolând din Strasburg pentru a face exerciţii, s’a îndreptat spre frontiera germană. Douăzeci şi cinci avioane ale escadrilei au fost semnalate deasupra localităţi Kehl. Câteva avioane au sburat până la 5—6 kilometri dincolo de frontieră, dar după zece minute s’au înapoiat peste graniţă. Voiau cercul . Rezistenţa cetăţenească Continuare din pag. l­a deţi oricând apelului candidaţilor, delegaţilor şi asistenţilor opoziţiei, cari ar descoperi că se pune la ca­le violarea urnelor sau falsificarea rezultatului votării. Numai aşa rezistenţa ce­tăţeneasca îşi va putea a­­junge scopul.♦ acela de a ti­st­gura libertatea exprimă­rii voinţei populare, pen­tru apărarea edificiului le­gal al Statului nostru, îm­potriva dictaturii uzurpa­toare şi primejdioase pen­tru existenţa noastră naţi­onală însă­şi. Cetăţeni, nu îngăduiţi să vă fie răpit dreptul de vot, nici să vă fie furat sau falsificat votul! Opuneţi rezistenţă opresiunii şi fraudei ! Numai aşa vă veţi mântui ţa­ra şi veţi scăpa libertatea, onoa­rea şi avutul vostru, de perico­lele dictaturii ameninţătoare ce le pândeşte astăzi. Reducerea pe c. f. r. pentru expoziţia cercetaţilor Direcţiunea generală a Regiei autonome c. f. r. a acordat o re­ducere de 50 la sută din taxele tarifare de călătorie ale clasei în­tâia, a doua şi a treia, cercetaşi­­lor comandanţilor şi vizitatori­lor expoziţiei cercetaşilor, organi­zată de „Asociaţia Cercetaşii Ro­mâniei“ în Bucureşti. Reducerea se acordă de la orice staţiune la Bucureşti şi înapoi, la Orient Express, atât la ducere cât toate trenurile de călători inclusiv şi la înapoere. Reducerea se acordă în baza cer­tificatului de călătorie, prevăzut cu timbrul sec. c. f. r. și parafa di­rectorului general. La înapoere, re­ducerea se acordă dacă certifi­catul va poseda viza comitetului organizator. Valabilitatea reducerii se acordă pe intervalul de la 1 iunie—1 iulie. De asemenea, pentru mărfurile transportate pentru a fi expuse la expoziție, se acordă o reducere de 50 la sută. Catedre şi ore vacante In Ine­­tamântul liceelor militare In Monitorul Oficial No. 106 din 9­ Mai 1931, partea II-a, pagina 5898 şi Monitorul Oficial partea IV-a (Informatorul Oficial) No. 14 din 15 Mai 1931, pagina 4-a, s’au publicat catedrele şi orele vacante în învăţă­mântul liceelor militare, precum şi condiţiunile de admitere la concursul pentru ocuparea lor. Doritorii de a ocupa aceste ca­tedre ca titulari­i vor înainta cere­rile şi actele necesare pe adresa mi­nisterului Armatei, direcţia învăţă­mântului militar, strada Brezoianu, Bucureşti, până în seara zilei de 7 Iunie 1931. Odată cu aceasta, se aduce la cunoştinţa celor interesaţi că con­cursul pentru ocuparea catedrelor şi orelor de mai sus, va avea loc la liceul militar „D. A. Sturdza” din Craiova, iar nu la liceul militar „Ni­colae Filipescu’ (Târgovişte), de la M-rea Dealul­­ ■! iefcj 1 IJ ,Unionea Naţională are Hani dita autom­ad Rolul şefului de cabinet de la Interne Am scris încă acum două săp­­şi deaceia am fost surprinşi cetind tămâni că o fiţuică ocazională ti­părită cu banii Statului, adică ai cetăţenilor, adună subvenţii dela au­torităţi sprijinindu-se pe recoman­­daţiile pornite de la Ministerul de Interne, însuşi unul din numeroşii şefi de cabinet de la acel departa­ment, şi anume fiul subsecretarului de stat Munteanu-Rânic, ia parte la expediţia fiţuicei pentru strân­gere de fonduri. Când am afirmat aceasta, ne bizuiam pe fapte precise. Iată acum şi textul petiţiunei zi- i cărarea pe care trebuie să-şi în­­arului, care după cum se vede, drepte paşii de acum înainte, afirmă că „a primit misiunea spi­noasă“ (sic!) de-ai sprijini guvernul. In nădejdea că veţi aprecia sfor­ţările noastre in executarea progra­mului ce ni s'a dat şi fixat ne per­mitem să credem că ne veţi acorda întreaga dvs. solicitudine. In acest scop d. Aureliu Dem. Stănescu directorul ad-tiv al ziaru­lui ns. care este însărcinat să vă viziteze. Uniunea Naţională (ss) în des. E inutil să adăugăm că proaspă­tul oficios al d-lui Iorga a încetat să apară, după ce a adunat parale, de unde, putea, cu concursul şe­fului­ de­ cabinet de la Interne. Mmm o desminţire obraznică a şefului de cabinet pomenit. Ca să nu mai fie nevoe de­ o nouă desminţire grăbită a d-lui Munteanu-Râmnic-Junior, publicăm aici în facsimil, recomandaţia scrisă pe cartea sa de vizită către primarul oraşului Ploeşti. După cum se vede recomandaţia e adresată în plicul problematicei fiţuice „Uniunea Na­ţională“. Domnule, Primar, Spiritul nou, de purificare şi în­viorare morală pe care d. profesor N. Iorga l-a adus cu venirea sa la cârma treburilor ţării, în aceste vremuri de grea cumpănă, se cere tâlmăcit.­­Ziarului Uniunea Naţională Ro­mână care sprijină guvernul în ac­ţiunea sa, l tfa dat această spinoasă misiune„ de a arăta opiniei publice I A R 9 0 IHIC lA *&t+**ABZ* ‚* ia ı»*• ‚**• «ta. RADIO DUMINICA 31 MAI 1931 394 m. BUCURESTI 16 kw. 761 kHz. 10.15: D. N. Batzarla, da vorbă cu copiii. 10.30: Prea S. S. Vicarul Tit Simedria Lectură religioasă. 10.45: Corul «Mihail Eminescu» sub conducerea d-lui N. Lunga: Muzică religioasă. 11: Orchestra Radio: Concert matinal. de 12: Muzică Instrumentală (plăci gramofon). 13.30: Informaţiuni şi semnal orar. 1.50: Muzică uşoară (plăci de gramo­fon). PROGRAM PENTRU BATENI 15: D. G. D. Mugur: Veştile săptă­mânii. 15.15: D-nii Bugeanu şi Constantin : Muzică românească. 15.30: D. dr. O. C. Băicoianu: Creşte­rea şi îngrijirea păsărilor de curte 15.45: D. dr. V. Voiculescu: De vorbă cu săteni. 16: Orchestra Grigoraş Dinicu: Muzi­că uşoară şi românească. 17: Informaţiuni, meteorul şi semnal orar. 17.15: D. Dem. Theodorescu: Cronică, teatrală. 17.30: Orchestra Grigoraş Dinicu: Con­tinuarea concertului. UNIVERSITATEA RADIO 18: D. Stelle Voinescu: Palatul justiție. 18.20: D. dr. Rătescu: Hygiena copii­lor. 18.40: D. Cornelia Moldovanu: Fil­mul românesc. 19: Muzică românească (plăci de gra­mofon). 20: Geisha operetă iu 2 acte de Sid­ney Jones-text de Owen Hall și Greem­­bank. Distributia: Mimosa San: d-ra Emilia Gud­onu; Miss Molly Seamore: d-ra Lulu Chiri­­ac; Juliette Diamant: d-ra Nina Botty; Reginald Fairfax: d. Jean Niculescu- Nicot; Wun-Hi: d. G. Carussi; Marchi­zul Imari: d. Oprișan Katana: d. Moe­­cu; Nami: d-ra Manlu. Conducerea mu­zicală: d. Leo Blum. 21.45. Poşta amatorilor, Informaţiuni. de Relațiile franco-române Un articol al d-lui Albert Juliién PARIS 30 (Rador). — Ziarul «Pe­tit Parisien» publică sub semnătu­ra d-lui Albert Juliién un articol consacrat relațiunilor franco -ro­mâne. Reluarea negocierilor comerciale între Germania și România, — scrie d. Juliién, — provoacă infor­maţiuni tendenţioase în anumite ziare din Bucureşti, întrerupte la Viena în momentul când­ a izbucnit afacerea uniunei­­vamale austro - germane şi amânate din cauza în­trunirei conferinţei Micei înţelege­ri la Bucureşti, negocierile vor fi acum reluate. Momentul acesta a fost ales de unele ziare pentru a acuza Franţa de dezinteresare fa­ţă de prietena şi aliata sa, Româ­nia. In momentul campaniei elec­torale din România, nu trebuiesc lăsate să se răspândească astfel de insinuări false, şi a căror netemei­nicie o arată un examen sumar al evenimentelor. Autorul articolului reaminteşte rolul jucat de Franţa în rezolvarea reparaţiunilor orientale şi în ches­­tiunea optanţilor, avantagiile a­­cordate României prin împrumutul din 1929, concursul Băncii Franţei pentru stabilizarea leului. Bunele dispoziţiuni franceze s’au arătat şi cu prilejul împrumutului încheiat acum câteva luni, graţie căruia vor fi făcute posibile noui lucrări de investiţiune şi crearea institutului de credit funciar, necesar Români­ei pentru a putea beneficia de a­vantagiile creditului internaţional agricol, ce se organizează din ini­ţiativa Franţei. Autorul observă apoi că din exa­minarea cifrelor exportului român se constată, că cumpărăturile fă­cute de Franţa sunt în constantă creştere, de la 184.458.609 franci în terne, 1828 la 232.701 006 franci în 1929 şi la 374150.000 franci în 1930. D-l Jub­ien reaminteşte creditele des­chise de furnizorii francezi guver­nului român, aporturile de capita­luri franceze în unele întreprinde­ri din România, anumite concur­suri bancare şi încheierea, după cererea guvernului român a con­venţiei de muncă din 28 ianuarie 1930, în vederea înlesnirea utilizării de muncitori români în Franţa. In sfârşit, cu prilejul convenţiei comerciale din 27 August 1930,Fran­ţa a făcut prima aplicare a tarife­lor preferenţiale în favoarea po­rumbului românesc. Sforţările d-lui Briand, desfăşu­rate pentru a asigura lichidarea în cele mai bune condiţiuni posibile, a excedentelor­­­e cereale rămase în Statele dunărene şi păstrate mai ales de ţăranii români şi iugosla­vi, tenacitatea cu care Franţa ur­­­măreşte constituirea institutului internaţional de credit agricol, de care România va fi printre cele din­tâi ţări beneficiare, sunt suficiente să dovedească până la evidenţă preocuparea statornică a Franţei d­e a veni în ajutorul acelora din­tre amicii săi în Europa orientală, pe care criza economică îi loveşte mai prud. In încheiere, d. Albert Jul­ien de­clară: Detractorii prietenei franco­­române se străduiesc zadarnic. A­ceasta prietenie este prea veche prea trainică, prea sinceră pentru ca criticile lor să o poată primejdui Ei nu vor reuşi să creeze între ce­le două popoare o criză de încrede­re şi cu atât mai puţin să le facă să-şi schimbe, unul faţă de celă­lalt, directivele politicei lor ex- A --------0000-----—« Revizuirea numirilor din învăţământ Ministerul instrucţiunei sesizat de nu­meroase plângeri contra felului cum erau făcut diferite numiri ! îvăţă­­mântul nostru de toate gradele, a in­stituit o comisiune compusă din direc­torii de învăţământ din minister, şeful contenciosului acestui departament şi d-nii Gr. Forţa şi D. V. Toni, consilieri technic. Comisiunea va lua în cercetare toate numirile făcute în ultimul timp, atât ca personal de control cât şi in ramurile invătământuluL Rezultatul acestor cer­cetări va fi prezintat personal d-lui mi­nistru N. Iorga, care va decide de la caz la caz.

Next