Dreptatea, iunie 1931 (Anul 5, nr. 1093-1117)
1931-06-01 / nr. 1093
' ÉH ISVOARELE STATULUI FRANCEZ VICHY CELESTINS Diabet'Artritism VICHY Grande-GRILLE VICHY HOFITAL si de intestinului INDISCUTABIL PÂINEAHERDAN DURERILE de cap, nevralgii, gripă, rheumatisnt se vindecă numai prin 4 ANTINEVRALGIC Dr. NANU.MUSCEL In ontii originale, conţinând 2 bulineii numai cu semnătura doctorului» 1 ’MINISTERUL MUNCII, SĂNĂTĂŢII ŞI OCROTIRILOR SOCIALE Direcţiunea muncii ÎNŞTIINŢARE cu privire la revizuirea anuale a situaţiei supuşilor străini Ministerul Muncii aduce la Cunoştinţă că în cursul lunei iunie a. c. va face revizuirea anuală a situaţiei supuşilor străini cari se află în ţară. La această revizuire sunt obligaţi să se prezinte toţi supuşii străini cărora le expiră termenul de şedere în România pe ziua de 1 iunie cor., fie că sunt salariaţi sau patroni, fie că-şi exercită profesiunea sub orice altă formă sau orice alt motiv de rămânere în ţară ar avea. Supuşii străini cari îşi exercită profesiunea pe cont propriu, vor face cererea personalui vor anexa la cerere: libretul de exercitarea profesiunii, biletul de liberă petrecere, certificat de înscrierea firmei la tribunal și dovadă de plata impozitului comercial sau industrial pe primul semestru al anului 1931. Pentru cei cari se găsesc în serviciul altor persoane sau întreprinderi, cererile vor fi făcute numai de către patronii lor şi la cerere se vor anexa: livretul de exercitarea profesiei, biletul de liberă petrecere şi dovadă de plata dărilor pe primul semestru al anului 1931. Salariaţii străini, cari în momentul revizuirii se găsesc fără angajament, vor face singuri cererea şi vor anexa: livretul de profesie, biletul de liberă petrecere şi dovada de plata impozitului pe primul semestru al anului 1931. Supuşii străini, cari nu se găsesc în vreuna din categoriile de mai sus, vor face singuri cererile şi vor anexa: biletul de liberă petrecere şi dovadă de plata impozitului pe primul semestru al anului 1931. In cerere vor arăta situaţia lor şi motivul rămânerii în ţară. Cererile şi actele astfel întocmite se vor depune între 10—20 Iunie cor, la poliţia din capitala judeţului respectiv. Pentru supuşii străini din Mediaş, cererile şi actele se vor depune la comisariatul de poliţie al oraşului. Pentru cei din Bucureşti, cererile vor fi depuse la comisariatele d de poliţie respective. Pentru cei din judeţul Ilfov, cererile vor fi depuse la prefectura judeţului. La depunerea cererilor şi actelor pentru revizuire, organele indicate pentru primirea actelor vor elibera depunătorilor adeverinţe cu termen de valabilitate 1 Septembrie 1931. Aceste adeverinţe vor servi supuşilor străini pentru şedere în ţară pe timpul căt va dura revizuirea. După revizuire, actele se vor restitui prin organele de poliţie sau preţurile în raza cărora domiciliază supuşii străini. Cei cari nu se vor conforma dispoziţiunilor de mai sus vor suferi rigorile legii pentru proteguirea muncii indigene. CORPUL PORTĂREILOR Tribunalul Ilfov Publicaţiune No. 40063 1931 luna Maiu ziua 15. ^ In baza adresei No. 12811 1931, afilb. Ilfov s. II com. se publică spre cunoştinţa generală că în ziua de 5 Iunie 1931, dela ora 12 din zi înainte, se va vinde la licitaţie publică în corn. Buturugeni jud. Ilfov averea mobilă urmărită a d. Ion I. Alecu care se compune din una vacă neagră cu lapte și altele anume specificate în procesul-verbal de urmărire, spre despăgubirea credit Ecaterina Vericeanu. Şeful Portăreilor, Indescifrabil Secretar, Carabela E CEA MAI BUNĂ Expoziţia „Frăţiei Sf. Ciprian“ Frăţia «Sf. Ciprian» de la biserica «Zlătari» aduce la cunoştinţă că deschiderea bazarului pentru înfiinţarea unui azil, are loc Duminică 31 Mai 1931, orele 12 a. m. în localul «Fundaţiunei universitare Carol I» şi roagă pe toţi credincioşii să-l viziteze. MUNICIPIUL BUCUREȘTI PRIMĂRIA SECTORULUI IV, VERDE Serviciul administrativ Pubicaţiune In ziua de 17 luna Iunie, la orele 10 din zi se va ţine licitaţiune publică prin oferte închise în localul comunal sala de licitaţiuni, pentru închirierea compartimentului No. 8 din interiorul halei dr. Botescu cu destinaţiunea care se va cere şi aproba. închirierea urmează a se face pe timp de la aprobare şi până la 31 Decembrie 1932. Chiria Iniţială este de 10.000 (zece mii) lei anual. Garanţia de admitere la licitaţie e de 10 la sută din valoarea ofertei. Orice informaţiuni se dau la serviciul administrativ în zilele de lucru între orele 10 juni.—12 juni. Supra-oferte nu sunt admise. Inchiriereea se face în conformitate cu condiţiunile generale pentru închirierea bunurilor comunale aprobate de Consiliul Comunal în şedinţa dela 28 Ianuarie 1887. Amatorii spre a fi admişi la concurenţă se vor prezenta în arătata zi şi oră preparaţi cu garanţii conform menţionatelor condiţiuni. Art. 88—110 din legea asupra contabilităţii publice sunt aplicabile aceste licitaţiuni. Primar, (ss) C. Algia, nedescifrabil Şeful serv. ad-dv. , nedescifrabil (ss) George Buzdugan No. 9922/2939 R. 931 1931 luna Mai 26. 2269. Romanul românesc în Polonia In editura «Wydowniet Literae ko-Naukowego», din Cracovia, a părut romanul «Pădurea spânzuraţilor» de Liviu Rebreanu. Traducerea, care este remarcabilă, se datoreşte d-lui profesor dr. Stanislaw Lukasik. Spectacole STRANDUL KISSELEFF: Plajă de nisip. Ceai şi dineu dansant. TEATRE REGINA MARIA: Topaze. CENTURA: matineu şi seara: Baltazar. NAŢIONAL: matineu Nunta lui Figtro; seara: Hamlet. CĂRĂBUŞ: AUoî Radio, Cărăbuş CINEMATOGRAFE VOX: Speranţe spulberate cu Lil Dagover, Igo Sym şi Felix Bressart SELECT şi BULEVARD :PALACE: Serenada primei iubiri cu Lucie English, Grett Theimer, etc. TRIANON: Dragoste din poruncă cu Hans Junkerman, Olga Tschechowa, Tala Birell. CAPITOL: Rango (din viaţa ziarelor sălbatece) şi Nopţi de patimi cu Marguerite Moreno. FEMINA: Jeanine cu Collen Moore. REGAL: Luminile oraşului cu Charlie Chaplin. CORSO: Vulpea argintie cu Rin Tin-Tin. RAHOVA: Cântecul dragostei cu Gustav Frölich, Renate Muller şi Vulturul Cenuşiu, cu Charles Rogers. OMNIA: Tandreţea cu Marcelle Chantal şi o complectare. TERRA: Domniţa vagabonzilor cu Betty Balfour şi trupa Scannon. MODEL: Umbre albe cu Monte Blue, Mr. Nu cu Lon Chaney şi artişti. MARNA: Automatul dragostei şi artistul Sylvester Schaffer. MARCONI: Cum se cuceresc bărbaţii cu Alice White, Doris Dawson şi complectare. VOLTA BUZEŞTI: Regele şmecherilor cu George Milton. REX: Două suflete cu Gustav Frölich şi o complectare. A. R. P. A. (Sala Episcopiei): Pe căi greşite cu Brigitte Helm. AMERICAN: Trei băeţi şi o fericire cu Lilian Harvey, Willy Fritsch. A. R. P. A. (Sala Franklin): Cum iubeşte o vieneză cu Werner Rueterer. ROMA: Maciste în infern şi Eroul zăpezilor cu Rin-Tin-Tin şi trupa Bruno. ATENEUL OBOR: Prizoniera şi o comedie. MACEDONIA TEI: Călăreţul întunericului Don Doglas şi o comedie. sma Cheta de Rosali Ajutorarea tuberculoşilor D. dr. D. Irimescu a lansat un apel prindă întreaga familia. Mizeria este a pentru cheta de Rusalii, nu ajutorarea, tuberculoşilor din care extragem următoarele : In toţi anii repetăm la Rusalii apelul pentru contribuţia publicului în folosul bolnavilor cari zac în mizerie şi lipsuri şi de soarta cărora nu se preocupă aproape nimeni. Am ales zilele acestea in care cei vechi serbau cu bucuria in suflete sosirea verei cu belşugul din holde, ca zile simbolice ca să venim să aducem o mângâiere pentru cei pe cari splendoarea lor îi găseşte mohorâţi din cauza suferinţelor şi durerilor în care se sbat. Mai mult decât ori şi când, ajutorul acesta e necesar în vremea de cumplită criză economică şi financiară pe care o traversăm. Tocmai din cauza acestei crize, tuberculoza e în spor continuu mai cu deosebire la cei săraci cari nu au nici o putinţă să-i reziste cu trupul lor istovit de muncă şi în deprimarea şi sinciumul sufletesc în care se află. Sunt grade in nenorociri şi unele din ele culminează în tragedii sfâşietoare. Calvarul tuberculoşilor e un lung supliciu. Pe dramul de suferinţe el îşi poartă crucea şi sfârşesc prin a cădea doborâţi sub povara ei. Ţintuiţi pe patul de suferinţă — când îl au şi pe acesta şi nu mor în stradă , drama îşi desfăşoară atunci ultimul act. Cei cari au pătruns în locuinţele de mizerie, în cari cei mai mulţi din tuberculos îşi sfârşesc zilele, s’au cutremurat de această dramă. Fără aer, fără lumină, pe cele câteva scânduri premergătoare coşciugului, care ţin loc de pat, între accese de tuse şi spasme de durere, tuberculosul agonizează. Intr’o promiscuitate îngrozitoare, femeia, copii stau îngrămădiţi în jurul lui. Toate condiţiile sunt întrunite ca boala să cu dusă la ultima limită. Cel care a fost sprijinul ei nu o mai poate ajuta cu nimic şi a devenit din contră o sarcină pentru ea. Deprimarea fizică şi morală îi interiorizează pe toţi ca rezistenţă şi îi face să cadă aproape fatal victimele boale. In infernul acesta de suferinţe şi durere, să facem să pătrundă o raza lumină şi să aducem nădejdea unor zile mai bune susţinând şi ajutând pe cei cari sac acolo. Ajutorul acesta e o datorie de elementară umanitate şi el impune şi dintr’un sentiment de solidaritate socială. Boala rezultă de cele mai multe ori ori din cauza împrejurărilor vitrege ale mediului social pentru care bolnavul nu e de loc vinovat. Atelierele, uzinele, fabricile, biurourile în care lucrează, cu igiena lor de cele mai multe ori deplorabilă le-au dat toate ocaziile să se molipsească. E o îndatorire care ar trebui să se impună ca societatea care i-a îmbolnăvit să-i şi cânte şi să le ofere un adăpost în sanatorii şi spitale bine ţinute. Ceea ce cerem în aceste zile luminoase de Rusalii, în care natura triumfă pretutindeni în holdele care anunţă un rod bogat, în aerul îmbălsămat de miresmele florilor, când femeile frumoase apar în toată plenitudinea graţiei lor şi copii sănătoşi sunt mai sprinteni şi vioi decât oricând, aşa încât totul e acord şi armonie, e să nu lăsăm să continue contrastul violent al unor prea mari dureri care alterează această armonie. Cu suflet bun şi gând curat să ne dăm obolul pentru tuberculoşi ca o zi, o clină măcar să simtă şi ei că nu sunt sfindonaţi şi că găsesc inimi înţelegătoare pentru suferinţele lor. învioraţi, speranţe noui ar încolţi în ei. «PREPTATE 1o Teroarea din Dâmboviţa continua Un preot atacat în centrul oraşului. Bătăuşii fac ravagii la Târgovişte şi Pucioasa TÂRGOVIŞTE. Am vorbit în numărul nostru de ori despre cazul preotului Popescu din Mărceşti, fostul preşedinte al Camerei agricole de Dâmboviţa. Revenim azi, ca sa relatăm groaznica barbarie a cărei victimă a fost preotuL Se ştie că, înscenată de liberali, se deschisese împotriva preotului Popescu o anchetă, condusă de trei funcţionari, dintre cari unul cumnat al d-lui ministru de agricultură, Ionescu-Sişeşti. După ancheta înscenată, că ar fi deturnat fonduri, şi alte matrapazlâcuri imaginare, preotul Popescu a fost la judecătorul de instrucţie, faimosul Pârcălabii, cunoscut în localitate pentru activitatea lui pe tărâm electoral în vremea guvernării liberale. AGRESIUNEA „ Ancheta a durat Miercuri toată ziua şi s’a prelungit până la 12 noaptea. La această oră preotul din Mărceşti, însoţit de fratele şi de tatăl său, un bătrân de 85 de ani a venit la restaurantul Iorgopolo din centrul oraşului, pentru a se ospăta. Aci au fost atacaţi de o bandă compusă din Alexe Vasile, funcţionar c. f. r. şi azi suspendat, bătăuşii liberali Traian Zolofinoiu, Take Atanasiu şi Badea, dat afară din poliţie pentru neregulă Banda era ajutată în opera ei mârşavă de câţiva sergenţi de oraş, în capul cărora se afla comandantul lor Calinic Andronescu. Trebue relevat, că în timp ce bietul preot, slab şi mic de statură, era snopit de vlăjganii bătăuşi, la o altă masă, din restaurant, prefectul Ciornei cu candidaţii guvernamentali Gh. Iorga, Scuipi şi Şerban Tasian, făceau haz. De-abia a putut preotul Popescu să scape din mâna agresorilor săi, şi să fugă în stradă unde, a fost salvat şi luat într’un automobil de către d. prim procuror Elefterescu, care tocmai venia la restaurant să mănânce. ARESTAREA Aceasta s’a petrecut Miercuri. Cu toată ancheta severă preotul nu a putut fi arestat, întrucât nimic nu-i cădea în sarcină. Joi dimineaţă însă a sosit în localitate fostul ministru liberal, d. O. Dimitriu, care a făcut presiuni şi a obţinut arestarea preotului pe baza unor invenţiuni. Liberalii, care aveau manifestele pregătite încă mai de mult, au şi lipit pe străzi manifeste anunţând arestarea preotului Popescu. Este de notat că preotul nici nu este naţional-ţărănist, el părăsise partidul încă de acum o lună. TIPOGRAFIE DEVASTATA Aceiaşi bandă de bătăuşi a devastat în cursul zilei de ori tipografia Petre Popescu, unde se tipărise manifestele electorale ale partidului naţional-ţărănesc LA PUCIOASA O altă bandă de bătăuşi liberali s-a dus la Pucioasa unde a terorizat pe d-nii Haneş şi Marinescu foşti deputaţi naţionali-ţărănişti. Bătăuşii au sechestrat automobilul dl-lui Haneş, pentru a-l pune în imposibilitate de a mai pleca în propagandă. Numai după intervenţia judecătorului din Pucioasa, fruntaşul naţional-ţărănist a putut reintra în posesia automobilului. Prețul oficial al cerealelor la Brăila 30 MAI mi Grâu caliitatea^ X79—80 kg. la HI.) cu 2 la sută corpuri străine lei 335 linie port. Grâu cal. H (77—78 kg. la HI.) cu 5 la sută corpuri străine 315 linie port. Grâu cal. IH (74-75 kg. la Hl.) cu 50 la sută secară 280 linie port. Secară (71-72 kg. la Hl.) 3 la sută corpuri străine 250 linie port. Orz (62—63 kg. la Hl.) cu până la 8 la sută corpuri străine 280 linie doc. Orz Moldova şi Basarabia (7—8 la sută corpuri străine) 275 linie doc. Ovăz (43—44 kg. la Hl.) 3 la sută corpuri străine 340 linie doc. Porumb dinte cal condiţiune bună 245 linie doc. Porumb corcitură Condițiune bună uscat 245 linie doc. Fasole comună Moldova și Muntenia 530 linie port. Meii 340 Magazie. Trenuri automotoare între Ploeşti Sud şi Ploeşti Vest Cu începere de Luni, 1 Iunie, se pun în circulaţie trenuri automotoare între staţia Ploeşti Sud şi Ploeşti Vest pentru transportul călătorilor ce voiesc să prindă legătura cu trenurile internaţionale, care trec direct prin Ploeşti Vest şi anume: Trenurile Orient Express O. P. şi P. O., trenurile rapide 3 şi 4, trenurile exprese 22 şi trenurile accelerate No. 35 şi 36. Călătorii cari n’au bilete în transit, vor plăti în tren o taxă de 20 lei de persoană, iar pentru bagajele neportate în transit, până la 100 kgr. greutate, tot câte 20 lei de colet, ■ —'W'—' Avioane franceze deasupra Germaniei BERLIN, 30. (Rador). — Ziarele comentează faptul că în ultimele zile s’au semnalat în repetate rânduri, prezența de avioane franceze deasupra teritoriului german. Astfel tot o escadrilă compusă din patruzeci avioane, decolând din Strasburg pentru a face exerciţii, s’a îndreptat spre frontiera germană. Douăzeci şi cinci avioane ale escadrilei au fost semnalate deasupra localităţi Kehl. Câteva avioane au sburat până la 5—6 kilometri dincolo de frontieră, dar după zece minute s’au înapoiat peste graniţă. Voiau cercul . Rezistenţa cetăţenească Continuare din pag. la deţi oricând apelului candidaţilor, delegaţilor şi asistenţilor opoziţiei, cari ar descoperi că se pune la cale violarea urnelor sau falsificarea rezultatului votării. Numai aşa rezistenţa cetăţeneasca îşi va putea ajunge scopul.♦ acela de a tistgura libertatea exprimării voinţei populare, pentru apărarea edificiului legal al Statului nostru, împotriva dictaturii uzurpatoare şi primejdioase pentru existenţa noastră naţională însăşi. Cetăţeni, nu îngăduiţi să vă fie răpit dreptul de vot, nici să vă fie furat sau falsificat votul! Opuneţi rezistenţă opresiunii şi fraudei ! Numai aşa vă veţi mântui ţara şi veţi scăpa libertatea, onoarea şi avutul vostru, de pericolele dictaturii ameninţătoare ce le pândeşte astăzi. Reducerea pe c. f. r. pentru expoziţia cercetaţilor Direcţiunea generală a Regiei autonome c. f. r. a acordat o reducere de 50 la sută din taxele tarifare de călătorie ale clasei întâia, a doua şi a treia, cercetaşilor comandanţilor şi vizitatorilor expoziţiei cercetaşilor, organizată de „Asociaţia Cercetaşii României“ în Bucureşti. Reducerea se acordă de la orice staţiune la Bucureşti şi înapoi, la Orient Express, atât la ducere cât toate trenurile de călători inclusiv şi la înapoere. Reducerea se acordă în baza certificatului de călătorie, prevăzut cu timbrul sec. c. f. r. și parafa directorului general. La înapoere, reducerea se acordă dacă certificatul va poseda viza comitetului organizator. Valabilitatea reducerii se acordă pe intervalul de la 1 iunie—1 iulie. De asemenea, pentru mărfurile transportate pentru a fi expuse la expoziție, se acordă o reducere de 50 la sută. Catedre şi ore vacante In Inetamântul liceelor militare In Monitorul Oficial No. 106 din 9 Mai 1931, partea II-a, pagina 5898 şi Monitorul Oficial partea IV-a (Informatorul Oficial) No. 14 din 15 Mai 1931, pagina 4-a, s’au publicat catedrele şi orele vacante în învăţământul liceelor militare, precum şi condiţiunile de admitere la concursul pentru ocuparea lor. Doritorii de a ocupa aceste catedre ca titularii vor înainta cererile şi actele necesare pe adresa ministerului Armatei, direcţia învăţământului militar, strada Brezoianu, Bucureşti, până în seara zilei de 7 Iunie 1931. Odată cu aceasta, se aduce la cunoştinţa celor interesaţi că concursul pentru ocuparea catedrelor şi orelor de mai sus, va avea loc la liceul militar „D. A. Sturdza” din Craiova, iar nu la liceul militar „Nicolae Filipescu’ (Târgovişte), de la M-rea Dealul ■! iefcj 1 IJ ,Unionea Naţională are Hani dita automad Rolul şefului de cabinet de la Interne Am scris încă acum două săpşi deaceia am fost surprinşi cetind tămâni că o fiţuică ocazională tipărită cu banii Statului, adică ai cetăţenilor, adună subvenţii dela autorităţi sprijinindu-se pe recomandaţiile pornite de la Ministerul de Interne, însuşi unul din numeroşii şefi de cabinet de la acel departament, şi anume fiul subsecretarului de stat Munteanu-Rânic, ia parte la expediţia fiţuicei pentru strângere de fonduri. Când am afirmat aceasta, ne bizuiam pe fapte precise. Iată acum şi textul petiţiunei zi- i cărarea pe care trebuie să-şi înarului, care după cum se vede, drepte paşii de acum înainte, afirmă că „a primit misiunea spinoasă“ (sic!) de-ai sprijini guvernul. In nădejdea că veţi aprecia sforţările noastre in executarea programului ce ni s'a dat şi fixat ne permitem să credem că ne veţi acorda întreaga dvs. solicitudine. In acest scop d. Aureliu Dem. Stănescu directorul ad-tiv al ziarului ns. care este însărcinat să vă viziteze. Uniunea Naţională (ss) în des. E inutil să adăugăm că proaspătul oficios al d-lui Iorga a încetat să apară, după ce a adunat parale, de unde, putea, cu concursul şefului de cabinet de la Interne. Mmm o desminţire obraznică a şefului de cabinet pomenit. Ca să nu mai fie nevoe de o nouă desminţire grăbită a d-lui Munteanu-Râmnic-Junior, publicăm aici în facsimil, recomandaţia scrisă pe cartea sa de vizită către primarul oraşului Ploeşti. După cum se vede recomandaţia e adresată în plicul problematicei fiţuice „Uniunea Naţională“. Domnule, Primar, Spiritul nou, de purificare şi înviorare morală pe care d. profesor N. Iorga l-a adus cu venirea sa la cârma treburilor ţării, în aceste vremuri de grea cumpănă, se cere tâlmăcit.Ziarului Uniunea Naţională Română care sprijină guvernul în acţiunea sa, l tfa dat această spinoasă misiune„ de a arăta opiniei publice I A R 9 0 IHIC lA *&t+**ABZ* ‚* ia ı»*• ‚**• «ta. RADIO DUMINICA 31 MAI 1931 394 m. BUCURESTI 16 kw. 761 kHz. 10.15: D. N. Batzarla, da vorbă cu copiii. 10.30: Prea S. S. Vicarul Tit Simedria Lectură religioasă. 10.45: Corul «Mihail Eminescu» sub conducerea d-lui N. Lunga: Muzică religioasă. 11: Orchestra Radio: Concert matinal. de 12: Muzică Instrumentală (plăci gramofon). 13.30: Informaţiuni şi semnal orar. 1.50: Muzică uşoară (plăci de gramofon). PROGRAM PENTRU BATENI 15: D. G. D. Mugur: Veştile săptămânii. 15.15: D-nii Bugeanu şi Constantin : Muzică românească. 15.30: D. dr. O. C. Băicoianu: Creşterea şi îngrijirea păsărilor de curte 15.45: D. dr. V. Voiculescu: De vorbă cu săteni. 16: Orchestra Grigoraş Dinicu: Muzică uşoară şi românească. 17: Informaţiuni, meteorul şi semnal orar. 17.15: D. Dem. Theodorescu: Cronică, teatrală. 17.30: Orchestra Grigoraş Dinicu: Continuarea concertului. UNIVERSITATEA RADIO 18: D. Stelle Voinescu: Palatul justiție. 18.20: D. dr. Rătescu: Hygiena copiilor. 18.40: D. Cornelia Moldovanu: Filmul românesc. 19: Muzică românească (plăci de gramofon). 20: Geisha operetă iu 2 acte de Sidney Jones-text de Owen Hall și Greembank. Distributia: Mimosa San: d-ra Emilia Gudonu; Miss Molly Seamore: d-ra Lulu Chiriac; Juliette Diamant: d-ra Nina Botty; Reginald Fairfax: d. Jean Niculescu- Nicot; Wun-Hi: d. G. Carussi; Marchizul Imari: d. Oprișan Katana: d. Moecu; Nami: d-ra Manlu. Conducerea muzicală: d. Leo Blum. 21.45. Poşta amatorilor, Informaţiuni. de Relațiile franco-române Un articol al d-lui Albert Juliién PARIS 30 (Rador). — Ziarul «Petit Parisien» publică sub semnătura d-lui Albert Juliién un articol consacrat relațiunilor franco -române. Reluarea negocierilor comerciale între Germania și România, — scrie d. Juliién, — provoacă informaţiuni tendenţioase în anumite ziare din Bucureşti, întrerupte la Viena în momentul când a izbucnit afacerea uniuneivamale austro - germane şi amânate din cauza întrunirei conferinţei Micei înţelegeri la Bucureşti, negocierile vor fi acum reluate. Momentul acesta a fost ales de unele ziare pentru a acuza Franţa de dezinteresare faţă de prietena şi aliata sa, România. In momentul campaniei electorale din România, nu trebuiesc lăsate să se răspândească astfel de insinuări false, şi a căror netemeinicie o arată un examen sumar al evenimentelor. Autorul articolului reaminteşte rolul jucat de Franţa în rezolvarea reparaţiunilor orientale şi în chestiunea optanţilor, avantagiile acordate României prin împrumutul din 1929, concursul Băncii Franţei pentru stabilizarea leului. Bunele dispoziţiuni franceze s’au arătat şi cu prilejul împrumutului încheiat acum câteva luni, graţie căruia vor fi făcute posibile noui lucrări de investiţiune şi crearea institutului de credit funciar, necesar României pentru a putea beneficia de avantagiile creditului internaţional agricol, ce se organizează din iniţiativa Franţei. Autorul observă apoi că din examinarea cifrelor exportului român se constată, că cumpărăturile făcute de Franţa sunt în constantă creştere, de la 184.458.609 franci în terne, 1828 la 232.701 006 franci în 1929 şi la 374150.000 franci în 1930. D-l Jubien reaminteşte creditele deschise de furnizorii francezi guvernului român, aporturile de capitaluri franceze în unele întreprinderi din România, anumite concursuri bancare şi încheierea, după cererea guvernului român a convenţiei de muncă din 28 ianuarie 1930, în vederea înlesnirea utilizării de muncitori români în Franţa. In sfârşit, cu prilejul convenţiei comerciale din 27 August 1930,Franţa a făcut prima aplicare a tarifelor preferenţiale în favoarea porumbului românesc. Sforţările d-lui Briand, desfăşurate pentru a asigura lichidarea în cele mai bune condiţiuni posibile, a excedentelore cereale rămase în Statele dunărene şi păstrate mai ales de ţăranii români şi iugoslavi, tenacitatea cu care Franţa urmăreşte constituirea institutului internaţional de credit agricol, de care România va fi printre cele dintâi ţări beneficiare, sunt suficiente să dovedească până la evidenţă preocuparea statornică a Franţei de a veni în ajutorul acelora dintre amicii săi în Europa orientală, pe care criza economică îi loveşte mai prud. In încheiere, d. Albert Julien declară: Detractorii prietenei francoromâne se străduiesc zadarnic. Aceasta prietenie este prea veche prea trainică, prea sinceră pentru ca criticile lor să o poată primejdui Ei nu vor reuşi să creeze între cele două popoare o criză de încredere şi cu atât mai puţin să le facă să-şi schimbe, unul faţă de celălalt, directivele politicei lor ex- A --------0000-----—« Revizuirea numirilor din învăţământ Ministerul instrucţiunei sesizat de numeroase plângeri contra felului cum erau făcut diferite numiri ! îvăţământul nostru de toate gradele, a instituit o comisiune compusă din directorii de învăţământ din minister, şeful contenciosului acestui departament şi d-nii Gr. Forţa şi D. V. Toni, consilieri technic. Comisiunea va lua în cercetare toate numirile făcute în ultimul timp, atât ca personal de control cât şi in ramurile invătământuluL Rezultatul acestor cercetări va fi prezintat personal d-lui ministru N. Iorga, care va decide de la caz la caz.