Dreptatea, iunie 1931 (Anul 5, nr. 1093-1117)
1931-06-11 / nr. 1101
Primul congres aeronautic internaţional la noi în ţară, s’a deschis Duminecă dimineaţa la «Fundaţia Carol», printr’o şedinţă solemnă. Aula fundaţiei, împodobită cu drapelele celor 87 naţiuni participante la congres, are un aspect sărbătoresc. Corpul diplomatic ocupă primul rând de fotolii, congresiştii sunt înşiraţi, pe naţiuni, în primele bănci. Aviatorii români şi invitaţii ocupă balcoanele. Prinţul Bibescu, prezidentul congresului, e un fotoliu, cu picioarele suferinde sprijinite pe un scaun. Sunt de faţă membrii guvernului în frunte cu d. N. Iorga, capii oştirei, casa civilă şi militară a Suveranului. La orele 10.80 a. m., Suveranul vine însoţit de mareşalul Palatului d. general Vasievici, şi strânge mâna Prinţului Bibescu în aclamaţiile asistentei. Prinţul Bibescu încercând să se ridice din scaun, Suveranul îl opreşte. DISCURSUL PRINŢULUI PIRESCU Prinţul Bibescu, în calitate de prezident al federaţiei aeronautice spune : Mi s’a acordat astăzi onoarea să iau cuvântul în numele delegaţilor a 37 nobile naţiuni cari s’au federat spre a stabili în lume nouile legi ale marii fraternităţi aerieale. Sunt sigur că reprezint sentimentele profunde ale eminenţilor mei colegi, aducând în primul rând omagiul recunoştinţei noastre respectoase Maiestăţii Sale Regelui Carol al II-lea. Sunteţi cu toţii, domnilor delegaţi, oaspeţii Acro-Clubului Regal Român, deci oaspeţii Regelui, care este Preşedintele activ al clubului. Suveranul meu a binevoit să ne dea, prin prezenţa Sa, o dovadă admirabilă a sentimentelor ce păstrează Federaţiunii noastre şi a înaltului interes pe care-l acordă acestei instituţii devotată progresului aeronauticei internaţionale. Maiestatea Sa a ţinut să inaugureze El însuşi lucrările congresului nostru anual. Sunt sigur că reprezint crezul unanim al colegilor mei aducând la picioarele Tronului expresia recunoştinţei noastre, pentru un concurs care ne este preţios din atâtea motive. Propaganda aeronautică, prima din datoriile noastre care e înscrisă în fruntea programului Federaţiei, n’ar fi putut avea un patronagiu mai autorizat decât în persoana Regelui Carol. OMAGIUL AVIAŢIEI PENTRU SUVERAN Colonelul Mervyn O. Goorman (Anglia) vicepreşedinte al Federaţiei aduce un cald omagiu Suveranului şi spune apoi: Ţara Sa îl iubeşte şi şi-a pus destinele în mâinile sale graţioase şi iscusite. Noi avem in România un prieten încântător, pe distinsul nostru preşedinte. Prinţul Bibescu, om curajos, sportiv, înzestrat cu vioiciune de spirit și bun camarad. Avem bucuria să-l vedem reîntors In mijlocul nostru. Ne grăbim să-l salutăm, noi care ne-am adunat aci din toate colțurile lumei. L’am văzut la Londra de unde a plecat, — iată-l întors acasă, după ce a întâmpinat primejdii la care el știa că putea fi expus. Nu s’a astâmpărat, fiindcă e caracteristica adevăratului sburător. 1 CUVÂNTAREA SUVERANULUI Suveranul, îndelung aclamat, spune următoarele: " Sunt fericit să salut la nioi delegaţii federaţiei internaţionale a Aeronauticei. De multă vreme am altul bucuria să mă ocup de aviaţie al cărei destin se precizează din ce în ce mai mult. Federaţia internaţională e o instituţie de pace, căci graţie ei nu numai se îngădue cunoaşterea între popoare, dar se înlătură şi motivele de vrajbă. In epoca aceasta de materialism, putem spune ca peronautica a salvat morala lumei. Curajul şi spiritul de sacrificiu al aviatorilor sunt factori de imbold la bine şi progres. Sunt convins că lucrările dv., vor fi mcununate de succes. Nu pot încheia fără să amintesc de cei plecaţi pintre noi, de contele de la Vaulx şi ceilalţi prezidenţi. Adresându-se Prinţului Bibescu, III. 8. Regele spune „• — «Sunt fericit că astăzi se află in mijlocul nostru Prinţul Bibescu, unul dintre cei mai vechi sburători. Declar deschis congresul şi vă urez spor la muncă. (îndelungi aplauze). PRINŢUL BIBESCU spune: Cu voia Majestăţei Voastre, desbaterile sunt declarate deschise. (Asistenta în picioare aclamă îndelung pe Suverani şi pe Prinţul Bibescu). Are loc apoi, o mişcătoare scenă, când Suveranul strânge mâna Prinţului Bibescu. Acesta, foarte eDupă amiază la orele 5 a avut loc la Băneasa, chiar pe locul unde a aterisat Suveranul, desvelirea plăcii comemorative, fixată de Aeroclubul României. Placa — acoperită cu un drapel, __ are următoarea inscripţie : — «5 iunie 1930. —Aci a coborât în sbor în fapt de seară, aşteptat de ţara întreagă. Regele Carol II. — Aeroclubul României». Un detaşament de onoare din aeronautică a format gardă de onoare sub comanda colonelului aviator C. Beroniade. Prinţul Bibescu — însoţit de Prinţesa Martha Bibescu — a venit în uniformă de aviaţie şi a fost instalat într’un fotoliu lângă tribuna regală. Sunt de faţă la această ceremonie, membrii guvernului în frunte cu d. N. Iorga, membrii corpului diplomatic, membrii conferinţei aeronautice, capii oştirei, d-nii V. Cădere, Oromolu, col. Gabriel Marinescu, prefectul poliţiei, Gr. Filipescu prefectul judeţului, G. Anghelescu primarul Capitalei, Soneriu secretar general M. Romanescu, etc., etc. La orele 5, Suveranul vine însoţit de Marele Voevod Mihai, urmat de Casa civilă şi militară. Serviciul divin e oficiat de preotul D. Bădulescu de la biserica Albă, care la sfârşit ţine o cuvântare. Marele Voevod Mihai desveleşte apoi placa. DISCURSUL PRINŢULUI BIBESCU Prezidentul federaţiei aeronauticei internaţionale, a ţintuit în fotoliu, spune: Aeroclubul Regal al României, dintr’un îndemn de înalt devotament şi onoare, a ţinut să aşeze această placă comemorativă pe locul unde în noaptea de 6 iunie 1930, Maiestatea Sa Regele Carol II a coborât, chemat de poporul Său. Ne-am adunat exact pe locul care în noaptea de 6 Iunie a simbolizat înfrăţirea gândurilor, dorinţelor şi aşteptărilor unui Neam — pe locul pentru care — în aceiaş clipă de măreaţă înfrigurare — inimile au tresărit, unindu-şi bătăile într’un enorm aplaus de triumf, pentru Cel care venea să-şi împlinească chemarea, asemenea basmelor poporului Său. Această placă înseamnă noaptea în care Carpaţii şi-au plecat frunţile lăsând să treacă pe deasupra lor un singur vultur pe aripi fermecate. Sire... în tradiţia Neamului, există obiceiul pios de a se însemna temeliile de altare. Rog respectos pe Majestatea Voastră să ne permită să însemnăm aci temelia sanctuarului nostru — al sburătorilor — prin această placă. Pe acest erodrom — simbol de jertfă şi de triumf, fie care această placă să însemne altarul pe care, pentru Majestatea Voastră, sburătorii români ca şi tot Neamul românesc, să-şi îndrepte gândurile şi sufletele înfrăţite. Fie ca această placă să însemne altarul la care se vor închina aspiraţiile lor, sboriilor, ca şi jertfa lor pentru Majestatea Voastră. Prinţul Bibescu s’a adresat apoi delegaţilor străini, arătându-le în cuvinte călduroase, însemnătatea comemorărei. CUVÂNTAREA D-LUI M. MANOILESCU Ministrul industriei, se adresează întâi delegaţilor străini, în franţuzeşte, şi spune apoi: Când şeful unui stat este ales, el capătă prin actul liber al unei naţiuni întregi, suprema legitimitate pe care o poate da prezentul emoţionat, strânge în amândouă mâinile mâna regelui, în timp ce adunarea aclamă îndelung. Prinţul Bibescu se adresează sălei: —Copii, să trăiască Regele. Altă furtună de aplauze şi Suveranul cu suita se retrage. . . DISTINCŢIUNI Suveranul a conferit diferite distincţiuni viceprezidenţilor federaţiei, secretarilor şi membrilor conferinţei. Generalului Prcclo, delegat al Italiei, un erou al războiului aerian, în care a doborât 24 avioane inamice, Suveranul i-a acordat «Virtutea aeronautică» pentru fapte de război. Generalul Proclo, astăzi în Când şeful unui stat domneşte prin moştenire, el se împărtăşeşte de o altă legitimitate; este aceia pe care trecutul şi tradiţia o emană. Numai minunea, greu de închipuit, a unui şef de stat care ar fi în acelaş timp şi ales şi de drept, ar uni în aceiaşi consacrare şi consimţământul prezentului şi binecuvântarea tradiţiei. O asemenea minune nu se întâmplase până la 6 iunie 1930. Atunci pentru cea dintâi oară în istoria lumii s’a întruchipat în acelaş şef de stat autoritatea alegerei ţării cu cea a dreptului celui mai pur, dând omenirii o imagine inimitabilă şi ideală a suveranităţii. DECORAREA AVIATORILOR După această solemnitate, a avut loc decorarea a peste o sută de aviatori ofiţeri activi şi de rezervă, şi subofiţeri. Suveranul a scos Rabia, a acordat fiecărui decorat acolada, a pronunţat formula: — «Te numesc cavaler (sau ofiţer) al Virtutei aeronauticei pentru fapte de războiu». Suveranul a sărutat apoi pe fiecare decorat. Cel dintâi aviator distins de Suveran a fost d. colonel Andrei Popovici, care a primit cel mai înalt grad al Virtuţei, vârstă de 50 ani, continuă a strufa şi încă pe avioane de vânătoare. BANCHETUL DE LA «CERCUL MILITAR» La orele L «Aeroclubul României» a oferit la Cercul Militar un banchet în onoarea congresiştilor. Se aflau de faţă membrii guvernului, corpul diplomatic, şefii oştirei, aviatorii români. Primul toast l-a ridicat d. Oromolu în calitate de vice prezident al Aeroclubului, care a toastat pentru Suveran. A închinat apoi pentru Prinţul Bibescu şi pentru congresişti. In numele acestora a răspuns d. Goorman, care a ţinut un spiritual «speach» mulţumind călduros pentru primirea făcută. Cei decoraţi au mulţumit Suveranului printr’un discurs rostit de d. general Gorski, inspectorul general al aeronauticei care a arătat că cavalerii ordinului Virtutea aeronautică vor şti să facă zid în jurul Tronului. Suveranul a decorat apoi drapelul unitatei aviatice. RALLYE-UL AVIATIC INTERNAŢIONAL Furtuna provoacă accidente şi scoate din cursă mulţi concurenţi Luni pâuă amiază la orele 5 a avut loc sosirea concurenţilor înscrişi în marele rallge aviatic internaţional organizat cu prilejul congresului aeronautic. O mulţime imensă a venit ori la aerodrom unde se aflau : Suveranul cu Marele Voevod Mihai, membrii guvernului, corpul diplomatic, congresiştii aeronautici în cap cu Prinţul Bibescu, capii oştirei, etc., etc. Mai multe avioane au făcut exibiţii îndrăzneţe. Sosirea concurenţilor — mai bine de 30 — era anunţată între orele 5—6. Cu puţin înainte însă, s’a deslănţuit o furtună năprasnică. Publicul a căutat un adăpost în hangare şi în casele dimprejur. Telegrafia fără fir a anunţat o rafală puternică în regiunea Carpaţilor, care nu permite trecerea concurenţilor. Cu toată furtuna deslănţuită, aterizează cu avionul sfârtecat, locotc. Papană. El a fost scos din concura. Aterizează apoi ing. Codas care a abandonat cursa. Cel din concurent care aterisează la orele 17.20 e pilotul elveţian Frez pe un avion «Pass Mobti». Al doilea avion care vine în plină furtună e un «Farman» cu maiorul Ştiubei, ca navigator, locot, Olteanu pilot, sub-locot, Cioabă şi doi mecanici. Avionul a avut de suferit un adevărat supliciu în ultimele ore, după ce timp de cinci zile a făcut un frumos tur de forţă totalizând peste 7000 km., de sbor. Al treilea aterisează căp. Iacobescu cu Manolescu ca pilot. Un grup impresionant aterisează trei avioane italiene «Fiat», primele ori dimineaţă din Torino şi având la bord pe colonel Fougier, Lombardi şi Rabiano. Ultimul aterisează un avion polonez — cel mai mic tip, care a înfruntat cu bravură intemperia şi a sosit precis. Comisia de control şi clasificare şi-a început imediat lucrările la aerodrom şi apoi, în cursul noptei la «Aero Clubul României». S’a putut afla că celelalte avioane au fost toate oprite în drum, parte au avut de suferit accidente. Cei mai mulţi au fost scoşi din cursă. Important pentru noi e faptul că nici un avion militar n’a putut termina cursa în bune condiţiuni. ATRIBUIREA PREMIILOR Astănoapte la orele 2, comisia a clasificat pe cei şapte concurenţi sosiţi Luni d. a. descalificând pe ceilalţi. Premiile au fost astfel atribuite: I: pilotului elveţian Frez lei 400 de mii. II: echipagiului românesc maior Ştiubei _ Olteanu 200.000 lei. III: pilotului polonez Skrzjinski lei 100.000. IV. echipagiului românesc Gh. Iacobescu-Manolescu. Echipa italiană a luat ultimele trei locuri. In afară de premiile de mai sus, sunt încă de împărţit numeroase cupe şi o sumă de 100.000 lei instituit de ing. Zamfirescu. PLECAREA CONGRESIŞTILOR LA SINAIA dii dimineaţă la orele 8.20 membrii conferinţei au părăsit Capitala plecând la Sinaia cu tren special. La Sinaia, timp de trei zile se vor desbate chestiuni extrem de importante relative la navigaţia aeriană. felicitările După terminarea Tedeumului de la Patriarhie, membrii guvernului au plecat la Palatul Regal, spre a prezenta omagii M. S. Regelui. D. N. Iorga a rostit un discurs. M. S. Regele a răspuns: Mulţumesc din toată inima pentru caldele cuvinte adresate în numele guvernului şi al poporului. Când anul trecut M’am hotărât să trec peste orice obstacol şi să dau destinele ţârei în mână, luândule. — Mi-am făgăduit să le duc până la capăt pe calea cea mai bună pentru fericirea ei. Cu curaj şi în conştiinţă pot afirma că voi face tot ce stă în puterile Mele pentru a duce opera de regenerare şi întărire a ţării până la capăt. Am găsit o mână de oameni cu cari am nădăjdea că voi megre spre îndeplinirea idealului care-l doresc» Am mai fost împins la aceasta de imensa dragoste care am simţit-o svâcnind cu căldură din sufletul întregului popor. Azi pot reînoi jurământul făcut acum un an că voi întrebuinţa toate puterile Mele pentru binele poporului Meu şi trecând peste toate greutăţile voi căuta să desăvârşesc temeinic opera începută. ALTE VIZITE LA PALAT După ora 11, au mai sosit la Palat mareşalii Averescu şi Preşan, d-nii G. Mironescu, fost primministru, Richard Franasovici, precum şi numeroşi alţi demnitari, reSINAIA, 9. — Azi dimineaţă trenul special al congresiştilor aeronautici a părăsit Capitala, pentru Sinaia. Se mai aflau în tren: d-na Iorga şi d-nii Ghica, ministru de externe, Munteanu Râmnic, Savel Rădulescu, Vasiliu, etc. In tren d. maior Mincu, şeful comisiei de control a aeroclubului, a comunicat membrilor federaţiei că elveţianul Frez, câştigătorul rallyeului de 400.000 lei, a renunţat la această sumă în favoarea echipajiilor româneşti. Ca atare , probabil că suma de 400.000 lei va reveni d-lor maior Ştiubey şi locotenent Olteanu. De altă parte premiul de 100.000 lei instituit de ing. Zamfirescu pentru cea mai frumoasă performanţă viatică, a fost decernat colonelului italian Fougier. Primirea congresiştilor la Sinaia Congresiştii în cap cu prinţul Bibescu au fost nevoiţi să facă transbordare, din cauza liniei ferate stricate de ploi, astfel încât prima şedinţă a congresului, care urma să aibă loc de dimineaţă, n’a mai putut fi ţinută. Trenul a ajuns în Sinaia la ora 12:30 fiind primit în gară cu muzică militară, de către autorităţile civile şi militare, în cap cu comandantul garnizoanei, primarul oraşului, prefectul de Prahova1, şcolile şi cetăţenii. Congresiştii au plecat apoi la hotel, prezentanţi ai marei finanţe, inspectori de armă şi ofiţerii generali cari au felicitat pe Suveran. PRÂNZUL ŞI DINEUL DE LA PALAT La ora 12 şi jum. a avut loc la Palat un prânz la care au luat parte M. S. Regele Carol al II-lea, Măria Sa Mihai marele voevod de Alba-Iulia şi întreaga Curte. Seara la ora 9 a avut loc un dineu. Au luat parte M. S. Regele, membrii guvernului în frunte ca d. prof. N. Iorga, preşedintele consilului de miniştri, d-nii general Vasievici, mareşalul Curţei Regale, colonelii Grigorescu şi Condeescu, aghiotanţi regali şi Puia Dumitrescu, secretarul particular al Suveranului. * La ora 8 a avut loc retragerea cu torţe efectuată de trupele din garnizoana Bucureşti. De la această oră şi până după miezul nopţei muzicile militare au cântat în pieţele publice. La ora 1:30 a avut loc în saloanele hotelului Palace un dejun oferit în onoarea congresiştilor de către prinţul Bibescu. La şampanie, prinţul Bibescu a arătat bucuria primei clipe a revederei, în mijlocul Carpaţilor noştri, în a doua etapă a congresului. Cu aceiaş bucurie — a spus d-sa — ca şi a primului salut în Capitală vă aduc salutul meu în această a doua Capitală, leagăn de regi şi poveşti evocate de regina şi poeta Carmen Sylva. La urmă prinţul Bibescu a spus în toastul său următoarele: Permiteţi-mi ca prima cupă să o ridic, după vechea tradiţie în sănătatea tuturor monarhilor şi şefi de state ale patriilor noastre federale, în sănătatea d-voastră şi a d-lor colegi pentru prosperarea şi splendida realizare a lucrărilor noastre, senine ca cerul, întinse ca cerul, veşnice ca cerul. A luat apoi cuvântul primarul oraşului Sinaia d. Ionescu care a salutat pe congresişti şi pe prinţul Bibescu, spunând că oraşul este mândru a găzdui acest important congres. Col. englez Goorman, vicepreşedinte al federaţiei a închinat pentru M. S. Regele Carol II şi a mulţumit aeroclubului român pentru amabila ospitalitate dată delegaţilor străini. D-sa nu uită să amintească de căpitanul Bănciulescu, care a organizat congresul. Banchetul a luat sfârşit la orele 3 după amiază când delegaţii au intrat în şedinţă. Ceremonia de la Băneasa Desvelirea plăcii comemorative IHM Aniversarea reîntoarcerii M. S. Regelui Solemnităţile de Duminică şi Luni Congresul aeronauticei mondiale. - festivitatea din Capitală. - Desvelirea plăcii comemorative a aterizării Suveranului. - Rallye-ul internaţional Deschiderea congresului aeronauticei mondiale la Sinaia O călătorie cu avionul necesită până acum intervenţiuni diplomatice ce durau până acum 5 luni. S-a hotărât ca" toţi delegaţii, de comun acord să facă intervenţiile necesare pe lângă guvernele respective pentru instituirea unui paşaport aerian unic şi uşor de obţinut . * După ce s’au mai discutat şi alte chestiuni de mai mică importanţă, şedinţa s’a ridicat la orele 8. Desbaterile vor fi reluate azi dimineaţă la orele 10. Deschiderea şedinţei La orele 3 p. m. congresul aero-1 cu a ridicat o chestiune extrem de nautic s-a deschis în sala hotelului importantă cu privire la paşapor- tul aerian. Palace. Omagiul adus prinţului Bibescu D. BECHANSON, delegatul Franţei, casier al federaţiei şi cel mai vechiu membru al acestei instituţii a propus, chiar la deschiderea şedinţei o moţiune prin care adunarea aduce omagii şi felicită pe prinţul Bibescu pentru modul cum a scăpat de accidentul de la Allahabad. Adunarea a aclamat îndelung şi a aprobat moţiunea. D. COL. NEGRESCU delegatul României, raportorul general al Federaţiei a cetit raportul pe 1930. Acest raport conţine o anexă cu privire la omologările recordurilor pe 1930. Totalul acestor recorduri omologate se urcă la 142. Raportul a analizat apoi activitatea aeronautică din toate ţările. Documentatul raport al d-lui col. Negrescu a fost aprobat de adunare, cu unanimitate. O propunere germană S’a discutat apoi propunerea lui Deutsche Lufthansa privitoare la reglementarea sborului fără motor. Ţinând seamă de experienţa ce Germania o are în astfel de sboruri, s’a hotărât numirea unei comisii speciale. Aeronautica mondială va avea deci o nouă clasă. Belgia a făcut o propunere în sensul celei germane. S’a luat apoi în discuţie propunerea germană relativă la cupa chalange de turism internaţional a aeroclubului Germaniei, la care participă toate aerocluburile din lume. S’a modificat Seara la ora 9 şi jumătate a avut loc în saloanele hotelului Palace un mare dineu de gală oferit de ministrul de externe în onoarea congresiştilor. In afară de congresişti au participat d. Ghica, ministru da externe cu doamna, d-nii Savel Rădulescu şi Vasiliu, miniştri plenipotenţiari, Prinţesa şi Prinţul Bibescu, d-na şi d. Oromoiu, d. general Rujinski cu doamna, însărcinaţii de afaceri ai legaţiilor din Bucureşti, col. Negrescu, Giosan, maior Ştiubei, maior Mincu, căpitan Iacobescu, căpitan Bănciulescu, Cantacuzino-Paşcanu, Argeşianu, Marcel Romanescu, Pencovici din ministerul de extene şi reprezentanţii presei din Bucureşti, d-nii Brunea- Fox, Ross şi Dumbrăveanu (Pinguin). La şampanie d. ministru de externe Ghica într’o frumoasă cuvântare, a subliniat importanţa congresului aeronautic, arătând că intri- inguiatumui junirea reprezentanţilor tuturor nasensul că acest concurs să se facă j ţiunilor ratifică intenţia de pace odată la doi ani în loc de un an. I de care sunt animaţi. Paşaport aerian unic II*1 numele federaţiei internaţio- Delegatul român colonel Negres-nale a răspuns Prinţul Bibescu. & i V* niy. «DREPTATEA» Recepţia de la castelul Progoşoaia O noapte de ban Seara la orele 10 a avut loc la castelul Mogoşoaia, al Prinţesei şi Prinţului Bibescu o mare recepţie în onoarea congresiştilor aeronautici. Şoseaua se duce până la Mogoşoaia, câmpul dimprejur, au fost luminate de reflectoare. Săteni cu făclii multicolore au vegheat la intrarea în Parcul Castelului, îndrumând automobilele cu oaspeţi pe aleele înflorite. Castelul, iluminat a giorno, în bătaia reflectoarelor şi a jocurilor de artificii, a făcut o impresie admirabilă oaspeţilor. Printre invitaţi se aflau membrii guvernului, membrii corpului diplomatic cu ataşaţii străini, d-nii generali: Rudeanu, Gorski, Economu, Lăzărescu, Hentescu, Rujinski, colonelă Giossan, Negrescu, dr. Anastasiu, d-nii: M. Oromolu, Gr. Gafencu, Victor Cădere, Soneriu, T. Dovechi, M. Romanescu, ing. Zamfirescu, Sturza, Riegleri Dinu, maiorii Argeşean, Ştiubei, Gh. Bănciulescu, Cantacuzino Paşcanu, Macovei, d-nii: Naumescu, N. Boerescu şi A. Dumbrăveanu. Casa Regală a fost reprezentată prin d-nii: general Ilasievici mareşalul Palatului, coloneii: Condeescu, Grigorescu, Manolescu, adjutanţi regali, col. Drosu prefectul Palatului şi maior Ulea. Prinţesa Bibescu a făcut cu graţia ce o caracterizează onorurile de gazdă, iar Prinţul Bibescu, imobilizat în fotoliu, a primit felicitările invitaţilor. In onoarea oaspeţilor au fost aranjate cu concursul Pirotechniei jocuri de lumină şi artificii pe malul superbului lac al Mogoşoaiei. De pe terasă s’a putut admira apoi o copie reuşită a unei nopţi veneţiene, cu bărci şi gondole pe lac, cu muzici adequate. Două orchestre, un bufet bogat au complectat această noapte de feerie şi basm... Comoara istorică a Bibeştilor expusă în saloanele castelului, a fost mult admirată. Oaspeţii au petrecut până noaptea târziu. MANIFESTAŢIA UNIUNII OFIŢERILOR DE REZERVA Duminică după amiază, după terminarea întrunirii festive de la Ateneu, Uniunea ofiţerilor de rezervă a organizat o mare manifestaţie în piaţa palatului. De faţă fiind un numeros public, au defilat: ofiţerii de rezervă, o echipă femenină a cohortei de cercetaşi «Bucur», un mănunchi de «pui de şoimi», o grupă a pensionarilor militari, subofiţerii de rezervă cu fanfara lor și elevele școalei de surori de caritate. Suveranul, având la stânga sa, pe Voevodul Mihai, a primit defilarea în poarta palatului. Ziua II-a. Te-deumul de la Patriarhie Implinindu-se un an de la urcarea pe tron a Suveranului, un Te-deum a fost oficiat Luni dimineaţă la Patriarhie, de faţă fiind toţi membrii guvernului, în frunte cu d. N. Iorga, preşedintele consiliului de miniştri, şi d-nii mareşali Presan şi Averescu, d-nii Volanschi, Codin Ştefănescu, Praporgescu, Traian Alexandrescu, col. Gabriel Marinescu, etc. Casa regală era reprezentată prin d-nii: general Vasievici, colonel Drossu, Condeescu, Manolescu şi Râmniceanu. După terminarea serviciului religios, d. general Ştefănescu-Amza, ministrul armatei, a ţinut o cuvântare trupei şi a urmat apoi defilarea escadronului de onoare din regimentul de escortă regală. Membrii conferinţei aeronautice s’au întrunit Luni la orele 11 la Aeroclub, unde s’a organizat în cinstea lor un «vin d’honeur». D. Oromolu a salutat pe oaspeţi în numele instituţiei. Membrii conferinţei au avut apoi un schimb de vederi. La orele 4, ei s-au dus în pelerinaj la mormântul eroului necunoscut unde au depus coroane.