Dreptatea, iunie 1931 (Anul 5, nr. 1093-1117)

1931-06-11 / nr. 1101

Primul congres aeronautic inter­naţional la noi în ţară, s’a des­­chis Duminecă dimineaţa la «Fun­daţia Carol», printr’o şedinţă so­lemnă. Aula fundaţiei, împodobită cu drapelele celor 87 naţiuni partici­pante la congres, are un aspect săr­bătoresc. Corpul diplomatic ocupă primul rând de fotolii, congresiştii sunt înşiraţi, pe naţiuni, în primele bănci. Aviatorii români şi invitaţii ocupă balcoanele. Prinţul Bibescu, prezidentul con­gresului, e un fotoliu, cu picioarele suferinde sprijinite pe un scaun. Sunt de faţă membrii guvernului în frunte cu d. N. Iorga, capii oş­­tirei, casa civilă şi militară a Su­veranului. La orele 10.80 a. m., Suveranul vine însoţit de mareşalul Palatu­lui d. general Vasievici, şi strânge mâna Prinţului Bibescu în aclama­ţiile asistentei. Prinţul Bibescu încercând să se ridice din scaun, Suveranul îl o­preşte. DISCURSUL PRINŢULUI PIRESCU Prinţul Bibescu, în calitate de prezident al federaţiei aeronautice spune : Mi s’a acordat astăzi onoarea să iau cuvântul în numele delegaţilor a 37 nobile naţiuni cari s’au federat spre a stabili în lume nouile legi ale marii fraternităţi aerieale. Sunt sigur că reprezint sentimen­tele profunde ale eminenţilor mei colegi, aducând în primul rând o­magiul recunoştinţei noastre res­­pectoase Maiestăţii Sale Regelui Carol al II-lea. Sunteţi cu toţii, domnilor delegaţi, oaspeţii Acro-Clubului Regal Ro­mân, deci oaspeţii Regelui, care es­te Preşedintele activ al clubului. Suveranul meu a binevoit să ne dea, prin prezenţa Sa, o dovadă ad­mirabilă a sentimentelor ce păstrea­ză Federaţiunii noastre şi a înaltu­lui interes pe care-l acordă acestei instituţii devotată progresului aero­nauticei internaţionale. Maiestatea Sa a ţinut să inaugu­reze El însuşi lucrările congresului nostru anual. Sunt sigur că reprezint crezul u­­nanim al colegilor mei aducând la picioarele Tronului expresia recu­noştinţei noastre, pentru un concurs care ne este preţios din atâtea mo­tive. Propaganda aeronautică, prima din datoriile noastre care e înscrisă în fruntea programului Federaţiei, n’ar fi putut avea un patronagiu mai autorizat decât în persoana Re­gelui Carol. OMAGIUL AVIAŢIEI PENTRU SUVERAN Colonelul Mervyn O. Goorman (Anglia) vice­preşedinte al Federa­ţiei aduce un cald omagiu Suvera­nului şi spune apoi: Ţara Sa îl iubeşte şi şi-a pus des­tinele în mâinile sale graţioase şi iscusite. Noi avem in România un prieten încântător, pe distinsul nos­tru preşedinte. Prinţul Bibescu, om curajos, sportiv, înzestrat cu vioi­ciune de spirit și bun camarad. A­­vem bucuria să-l vedem reîntors In mijlocul nostru. Ne grăbim să-l sa­lutăm, noi care ne-am adunat aci din toate colțurile lumei. L’am vă­zut la Londra de unde a plecat, — iată-l întors acasă, după ce a în­tâmpinat primejdii la care el știa că putea fi expus. Nu s’a astâmpă­rat, fiindcă e caracteristica adevăra­tului sburător. 1 CUVÂNTAREA SUVERA­­­­NULUI Suveranul, îndelung aclamat, spu­ne următoarele: " Sunt fericit să salut la nioi delegaţii federaţiei in­­ternaţionale a Aeronauti­cei. De multă vreme am a­­ltul bucuria să mă ocup de aviaţie al cărei destin se precizează din ce în ce mai m­ult. Federaţia internaţională e o instituţie de pace, căci graţie ei nu numai se îngă­­due cunoaşterea între po­poare, dar se înlătură şi motivele de vrajbă. In epoca aceasta de ma­terialism, putem spune ca peronautica a salvat mo­­rala lumei. Curajul şi spi­ritul de sacrificiu al avia­torilor sunt factori de im­bold la bine şi progres. Sunt convins că lucrările dv., vor fi m­cununate de succes. Nu pot încheia fără să am­intesc de cei plecaţi pintre noi, de contele de la Vaulx şi ceilalţi prezi­­denţi. Adresându-se Prinţului Bibescu, III. 8. Regele spu­ne „• — «Sunt fericit că astăzi se află in mijlocul nostru Prinţul Bibescu, unul din­­tre cei mai vechi sbură­­tori. Declar deschis congre­sul şi vă urez spor la mun­că. (îndelungi aplauze). PRINŢUL BIBESCU spune: Cu voia Majestăţei Voastre, desbateri­­le sunt declarate deschise. (Asisten­ta în picioare aclamă îndelung pe Suverani şi pe Prinţul Bibescu). Are loc apoi, o mişcătoare sce­nă, când Suveranul strânge mâna Prinţului Bibescu. Acesta, foarte e­După amiază la orele 5 a avut loc la Băneasa, chiar pe locul unde a aterisat Suveranul, desvelirea plă­cii comemorative, fixată de Aero­clubul României. Placa — acoperită cu un drapel, __ are următoarea in­scripţie : — «5 iunie 1930. —­­Aci a coborât în sbor în fapt de seară, aşteptat de ţara întreagă. Regele Carol II. — Aeroclubul României». Un detaşament de onoare din ae­ronautică a format gardă de onoa­re sub comanda colonelului aviator C. Beroniade. Prinţul Bibescu — însoţit de Prinţesa Martha Bibescu — a venit în uniformă de aviaţie şi a fost in­stalat într’un fotoliu lângă tribuna regală. Sunt de faţă la această ce­remonie, membrii guvernului în frunte cu d. N. Iorga, membrii cor­pului diplomatic, membrii confe­rinţei aeronautice, capii oştirei, d-nii V. Cădere, Oromolu, col. Ga­briel Marinescu, prefectul poliţiei, Gr. Filipescu prefectul judeţului, G. Anghelescu primarul Capitalei, So­­neriu secretar general M. Romanes­­cu, etc., etc. La orele 5, Suveranul vine înso­ţit de Marele Voevod Mihai, urmat de Casa civilă şi militară. Serviciul divin e oficiat de preo­tul D. Bădulescu de la biserica Al­bă, care la sfârşit ţine o cuvân­tare. Marele Voevod Mihai desveleşte apoi placa. DISCURSUL PRINŢULUI BIBESCU Prezidentul federaţiei aeronauti­cei internaţionale, a ţintuit în foto­liu, spune: Aeroclubul Regal al României,­ dintr’un îndemn de înalt devota­ment şi onoare, a ţinut să aşeze a­­ceastă placă comemorativă pe locul unde în noaptea de 6 iunie 1930, Maiestatea Sa Regele Carol II a co­borât, chemat de poporul Său. Ne-am adunat exact pe locul care în noaptea de 6 Iunie a simbolizat înfrăţirea gândurilor, dorinţelor şi aşteptărilor unui Neam — pe locul pentru care — în aceiaş clipă de măreaţă înfrigurare — inimile au tresărit, unindu-şi bătăile într’un e­­norm aplaus de triumf, pentru Cel care venea să-şi împlinească chema­rea, asemenea basmelor poporului Său. Această placă înseamnă noaptea în care Carpaţii şi-au plecat frun­ţile lăsând să treacă pe deasupra lor un singur vultur pe aripi fer­mecate. Sire... în tradiţia Neamului, exis­tă obiceiul pios de a se însemna te­meliile de altare. Rog respectos pe Majestatea Voas­tră să ne permită să însemnăm aci temelia sanctuarului nostru — al sburătorilor­ — prin această placă. Pe acest erodrom — simbol de jertfă şi de triumf, fie care aceas­tă placă să însemne altarul pe ca­re, pentru Majestatea Voastră, sbu­­rătorii români ca şi tot Neamul ro­mânesc, să-şi îndrepte gândurile şi sufletele înfrăţite. Fie ca această placă să însemne altarul la care se vor închina aspiraţiile lor, sborii­­lor, ca şi jertfa lor pentru Majes­tatea Voastră. Prinţul Bibescu s’a adresat apoi delegaţilor străini, arătându-le în cuvinte călduroase, însemnătatea comemorărei. CUVÂNTAREA D-LUI M. MANOILESCU Ministrul industriei, se adresea­ză întâi delegaţilor străini, în fran­ţuzeşte, şi spune apoi: Când şeful unui stat este ales, el capătă prin actul liber al unei na­ţiuni întregi, suprema legitimitate pe care o poate da prezentul e­moţionat, strânge în amândouă mâinile mâna regelui, în timp ce a­­dunarea aclamă îndelung. Prinţul Bibescu se adresează sălei: —­­Copii, să trăiască Regele. Altă furtună de aplauze şi Suve­ranul cu suita se retrage. . . DISTINCŢIUNI Suveranul a conferit diferite dis­­tincţiuni vice­prezidenţilor federa­ţiei, secretarilor şi membrilor con­ferinţei. Generalului Prcclo, delegat al I­­taliei, un erou al războiului aerian, în care a doborât 24 avioane ina­mice, Suveranul i-a acordat «Virtu­tea aeronautică» pentru fapte de război. Generalul Proclo, astăzi în Când şeful unui stat domneşte prin moştenire, el se împărtăşeşte de o altă legitimitate; este aceia pe care trecutul şi tradiţia o emană. Numai minunea, greu de închipu­it, a unui şef de stat care ar fi în acelaş timp şi ales şi de drept, ar uni în aceiaşi consacrare şi consim­ţământul prezentului şi binecuvân­tarea tradiţiei. O asemenea minune nu se întâm­plase până la 6 iunie 1930. Atunci pentru cea dintâi oară în istoria lumii s’a întruchipat în ace­laş şef de stat autoritatea alegerei ţării cu cea a dreptului celui mai pur, dând omenirii o imagine inimi­tabilă şi ideală a suveranităţii. DECORAREA AVIATO­RILOR După această solemnitate, a avut loc decorarea a peste o sută de a­­viatori ofiţeri activi şi de rezervă, şi sub­ofiţeri. Suveranul a scos Rabia, a acordat fiecărui decorat acolada, a pronun­ţat formula: — «Te numesc cavaler (sau ofi­ţer) al Virtutei aeronauticei pentru fapte de războiu». Suveranul a sărutat apoi pe fie­­care decorat. Cel dintâi aviator distins de Su­veran a fost d. colonel Andrei Po­­povici, care a primit cel mai înalt grad al Virtuţei, vârstă de 50 ani, continuă a strufa şi încă pe avioane de vânătoare. BANCHETUL DE LA «CERCUL MILITAR» La orele L «Aeroclubul României» a oferit la Cercul Militar un ban­chet în onoarea congresiştilor. Se aflau de faţă membrii guvernului, corpul diplomatic, şefii oştirei, avia­tor­ii români. Primul toast l-a ridicat d. Oromo­­lu în calitate de vice prezident al Aeroclubului, care a toastat pentru Suveran. A închinat apoi pentru Prinţul Bibescu şi pentru congre­­sişti. In numele acestora a răspuns d. Goorman, care a ţinut un spiri­tual «speach» mulţumind călduros pentru primirea făcută. Cei decoraţi au mulţumit Suve­ranului printr’un discurs rostit de d. general Gorski, inspectorul gene­ral al aeronauticei care a arătat că cavalerii ordinului Virtutea ae­ronautică vor şti să facă zid în ju­rul Tronului. Suveranul a decorat apoi drape­lul uni­tatei aviatice. RALLYE-UL AVIATIC IN­TERNAŢIONAL Furtuna provoacă acci­dente şi scoate din cursă mulţi concurenţi Luni pâuă amiază la orele 5 a a­­vut loc sosirea concurenţilor îns­crişi în marele rallge aviatic inter­naţional organizat cu prilejul con­gresului aeronautic. O mulţime imensă a venit ori la aerodrom unde se aflau : Suvera­nul cu Marele Voevod Mihai, mem­brii guvernului, corpul diplomatic, congresiştii aeronautici în cap cu Prinţul Bibescu, capii oştirei, etc., etc. Mai multe avioane au făcut exi­­biţii îndrăzneţe. Sosirea concuren­ţilor — mai bine de 30 — era anun­ţată între orele 5—6. Cu puţin îna­inte însă, s’a deslănţuit o furtună năprasnică. Publicul a căutat un a­­dăpost în hangare şi în casele dim­prejur. Telegrafia fără fir a anun­ţat o rafală puternică în regiunea Carpaţilor, care nu permite trecerea concurenţilor. Cu toată furtuna deslănţuită, a­­terizează cu avionul sfârtecat, locotc. Papană. El a fost scos din concura. Aterizează apoi ing. Codas care a abandonat cursa. Cel din concurent care aterisează la orele 17.20 e pilotul elveţian Frez pe un avion «Pass Mob­ti». Al doi­lea avion care vine în plină furtu­nă e un «Farman» cu maiorul Ştiu­­bei, ca navigator, locot, Olteanu pi­lot, sub­-locot, Cioabă şi doi meca­nici. Avionul a avut de suferit un adevărat supliciu în ultimele ore, după ce timp de cinci zile a făcut un frumos tur de forţă tota­lizând peste 7000 km., de sbor. Al treilea aterisează căp. Iacobescu cu Manolescu ca pilot. Un grup impresionant aterisează trei avioane italiene «Fiat», primele ori dimineaţă din Torino şi având la bord pe­ colonel Fougier, Lom­bardi şi Rabiano. Ultimul aterisează un avion po­lonez — cel mai mic tip, care a în­fruntat cu bravură intemperia şi a sosit precis. Comisia de control şi clasificare şi-a început imediat lucrările la ae­rodrom şi apoi, în cursul noptei la «Aero Clubul României». S’a putut afla că celelalte avioane au fost toate oprite în drum, parte au avut de suferit accidente. Cei mai mulţi au fost scoşi din cursă. Important pentru noi e faptul că nici un avion militar n’a putut ter­mina cursa în bune condiţiuni. ATRIBUIREA PREMII­LOR Astănoapte la orele 2, comisia a clasificat pe cei şapte concurenţi sosiţi Luni d. a. descalificând pe ceilalţi. Premiile au fost astfel atribuite: I: pilotului elveţian Frez lei 400 de mii. II: echipagiului românesc maior Ştiubei _ Olteanu 200.000 lei. III: pilotului polonez Skrzjinski lei 100.000. IV. echipagiului românesc Gh. Iacobescu-Manolescu. Echipa italiană a luat ultimele trei locuri. In afară de premiile de mai sus, sunt încă de împărţit numeroase cupe şi o sumă de 100.000 lei insti­tuit de ing. Zamfirescu. PLECAREA CONGRES­IŞ­­TILOR LA SINAIA dii dimineaţă la orele 8.20 mem­brii conferinţei au părăsit Capita­la plecând la Sinaia cu tren special. La Sinaia, timp de trei zile se vor desbate chestiuni extrem de impor­tante relative la navigaţia aeriană. felicitările După terminarea Tedeumului de la Patriarhie, membrii guvernului au plecat la Palatul Regal, spre a prezenta omagii M. S. Regelui. D. N. Iorga a rostit un discurs. M. S. Regele a răspuns: Mulţumesc din toată ini­ma pentru caldele cuvin­te adresate în numele gu­vernului şi al poporului. Când anul trecut M’am hotărât să trec peste orice obstacol şi să dau destine­le ţârei în mână, luându­­le. — Mi-am făgăduit să le duc până la capăt pe calea cea mai bună pentru fericirea ei. Cu curaj şi în conştiinţă pot afirma că voi face tot ce stă în puterile Mele pentru a duce opera de regenerare şi întărire a ţării până la capăt. Am găsit o mână de oa­meni cu cari am nădăjdea că voi megre spre îndepli­nirea idealului care-l do­resc» Am mai fost împins la a­­ceasta de imensa dragos­te care am simţit-o svâc­­nind cu căldură din sufle­tul întregului popor. Azi pot reînoi jurămân­tul făcut acum un an că voi întrebuinţa toate pute­rile Mele pentru binele poporului Meu şi trecând peste toate greutăţile voi căuta să desăvârşesc te­meinic opera începută. ALTE VIZITE LA PALAT După ora 11, au mai sosit la Pa­lat mareşalii Averescu şi Preşan, d-nii G.­­ Mironescu, fost prim­­ministru, Richard Franasovici, pre­cum şi numeroşi alţi demnitari, re­SINAIA, 9. — Azi dimineaţă tre­nul special al congresiştilor aerona­utici a părăsit Capitala, pentru Si­naia. Se mai aflau în tren: d-na Ior­ga şi d-nii Ghica, ministru de ex­terne, Munteanu Râmnic, Savel Ră­­dulescu, Vasiliu, etc. In tren d. maior Mincu, şeful co­misiei de control a aeroclubului, a comunicat membrilor federaţiei că elveţianul Frez, câştigătorul rallye­­ului de 400.000 lei, a renunţat la a­­ceastă sumă în favoarea echipajiilor româneşti. Ca atare , probabil că suma de 400.000 lei va reveni d-lor maior Ştiubey şi locotenent Oltea­nu. De altă parte premiul de 100.000 lei instituit de ing. Zamfirescu pentru cea mai frumoasă perfor­manţă viatică, a fost decernat colonelului italian Fougier. Primirea congresiştilor la Sinaia Congresiştii în cap cu prinţul Bi­bescu au fost nevoiţi să facă trans­­bordare, din cauza­ liniei ferate stri­cate de ploi, astfel încât prima şe­dinţă a congresului, care urma să aibă loc de dimineaţă, n’a mai pu­tut fi ţinută. Trenul a ajuns în Sinaia la ora 12:30 fiind primit în gară cu muzică militară, de către a­utorităţile civi­le şi militare, în cap cu comandantul garnizoanei, primarul oraşului, pre­fectul de Prahova1, şcolile şi cetă­ţenii. Congresiştii au pleca­t apoi la hotel, prezentanţi ai marei finanţe, ins­pectori de armă şi ofiţerii generali cari au felicitat pe Suveran.­­ PRÂNZUL ŞI DINEUL DE LA PALAT La ora 12 şi jum. a avut loc la Palat un prânz la care au luat par­te M. S. Regele Carol al II-lea, Măria Sa Mihai marele voevod de Alba-Iulia şi întreaga Curte. Seara la ora 9 a avut loc un di­neu. Au luat parte M. S. Regele, membrii guvernului în frunte ca d. prof. N. Iorga, preşedintele con­­silului de miniştri, d-nii general Vasievici, mareşalul Curţei Re­gale, colonelii Grigorescu şi Con­­deescu, aghiotanţi regali şi Puia Dumitrescu, secretarul particular al Suveranului. * La ora 8 a avut loc retragerea cu torţe efectuată de trupele din garnizoana Bucureşti. De la această oră şi până după miezul nopţei muzicile militare au cântat în pieţele publice. La ora 1:30 a avut loc în saloanele hotelului Palace un dejun oferit în onoarea congresiştilor de către prin­ţul Bibescu. La şampanie, prinţul Bibescu a arătat bucuria primei clipe a reve­­derei, în mijlocul Carpaţilor noş­tri, în a doua etapă a congresului. Cu aceiaş bucurie — a spus d-sa — ca şi a primului salut în Capitală vă aduc salutul meu în această a doua Capitală, leagăn de regi şi poveşti evocate de regina şi poeta Carmen Sylva. La urmă prinţul Bibescu a spus în toastul său următoarele: Permiteţi-mi ca prima cupă să o ridic, după vechea tradiţie în sănă­tatea tuturor monarhilor şi şefi de state ale patriilor noastre federa­le, în sănătatea d-voastră şi a d-lor­ colegi pentru prosperarea şi splen­dida realizare a lucrărilor noastre, senine ca cerul, întinse ca cerul, veşnice ca cerul. A luat apoi cuvântul primarul o­­raşului Sinaia­ d. Ionescu care a sa­lutat pe congresişti şi pe prinţul Bi­bescu, spunând că oraşul este mân­dru a găzdui acest important con­gres. Col. englez Goorman, vice­preşe­dinte al federaţiei a închinat pentru M. S. Regele Carol II şi a mulţumit aeroclubului român pentru amabila ospitalitate dată delegaţilor străini. D-sa nu uită să amintească de căpi­­tanul Bănciulescu, care a organizat congresul. Banchetul a luat sfârşit la orele 3 după amiază când delegaţii au in­trat în şedinţă. Ceremonia de la Băneasa Desvelirea plăcii comemorative IHM Aniversarea reîntoarcerii M. S. Regelui Solemnităţile de Duminică şi Luni Congresul aeronauticei mondiale. - festivitatea din Capitală. - Desvelirea plăcii comemorative a aterizării Suveranului. - Rallye-ul internaţional Deschiderea congresului aeronauticei mondiale la Sinaia O călătorie cu avionul necesită până acum intervenţiuni diploma­­tice ce durau până acum 5 luni. S-a hotărât ca" toţi delegaţii, de comun acord să facă intervenţiile necesa­re pe lângă guvernele respective pentru instituirea unui paşaport aerian unic şi uşor de obţinut . * După ce s’au mai discutat şi alte chestiuni de mai mică importanţă, şedinţa s’a ridicat la orele 8. Desbaterile vor fi reluate azi di­mineaţă la orele 10. Deschiderea şedinţei La orele 3 p. m. congresul aero-1 cu a ridicat o chestiune extrem de nautic s-a deschis în sala hotelului importantă cu privire la paşapor-­ tul aerian. Palace. Omagiul adus prinţului Bibescu D. BECHANSON, delegatul Fran­ţei, casier al federaţiei şi cel mai vechiu membru al acestei institu­ţii a propus, chiar la deschiderea şedinţei o moţiune prin care adu­narea aduce omagii şi felicită pe prinţul Bibescu pentru modul cum a scăpat de accidentul de la Alla­habad. Adunarea a aclamat îndelung şi a aprobat moţiunea. D. COL. NEGRESCU delegatul României, raportorul general al Fede­raţiei a cetit raportul pe 1930. Acest raport conţine o anexă cu privire la omologările recordurilor pe 1930. Totalul acestor recorduri omo­logate se urcă la 142. Raportul a analizat apoi activitatea aeronauti­că din toate ţările. Documentatul raport al d-lui col. Negrescu a fost aprobat de adunare, cu unanimi­tate. O propunere germană S’a discutat apoi propunerea lui Deutsche Lufthansa privitoare la reglementarea sborului fără motor. Ţinând seamă de experienţa ce Germania o are în astfel de sbo­­ruri, s’a hotărât numirea unei co­misii speciale. Aeronautica mon­dială va avea deci o nouă clasă. Belgia a făcut o propunere în sensul celei germane. S’a luat apoi în discuţie pro­punerea germană relativă la cupa chalange de turism internaţional a aeroclubului Germaniei, la care participă toate aerocluburile din lume. S’a modificat Seara la ora 9 şi jumătate a avut loc în saloanele hotelului Palace un mare dineu de gală oferit de ministrul de externe în onoarea congresiştilor. In afară de congresişti au parti­cipat d. Ghica, ministru da exter­ne cu d­oamna, d-nii Savel Rădu­­lescu şi Vasiliu, miniştri plenipo­tenţiari, Prinţesa şi Prinţul Bibes­cu, d-na şi d. Oromoiu, d. general Rujinski cu doamna, însărcinaţii de afaceri ai legaţiilor din Bucu­reşti, col. Negrescu, Giosan, maior Ştiubei, maior Mincu, căpitan Ia­cobescu, căpitan Bănciulescu, Can­­tacuzino-Paşcanu, Argeşianu, Mar­cel Romanescu, Pencovici din mi­nisterul de extene şi reprezentanţii presei d­in Bucureşti, d-nii Brunea- Fox, Ross şi Dumbrăveanu (Pin­guin). La şampanie d. ministru de exter­ne Ghica într’o frumoasă cuvânta­­­­re, a subliniat importanţa congre­sului aeronautic, arătând că intri- inguiatu­mui ju­­­nirea reprezentanţilor tuturor na­­sensul că acest concurs să se facă j ţiunilor ratifică intenţia de pace odată la doi ani în loc de un an. I de care sunt animaţi. Paşaport aerian unic I­I*1 numele federaţiei internaţio- Delegatul român colonel Negres-­nale a răspuns Prinţul Bibescu. & i V* niy. «DREPTATEA» Recepţia de la castelul Progoşoaia O noapte de ba­n Seara la orele 10 a avut loc la castelul Mogoşoaia, al Prinţesei şi Prinţului Bibescu o mare recepţie­­ în onoarea congresiştilor aeronau­tici. Şoseaua se duce până la Mogo­şoaia, câmpul dimprejur, au fost luminate de reflectoare. Săteni cu făclii multicolore au vegheat la intrarea în Parcul Cas­telului, îndrumând automobilele cu oaspeţi pe aleele înflorite. Castelul, iluminat a giorno, în bătaia reflectoarelor şi a jocurilor de artificii, a făcut o impresie ad­mirabilă oaspeţilor. Printre invitaţi se aflau membrii guvernului, membrii corpului diplo­­matic cu ataşaţii străini, d-nii ge­nerali: Rudeanu, Gorski, Economu, Lăzărescu, Hentescu, Rujinski, co­lonelă Giossan, Negrescu, dr. Anas­­tasiu, d-nii: M. Oromolu, Gr. Gafen­­cu, Victor Cădere, Soneriu, T. Do­­vechi, M. Romanescu, ing. Zamfi­­rescu, Sturza, Riegleri Dinu, maiorii Argeşean, Ştiubei, Gh. Bănciulescu, Cantacuzino Paşcanu, Macovei, d-nii: Naumescu, N. Boerescu şi A. Dumbrăveanu. Casa Regală a fost reprezentată prin d-nii: general Ilasievici mare­şalul Palatului, coloneii: Condeescu, Grigorescu, Manolescu, adjutanţi regali, col. Drosu prefectul Palatu­lui şi maior Ulea. Prinţesa Bibescu a făcut cu gra­ţia ce o caracterizează onorurile de gazdă, iar Prinţul Bibescu, imobi­lizat în fotoliu, a primit felicitările invitaţilor. In onoarea oaspeţilor au fost a­­ranjate cu concursul Pirotechniei jocuri de lumină şi artificii pe ma­lul superbului lac al Mogoşoaiei. De pe terasă s’a putut admira apoi o copie reuşită a unei nopţi vene­­ţiene, cu bărci şi gondole pe lac, cu muzici adequate. Două orchestre, un bufet bogat au complectat această noapte de feerie şi basm... Comoara istorică a Bibeştilor ex­pusă în saloanele castelului, a fost mult admirată. Oaspeţii au petrecut până noap­­tea târziu. MANIFESTAŢIA UNIUNII OFIŢERILOR DE RE­ZERVA Duminică după amiază, după ter­minarea întrunirii festive de la A­­teneu, Uniunea ofiţerilor de rezer­vă a organizat o mare manifesta­ţie în piaţa palatului. De faţă fiind un numeros public, au defilat: ofiţerii de rezervă, o echipă femenină a cohortei de cer­cetaşi «Bucur», un mănunchi de «pui de şoimi», o grupă a pensio­narilor militari, subofiţerii de re­zervă cu fanfara lor și elevele școalei de surori de caritate. Suveranul, având la stânga sa, pe Voevodul Mihai, a primit defi­larea în poarta palatului. Ziua II-a.­­ Te-deumul de la Patriarhie Implinindu-se un an de la urcarea pe tron a Suveranului, un Te-deum a fost oficiat Luni dimineaţă la Pa­triarhie, de faţă fiind toţi membrii guvernului, în frunte cu d. N. Ior­ga, preşedintele consiliului de mi­niştri, şi d-nii mareşali Presan şi Averescu, d-nii Volanschi, Codin Ştefănescu, Praporgescu, Traian Alexandrescu, col. Gabriel Marines­cu, etc. Casa regală era reprezentată prin d-nii: general Vasievici, colonel Drossu, Condeescu, Manolescu şi Râmniceanu. După terminarea serviciului reli­gios, d. general Ştefănescu-Amza, ministrul armatei, a ţinut o cuvân­tare trupei şi a urmat apoi defila­rea escadronului de onoare din re­gimentul de escortă regală.­­ Membrii conferinţei aeronautice s’au întrunit Luni la orele 11 la Aeroclub, unde s’a organizat în cinstea lor un «vin d’honeur». D. Oromolu a salutat pe oaspeţi în nu­mele instituţiei. Membrii conferin­ţei au avut apoi un schimb de ve­deri. La orele 4, ei s-au dus în peleri­naj la mormântul eroului necunos­cut unde au depus coroane.

Next