Dreptatea, iulie 1931 (Anul 5, nr. 1118-1144)
1931-07-01 / nr. 1118
PENTRU BORŞ ŞI.BAE. FLOARE DE TARATE HERDAS GREFA TRIB. ILFOV, SEC. II EXTRACT ,Forfaria Margareta Eschenasytz, a intentat acţiune de la soţului său Aser Dumitru ESchenary pentru motive de injurii grave şi violenţe.■Din căsătorie a rezultat un copil anume Andrei Isac în vârsta de 6 anii. Act dotal există autentificat de :(Trib. Ilfov secţia Notariat la No. maim. Soţul părât nu posedă nici un felde avere. .Termen pentru a doua conciliere este fixată pentru ziua de 10 Iulie 1931 în cabinetul preşedinţial. Prezentul extract se va publica în ziarul «Dreptatea» conf. art. 285 cod. ciivil. No. 31031. Dosar No.3281/931. Grefier, Boteanu DC ÎNCHIRIAT Apartament confortabil mobilat Hali, salonaş, dormitor, bae, sufragerie, bucătărie. Instalație modernă, Serviciul de masă și bucătărie, Odae de servitor, Str. Progresului 19 (Clsright). Pentru vizitare Aleea Progresului 2, Spectacole STRANDUL JpSSELEFF: Plajă de nisip. Ceai şi dineu dansant. TEATRE MODEL: Sud Chaplin la cabaret şi Fantoma cu masca de vampir cu Lon Chaney. REGAL: Fraţii Karamazoff cu Fritz Körtner. CORSO: Noapte bună fetiţă dulce. RAHOVA: Sfârşitul lumii. TERRA: Marşul flămânzilor şi artişti. OMNIA: înapoi la natură cu Jeanette Macdonald. MARNA: Totul pentru bărbaţi şi o complectare. MARCONI: Floarea Rinului şi trupa Rolland de Iassy. VOLTA BUZEŞTI: Trei zile de arest. REX: Un vals în vagon lits. A. R. P. A. (Sala Franklin): Tartuffe cu Emil Janings. A. R. P. A. (feata Franklin): Sacrificiul unui frate. AMERICAN: Fifi cu Collen Moore şi Aventurile unei căsnicii. ROMA: Domniţa vagabonzilor şi artişti. GRADINA BOGACIU: Orgoliul şi Stan şi Bran copii posnaşi. MACEDONIA TEI: Vocea sângelui. CĂRĂBUŞ: Allo! Radie, Cărăbuş, nie nou săVântul Bu-Cântecul Novaro și o fBran.iul de corvetă ro. Zodia slavei cu Hans Sonia. ne iLua le-am iubit. Verdictul juratilor (Continuare din pag. 1 a) de bani. Se cer vreo cîteva miliarde. In marginile posibilităţilor, guvernul naţional-ţărănesc a făcut maximum de bine. Iar legea Dobrogei Noui a făcut cea mai dreaptă rânduială , aceptată de toate părţile interesate. Aceste adevăruri au fost nesocotite de politicianii care, au confundat sala juraţilor, cu incinta parlamentului. Iar ca rezultat al acestui haos ,verbal , ai fost verdictul de achitare a unui om care a vrut, din absurditate, să ridice viaţa altuia. Dorim ca verdictul să fie un sfîrşit, nu un început. Expoziţia unei şcoale primare de ucenici Cu prilejul sfârşitului de an, şcoala primară No. 28 din calea Griviţei 199, a inaugurat o interesantă expoziţie. Alături de cursul primar, la acea şcoală funcţionează sub conducerea d-lui Ion David, o şcoală de ucenici. Expoziţia cuprinde astfel lucrări de ale elevilor din cl. I primară, până la terminarea cursurilor de ucenici. Sunt desene de cl. I abia stăpânind o linie şi sunt unele de gospodărie, piese şi maşini şi de istalaţii electrice, lucrate de mâna copilaşilor, viitori meseriaşi. In această ultimă categorie menţionăm lucrările de ferărie, iar în prima categorie cartonagii, perii şi genţi de sfoară. D-na Coadă maestra acestei secţii, predă gratuit cursurile, pentru că nu se găseşte, după 15 ani de funcţionare un articol bugetar unde să fie încadrată. Şcoala din calea Griviţei mai are încă dinaintea războiului cursuri de adulţi şi ateneu popular. Profesorii fac pretutindeni muncă gratuită. Intr’o altă sală este o altă expoziţie a Soc. ortodoxe creştine, unde d-na Vintilescu soţia parohului Sf. Vineri, a adunat de la suflete pioase obiecte casnice lucrate și le vinde pentru ajutorarea celor lipsiți. D-nii Macdonald şi Henderson la Berlin BERLIN, 28 (Rador). — Ziarele anunţă că în timpul vizitei lor la Berlin, d-nii Macdonald şi Henderson vor fi găsduiţi la Kaiserhof, care e situat foarte aproape de palatul Miisterului de Externe. In program e prevăzută şi o excursiune la Robertus, fostul castel de vânătoare al ex-Kaiserului, unde ca şi la Chequers, cei doi prim-miniştrii şi cei doi miniştri de externe vor putea lucra în linişte. D-nii Macdonald şi Henderson sosesc în Berlin la 17 iulie. A apărut, încotro! Nr. 3 cu următorul sumar ! RETRAGEREA SUB CORT |D. dr. N. Lupu în halat şi papuci Ferecaţi ministerele...sau, despre lână, gaz metan şi altele Ce mai face d. Sărăţeanu Povonuri — fapte — răfueli Dela d. Iorga cetire... Culisele — Sportul 12 pagini 5 lei Redatcori: Victor Rodan, Tudor Şoimaru, L. G. Legrel Desene de A. Dragoş şi I. Anestin (Continuare din pag. I-a) într’o cârciumă cu o înfăţişare din cele mai murdare. Intr’o odaie mai retrasă am dat de un om sasiu care se încălzea la o “sobă. Era rusul pe care îl căutam. Fără a pierde vremea, el ne puse în faţă cinci cutii turtite pe care fie deschisese în prealabil. Niciodată nu mi-a fost dat să văd spectacol mai minunat: diamante, j ' '•rubine, pietre de toate felurile străluceau sub lumina lămpei de gaz. Expertul francez începu să examileze cu lupa toate aceste pietre. ' «Toate bijuteriile sunt autentice» , spuse francezul. Camaradul meu rus scoase scrisoarea de schimb în valoare de un milion delire și o dădu rusului care-i predă cutiile. El luă una și o vârî în buzunar iar pe celelalte patru ni le dădu nouă. Părăsind cârciuma mi s’a părut că văd un ușor surâs pe figura rusului care ne vânduse bijuteriile. ÎNAPOIEREA Cum să povestesc chinurile înapoierei? Când am ajuns într’un loc în care presupuneam că suntem în siguranţă am avut senzaţia că ni se ridică o mare greutate după inimă. Am intrat atunci într’un han pentru a ne odihni. însoţitorii mei mi-au propus să le dau cutiile cari erau în păstrarea mea1; voi merge singur la yaht şi trimete de acolo o escortă bine armată. Planul părea bun, dar el trebuia să însemne pierderea noastră. M’am dus în adevăr la yaht; am armat pe conducător şi un matelot cari m’au însoţit până la han. I-am lăsat la o parte mascaţi după nişte pomi şi intrai singur în han. Am găsit acolo strânşi o ceată de bandiţi cu aspect sinistru, cari au început să mă examineze ameninţători. Am dat cu greu de colegul meu englez care era beat turtă. Rusul dispăruse şi nici nuam mai aflat De la englez inutil să cer o informaţie. Destul numai că m’am simţit bucuros să găsesc la el 4 din cele 5 cutii cu juvaericale. Cu degetul pe trăgaciul revolverului am traversat sala sub privirile încrucişate şi dădui în primire oamenilor mei cutiile după care mă înapoiai iar în han. Dădui buzna în odaia în care primisem cutiile şi la picioarele englezului care dormea pe scânduri găsit a cincea cutie, deschisă, din care părea că nu lipsește nimic. ASCUNZĂTOAREA Fiindcă nu mai puteam să mai traversez încă odată sala hanului, am sărit pe fereastră cu cutia în mână, am coborât pe acoperişul unui grajd şi de acolo în grădina hanului. In acel moment auzind împuşcături în apropiere, am ascuns cutia într’un loc unde sunt sigur că nimeni până acum nu sa descoperit In ziua aceia chiar a trebuit să fug din Rusia, fiind urmărit. Iată cum o parte din bijuteriile Coroanei ruseşti sunt şi azi ascunse în Rusia. Celelalte sunt în mâna Sindicatului de la care am primit însărcinarea sa le aduc în Anglia». «(DREPTATE )* us Examenul de bacalaureat Nouile norme. Preşedinţii comisiilor de examinare preot nepregătiţi la ambele probe scrise, vor fi consideraţi ca respinşi. Ceilalţi intră toţi în examenul oral Examenul oral se va ţine exclusiv în româneşte pentru materiile : limba română, istorie şi geografie. La celelalte probe candidaţii minoritari se pot ajuta şi de limba lor în măsura în care aceasta n’ar pune pe preşedintele comisiei în imposibilitate de a-şi face o convingere. Pentru aprecierea răspunsurilor candidaţilor nu se vor da note numerice. Situaţia de respins sau de admis o va stabili în fiecare seară de examen preşedintele comisiei, după ce va lua avizul membrilor. Candidaţii admişi vor fi notaţi cu menţiunea: satisfăcător, bine şi excepţional. Candidaţii reuşiţi cu menţiunea «excepţional» vor fi publicaţi într’un tablou de onoare. La sesiunea actuală, care va începe peste câteva zile, candidaţii nu vor fi interogaţi asupra materiilor nou introduse în regulament, deoarece nu au avut timp de preparare. Taxa examenului de bacalaureat a rămas aceiaşi ca în anii trecuţi, adică 1500 lei, cu drept de scutire totală sau parţială până la sfertul sumei totale deîncasat de la toţi candidaţii. Din această sumă ministerul instrucţiunii va lua 10 la sută ca fond Ministerul Instrucţiunii a întocmit regulamentul nouei legi a bacalaureatului. Examenul de bacalaureat va consta din probe comune şi probe de opţiune. Probele comune se vor trece asupra următoarelor materii: 1) Limba şi literatura română; 2) Istoria Românilor cuprinzând toate popoarele şi evenimentele ce au avut contact cu ea; 3) Geografia României şi a ţărilor învecinate; 4) Cunoştinţe generale de filosofie şi noţiuni de drept constituţional şi administrativ român. Probele de opţiune vor consta din: 1) O limbă străină care poate fi, după alegerea candidatului, franceza, germana, engleza sau italiana. Nu va putea fi aleasă ca limbă străină limba maternă a candidatului sau limba de predare a liceului urmat de candidat. 2) O materie ştiinţifică, care poate fi, după alegere, matematica, şt.fizico-chimice sau şt.naturale. Vor fi două probe scrise: la limba română şi la partea ştiinţifică. Atât pentru proba de limba română cât şi pentru fiecare din cele trei materii de opţiune ştiinţifice, se vor da candidatului câte trei subiecte din care va avea să trateze unul. Proba scrisă nu va fi eliminatorie. Prin excepţie, numai acei candidaţi cari, după părerea unanimă cultural pentru publicaţii sau îna comisiei au fost recunoscuţi ca în- zestrări de biblioteci. sia 45 Alba Iulia lie. băeţi Petre Sergescu, prof. univ. Cluj; comisia 46 Blaj lie. băeţi Const. Bedreag, prof. univr. Cernăuţi; comisia 47 Braşov lie. Meşotă D. Gusti, prof. univ. Buc.; comisia 48 Braşov lie. Şaguna V. Bărbat prof. univ. Cluj; comisia 49 Careii Mari lie. băeţi Al. Borza prof. univ. Cluj; comisia 50 Cluj lie. Bariţiu D. Marmeliuc, prof. univ. Cernăuţi; comisia 51 Cluj lie. Reg. Maria C. Fedeleş, Fac. teologie Chişinău; comisia 52 Cluj lie. Pr. Ileana P. Andrei, prof. univ. Iaşi; comisia 53 Dej lie. băeţi Ph. Vaier Iordănescu, Fac. teol. Chişinău; comisia 54 Deva lie. băeţi T- Aut. Naum, prof. univ. Cluj; comisia 55 Dumbrăveni lie. băeţi N. Cartojan, prof. univ. Buc.; comisia 56 Satu Mare lie. băeţi Alex. Marcu, prof. univ. Buc.; comisia 57 Sibiu lie. băeţi I. Andrieşescu prof. univ. Buc.; comisia 58 Sighet prof. univ. L Borcea, prof. univ. Buc.; comisia 59 Sighişoara lie. băeţi Vasile Grecu, prof univ. Cernăuţi; comisia 60 T. Mureş lie. băeţi D-ra Dr. El. Puşcariu prof. univ. Iaşi; comisia 61 Craiova lie. Carolie Minea, prof univ. Iaşi; comisia 62 Craiova lip. Fr. Buzeşti, S. Sanielevici, prof. univ. Iaşi; comisia 63 Craiova lip. El. Cuza Emil G. Racoviţă prof. univ. Cluj; comisia 64 R. Vâlcii lie. băeţi D. Călugăreanu, prof. univ. Buc; comisia 65 T. Severin lie. băeţi N. Grămada prof. univ. Cernăuţi; comisia 66 Caracal lie. băeţi R. Sbiera, prof. univ. Cernăuţi; comisia 67 Iaşi lie. Internat N. Abramescu, prof. univ. Cluj; comisia 68 Iaşi lie. Naţional A. Angelescu, prof. univ. Bucureşti; comisia 69 lie. băeţi fete I. Valaori, prof. univ. Buc.; comisia 70 lie. băeţi Naţional G. Giuglea, prof. univ. Cluj; comisa 71 Bacău lie. băeţi Isopescu- Grecul, prof. univ. Cernăuţi; comisia 72 Vaslui lip. băeţi L Simionescu, prof. univ. Iaşi; comisia 73 Bârlad lip. băeţi Traian Ionaşcu, prof. univr., Iaşi; comisa 74 lie. fete Dr. Ionescu Mihăeşti prof. univ. Buc; comisa 75 P. Neamţ lio. băeţi S. Reli, prof. univ. Cernăuţi; comisia 76 Botoşani lie. băeţi G. Zâne, prof. univ. Iaşi; comisia 77 Timişoara lie D. Loga I. C. Brătescu, prof. univ. Cernăuţi; comisa 78 Timişoara lie. C. Sylva Gh. Longinescu, prof. univ. Bucureşti; comisia 79 Arad lio. băeţi Vaier Moldovanu, prof. univ. Cluj; comisia 80 Caransebeş lio. băeţi Ioan Marinescu, prof. univ. Iaşi comisa 81 Oradea lio. Gojdu Titu Gane, prof. univ. Cluj; comisia 82 Oradea lie. Oh, Doamna C. Stătescu prof. univ. Buc. Preşedinţii examenului de bacalaureat din cesiunea Iunie 1931 Comisia 1 Bucureşti lie. Sf. Sava, I Petrovici, prof. univ. Iaşi; comisia 2 Bucureşti, lie. Matei Basarab, Al. Lapedatu, prof. univ. Cluj; comisia 3 Bucureşti, lie. Lazar, Negoiţă Dănilă, prof. univ. Buc.; comisia 4 Buc., lie. Lazăr, Vl. Ghidionescu, prof univ. Cluj; comisia 5 Buc., lie. Mihai Viteazul, A. P. Bâznoşanu, prof. univ. Buc.; comisia 6 Buc. lie. Cantemir, I. Lupaş, prof. univ. Cluj; comisia 7 Buc., lie. Şincai, Vasiliu Har., prof. univ. Iaşi; comisia 8 Buc., lie. Sp. Haret, D. Caracostea, prof. univ. Buc.; comisia 9 Buc., lie. M. V. Mihai, Ştefănescu-Goangă, prof. univ. Cluj; comisia 10 lie. R. Maria, On. Ghibu, prof. univ. Cluj; comisia II Buc. lie. M. Brâncoveanu, I. Nistor, prof. univ. Cernăuţi; comisia 12 Buc. lie. O. Sylva, P. Bogdan, prof. univ. ItfSt; comisia 15 Buc. lie. I. Haşdeu, R. Ortiz, prof. univ. Buc.; comisia 14 Buc. lie. D-ţa Ileana, Vasile Gheorghiu prof. univ. Cernăuţi; comisia 15 T.Măgurele, lie. băeţi, V. Ispir, prof. univ. Buc.; comisia 16 Piteşti, lie. băeţi, V. Morariu prof. univ. Cernăuţi; comisia 17 Constanţa lie. băeţi, Rădulescu Motru, prof. univ. Buc.; comisia 18 Călăraşi lie. băeţi, P. P. Panaitescu, prof. univ. Buc.; comisia 19 Galaţi lie. băeţi, S. Mehedinţi, prof. univ. Buc.; comisia 20 Galaţi lie. fete, D. Voinov, prof. univ. Buc.; comisia 21 Buzău lie. băeţi, Sauciuc Săveanu prof. univ. Cernăuţi; comisia 22 Buzău lie. fete, Ilie Bacinschi, prof. univ. Cernăuţi; comisia 23 R.Sărat lie. băeţi, pr. Cicerone Iordănescu, facultatea teologică Chişinău; comisia 24 Brăila lie băeţi, S. Dragomir, prof. univ. Cluj; comisia 25 Ploeşti lie. băeţi, Cezar Papacostea, prof. univ. Iaşi; comisia 26 Ploeşti lie. fete, Sava Atanasiu, prof. univ. Buc.; comisia 27 Focşani lie. băeţi, Şt. Berechet, prof. univ. Iaşi; comisia 28 Târgovişte lie. băeţi, G. Bogdan-Duică, profesor universitar Cluj; comisia 29 Câipu Lung (Moldova); liceul băeţi I. Popescu Voiteşti, profesor univ. Cluj; comisa 30 Cernăuţi lie. fete No. 1 Pr. Gr. Cristescu, prof. univer. Buc.; comisia 31 Cernăuţi lie. A. Pumnul Chr. Musceleanu, prof. univr. Buc.; comisia 32 Cernăuţi lie. real art. feextil Puşcariu prof. univ. Cluj; comisia 33 Cernăuţi lie. băeţi No. 4 Dr. Ion Haţieganu prof. univr. Cluj; coloba 34 Cernăuţi lie. fete No. 2 I. Gimnescu, prof. univ. Iaşi; comisia 35 Dorohoi lie. băeţi St. Bezdechi, prof. univ. Cluj; comisia 36 Suceava lie. băeţi St. Ciobanu Fac. teologie Chişinău; comisia 37 Chişinău lie. Haşdeu N. A. Constantinescu, prof. univ. Buc.; comisia 38 Chişinău lie. Donici Tache Pepahagi, prof univ. Bun; comisia 39 lie. Regina "Maria Qint, Antonescu prof. univ., Buc.; confisia 40 Cetatea Albă lio. băeţi D. Evolceanu, prof. univ. Buc.; comisia 41 Vighina lio. băeţi Paul Bujor, prof.univ. Iaşi; comisia 42 Ismail lio. «băeţi Ştefan Longinescu pro£ ualf. Buc.; comisia 43 Bălţi lio. băeţi R. Spândea, prof. univ. Cernăuţi; comisia44 Soroca lip. Xenopol C. Otin, prof.univ. Iaşi; comi Cronica sportivă --------0000--------FOOTBALL Romania a invlns Jugoslavia cu 4-2 (1)) Duminică a avut loc la Zagreb matchul dintre România şi Iugoslavia, care s-a disputat pentru Cupa Balcanilor. In faţa unui public numeros — şi care a aplaudat pe învingători„românii au reuşit să învingă, graţie elanului şi voinţei de care au fost animaţi. Desigur una din cele mai frumoase performanţe, dacă ţinem seama că au jucat pe un teren străin şi că au făcut o deplasare destul de mare. Echipa României a fost astfel întocmită: Zauber, Vogi, Albu, Robe, Steinbach, Borbil II, Glansman, Covaci, Sepi, Bodola, Kocis. In urma aceşti victorii, România se clasează ca cea mai bună din peninsula Balcanică, câştigând totodată şi trofeul pus în joc. BELGRAD 29 (Danub). — Izbânda echipei române contra echipei iugoslave în matchul de football pentru Cupa balcanică, este viu comentată de toate ziarele iugoslave. Ele îşi exprimă surpriza provocată de jocul sigur şi elegant al românilor deoarece se aştepta ca iugoslavii să iasă biruitori din această luptă. Ziarele recunosc însă că rezultatul a fost drept, românii dovedindu-se superiori iugoslavilor, mai ales în a doua jumătate a jocului. ZAGREB, 29 (Rador). — Azi s’a jucat la Zagreb matchul de football, între echipa românească și echipa reprezentativă a Zagrebului. Rezultatul a fost de 6 la 2 in defavoarea României. După prima jumătate a jocului, rezultatul era de 3 la 0 contra României. Matchul a fost urmărit de un public numeros. „v«,. ........ neîntrecut ca factură, evocă intr’o viziune uriaşă, figurile pline de viaţă aie Renaşterii, o furtună de patimi nestăpânite şi cinica cruzime. Papa Alexandru I, Cesare Borgia Lucratia, Savonarola, Machiavelli, Michelangelo se apropie da priceperea noastră in mod omeneşte eguduitor şi in acelaş timp inspăimăntător. Se găteşte la toate Librăriile şi la Editura „Emmesaf S. A Bucureşti I, Str. Saligny, a .r../'. •/ b"cTx Din cauza timpului nefavorabil, gala de Sâmbătă seara a fost amânată pentru 4 Iulie, când va avea loc irevocabil. Amintim programul în forma definitivă. P. Vasilescu — Gh. Răpeanu 3 rep. a 3 minute. M. Coculescu — M. Hochman 8 repr. a 3 minute. M. Plăeşu — Henry Soya 10 repr. a 3 min. Moţi Spakow — Gh. Axioti 10 rep. a 3 minute, P. Ionescu — I. Enekeş 3 rep. a 3 minute. întrunirea comitetului executiv lupist Duminică dimineaţa a avut loc la clubul lupist întrunirea comitetului executiv. A prezidat d. dr. Lupu, care, luând cuvântul a spus că în timpul vacanţei o comisiune din sânul comitetului va alcătui un nou statut şi nou program al partidului potrivit nevoilor actuale. S’a fixat apoi de comun acord ţinerea congresului general al partidului pentru ziua de 21 şi 22 Noembrie 1931. In şedinţa de după amiază d. dr. Lupu a anunţat, că în cursul toamnei d-sa va ţine mai multe conferinţe în America şi statele occidentale ale Europei şi va avea întrevederi cu mai multe personagii politice din apus. Au mai luat cuvântul alţi fruntaşi ai partidului şi s-a dat cetire şi unei scrisori a d-lui Borcea. Experienţa de la Chequers 0200—--- (Continuare din pag. I-a) Miniştrii engleji nu au crezut să poată primi această iniţiativă. Din câte ştim, ei au cerut mai întâi colegilor germani să convingă celelalte ţări de buna lor credinţă făcând o supremă sforţare pentru a se ajuta pe ei înşişi şi drept exemplu tăind bugatul naval al Reichului. Ei au sfătuit în urmă pe germani ca să nu facă vreo acţiune care ar pune celelalte naţiuni în faţa unui fapt împlinit. In sfârşit, au sugerat că Germania ar putea supune soluţia ei celorlalte pe căile normale cari-i sunt deschise pe terenul diplomatic sau pe calea Genevei şi în cadrul planului Young. Oricum ar fi, pare că guvernul german să fi adoptat punctul de vedere strict internaţional al profesorului Bernhard şi cred, din punct de vedere francez, că în acest sens Germania trebuie să-şi desvolte acţiunea. N’are importanţă, în fond, modalităţile care vor fi întrezărite pentru un raport eventual al anuităţilor sau fracţiunilor de anuităţi; sistemul cel mai puţin rău va fi cel mai «conservator», acela care va respecta cel mult acordurile internaţionale şi planul Young şi din acest punct de vedere se poate ca sistemul «conversiunii datoriilor» de care se vorbeşte în cercurile Băncii Internaţionale din Bâle să fie de natură a reţine atenţia diverselor guverne. Punctul esenţial este că la Berlin vrea să se ţie seamă de interesele Franţei şi de starea de spirit a publicului francez. Fidel metodei pe care am adoptat-o pentru această serie de articole asupra cooperării, cred că este util să fac cunoscută în străinătate reacţiuea opiniunei franceze burgheze, şi nu voi obosi a afirma că această opiniune burgheză rămâne cu totul pacifică şi ataşată politicei dlui Briand. Argumentele pe cari le invocă guvernul Reichului, din punctul de vedere al datoriilor germane în favoarea unei noui examinări a reparaţiunilor nu au în Franţa decât un slab ecou, şi aceasta din trei cauze principale. Se socoteşte pe deoparte că experienţa planului Young—considerat de toată lumea, în momentul în care a fost semnat, ca un aranjament, definitiv» —- nu a fost în definitiv împinsă prea departe, şi că este oarecum prea devreme ca să declari acest plan inaplicabil. Se socoteşte de altă parte că contractele între particulari, trebuesc acceptate de bine de rău, fiecare purtând pentru viitor şansa sau riscul său. Este posibil ca anumite circumstanţe, mai ales diminuarea puterii de cumpărare a aurului, să fi crescut într’o oarecare măsură datoriile Germaniei; dar dacă aceste circumstanţe ar fi jucat în sens invers, dacă puterea de cumpărare a aurului ar fi crescut în loc să slăbească şi dacă Germania ar fi tris folos, crede cineva la Berlin că puterile creditoare şi Franţa în particular ar fi reclamat revizuirea planului Young. Eu nu spun că acest raţionament ar fi inatacabil; observ numai că el corespunde, la francezul burghez, obişnuit a se vedea cerându-se întotdeauna noul concesiuni fără contra-parte, unui instinct de dreptate şi unui anumit raţionament al bunului simţ. De o manieră generală publicul francez oride câte ori este în prezenţa unei noui cereri a Germaniei, se teme deja de o cerere următoare, şi se întreabă cu ce preţ va putea satisface vreodată furioasa impacienţă de care dă dovadă o foarte largă fracţiune a poporului german. Este necesar de a repeta aceste observaţiuni cari au fost făcute deja de o sută de ori, pentru că ele cad îd. Germania în urechile asurzite de o cruntă suferinţă economică şi socială, şi pentru că ele vor trebui să facă înţelese atacurile pe care le sufere în Franţa politica d-lui Briand. Nu trebue să se uite nici că Franţa a intrat în perioada de agitaţiune electorală care se va prelungi până la consultarea populară din primăvara viitoare, şi că în tot timpul acestei perioade preocupări politice vor restrânge libertatea de spirit a electorilor ca şi libertatea de acţiune a guvernanţilor, fără să mai pomenim că Franţa începe să sufere ea însăşi de criza industrială, comercială şi financiară, că ea vede agravându-se un şomaj încă restrâns, dar cu totul insolit pentru ea, şi în sfârşit că este ameninţată de un deficit bugetar greu de acoperit; atâtea raţiuni cari obligă guvernul Franţei, oricare ar fi el, să vegheze ca porţiunea din plăţile germane care corespunde reparaţiunilor propriu zise, să nu fie din nou amputată şi redusă. De altfel circumstanţele nu sunt defavorabile unei nouă examinări a datoriilor de războiu numai în Franţa. La fel este situaţiunea în Marea Britanie, cum au observat d-nii Bruening şi Curtius, şi de asemenea în America, Anglia are ca şi Germania criza sa de şomaj, criza budgetară şi criza sa de export, a cărei măsură ne este relevată de ultimele publicaţiuni ale lui Board of Trade; ea are deasemenea criza sa politică, care pare să se agraveze dintr’o lună în alta, şi care pune stabilitatea guvernului laburist la discreţia celui mai neînsemnat incident. Motiv în plus, se va pocoti la Berlin, ca Englezii să unească eforturile lor celor ale Germanilor, pentru a conjura criza înainte de a fi prea târziu. Fără îndoială, dar trebue să-ţi aduci aminte că în momentele dificile Londra priveşte întotdeauna din punctul de vedere al New-Yorkului şi are grijă să menajeze cele mai mici susceptibilităţi ale marei republici americane care este în acelaş timp pentru Anglia, o concurentă şi o aliată, pe când industria raţionalizată a Germaniei va deveni, pentru producţia britanică ale cărei metode sunt puţin înapoiate, o primejdie care nu poate decât să crească într’un viitor apropiat. In ce priveşte Statele Unite, cari vor intra de asemenea în perioada electorală, este perfect adevărat că cercurile lor industriale şi bancare se obişnuesc din ce în ce cu ideea că datoriile de răsboi sunt un lucru nefast, dar această opiniune rezonabilă este departe de a fi împărtăşită de massa publică, în ochii căreia orice suspendare a plăţilor engleze şi franceze se traduce printr’o nouă sarcină de impozite. Pentruce această lungă enumerare a obstacolelor de cari se va lovi orice iniţiativă germană privind reparaţiunile. Desigur nu pentru a descuraja iniţiativele; eu doresc ca şi oricine ca Europa să găsească mijlocul de a ieşi din acest cerc absurd în care se învârteşte. Aş voi să arăt dimpotrivă că guvernul german este pe cale bună în măsura în care se potriveşte cu Georg Bernhard, şi dacă insistă asupra interesului internaţional mai mult decât asupra nevoilor particulare ale Germaniei. De altă parte, nimic nu serveşte, să ascundem că d. Bruning, presupunând că stă la putere cum doresc în Franţa toate spiritele rezonabile, va avea nevoe de multă dibăcie, de prudenţă diplomatică şi de clarvedere psihologică, pentru a reuşi să împărtăşească oamenilor politici ai diferitelor ţări concepţiunile reprezentanţilor cei mai avertizaţi ai marilor interese economice. Nu este uşor de a schimba de front o politică naţionalistă şi o politică de conciliere europeană, când nu ai deplina libertate de a alege. Nu este uşor de asemenea de a convinge pe creditori că au interes să amâne încasarea creanţelor lor. Cea mai mare dificultate este de a determina America să trateze cu Europa, evitând ca ea să se amestece prea indiscret în ceia ce nu o priveşte. Dacă dificultăţile se arată prea mari, Germania şi celelalte mari puteri europene vor fi poate determinate să ia un drum ascuns pentru a ajunge la o nouă examinare a reparaţiunilor şi datoriilor de răsboi. Am menţionat la începutul acestui articol alte două chestiuni cari s’ar preta eventual la o discuţiune de interes general: şomajul şi relaţiunile Europei cu America şi Rusia quinquenală. In amândouă cazuri la Germania este în centrul problemei; în amândouă cazurile dificultăţile şi temerile sunt considerabile, dar mai importante încă interesele comune principalelor puteri. îmi propun să studiez într’un articol viitor posibilităţile de apropiere pe cari le oferă aceste două chestiuni. Dar este aproape indiferent dacă conversaţiunea se angajează de o parte sau de cealaltă. Lucrul important este ca Germania să se angajeze pe una din aceste căi, să ştie a angaja şi pe ceilalţi şi să meargă până la capăt Radio MARŢI 30 IUNIE 1931 394 m. BUCUREŞTI 16 kw. 761 kHz. 13.00: Muzică instrumentală (plăci de gramofon). 13.30: Informaţiuni, bursa de cereale, bursa de efecte, cota apelor Dunării şi semnal orar. 13.50: Muzică uşoară (plăci de gramofon). 18.00: Orchestra Moţei. Muzică uşoară şi românească. 19.00: Informaţiuni, meteorul şi semnal orar. 19.10: Orchestra Moţei; Continuarea concertului. 20.00 : Muzică românească (plăci de gramofon). UNIVERSITATEA RADIO DE VARA 20.40: D. Prof. I. Fortunescu: Sufletul Olteniei. PROGRAM DE SEARA 21.00: Orchestra Radio: Rossini; Uvertură la «Wilhelm Teil» E. Waldeteufel: Foarte Frumoasă, vals; P. Mascagni: Dans exotic; R. Wagner: Introducere, corul torcătoarelor şi balada din «Valsul Fantomă». 21.45 : D. Stella Voinescu : Palatul de Justiţie. 22.00: Orchestra Radio: Rameau: Rigaudou din «Jardanus»; Grieg: Poem erotic; Rimsky-Korsakov: Imn către soare; Massenet: Meditaţiunea din Thaia (violină d. Teodorul); F. Lihar: Selecţiuni din opera «Eva». 22.45. Informaţiuni.