Dreptatea, ianuarie 1932 (Anul 6, nr. 1273-1297)

1932-01-01 / nr. 1273

INDISCUTABIL PÂINEA Informaţiuni ! Vinim următoarele: Direcţiunea generală a Poliţiei luând Cunoştinţa de articolele publicate în junele ziare, despre o pretinsă încercare de escrocherie in dauna Siguranţei Generale, dă cea mai formală destululre, arătând că toate cele publicate sunt de domeniul fantesiei. D. Francesco Anelli, doctor în litere, a fost numit lector de limba italiană la facultatea de litere şi filosofie din Cluj. feli I D. N. Margineanu şi Liviu Rusu au fost numiţi docenţi la facultatea de litere din Cluj, primul în specialitatea „psichologie experimentală” iar al doilea în specialitatea „psiihologie aplicată”. D. Ion Fintescu a fost numit profesor agregat la catedra de „drept Comercial comparat şi maritim (doctorat) de la facultatea de drept din Bucureşti. Un grup de funcţionari ai Casei Muncii c. f. r. au organizat o o excursiune la Constantinopol prejurimi, de Sfintele Său Peştelui. La această excursi^^^Hprrcipa — în mod gratuit elevi merituoşi ai liceului ceferist Aurel Vlaicu. Pentru funcţionarii ceferişti, costul, în care se cuprind toate cheltuelile, este de 3500 lei. La liceul „Carol I” din Craiova, s-a instituit o anchetă contra directorului acestui liceu, d. M. Paulian. Cu facerea anchetei a fost delegat de inspector Enache Ionescu. D. Ion Popescu, şef de serviciu. In ministerul instrucţiunii a fost avansat subdirector al învăţământului profesional, în locul d-lui N. Comescu, scos la pensie. D .Al. Ivașcu a fost avansat subdirector al artelor, în locul d-lui Jean Demetrescu, eșit la pensie. RIGA 30 (Rador). — Presa sovietică se ocupă de lucrări diferite apărute în edituri sovietice și în cari se manifestă o ideologie anti-comunistă. Se afirmă că peste 50 la sută din cărţile editate în primul semestru al anului 1931 sunt considerate ca în i. Antizide cu doctrina oficială deşi toate aceste lucrări au tre- [ cut prin cenzură. Cifra aceasta se referă la lucrările literare. O situaţie asemănătoare se manifestă ia alte domenii. Din lucrările militare au fost interzise din aceleaşi motive 30 la sută, din cărţile pentru copii 45 la sută, din lucrările social-politice 30 la sută, din domeniul medical 26 la sută. Chiar dintre cărţile cu caracter pur teclinic au fost interzise opt la sută. Pentru a duce lupta împotriva unor asemenea abateri ideologice, se intenţionează introducerea în organele presei sovietice a unei rubrici speciale permanente, închinată aşa zisei «lipse de ideologie». Ministerul instrucţiunii a repetat ordinul prin care se fixează data redeschiderea tuturor şcoalelor din ţară, pe ziua de Luni 11 ianuarie. D-na Speranţa Nisipeanu a tradus şi adoptat interesanta povestire pentru copii „Degeţel” cunoscuta lucrare a autorului german H Schorrelmann. Următoarele maestre de lucru, reuşite la examenul de capacitate, ţinut în sesiunea 1925, sunt rugate să se prezinte la ministerul instrucţiunii, în ziua de 8 ianuarie, pentru a-şi alege locuri în învăţământ: Stanciu Valeria, Diaga Laura, Coloniei Maria, Pavel Ecaterina, Adrian Emilia şi Popescu Eliza. E CEA MAI BUNĂ Moartea unui fost director de bancă german BERLIN 30 (Rador). — Fostul director de bancă Arthur von Gwinner a încetat din viaţă, în vârstă de 76 ani, după o boală îndelungată. Von Gwinner a fost vreme îndelungată membru în consiliul de administraţie la «Deutsche Bank», iar în ultimul timp vice-preşedinte al comitetului de direcţie. Von Gwinner a fost una din personalităţile cele mai de seamă ale lumei financiare germane şi în această calitate a participat la reorganizarea căilor ferate americane «Northern Pacific», a fost unul dintre creatorii căilor ferate din Anatolia și până la sfârșitul războiului a fost membru al Senatului prusian. Securitatea nu se poate obţine fără dezarmare LONDRA 30 (Rador). — Profesorul Gilbert Murray, adresându-se studenţilor franco-britanici la o conferinţă, şi-a exprimat părerea că Europa nu va putea ajunge la securitate, fără dezarmare. D-sa a arătat că nu există garanţii materiale împotriva războiului şi îndeosebi împotriva atacurilor aeriene. «Dv. puteţi distruge Londra, iar noi putem distruge Parisul», a spus d. Murray, «dar nici un oraş nu se poate apăra». Chiar şi Germania care nu dispune de avioane militare are suficiente avioane comerciale pentru a distruge Parisul cu bombe. Ca încheere profesorul Murray, a spus, că primul pas pentru a garanta securitatea materială trebue să fie prohibirea aviaţiei militare şi internaţionalizarea societăţilor comerciale de navigaţie aeriană. SPECTACOLE --------0000- TEATRE OPERA: Cavaleria rusticană. NAȚIONAL: matineu: Noaptea regilor; seara: O noapte furtunoasă. REGINA MARIA: Bourrachon. .VENTURA: Un furt de bijuterii. 'ALHAMBRA: Alhambra petrece. MAJESTIC: Ca învremuri bune. CINEMATOGRAFE VOX: Trader Horn. TRIANON: Mona Lisa cu Willy Porst. CAPITOL si ROXY: Gloria cu Brigitte Helm, Gustav Froelieh. RIO: Nopti vieneze SELECT: Sovietul copiilor cu Lilly Dumnita. ED. PALACE: Stan şi Bran condamnaţi la 3 ani. REGAL: Congresul dansează cu Li-Tiau Harvey, Willy Pritsch, Conrad Veidt, Lil Dagover. FORUM (fost teatrul mic): Aghiotantul prinţesei cu Lawrence Tibbett şi Grace Moore. CORSO: Pat şi Patachon şomeri. FEMINA: Dirijabilul. CINEMA OMNIA : Warner Baxter şi Myrna Loy în Renegaţii şi complectare. MARNA: Marizelle Nitouche şi trupa Titi Mihăilescu. FRANKLIN: Frumoasa exilată cu Billie Dove, Antonio Moreno. RAHOVA: Monte-Carlo sub bombe. MODEL: Renegaţii şi trupa V. Brezeanu. TERRA: îngropaţi de vii şi trupa Lică Rădulescu. EPISCOPIEI: Un vals înwagonslits cu Luce Englisch. REX: Locotenentul surâzător şi o complectare. AMERICAN: Salto-mortale. VOLTA BUZEŞTI: Cântăreţul din Sevilla, cu Ramon Novarro. MACEDONIA-TEI: Tom-Mix, regele aerului. MARCONI: Balul de la Opera mare. CERCUL SUBOFIŢERILOR: Locotenentul femeilor şi o complectam ROMA: Spaima hoţilor cu Fred Thomson şi trupa T’Avol. COLOSEUM BRAGADIRU: Cocoşatul de la Notre-Dame şi artişti. LYRA (fost Gloria): Hoaţa de nevastă-mea, o complectare şi jurnalul Fox. A apărut Oglinda Lumii DR APTUL NOU Reportagii fotografice din toată lumea. Actualităţi de pretutindeni Calendarul gratuit pentru cetitorii noştri, cu următorul sumar: Revelionul printre cartofori — Reportaj inedit — * Comoara Rajahului. — Milionară pentru o zi. — Un colet omenesc. — Omonime celebre. —Femeia detectiv, etc., etc. CONCORDAT Firma Jak Alevi din str. Gabroveni 35, agentură, comision şi comerţ de manufactură a cerut concordat preventiv ofertnt 60 la sută din creanţe în doi ani fără dobândă. Arată un activ de 5.S19.968 lei şi an pasiv de 5.489.958 lei. OMOR PRIN IMPRUDENTA La cabinetul 3 de instrucţie a fost atrestat şoferul Ştefan Duţă învinuit de omor prin imprudenţă. Duţă conducând un taximetru pe şoseaua Bucureşti- Ploeşti, la dreptul comunei Otopeni a lovit un farton şi intrând uluba prin geamul automobilului său a lovit în cap pe pasagerul Ion Gospodin care a murit ulterior la spitalul Filantropia unde a fost internat. ARESTĂRI CONFIRMATE Mandatele de arestare emise de cabinetul 6 de instrucţie în contra lui Ion Dalgăceanu, Matei Porundel şi Sami Iarovici, autorii paşapoartelor false au fost confirmate de tribunalul de vacanţă. O bursă pentru studiul istoriei ruşilor Ministerul instrucţiunii a înfiinţat o bursă ce urmează a fi acordată unui licenţiat în litere, originar din Basarabia, care va trebui să studieze în străinătate istoria ruşilor în raport cu cea a românilor. Bursa va depinde de universitatea din Iaşi, care va fixa data şi condiţiunile în care se va ţine concursul pentru obţinerea acestei burse. -------0000---■- -- ■ Fuzionarea societăţilor ofiţerilor de rezervă la palatul «Cercului militar» din Capitală s’a constituit Marţi societatea ofiţerilor de rezervă în retragere proveniţi din activitate «Regele Carol al II-lea». După ce adunarea a aprobat cu entuziasm fuzionarea cu diferite societăţi, s’a ales următorul comitet compus din d-mii: g-ral Balif, preşedinte; L Anastasiu, I. Parapeanu, Th- Petrescu, D. Ştefănescu, Teodorescu Al., Boboc, Rujinschi, Boian, Anastasiu Al., Anastasiu I. (de divizie), comand Or Com.şa, coloneii Homoriceanu, Racoviţă I., Radovici V., Cernescu, Mârzea, Rădulescu ,„ intendant I. Georgescu şi maior Gorgănescu, membri. Se citesc _ apoi_ statutele şi actul constitutiv al nouei societăţi. D. g-ral Balif propune ca acest comitet ales să şi îndeplinească însărcinările până la adunarea generală din Aprilie 1932. D-sa propune să se trimită o telegramă Suveranului şi câte o telegramă de mulţumire d-lor N. Iorga, prim-ministru, şi g-ral Ştefănescu-Amza, ministrul armatei , mulţumind, la sfârşit, călduros tuturor celor prezenţi car îi vin sub cutele nouei societăţi. Sala a ovaţionat îndelung pe Suveran. convocare Membrii secţiunei a 12 din culoarea de Negru a organizaţiunei Capitalei sunt convocaţi în adunare generală pentru ziua de 3 Ianuarie 1932 ora 3 juni. d. a. la sediul Culoarei din Calea Călăraşilor 95. Ordinea va fi: 1. Alegerea comitetului secţiunei. 2. Alegerea delegaţilor pentru comitetul Culorii. 3. Alegerea delegaţilor pentru congres. Dacă la data sus citată nu vor răspunde jumătate plus unul din membrii cu drept de vot, adunarea se va ţine Duminică 10 Ianuarie la aceiaş oră şi în acelaş loc. p. Preşedinte, Gr. Covaciu Secretar, Osias Metre =*=» Semne distinctive pentru gardienii publici Prefectura Poliţiei Municipiului Bucureşti ne trimite spre publicare următoarele: Se face cunoscut autorităţilor şi publicului, că au începere de le 1 ianuarie 1982. 3. Banderolă de culoare galbenă, se va purta de toţi şefii lor, în timpul inspecţiunilor ce fac. Gardienii dela circulaţie, cu banda albastră, care conduc «STOPUL» nu dau datoria acee’au luat următoarele dispoziţiuni: nici o relaţie, ci având toţi gardienii publici, care sunt în ghea numai asupra bunei circulaţii a vehiculelor, însă în serviciu, vor purta la braţul stâng semne distinctive. 1. Banderolă de culoare roşie, la mâna stângă, o vor purta gardienii de pază. Cei cari nu vor purta această banderolă, înseamnă că au ieşit din serviciul lor şi sunt liberi a circula în oraş pentru interesele lor personale sau familiare. Ei insa nu sunt scutiţi a da relaţiuni, sau a da concursul şi ajutorul lor, în orice împrejurare, publicului şi camarazilor, când aceştia le ar cere. 8. Baderola albastră, va fi purtată de toţi gardienii care fac serviciul da politie la «Circulaţie». Aseară prefectul poliţiei Capitalei, d. colonel Gabriel Marinescu a convocat întregul personal poliţienesc. D. colonel Marinescu a procedat la o verificare personală a actelor personalului, şi a cercetat activitatea fiecărui funcţionar în parte. Triarea personalului poliţienesc din Capitală ,va continua apropierea lor, se găseşte un gardian de pază, cu banderola roşie, care este obligat a da publicului orice relaţiuni va cere. O îndrăsneaţă spargere la Cernăuţi S AU FURAT BIJUTERII IN VALOARE DE 150.090 LEI CERNĂUŢI. 29. O îndrăsneaţă spargere s’a comis la magazinul de bijuterii Wilhelm Karniol din str. C. Tofan No. 2, situat în plin centru al oraşului şi la câţiva paşi de Comenduirea Pieţii. Hoţii s’au introdus în magazin prin uşa de serviciu, care, împreună cu feresterele dă spre strada Tudor Flondor. După ce au luat suma de 5000 lei numerar, ce se afla într’o casetă, au spart cassa de fier unde erau depozitate bijuterii de mare preţ şi probabil unul din ei fiind un bun cunoscător, a ales bijuterii cu pietre scumpe în valoare de 150.000 lei. Chestura de poliţie, care a început imediat cercetările, speră să pună mâna repede pe autorii acestui îndrăsneţ furt, deoarece în grabă, hoţii au uitat câteva lucruri cari vor duce uşor la descoperirea lor. Consiliul de administraţie al Centralei cooperative de Import şi Export a ratificat protocolul încheiat la Sofia la 12 Decembrie 1931, în urma conferinţei avută între reprezentanţii acestei centrale, d-nul preşredinte Niculescu*Lungu, consilier Brătulescu şi director Tatos şi reprezentanţii Uniunei generale a cooperativelor agricole bulgare. Prin acest protocol s-a stabilit acordul între cele două centrale reprezentând cooperaţia agricolă din România şi Bulgaria de concentrare a exportului cooperativ de cereale şi de aprovizionare în comun. Se cere guvernelor respective ca orice înlesniri acordate agriculturei să se grefeze exclusiv pe cooperaţie, care singură poate să servească în mod loial scopului urmărit. Potrivit acordului urmează o nouă conferinţă să aibe loc la Bucureşti, convocată de către Oficiul Naţional al cooperaţiei române în acord cu Centrala cooperativă de Import şi Export, la care vor participa şi reprezentanţii cooperaţiei agricole din Iugoslavia, pentru ca acordul să se extindă în cele trei ţări balcanice exportatoare de cereale. Acest acord este primul pas practic potrivit rezoluţiunei congresului inter-balcanic, care a avut loc la Constantinopole în Octombrie acest an. În Colaborarea cooperatistă româno-bulgară CAPITALA Ciocnire între un tramvai şi un automobil --------9000-------- Şoferul grav rănit dii dimineaţă, pe la orele 11 luni, un foarte grav accident a fost înregistrat pe Bulevardul Carol, în faţa ministerului de Domenii. Tramvayul cu No. 235, de pe linia 11, venea în viteză frctiginoasă dinspre bulevardul Paciuei, urma să oprească în staţie, la statuia Bratianu. Un automobil de piaţă, No. 10085, condus de şofeurul Vasile Vale, se oprise, o clipă mai înainte, în faţa ministerului de Domenii, până ce coborâse clientul şi şofeurul se pregătea acum să-şi ducă maşina în staţie, când, val-vârtej, a venit tramwayul. Viteza excesivă în care se ambalase vagonul de tramway, a făcut imposibilă o frânare bruscă şi tramwayul a lovit năprasnic maşina, sfărâmând-o. S-a produs o panică indescriptibilă. De sub sfărâmăturile maşinei a fost scos, grav rănit, şoferul Vasile Vale. El are abdomenul perforat de volanul maşinei. Cu o ambulanţă a «Salvării» a fost transportat la spitalul Colţea. Starea lui e disperată. Tramvayul a avut şi el de suferit stricăciuni însemnate, iar pasagerii s-au ales numai cu spaima. Vatmanul, din vina căruia s’a produs acest groaznic accident, a fost arestat de către autorităţile poliţieneşti care au deschis o anchetă. HOŢI NECUNOSCUŢI AU JEFUIT UN MAGAZIN DE PNEUMATICE Organele poliţieneşti din Capitală, au primit o reclamaţiune cu privire la un îndrăzneţ furt de pneumatice, săvârşit în dauna unei importante case bucureştene. Hoţii au devalizat un întreg depozit de pneumatice. Pentru a nu se stingheri mersul afacerilor, printr-o publicitate alarmistă, se păstrează secret asupra firmei jefuite. Comisarul Stan Vrânceanu, de la Siguranţa Capitalei, a început cercetările de rigoare. SPĂRGĂTORII DIN STRADA BARAŢIEI AU FOST PRINŞI Acum câteva zile, la magazinul d-lor Kemmel şi Ouer, din str. Bărăţiei No. 18, s’a produs o tentativă de spargere. Hoţii s’au introdus în magazin, spărgând un geam din dosul prăvăliei, au reuşit să taie peretele cassei de fier, dar au renunţat să spargă şi caseta dinăuntru, auzind sgomot şi temându-se să nu fie surprinşi. Siguranţa Capitalei, pornind cercetările cu insistenţă, a reuşit în cursul zilei de eri, să aresteze pe autorii acestei îndrăzneţe spargeri, comise în plin centru al Capitalei. Ei sunt patru şoferi tineri, cel mai în vârstă, are 28 ani, care staţionau în piaţa de automobile de lângă Sf. Gheorghe. In cursul zilei de eri, cei patru spărgători au fost anchetaţi şi apoi înaintaţi parchetului. INCENDIU Un început de incendiu s’a declarat ori după amiază, în bulevardul Carol No. 41, la farmacia «Argus». Focul a fost stins de postul Central de pompieri, înainte să ia proporții. Pagubele sunt neînsemnate. ■ Ex-Kaizerul impedicat să părăsească Olanda HAGA 30 (Rador). — După știri de presă, fostul împărat al Germaniei ar fi solicitat guvernului olandez permisiunea de a pleca la Frankfurt, unde sora sa, Sofia de Grecia, se află grav bolnavă. Guvernul olandez a refuzat însă în mod curtenitor, dar ferm, să acorde această permisiune. S BERLIN 30 (Rador). — Cercurile autorizate declară că nu au nici o cunoştinţă şi consideră ca neverosimilă pretinsa cerere pe care ar fi făcut-o fostul Kaiser guvernului olandez, de a i se acorda autorizaţia să meargă la Frankfurt pe Main, pentru a vizita pe sora sa bolnavă, fosta Regina Sofia a Greciei. RADIO JOI 31 DECEMBRIE 1931 394 m. BUCUREŞTI 16 kw. 161 kHz. 13: Muzică vocală (plăci de gramofon). 13.45: Informaţiuni, bursa de cereale bursa de efecte, cota apelor Dunării şi semnal orar. 14: Muzică uşoară (placi de gramofon). 18: Orchestra Grigoraş Dinicu: muzică uşoară şi românească. 19: Informaţiuni şi semnal orar. 19.10: Orchestra Grigoraş Dinicu: continuarea concertului. UNIVERSITATEA RADIO 20: D-l Adrian Marin : Anul care a trecut în artă. PROGRAMUL DE SEARA 20.20: Şezătoarea de Ion Sârbul. 21: Corul Liceului Gh. .Şincai: sub conducerea d-lui Gr. Magiari: Podoleanu : Bună dimineaţa la Moş Ajun; Naşterea la Hristoase; Colinde rostite de elevi ; Sus boeri, nu mai dormiţi, colind din Banat; Gh. Cucu: Am plecat să colindăm; Timotei Popovici: Steaua sus răsare; Timotei Popovici: Trei crai de la răsărit; Pluguşoru: Mâneanul se înoeşte; T. Popovici: In oraşul Vicleem . Urări rostite de elevi ; T. Popovici: Prasnic luminos; T. Popovici: Veniţi astăzi credincioşi. 21.30: Radio Revelion Cabaret, revistă de Ion Pribeagu. 23: Orchestra Fănică Luca. 24: Urări de anul nou. 24.10: Orchestra Fănică Luca. Publicul urmăreşte, cu viu interes şi curiozitate, interesantele lucrări întreprinse de pe bordul vasului «Artiglio», pentru scoaterea din fundul Atlanticului a celor 125 milioane aur înghiţite odată cu scufundare pachebotului «Egipt». Fundul oceanelor ascunde astfel, în anume locuri, comori nepreţuite cari vor fi recuperate, pe măsură ce mijloacele de scufundare şi de lucru în fundul mărilor vor realiza progrese. Dar nu numai fundul mărilor şi oceanelor adăposteşte metale preţioase provenite din naufragiul apoarelor, însăşi apa oceanelor şi a diverselor mări de pe continent deţine pretutindeni cantităţi de aur şi argint care, apreciate la minim, nu sunt de loc neglijabile dat fiind volumul imens al acestor ape,trei sferturi din suprafaţa globului pământesc. Prezenţa argintului în apa mării a fost descoperită pentru întâia oară în 1850, la Saint-Malo, de către trei chimişti francezi. Puţin după aceia s’a aflat — lucru de mirare!— că sarea de mare conţine totdeauna o mică doză de argint şi că fiecare individ, chiar şi cel mai sărac, absoarbe zilnic o oarecare cantitate de argint. Aurul din mare a fost descoperit de către un chimist englez în 1872- Iată rezultatele analizelor făcute: Intr’un metru cub de apă de mare, se află în medie zece miligrame de argint și treizeci miligrame de aur. Volumul total al apelor marine fiind evaluat la 1.330 milioane de chilometri cubi, rezultă că mările de pe glob ascund 40 miliarde de tone aur şi 13 miliarde tone de argint. Valoarea acestui tezaur, la cursurile actuale, este fantastică. Chiar dacă am considera o mică întindere de apă, rezerva ei de aur încă este considerabilă. De pildă, pe povârnişurile muntelui Saint Michel purg zilnic 1200 milioane tone de apă care se precipită la vale. Acest volum transportă 26 tone de aur cari valorează 650 milioane franci. Dacă aurul şi argintul conţinut de toate mările de pe glob ar fi exipotras şi împărţit egal între cei 1 Laici 500 miiioane oameni cari pulează pământul, fiecare din aceştia ar primi 28 tone aur cu o valoare • la cursul actual — de 500 Trilioane franci şi în plus 9 tone d la argint cu o valoare de 2 milioane Fiecare familie ar fi milionară! Actualmente, cantitatea de aur aflată în circulaţie pe pământ —sau imobilizată în pivniţele, băncilor este socotită la 30.000 tone, iar acea a argintului la 300 000 tone \h nu sevede aceste cantităţi »'«ut minime faţă de acele ale apelor mării. Este aproape inutil să spunem că sa căutat recuperarea acestei bogăţii. Şi se caută încă şi astăzi. Dacă nu s’a făcut din această o industrie până acum, nu e pentru că nu se cunoaşte extragerea aurului din apă, ci pentru că nu s’a aflat încă mijlocul ca cheltuelile de extragere să fie mai miei decât valoarea metalului produs, aşa fel ca să rămâie şi un profit, cât de cât. A ceasta este dificultatea cea mare. In metalurgia aurului, se calculează ca intro tonă de mineral să fie cel puţin 2—3 grame de aur pentru ca extracţia să fie remuneratoare. Conţinutul din apele mării este de o sută de ori mai slab şi aceasta explică insuccesul societăţilor engleze cari s’au constituit în bloc pentru a extrage «Sea gold»— aurul din apă. In clipa în care vreun chimist ar descoperi un procedeu de extragere mai economic a aurului din apă, aurul marin ar deveni exploatabil ca cel din Transval sau California. O astfel de descoperire este foarte posibilă în stadiul actual al ştiinţei. De cât, exploatarea aurului din apă ar aduce o micşorare a valoarei acestuia, ceia ce ar mai aduce infailibil o mărire a costului vieţii. Guvernele ar putea poate, atunci, să-şi amintească de o măsură luată în anul 290 de împăratul Diocleţian care a ars cărţile egiptene ce tratau despre extracţia aurului şi argintului, pentru ca vasalii săi din Roma, pierzând mijrini,ra 11 * îmbogăţire să rămână puşi autorităţei sale. Ştiinţă Comorile apelor (are noul strel --------0000-------- „LE REQUIN“ de Marcelle Viou» „HANOI!“ de Robert Poulet2) Marcelle Vioux și-a plasat romanul, în zilele noastre, când degringolada banului și a hârtiilor de valoare, au devenit fapte cotidiane, când ruina masselor aruncă desnădejdea în popoare, ori cât de sănătos ar fi optimismul lor. Le Requin e o lucrare puternică, foarte atrăgătoare, şi care lasă cititorului o puternică impresie. Intr’un stil viguros, original şi de o uimitoare bogăţie, ne povesteşte existenţa fastuoasă şi mizerabilă în acelaş timp a unuia din acei regi efemeri ai afacerilor, a cărui avere scandaloasă, e la un moment dat eşafodată în hârtii, devenite dintr’o dată, fără nici ovaloare, şi cari au fost strânse, fără nicio prejudecată, neţinând seamă de ceea ce înseamnă ruşine, lacrimi, sau sânge. Fără voie, te simţi înlănţuit şi pasionat de această lectură ,care-ţi evocă această ruină a banului, care te face să simţi alături de eroii romanului întristările sentimentale, şi să resimţi groaza şi scârba, pentru crimele făptuite de acel rechin, care nu cunoaşte milă şi indulgenţă, în planurile lui meschine, având ca singur crez: banul, — şi cam toate la un loc, nu sunt, decât o consecinţă tragică a triumfului acelui devorator, care înghite tot, ce-iese în cale, neţinând seamă de nimeni şi nimic. Propria lui fiică, îndură aceeaşi soartă nemiloasă, ca toate femeile din anturajul ei, strivite în amorul lor, exploatate şi călcate în picioare, de acel rechin nesăţios, căruia nimic nu-i poate smulge iertarea. Terminând această lectură, eşti forţat, prin abuzul încordării făcute, să rămâi să meditezi, să analizezi, să vrei să judeci să voeşti să condamni, să pedepseşti şi totuşi să-ţi dai seama că la fiecare pas întâlneşti aceleaşi specimene, cari ţi-au provocat oroare şi ţi-au smuls gemete de indignare, parcurgând paginile unui roman pentru care pare că simţiai nevoia sufletească să se termine altfel, numai şi numai pentru a nu fi sdruncinat în optimismul tău, optimism, care până azi ţi-a îngăduit, în bună parte, să vezi Şi altfel această lume. * «Handji» este un roman, în care războiul joacă un rol modest; nimeni însă nu s’a străduit să-l îndulcească, sau să-l spilcuiască, pentru a-l face frumos, pentru a-l face să placă. Cu toate acestea tot războiul e mediul în care se învârteşte întreaga acţiune, şi în care personagiile determină elementele de 1) Editions FascjueUe, Paris. 2) Editions Denoel et Steele, Paris. o exaltare cu totul şi care îi ridică spiriti asupra individualită le răpi personalităţi . Handji a fost pentr let, romanul de deb Paul Froreus vorbi de» despre acest « «Faptul că Robert Picu Handji, dovedeşte o lovitură de maestru... iroman u° aventuri, aventură spirituală însă, unde perfectul devine natural, Handji păstrează pe alocuri nota feeriei, studiul psiehoanalitic şi relevează în totul adevărata noţiune a poeziei. Ne găsim în cea mai reuşită solitudine din lume, pe frontul micei Rusii, în liniile austriace. Intre două bărbaţi abandonaţi complectamente de destinul lor, apare o fiinţă extraordinară, care a pătruns până la ei, pe o cale supranaturală, şi care totuşi pare imposibilă... Cine e această femeie înainte de toate trebue să ne întrebăm: e o persoană naturală, reală, e o refugiată sau o spioană, sau e pur şi simplu o imaginaţie, care a eşit în întregime din sufletele lor torturate, formată din suferinţe, din amintiri şi de dorinţă nesatisfăcute . Robert Poulet a reuşit să emoţioneze critica pariziană, acea critică acerbă, bine cunoscută, care nu a pregetat să spună că talentul lui Poulet a reuşit să atingă ghiara îngerului bizareriei. S. H. De la Operă Pentru Estaseala de Revelion, Opera Româna a afişat un spectacol, care sa termina la 11 ore compus din Cavaleria Rusticanii şi baletul Zâna Păpuşilor. Mâine Vineri 1 Ianuarie, sub conducerea d-lui E. Massini se va cânta delicioasa capodopera bufă a lui Cimarosa, Căsătoria Secretă, cu d-nele Zguriadescu, V. Creţoiu, Babad şi d-nii Niculescu- Basu, Chirideanu şi Alger. Sâmbătă 2 Ianuarie se dă Voevodul Ţiganilor şi Duminică, în matineu Seara Mare Şi Zâna Păpuşilor, iar seara Prinţul Igor. Importante comenzi ale Căilor Ferate Române in Anglia LONDRA 30 (Radar). — Căi ferate române au plasat comenzi considerabile în Anglia ca urmare a vizitei făcute în Marea Britanie de d. gener« Ionescu, directorul căilor ferate.