Dreptatea, aprilie 1932 (Anul 6, nr. 1349-1373)

1932-04-01 / nr. 1349

mt­ Prima Societate română de explozivi ACTIV Bilanț General încheiat par 31 Decemb­rie 1031 PASIV Privilegiul Statului 6.500.000, - Cassa , , ......... 8.611.490, — Conturi curente debitoare . . . Investitului la fabria din Făgăraş: 63.937.895, - Locuințe 10.355.934, -Fabrici ••••••••••• 27.004.710, — Mașini și instalațiuni .... 51.850.111, -89.210.755,— Imobilul București ................ 12 543.469,— Materii prime...................... 8.331.170,­Materiale de întreținere.... 1.462.298, -Produse fabricate . • ... • 12.366.955, -Efecte publice și acțiuni . . . 19.838.755, -Clienți 6.222.475, — Furnizori............................. 74.009, — Diverse conturi debitoare . . . 2001.248,— Mobilier ................................ Efecte publice (preț de cost și disponibil la Bănci pentru fond­­,­de retragere al funcționarilor.­ 3.831.616,­- CONTURI DE ORDINE: . . 375.000, -Garanții statutare....... Total Lei:215 476.520,­Cspitftl ••••••••«•• Pond de rezervi legal , . . . Pond de rezervi special Iftim ft. fondat ii irig. In cn 4» explozie Fond de retragere al i­narilor Din care r................ . . . Plasat In efecte publice­­I depuneri It Bftscl Disponibil Sn numerar în cassi Fond de ajutor al personalului Dividende nereclamate . . Furnizori..................... Clienți • Dobinzi cîrniti anilor viitori . . Diverse conturi creditoare Amortizări cl. ar. 12-13 din legea piatra constituirea Soc. Rom. Io Explozivi: 1) Foii pentu amortizaraa capitalului b) Foni pt. rom­oim clădirilor d­ instaliții Foni pt. amortizarea Mirolii Bucroft­. Beneficiul net pe anul 1931 . 14.666.007,­70.941.000.­CONTURI DE ORDINE». Ou­srd­ deponenţi­­i garanții statutara Total Lei 1 65.000.000,-4­­ 15.106.410,-6 82.668.427, - 269.010,- 727 198,- 95.882,- 532 290,- 27.802,- 21.008,- 16.517.895,-94.608 638^4 2.508.692-4 8.032.278,-4 876.000, ■ 215.475.520— Președintele Consiliului de Administrate» General Adjutant, Th. Bicacuseaam, Director­­ Verificat conform art. 186 din codul comercial ti găsit in concordantă cu registrele. Centori: Victor Bădulescu, N. Budurescu, " *' • Ion Ciocârlia DEBIT Director Generali Leon Scnly Logothetij ancordanță cu registrele. C. Nestor, expert contabil.. Victor Slăvescu, expert contabil. Firma Societate română de explozivi 11.106.410,-4.000.000,-4.100.620,- 8.881.010, Contul de Profit şi Pierderi încheiat pe­ 51 Decembrie 1931 CREDI­T Cheltueli Generale (salariile personalului, o­­norarii reprezentanţilor Guvernului, chirii, luminat, încălzit, Întreţinerea imobilului şi mobilierului, imprimate, furnituri de birou, subvenţii, ajutoare, contribuții la fondul de retragere pentru Funcționari etc.). imparii». ............................................ Dobânzi și beneficii diverse (soldul contului) Rezerve pentru fondul de asigurare In caz de explozie......................................... fond pentru amortismentul capitalului. . • Fond pentru amortismentul investiţiilor din Făgh­eş..................................................... fond pentru amortismentul imobilului Bu­CUICȘU........................................................................................ Beneficiu! net pe anul 1931....................... Total Lei 8.435.088,-4.887.246,— 448.362,— 3.000.000,-1.883.833,-4.566.430,— 627.173,-8.032.273,-31.831.905,­Beneficiu! brut al exploatărei ne anul îfliu , [T1 .831.905, —1 Total Lei 31.83.1.905.« Preşedin­tele Consiliului de Administraţie Director General­­ General Adjutant, Th. Rimnlceasn, E&on Scnly LogothotI, Verificat conform art 186 din codul comercial ţi găsit în concord­anţă cu registrele. \­j VIctor Bidulescu^N. Budurescu, C. Nestor, expert contabil. Victor Slăvescu, exp­ert contabil. ** Director­­ Ion Ciocârlia REGIA PUBLICA COMERCIALA LOTERIA DE STAT CUM REALIZATE IMPART PROPORTIONAL SUMELE DIN VÂNZAREA LOZURILOR SPECTACOLE ■»I TEATRE [OPERA: Boris Godunov. RATIONAL: matineu: Heidelber­gul de altă dată; seara: Hamlet. REGINA MARIA:, matineu: Parfu­mul ne vesti-mi; seara: To See Ourselves. VENTURA: matieu: Amorul ve­ghează; seara: Take, Ianke și Ca­­dâr. ALHAMBRA: Brava Alhambra. CINEMATOGRAFE TRIANON: Legătura greşită cu Trude Berliner, Magda Schneider. CAPITOL şi ROXY: Sergentul X cu Ivan Mosjoukhie. RIO: Tovarăşul X (dragoste în Ru­sia sovietică). BULEVAR PALADE: Stan şi Bran divorţează. SELECT: Hoţul de inimi cu Ar­mand Falconi. VOX: Verdun. SEGAL; Sclavii pasiunii cu Emil Jannings, Anna Sten. DORSO: Congresul dansează eu Li­lian Harvey, Willy Fritsch. TEMNNA: Pat şi Patachon som­nambuli. FORUM: Inspiraţie cu Greta Garbo !­MINA: Inspiraţie cu Greta Garbo. JYRA: Ronny cu Willy Fritsch. DEX: Unchiul cu milioane şi revis­ta «Bucureştii dansează». EPISCOPIEI: Două suflete cu Gus­­tav Froelich, Lucie English. FRANKLIN: Răsfăţatul femeilor cu Emil Jannings, Renate Muel­­ler. LIDO: Spionajul. TERRA: Cursa fatală cu Fred Thomson. Trupa Ionel Stoenescu şi Titi Columbeanu. MARCONI: Trup şi suflet, seara teatru Iulian. GRIVIŢA: Câud barza face... grevă. RAHOVA: Ronny cu Willy Fritsch AMERICAN: Balul cu Dolly Haas. MARNA: Ronny cu Willy Fritscht Trupa Uferini. VOLTA BUZEŞTI: O noapte te-am dorit cu Ramon Novam­. MODEL: Monte Carlo sub bombe şi trupa Bruno. ROMA: Bird la polul sud . CERCUL SUBOFIŢERILOR: Doi sergenţi. MACEDONIA TEI: 150 klm. pe oră şi o comedie. Seara artişti. QQQQ -- I Cărţi Reviste A apărut No. 2 din tinereasca re­vistă literară «Răboj», sub condu­cerea d-lor Horia Fulger şi Baril V. Nistor. Revista, care apare lu­nar, conţine schiţe, versuri, însem­nări, etc. Radio JOI 31 MARTIE 1932 394 m. BUCUREŞTI 16 kw. 761 kHz. 13: Muzică vocală (plfioi de gramo­fon). 13.45: Informaţiuni, bursa de cereale, bursa de efecte, cota apelor Dunării şi semnal orar. 14: Muzică uşoară (plăci de gramofon) 18: Orchestra Grigoraş Drilou: Muzi­că uşoară şi rom­âneasoft. 19: Informaţiuni, meteorul şi semnal o­­rar. 19.10: Orchestra Grigoraş Dinicu: con­tinuarea concertului. UNIVERSITATEA RADIO 20: D-l Romulus Seişanu: Revendicări­le artistice ale României. 20.20: D. Georges M. Cantacuzino: Es­tetica lui Ştefan cel Mare. PROGRAM DE SEARA Comemorarea bicentenarului naşterei lui Josef Haydn. 20.45: D. E. Muller: Haydn. 21: D. Em. Ciomac: «Creaţiiunea» de Haydn. 21.15: Josef Haydn: Creaţiunea, orato­riu în 8 părţi pentru orchestră, cor şi soli, soli, (primă audiţie) executat de or­chestra Radio, corul Carmen, d­na Roşi Baumann-Rădulescu, soerană și d-nii George Folescu bas și Aurel Alexandre­­scu, tenor, Conducerea muzicală d. Mi­hail Jóra. La sfârșitul concertului. Informațiuni. «DREP’TATEA» întrunirile naţional-ţărăniste inra on. is-a lin ulm le Hon -OOOO-1 »! Marţi 29 Martie, orele 7 seara, a avut loc adunarea generală a cir­cumscripţiei 15 din culoarea de ne­gru sub preşedenţia d-lui Al. R. Protopopescu şeful culorii de ne­gru. D. A. Solomon, preşedintele circ. propune admiterea nouilor membri ceiace comitetul ratifică. In câteva cuvinte simţite, d-sa spune, că de­fecţiunile politice nu ating circa noa­stră, deoarece suntem deasupra ce­lor ce pescuesc în apă tulbure. Cin­stea şi dorul de muncă trebuie să predomine în mintea şi sufletul membrilor partidului nostru. Dorin­ţa mea este să îngroşăm rândurile, cu elemente de ordine şi muncă. Org. circ. 15 să devină un exem­plu pentru culoarea de negru, Ia cuvântul d. D. Binder, care face un panegiric defunctului mem­bru Carol Weisman, fost vechi lup­tător pentru ideia naţional-ţărănistă. Apoi vorbesc d-nii: L. Gross, a­­vocat, prof. E. Iacob, P- Petre­scu, pensionar, A. Garfunkel, cari în cu­vinte calde mărturisesc profesiunea de credinţă, dorul de muncă, şi spe­ranţa în izbânda principiilor să­nătoase şi frumoase ale partidului nostru. D- Al .­?• Protopopescu, preş© dintele culorii de negru mulţumeşte tuturor în numele partidului, al că­rui exponent este, pentru dragostea ce o găseşte la membrii circ. 15 pentru munca şi interesul ce se de­pune în propagarea ideilor parti­dului nostru şi încheie cu dorinţa de a putea număra cât mai nume­roşi membri disciplinaţi, şi gata la sacrificii spre binele tuturor. Urea­ză spor la muncă şi succes. Şedinţa s-a ridicat la orele 10 seara. . Vadul comercial şi noua laţe a chiriilor­ ­Conferinţa ţinută de d. Al. Nicolescu-Duvăz In saloanele clubului partidului a avut loc­eri seara conferinţa d-lui Al. Nicolescu-Duvăz, despre „Vadul comercial şi noua lege a chiriilor». D-sa arată că, până în prezent, problema vadului comercial nu a in­trat în preocupările partidelor po­litice. Această problemă a fost agitată de asociaţiile negustoreşti încă din 1924, când chiriaşii negustori au fost lăsaţi la libera tranzacţie. Prin vadul comercial se pretin­dea de comercianţii chiriaşi o pre­lungire pe 10 ani pentru vadul co­mercial creat şi născând, despăgu­biri pentru moştenitorii creatorului vadului şi o legiferare cu efect re­­troactiv. Vadul comercial a fost reluat de comercianţi în acest an cu ocazia legiferării chiriilor, comercianţii pretinzând, de astă dată, o reduce­­re generală a chiriilor la valoarea aur a leului din momentul stabili­zării şi o prelungire pe 5 ani a con­tractelor comercianţilor­ recumos­­cându-se un drept de vad comercial pentru acei ce au stat 5 ani într’un imobil. Problema vadului s’a desbătut pe larg la Camera de Comerţ din Bu­cureşti, ajungându-se la soluţiunea cuminte, de a nu se urmări legifera­­rea vadului ctie­rinal mărginindu­­-se a se cere pe metru comercianţi o prelungire generală pe un am, cu o reducere de 30 la sută la chiria din 1929 şi sub această cotă, în caz de nemulţumire. Dreptul de vad tindea deci la su­primarea folosinţei proprietăţii şi crearea unui drept real al chiriaş­u­­lui în proprietatea locuită. Această socializare a proprietăţii se pretindea pe baza muncii între­prinzătorului, care crează vadul, şi care pretinde că aduce proprietaru­lui beneficii ilicite. Vadul comercial este însă rezulta­tul şi a altor împrejurări economi­ce, în afară de munca întreprinză­torului. Vadul comercial este creat şi de situaţia imobilului şi de locul unde se des­voltă comerţul şi de plus va­luta creată prin diferite lucrări fă­cute de Stat sau comună. De asemenea în crearea vadului mai contribue şi munca lucrătoru­lui şi funcţionarului. Pentru aceste avantaje naturale chiriaşul nu este în drept să pretin­dă crearea altui drept în folosinţa proprietăţii, decât ceea ce este obli­gat prin contract. O legiferare a vadului comercial nu se poate pretinde fără reciproci­tate. De asemenea nu se poate legifera cu efect retroactiv, fără violarea Constituţiei, care garantează pro­prietatea stabilită prin legi şi prin convenţii. Dacă se admite dreptul de vad în folosinţa proprietăţii, este logic să se admită dreptul proprietarului de a cere despăgubiri în caz de pierde­rea vadului din cauză chiriaşiului care a dat falimet, etc. Vadul comercial a dat naştere şi la vadul munci, crede chiriaşul co­merciant, sau industriaş, că pentru beneficiile cari sunt rezultatul unui vad comercial creat şi de funcţio­nari şi lucrători, aceştia nu vor pre­tinde cu drept cuvânt, drepturi. Or­i această legiferare ar însemna socializarea proprietăţii, adică su­primarea statului nostru, care are ca bază proprietatea individuală şi statul naţional. Comercianţii fiind prin esenţă păstrătorii acestei burghezii, sunt cei mai puţin în măsură să ceară vadul. Problema legiferării vadului inte­resează şi statul nostru naţional. Comerţul şi industria sunt în pro­vinciile noul complect în mâinile minoritarilor, iar în regat numai în proporţie de la 40—60 la sută în mâi­nile românilor. S’ar croia astfel un avantaj în plus streinilor şi s’ar opri procesul de naţionalizare a o­­raşelor prin o nouă comprimare a folosinţei proprietăţei. Aceea observaţie şi constatare va fi şi pentru elementele dela sate, cami fatal sunt chemate să prime­nească viaţă oraşelor şi pentru care i­ se cere să avem locuri libere în co­merţ şi industrie. Analizând proectul legii chiriilor, găseşte că expresia de vad comer­cial nu reprezintă nimic, şi este un termen impropriu. Legea nouă nu-şi întemeiază dis­­poziţiile sale pe dreptul de vad co­mercial, ci pe dreptul de necesitate socială, și de aceea crede că prelun­girea contractelor trebue daită fără restricțiune. ----------xxooooxx--------­NEPOTRIVIRI Continuare din pag. l-a co-preşedintele partidului naţional­­ţărănist, repeta ori la Cameră în­trebarea Pusă guvernului de acum 20 de zile, în privinţa art­udinei ho­tărâte, întrebare pe care o publi­căm în altă parte. Dar, se mai pune o întrebare: să nu fi intrat până azi, în mâna d-lui Iorga, instrumentul diplomatic des­pre care vorbeau şi d. Tardieu şi d. Ghica ? Sau aşteaptă primul mini­stru să-i sosească acel arc de­ memorie pe calea mai lungă şi mai ocolită Pe care, de la plecarea d-lui N. Ti­­tulescu din ţară, corespondentă, toată corespondenţa diplomatică, o apucă . Ar fi şi aceasta o explicaţie a dis­­creţiunii întârzietoare pe care a pus-o până acum guvernul să in­formeze opiniunea noastră publică despre atitudinea pe care o ia faţă de propoziţiunea Tardieu. Delegaţia droguiştilor Iad, mi­nistru Cantacuzino O delegaţie a «Asociaţiei droiguiş­­tilor din ţară» s’a prezentat pmi d-lui prof. dir. Cantacuzino, minis­trul sănătăţii, cu un memoriu în care sunt cuprinse doleanţele dro­­guiştilor. Delegaţia şi-a exprimat credinţa că ministrul sănătăţii, care este şi al ocrotirilor sociale, nu va asculta glasul celor ce luptă împotriva dro­­gueriilor, dând pradă mizerie peste 500 droguişti, cu familiile lor, la care se adaugă şi câteva mii de funcţionari, tocmai în aceste mo­mente de criză grea ce stăpâneşte piaţa comercială. D. ministru Cantacuzino a răs­puns că n’are intenţiunea de a des­fiinţa pe droguişti, ci le va face o listă de cele ce trebue să vândă în droguerie, interzicându-le să mai vândă medicamente cu deamănun­­tul şi mai cu seamă pe acelea care conţin toxice, fie ele chiar specia­lizate. Faptul că au vândut aceste medicamente până azi se datoreşte uzului, nu legii. Faţă de această situaţie, Asocia­ţia droguiştilor va ţine o nouă în­trunire, spre a aviza măsurilor prin care să se facă ascultate revendi­cările droguiştilor, ameninţaţi existenţa lor. r­in * De la Operă Astăseară Joi, eminentul bas Ze­­ssevich va cânta la Operă, pentru ultima oară, rolul lui «BORIS GO­DUNOIV» în măreaţa operă cu ace­­laş nume a lui Mussorgski. îfc Mâine, Vineri 1 Aprilie, Opera reia «AIDA», capodopera lui Ver­di, de rândul acesta sub conduce­rea muzicală a d-lui George Geor­­gescu şi cu o distribuţie din cele mai alese, cuprinzând pe d-nele Maria Simoniu, M. Snejina, A- E­­lefterescu, d-nii Em. Marinescu, Jean Atanasiu, Gh. Niculescu Ba­­su, R. Steiner şi L. Nanu. * Biletele pentru cele 4 spectacole pe care le va cânta celebrul tenor Wesselowski la Opera Română s-au pus în vânzare. Prima reprezenta­ţie a lui Wesselowski, „MANON» va avea loc Vineri 8 Aprilie. Fiiuții de la uM­inii Ministerul Sănătăţii neglijează numărătoarea populaţiei, în schimbul loteriei Ministerul muncii, sănătăţii şi o­­­crotirilor sociale, din cauza lipsei­­ de fonduri, a dispus şi a şi conce­diat trei sferturi din funcţionarii angajaţi încă acum doi ani pentru efectuarea lucrărilor de Recensă­mânt al populaţiunei din întreaga ţară. Funcţionarii, în număr de câteva sute, concediaţi de la Direcţiunea recensământului, au înaintat până acum numeroase cereri pentru re­integrarea lor în funcţiune. Aceste cereri au rămas fără nici un rezultat. Sunt totuşi la ministerul Sănătă­ţii, date care probează că economia realizată prin concedierea funcţio­narilor, este pe cale să ducă la în­­săş compromiterea lucrărilor de re­censământ. Triarea şi clasarea fişelor, după demisia d-lui dr. Sabin Manuilă, a fost încetinită şi în ultimul timp chiar suspendată. Lipsa de fonduri pentru lucrările recensământului face ca această importantă numă­rătoare, să nu dea nici un fel de rezultate practice. Ministerul de Finanţe se găseşte astăzi în posesiunea raportului Co­­misiunei financiare care a anche­tat la direcţiunea recensământului. Acolo sunt concluzii în favoarea gestiunei fostului director. Ministrul sănătăţii, d. dr. Canta­cuzino, care cunoaşte adevărata pri­cină a stagnării lucrărilor de re­censământ, s’a desinteresat în ulti­mul timp, complect de soarta re­censământului. Memoriul funcţionarilor conce­diaţi şi starea lamentabilă a lucră­rilor abandonate, au provocat o conferinţă la ministerul sănătăţii, în care s-a luat hotărârea ca opera de clasare a fişelor numărătoarei, să fie continuată. Recensământul populaţiei prezen­tând un deosebit interes, atât pen­tru ţara noastră, cât şi pentru re­laţiile ce avem cu străinătatea, gu­­vernul este dator să termine lucră­rile începute, mai ales că încercă­rile din trecut pe acest tărâm au fost totdeauna dezastruoase. Romanii ardeleni stabiliţi in vechiul regat Primim următoarele: Luându-se iniţiativa întocmirii unei lucrări despre ■«Românii arde­leni şi bănăţeni, stabiliţi în Vechiul Regat, înainte şi după război», cu­prinzând notiţe biografice şi acti­vitatea acestora în viaţa politică, intelectuală, precum şi în comerţ, industrie, agricultură meserii, etc. sunt rugaţi pe această cale, toţi cei interesaţi, precum şi familiile ce­lor decedaţi în decursul timpului, să trimită pe adresa d-lui avocat ION ISTRATE, B-dul Pache No. 85 Bucureşti, un scurt memoriu asu­pra activității, însoțit de fotografii lucrări, etc. Accidentul unui tren rapid de coletărie Locomotiva trenului rapid de co­le­tărie No. 1301, pe când străbatea distanța dintre Mehadia şi Caran­sebeş, în dreptul staţiei Ialomiţa,­­ deraiat din cauza unor enormi bo­lovani căzuţi pe linie dintr’o ca­rieră de piatră. Locomotiva a suferit stricăciuni însemnate. Accidente de persoane, n’au fost. * Moartea fostului leader socialist italian Turatti PARIS, 38 (Danub). — Fostul con­ducător al socialiştilor italieni, Tu­ratti, care trăia exilat la Paris, a încetat ori din viaţă, în urma unei pneumonii. Numeroşii emigranţi i­­talieni l-au vizitat pe patul de moarte. ^ De ce a fost răpit co­pilul lui Lindberg NEW-YORK 30 (Rador)­ — Po­liţia din St. Louis a arestat pe un negru, fost de mai multe ori con­damnat, şi care este în legătură cu gangsterii din Illinois. In cursul unui interogatoriu de trei ore, negrul a declarat că răpi­rea copilului lui Lindbergh s’a fă­cut cu singurul scop de a obliga au­torităţile să elibereze pe faimosul gangster Al. Capone. Se ştie că imediat după răpi­rea copilului, Al. Capone a declarat că dacă i se acordă libertatea, va pleca în căutarea răpitorilor şi va colabora cu poliţia pentru a des­coperi copilul. Deschiderea sesiunii Sf. Sinod Eri s’a deschis sesiunea ordinară a Sf. Sinod. La orele 10 s’a oficiat un «Te-Deum» în catedrală, după care membrii Sf. Sinod s’au întru­nit în palatul Patriarhiei, sub pre­­ştitenţia I. P. S. S. Miron Cristea. Mesajul de deschidere a sesiunii a fost citit de d. prof. N. Iorga, mi­nistrul instrucţiunii. La şedinţă a participat şi părintele Aurel Cră­­ciunescu, secretar general la culte. După citirea mesagiului d. Iorga s'a retras. S’a procectat la alegerea diferite­lor comisiuni cărora li s’au repar­tizat lucrările curente. Membrii Sf. Sinod au luat apoi în discuţie proeetul de lege pentru reorganizarea învăţământului teo­logic, alcătuit de comisia specială, delegată de Sinod în trecuta sesiu­ne. La amiază înalţii prelaţi au fost reţinuţi la masă d­e I. P. S. S. Pa­triarhul Miron. La ora 3 d. a. s-au reluat discu­ţiile asupra aceluiaşi proect, discu­ții care au durat până la orele 6 seara. ow Conferințe ROLUL SOCIAL AL INTELEC­TUALILOR D. Dr. Robert J. Trevorrow, pre­şedintele lui Centenary Collegiate Institute din Lif­w-York, va vorbi Duminică 3 Aprilie c., ora 11 dim. în Aula Fundaţiei Carol, sub au­s­­piciile Institutului Social Român, despre «Rolul social al intelectuali­lor în vremea depresiunei». D. Treverrory, este un distins in­telectual american, născut la St. Ives în Anglia, la 21 Mai 1877, și-a făcut studiile superioare în teolo­gie la New-York. A fost din 1913 până în 1917 preşedintele Semina­rului din Carmel, iar de la 1917 este preşedintele lui Centenary, Collegiale Institute. Mersul tratativelor chin­o-japon­eze SHANGHAI 3) (Iiador). — Tra­­tativele între reprezentanţii japo­nezi şi chinezi au continuat în cursul zilei de eri. După ştiri de presă nu au fost realizate decât progrese foarte mi­ci în legătură cu problema retrage­rea trupelor japoneze, deoarece pro­­punerile guvernului japonez s-au lovit de opoziţia reprezentanţilor chinezi. 4 Institutul Naţional de Export tri­mite agenţiei „Rador" următorul buletin : AGRICOL« CEHOSLOVACIA: Cehoslovacia a fixat contingentul de porci pentru Martie la 2.400 bucăţi (bacon). In acest contingent nu intră şi importul din Ungaria, care se face pe bază de compensaţie cu lemne de foc. Repartizarea contingentelor se face sub aceleaşi norme ca în trecut. ELVEŢIA: Elveţia a scăzut taxa vamală pentru importul cartofilor dela 4 frs. pentru 100 kilograme, la 2 frs .Această dispoziţie a intrat în vigoare de la 15 Martie curent. PORTUGALIA: Importul de pâine în Portugalia a fost oprit. Călătorii la intrarea în ţară nu pot aduce cu ei decât 500 grame pâine tăiată. Printr’un decret din 4 Mar­tie, morile sunt obligate să fabrice făină fină de porumb, iar la cea de grâu să adauge şi porumb. Ne­­respectarea acestor dispoziţiuni a­­trage după sine ştergerea din lista morilor cu drept de a măcina grâu străin, când importul acestuia va fi permis. Printr’un alt decret se prevede fabricarea pâinei cu 88 la sută grâu şi 12 la sută porumb, iar preţul de vânzare al acesteia să fie de 2 es­cudos per kgr. , CANADA: Stocurile Canadei dis­ponibile la export, la date de 4 Martie au fost de 189 3/4 milioane bushels, faţă de 214, 1/2 milioane bushels în anul trecut. STOCURILE MONDIALE DISPO­NIBILE DE GRÂU Din raportul lunar al exportului Broomhall, cu data de 19 Martie asupra totalului stocurilor visibile de grâu şi făină din întreaga lume la 1 Martie, reiese că acestea sunt în scădere cu 19 milioane bushels, în Februarie, faţă de creşterea de 29 milioane bushels din aceiaşi e­­pocă a anului trecut. Faptul dimi­nuării este normal, deoarece consu­matorii ridică la această epocă din stocurile înmagazinate şi scăderea compensează creşterea cantităţilor pe mare rezultate din augmentarea expediţiilor din emisfera de sud. Totalul la 1 Martie 1932 se fixează la: 612.080.000 bushels faţă de 630.300.000 la 1 Martie 1931, 550.900.000 în 1930, 526.639.000 în 1929 şi 408.840.000 în 1928,la a­­ceiaşi epocă. Se menţionează că nevoile de grâu ale Europei sunt în creştere.

Next