Dreptatea, aprilie 1932 (Anul 6, nr. 1349-1373)
1932-04-01 / nr. 1349
mt Prima Societate română de explozivi ACTIV Bilanț General încheiat par 31 Decembrie 1031 PASIV Privilegiul Statului 6.500.000, - Cassa , , ......... 8.611.490, — Conturi curente debitoare . . . Investitului la fabria din Făgăraş: 63.937.895, - Locuințe 10.355.934, -Fabrici ••••••••••• 27.004.710, — Mașini și instalațiuni .... 51.850.111, -89.210.755,— Imobilul București ................ 12 543.469,— Materii prime...................... 8.331.170,Materiale de întreținere.... 1.462.298, -Produse fabricate . • ... • 12.366.955, -Efecte publice și acțiuni . . . 19.838.755, -Clienți 6.222.475, — Furnizori............................. 74.009, — Diverse conturi debitoare . . . 2001.248,— Mobilier ................................ Efecte publice (preț de cost și disponibil la Bănci pentru fond,de retragere al funcționarilor. 3.831.616,- CONTURI DE ORDINE: . . 375.000, -Garanții statutare....... Total Lei:215 476.520,Cspitftl ••••••••«•• Pond de rezervi legal , . . . Pond de rezervi special Iftim ft. fondat ii irig. In cn 4» explozie Fond de retragere al inarilor Din care r................ . . . Plasat In efecte publiceI depuneri It Bftscl Disponibil Sn numerar în cassi Fond de ajutor al personalului Dividende nereclamate . . Furnizori..................... Clienți • Dobinzi cîrniti anilor viitori . . Diverse conturi creditoare Amortizări cl. ar. 12-13 din legea piatra constituirea Soc. Rom. Io Explozivi: 1) Foii pentu amortizaraa capitalului b) Foni pt. romoim clădirilor d instaliții Foni pt. amortizarea Mirolii Bucroft. Beneficiul net pe anul 1931 . 14.666.007,70.941.000.CONTURI DE ORDINE». Ousrd deponenţii garanții statutara Total Lei 1 65.000.000,-4 15.106.410,-6 82.668.427, - 269.010,- 727 198,- 95.882,- 532 290,- 27.802,- 21.008,- 16.517.895,-94.608 638^4 2.508.692-4 8.032.278,-4 876.000, ■ 215.475.520— Președintele Consiliului de Administrate» General Adjutant, Th. Bicacuseaam, Director Verificat conform art. 186 din codul comercial ti găsit in concordantă cu registrele. Centori: Victor Bădulescu, N. Budurescu, " *' • Ion Ciocârlia DEBIT Director Generali Leon Scnly Logothetij ancordanță cu registrele. C. Nestor, expert contabil.. Victor Slăvescu, expert contabil. Firma Societate română de explozivi 11.106.410,-4.000.000,-4.100.620,- 8.881.010, Contul de Profit şi Pierderi încheiat pe 51 Decembrie 1931 CREDIT Cheltueli Generale (salariile personalului, onorarii reprezentanţilor Guvernului, chirii, luminat, încălzit, Întreţinerea imobilului şi mobilierului, imprimate, furnituri de birou, subvenţii, ajutoare, contribuții la fondul de retragere pentru Funcționari etc.). imparii». ............................................ Dobânzi și beneficii diverse (soldul contului) Rezerve pentru fondul de asigurare In caz de explozie......................................... fond pentru amortismentul capitalului. . • Fond pentru amortismentul investiţiilor din Făgheş..................................................... fond pentru amortismentul imobilului BuCUICȘU........................................................................................ Beneficiu! net pe anul 1931....................... Total Lei 8.435.088,-4.887.246,— 448.362,— 3.000.000,-1.883.833,-4.566.430,— 627.173,-8.032.273,-31.831.905,Beneficiu! brut al exploatărei ne anul îfliu , [T1 .831.905, —1 Total Lei 31.83.1.905.« Preşedintele Consiliului de Administraţie Director General General Adjutant, Th. Rimnlceasn, E&on Scnly LogothotI, Verificat conform art 186 din codul comercial ţi găsit în concordanţă cu registrele. \j VIctor Bidulescu^N. Budurescu, C. Nestor, expert contabil. Victor Slăvescu, expert contabil. ** Director Ion Ciocârlia REGIA PUBLICA COMERCIALA LOTERIA DE STAT CUM REALIZATE IMPART PROPORTIONAL SUMELE DIN VÂNZAREA LOZURILOR SPECTACOLE ■»I TEATRE [OPERA: Boris Godunov. RATIONAL: matineu: Heidelbergul de altă dată; seara: Hamlet. REGINA MARIA:, matineu: Parfumul ne vesti-mi; seara: To See Ourselves. VENTURA: matieu: Amorul veghează; seara: Take, Ianke și Cadâr. ALHAMBRA: Brava Alhambra. CINEMATOGRAFE TRIANON: Legătura greşită cu Trude Berliner, Magda Schneider. CAPITOL şi ROXY: Sergentul X cu Ivan Mosjoukhie. RIO: Tovarăşul X (dragoste în Rusia sovietică). BULEVAR PALADE: Stan şi Bran divorţează. SELECT: Hoţul de inimi cu Armand Falconi. VOX: Verdun. SEGAL; Sclavii pasiunii cu Emil Jannings, Anna Sten. DORSO: Congresul dansează eu Lilian Harvey, Willy Fritsch. TEMNNA: Pat şi Patachon somnambuli. FORUM: Inspiraţie cu Greta Garbo !MINA: Inspiraţie cu Greta Garbo. JYRA: Ronny cu Willy Fritsch. DEX: Unchiul cu milioane şi revista «Bucureştii dansează». EPISCOPIEI: Două suflete cu Gustav Froelich, Lucie English. FRANKLIN: Răsfăţatul femeilor cu Emil Jannings, Renate Mueller. LIDO: Spionajul. TERRA: Cursa fatală cu Fred Thomson. Trupa Ionel Stoenescu şi Titi Columbeanu. MARCONI: Trup şi suflet, seara teatru Iulian. GRIVIŢA: Câud barza face... grevă. RAHOVA: Ronny cu Willy Fritsch AMERICAN: Balul cu Dolly Haas. MARNA: Ronny cu Willy Fritscht Trupa Uferini. VOLTA BUZEŞTI: O noapte te-am dorit cu Ramon Novam. MODEL: Monte Carlo sub bombe şi trupa Bruno. ROMA: Bird la polul sud . CERCUL SUBOFIŢERILOR: Doi sergenţi. MACEDONIA TEI: 150 klm. pe oră şi o comedie. Seara artişti. QQQQ -- I Cărţi Reviste A apărut No. 2 din tinereasca revistă literară «Răboj», sub conducerea d-lor Horia Fulger şi Baril V. Nistor. Revista, care apare lunar, conţine schiţe, versuri, însemnări, etc. Radio JOI 31 MARTIE 1932 394 m. BUCUREŞTI 16 kw. 761 kHz. 13: Muzică vocală (plfioi de gramofon). 13.45: Informaţiuni, bursa de cereale, bursa de efecte, cota apelor Dunării şi semnal orar. 14: Muzică uşoară (plăci de gramofon) 18: Orchestra Grigoraş Drilou: Muzică uşoară şi româneasoft. 19: Informaţiuni, meteorul şi semnal orar. 19.10: Orchestra Grigoraş Dinicu: continuarea concertului. UNIVERSITATEA RADIO 20: D-l Romulus Seişanu: Revendicările artistice ale României. 20.20: D. Georges M. Cantacuzino: Estetica lui Ştefan cel Mare. PROGRAM DE SEARA Comemorarea bicentenarului naşterei lui Josef Haydn. 20.45: D. E. Muller: Haydn. 21: D. Em. Ciomac: «Creaţiiunea» de Haydn. 21.15: Josef Haydn: Creaţiunea, oratoriu în 8 părţi pentru orchestră, cor şi soli, soli, (primă audiţie) executat de orchestra Radio, corul Carmen, dna Roşi Baumann-Rădulescu, soerană și d-nii George Folescu bas și Aurel Alexandrescu, tenor, Conducerea muzicală d. Mihail Jóra. La sfârșitul concertului. Informațiuni. «DREP’TATEA» întrunirile naţional-ţărăniste inra on. is-a lin ulm le Hon -OOOO-1 »! Marţi 29 Martie, orele 7 seara, a avut loc adunarea generală a circumscripţiei 15 din culoarea de negru sub preşedenţia d-lui Al. R. Protopopescu şeful culorii de negru. D. A. Solomon, preşedintele circ. propune admiterea nouilor membri ceiace comitetul ratifică. In câteva cuvinte simţite, d-sa spune, că defecţiunile politice nu ating circa noastră, deoarece suntem deasupra celor ce pescuesc în apă tulbure. Cinstea şi dorul de muncă trebuie să predomine în mintea şi sufletul membrilor partidului nostru. Dorinţa mea este să îngroşăm rândurile, cu elemente de ordine şi muncă. Org. circ. 15 să devină un exemplu pentru culoarea de negru, Ia cuvântul d. D. Binder, care face un panegiric defunctului membru Carol Weisman, fost vechi luptător pentru ideia naţional-ţărănistă. Apoi vorbesc d-nii: L. Gross, avocat, prof. E. Iacob, P- Petrescu, pensionar, A. Garfunkel, cari în cuvinte calde mărturisesc profesiunea de credinţă, dorul de muncă, şi speranţa în izbânda principiilor sănătoase şi frumoase ale partidului nostru. D- Al .?• Protopopescu, preş© dintele culorii de negru mulţumeşte tuturor în numele partidului, al cărui exponent este, pentru dragostea ce o găseşte la membrii circ. 15 pentru munca şi interesul ce se depune în propagarea ideilor partidului nostru şi încheie cu dorinţa de a putea număra cât mai numeroşi membri disciplinaţi, şi gata la sacrificii spre binele tuturor. Urează spor la muncă şi succes. Şedinţa s-a ridicat la orele 10 seara. . Vadul comercial şi noua laţe a chiriilor Conferinţa ţinută de d. Al. Nicolescu-Duvăz In saloanele clubului partidului a avut loceri seara conferinţa d-lui Al. Nicolescu-Duvăz, despre „Vadul comercial şi noua lege a chiriilor». D-sa arată că, până în prezent, problema vadului comercial nu a intrat în preocupările partidelor politice. Această problemă a fost agitată de asociaţiile negustoreşti încă din 1924, când chiriaşii negustori au fost lăsaţi la libera tranzacţie. Prin vadul comercial se pretindea de comercianţii chiriaşi o prelungire pe 10 ani pentru vadul comercial creat şi născând, despăgubiri pentru moştenitorii creatorului vadului şi o legiferare cu efect retroactiv. Vadul comercial a fost reluat de comercianţi în acest an cu ocazia legiferării chiriilor, comercianţii pretinzând, de astă dată, o reducere generală a chiriilor la valoarea aur a leului din momentul stabilizării şi o prelungire pe 5 ani a contractelor comercianţilor recumoscându-se un drept de vad comercial pentru acei ce au stat 5 ani într’un imobil. Problema vadului s’a desbătut pe larg la Camera de Comerţ din Bucureşti, ajungându-se la soluţiunea cuminte, de a nu se urmări legiferarea vadului ctierinal mărginindu-se a se cere pe metru comercianţi o prelungire generală pe un am, cu o reducere de 30 la sută la chiria din 1929 şi sub această cotă, în caz de nemulţumire. Dreptul de vad tindea deci la suprimarea folosinţei proprietăţii şi crearea unui drept real al chiriaşului în proprietatea locuită. Această socializare a proprietăţii se pretindea pe baza muncii întreprinzătorului, care crează vadul, şi care pretinde că aduce proprietarului beneficii ilicite. Vadul comercial este însă rezultatul şi a altor împrejurări economice, în afară de munca întreprinzătorului. Vadul comercial este creat şi de situaţia imobilului şi de locul unde se desvoltă comerţul şi de plus valuta creată prin diferite lucrări făcute de Stat sau comună. De asemenea în crearea vadului mai contribue şi munca lucrătorului şi funcţionarului. Pentru aceste avantaje naturale chiriaşul nu este în drept să pretindă crearea altui drept în folosinţa proprietăţii, decât ceea ce este obligat prin contract. O legiferare a vadului comercial nu se poate pretinde fără reciprocitate. De asemenea nu se poate legifera cu efect retroactiv, fără violarea Constituţiei, care garantează proprietatea stabilită prin legi şi prin convenţii. Dacă se admite dreptul de vad în folosinţa proprietăţii, este logic să se admită dreptul proprietarului de a cere despăgubiri în caz de pierderea vadului din cauză chiriaşiului care a dat falimet, etc. Vadul comercial a dat naştere şi la vadul munci, crede chiriaşul comerciant, sau industriaş, că pentru beneficiile cari sunt rezultatul unui vad comercial creat şi de funcţionari şi lucrători, aceştia nu vor pretinde cu drept cuvânt, drepturi. Ori această legiferare ar însemna socializarea proprietăţii, adică suprimarea statului nostru, care are ca bază proprietatea individuală şi statul naţional. Comercianţii fiind prin esenţă păstrătorii acestei burghezii, sunt cei mai puţin în măsură să ceară vadul. Problema legiferării vadului interesează şi statul nostru naţional. Comerţul şi industria sunt în provinciile noul complect în mâinile minoritarilor, iar în regat numai în proporţie de la 40—60 la sută în mâinile românilor. S’ar croia astfel un avantaj în plus streinilor şi s’ar opri procesul de naţionalizare a oraşelor prin o nouă comprimare a folosinţei proprietăţei. Aceea observaţie şi constatare va fi şi pentru elementele dela sate, cami fatal sunt chemate să primenească viaţă oraşelor şi pentru care i se cere să avem locuri libere în comerţ şi industrie. Analizând proectul legii chiriilor, găseşte că expresia de vad comercial nu reprezintă nimic, şi este un termen impropriu. Legea nouă nu-şi întemeiază dispoziţiile sale pe dreptul de vad comercial, ci pe dreptul de necesitate socială, și de aceea crede că prelungirea contractelor trebue daită fără restricțiune. ----------xxooooxx--------NEPOTRIVIRI Continuare din pag. l-a co-preşedintele partidului naţionalţărănist, repeta ori la Cameră întrebarea Pusă guvernului de acum 20 de zile, în privinţa artudinei hotărâte, întrebare pe care o publicăm în altă parte. Dar, se mai pune o întrebare: să nu fi intrat până azi, în mâna d-lui Iorga, instrumentul diplomatic despre care vorbeau şi d. Tardieu şi d. Ghica ? Sau aşteaptă primul ministru să-i sosească acel arc de memorie pe calea mai lungă şi mai ocolită Pe care, de la plecarea d-lui N. Titulescu din ţară, corespondentă, toată corespondenţa diplomatică, o apucă . Ar fi şi aceasta o explicaţie a discreţiunii întârzietoare pe care a pus-o până acum guvernul să informeze opiniunea noastră publică despre atitudinea pe care o ia faţă de propoziţiunea Tardieu. Delegaţia droguiştilor Iad, ministru Cantacuzino O delegaţie a «Asociaţiei droiguiştilor din ţară» s’a prezentat pmi d-lui prof. dir. Cantacuzino, ministrul sănătăţii, cu un memoriu în care sunt cuprinse doleanţele droguiştilor. Delegaţia şi-a exprimat credinţa că ministrul sănătăţii, care este şi al ocrotirilor sociale, nu va asculta glasul celor ce luptă împotriva drogueriilor, dând pradă mizerie peste 500 droguişti, cu familiile lor, la care se adaugă şi câteva mii de funcţionari, tocmai în aceste momente de criză grea ce stăpâneşte piaţa comercială. D. ministru Cantacuzino a răspuns că n’are intenţiunea de a desfiinţa pe droguişti, ci le va face o listă de cele ce trebue să vândă în droguerie, interzicându-le să mai vândă medicamente cu deamănuntul şi mai cu seamă pe acelea care conţin toxice, fie ele chiar specializate. Faptul că au vândut aceste medicamente până azi se datoreşte uzului, nu legii. Faţă de această situaţie, Asociaţia droguiştilor va ţine o nouă întrunire, spre a aviza măsurilor prin care să se facă ascultate revendicările droguiştilor, ameninţaţi existenţa lor. rin * De la Operă Astăseară Joi, eminentul bas Zessevich va cânta la Operă, pentru ultima oară, rolul lui «BORIS GODUNOIV» în măreaţa operă cu acelaş nume a lui Mussorgski. îfc Mâine, Vineri 1 Aprilie, Opera reia «AIDA», capodopera lui Verdi, de rândul acesta sub conducerea muzicală a d-lui George Georgescu şi cu o distribuţie din cele mai alese, cuprinzând pe d-nele Maria Simoniu, M. Snejina, A- Elefterescu, d-nii Em. Marinescu, Jean Atanasiu, Gh. Niculescu Basu, R. Steiner şi L. Nanu. * Biletele pentru cele 4 spectacole pe care le va cânta celebrul tenor Wesselowski la Opera Română s-au pus în vânzare. Prima reprezentaţie a lui Wesselowski, „MANON» va avea loc Vineri 8 Aprilie. Fiiuții de la uMinii Ministerul Sănătăţii neglijează numărătoarea populaţiei, în schimbul loteriei Ministerul muncii, sănătăţii şi ocrotirilor sociale, din cauza lipsei de fonduri, a dispus şi a şi concediat trei sferturi din funcţionarii angajaţi încă acum doi ani pentru efectuarea lucrărilor de Recensământ al populaţiunei din întreaga ţară. Funcţionarii, în număr de câteva sute, concediaţi de la Direcţiunea recensământului, au înaintat până acum numeroase cereri pentru reintegrarea lor în funcţiune. Aceste cereri au rămas fără nici un rezultat. Sunt totuşi la ministerul Sănătăţii, date care probează că economia realizată prin concedierea funcţionarilor, este pe cale să ducă la însăş compromiterea lucrărilor de recensământ. Triarea şi clasarea fişelor, după demisia d-lui dr. Sabin Manuilă, a fost încetinită şi în ultimul timp chiar suspendată. Lipsa de fonduri pentru lucrările recensământului face ca această importantă numărătoare, să nu dea nici un fel de rezultate practice. Ministerul de Finanţe se găseşte astăzi în posesiunea raportului Comisiunei financiare care a anchetat la direcţiunea recensământului. Acolo sunt concluzii în favoarea gestiunei fostului director. Ministrul sănătăţii, d. dr. Cantacuzino, care cunoaşte adevărata pricină a stagnării lucrărilor de recensământ, s’a desinteresat în ultimul timp, complect de soarta recensământului. Memoriul funcţionarilor concediaţi şi starea lamentabilă a lucrărilor abandonate, au provocat o conferinţă la ministerul sănătăţii, în care s-a luat hotărârea ca opera de clasare a fişelor numărătoarei, să fie continuată. Recensământul populaţiei prezentând un deosebit interes, atât pentru ţara noastră, cât şi pentru relaţiile ce avem cu străinătatea, guvernul este dator să termine lucrările începute, mai ales că încercările din trecut pe acest tărâm au fost totdeauna dezastruoase. Romanii ardeleni stabiliţi in vechiul regat Primim următoarele: Luându-se iniţiativa întocmirii unei lucrări despre ■«Românii ardeleni şi bănăţeni, stabiliţi în Vechiul Regat, înainte şi după război», cuprinzând notiţe biografice şi activitatea acestora în viaţa politică, intelectuală, precum şi în comerţ, industrie, agricultură meserii, etc. sunt rugaţi pe această cale, toţi cei interesaţi, precum şi familiile celor decedaţi în decursul timpului, să trimită pe adresa d-lui avocat ION ISTRATE, B-dul Pache No. 85 Bucureşti, un scurt memoriu asupra activității, însoțit de fotografii lucrări, etc. Accidentul unui tren rapid de coletărie Locomotiva trenului rapid de coletărie No. 1301, pe când străbatea distanța dintre Mehadia şi Caransebeş, în dreptul staţiei Ialomiţa, deraiat din cauza unor enormi bolovani căzuţi pe linie dintr’o carieră de piatră. Locomotiva a suferit stricăciuni însemnate. Accidente de persoane, n’au fost. * Moartea fostului leader socialist italian Turatti PARIS, 38 (Danub). — Fostul conducător al socialiştilor italieni, Turatti, care trăia exilat la Paris, a încetat ori din viaţă, în urma unei pneumonii. Numeroşii emigranţi italieni l-au vizitat pe patul de moarte. ^ De ce a fost răpit copilul lui Lindberg NEW-YORK 30 (Rador) — Poliţia din St. Louis a arestat pe un negru, fost de mai multe ori condamnat, şi care este în legătură cu gangsterii din Illinois. In cursul unui interogatoriu de trei ore, negrul a declarat că răpirea copilului lui Lindbergh s’a făcut cu singurul scop de a obliga autorităţile să elibereze pe faimosul gangster Al. Capone. Se ştie că imediat după răpirea copilului, Al. Capone a declarat că dacă i se acordă libertatea, va pleca în căutarea răpitorilor şi va colabora cu poliţia pentru a descoperi copilul. Deschiderea sesiunii Sf. Sinod Eri s’a deschis sesiunea ordinară a Sf. Sinod. La orele 10 s’a oficiat un «Te-Deum» în catedrală, după care membrii Sf. Sinod s’au întrunit în palatul Patriarhiei, sub preştitenţia I. P. S. S. Miron Cristea. Mesajul de deschidere a sesiunii a fost citit de d. prof. N. Iorga, ministrul instrucţiunii. La şedinţă a participat şi părintele Aurel Crăciunescu, secretar general la culte. După citirea mesagiului d. Iorga s'a retras. S’a procectat la alegerea diferitelor comisiuni cărora li s’au repartizat lucrările curente. Membrii Sf. Sinod au luat apoi în discuţie proeetul de lege pentru reorganizarea învăţământului teologic, alcătuit de comisia specială, delegată de Sinod în trecuta sesiune. La amiază înalţii prelaţi au fost reţinuţi la masă de I. P. S. S. Patriarhul Miron. La ora 3 d. a. s-au reluat discuţiile asupra aceluiaşi proect, discuții care au durat până la orele 6 seara. ow Conferințe ROLUL SOCIAL AL INTELECTUALILOR D. Dr. Robert J. Trevorrow, preşedintele lui Centenary Collegiate Institute din Lifw-York, va vorbi Duminică 3 Aprilie c., ora 11 dim. în Aula Fundaţiei Carol, sub auspiciile Institutului Social Român, despre «Rolul social al intelectualilor în vremea depresiunei». D. Treverrory, este un distins intelectual american, născut la St. Ives în Anglia, la 21 Mai 1877, și-a făcut studiile superioare în teologie la New-York. A fost din 1913 până în 1917 preşedintele Seminarului din Carmel, iar de la 1917 este preşedintele lui Centenary, Collegiale Institute. Mersul tratativelor chino-japoneze SHANGHAI 3) (Iiador). — Tratativele între reprezentanţii japonezi şi chinezi au continuat în cursul zilei de eri. După ştiri de presă nu au fost realizate decât progrese foarte mici în legătură cu problema retragerea trupelor japoneze, deoarece propunerile guvernului japonez s-au lovit de opoziţia reprezentanţilor chinezi. 4 Institutul Naţional de Export trimite agenţiei „Rador" următorul buletin : AGRICOL« CEHOSLOVACIA: Cehoslovacia a fixat contingentul de porci pentru Martie la 2.400 bucăţi (bacon). In acest contingent nu intră şi importul din Ungaria, care se face pe bază de compensaţie cu lemne de foc. Repartizarea contingentelor se face sub aceleaşi norme ca în trecut. ELVEŢIA: Elveţia a scăzut taxa vamală pentru importul cartofilor dela 4 frs. pentru 100 kilograme, la 2 frs .Această dispoziţie a intrat în vigoare de la 15 Martie curent. PORTUGALIA: Importul de pâine în Portugalia a fost oprit. Călătorii la intrarea în ţară nu pot aduce cu ei decât 500 grame pâine tăiată. Printr’un decret din 4 Martie, morile sunt obligate să fabrice făină fină de porumb, iar la cea de grâu să adauge şi porumb. Nerespectarea acestor dispoziţiuni atrage după sine ştergerea din lista morilor cu drept de a măcina grâu străin, când importul acestuia va fi permis. Printr’un alt decret se prevede fabricarea pâinei cu 88 la sută grâu şi 12 la sută porumb, iar preţul de vânzare al acesteia să fie de 2 escudos per kgr. , CANADA: Stocurile Canadei disponibile la export, la date de 4 Martie au fost de 189 3/4 milioane bushels, faţă de 214, 1/2 milioane bushels în anul trecut. STOCURILE MONDIALE DISPONIBILE DE GRÂU Din raportul lunar al exportului Broomhall, cu data de 19 Martie asupra totalului stocurilor visibile de grâu şi făină din întreaga lume la 1 Martie, reiese că acestea sunt în scădere cu 19 milioane bushels, în Februarie, faţă de creşterea de 29 milioane bushels din aceiaşi epocă a anului trecut. Faptul diminuării este normal, deoarece consumatorii ridică la această epocă din stocurile înmagazinate şi scăderea compensează creşterea cantităţilor pe mare rezultate din augmentarea expediţiilor din emisfera de sud. Totalul la 1 Martie 1932 se fixează la: 612.080.000 bushels faţă de 630.300.000 la 1 Martie 1931, 550.900.000 în 1930, 526.639.000 în 1929 şi 408.840.000 în 1928,la aceiaşi epocă. Se menţionează că nevoile de grâu ale Europei sunt în creştere.