Dreptatea, octombrie 1932 (Anul 6, nr. 1503-1529)
1932-10-01 / nr. 1503
2 Maşini de pieptenat lână Piepteni la aceste maşini Pine şi darace cu cilindri Batoze de treerat Motoare de petrol-Benzină Vânturătoare de cereale Trioare pentru cereale Teascuri pentru vin şi ulei Zdrobitoare petru vin şi ulei Pompe de apă Postamente de mori Batoze de porumb etc. etc. etc. Furnizăm cu preţuri eftine Preţ curent ilustrat trimitem gratuit Fabricile din Maşini AND RIEGER, S. A. SIBIU Cumpăraţi coks da la Uzina de gaz Pentru a înlesni aprovizionarea cu coks în condiţiuni de preţ avantagioase, se aduce la cunoştinţa generală că termenul de vânzare a fost prelungit până la 30 Septembrie a. c. Profitaţi deci de ultimele 15 zile adică până la 30 Septembrie 1932 inclusiv pentru a vă aproviziona de la Uzina de gaz cu coks pentru iarnă. Preţul excepţional de redus de lei 1500 tona luată la uzină sau lei 1600 tona transportată la destinaţie în saci plombaţi, de câte 40 kgr, net fiecare, cântăreală exactă, coks uscat, curat, fără praf şi de cea mai bună calitate. Coksul de la uzina de gaz este coksul care arde cel mai bine, se aprinde uşor, nu necesită tiraj forţat ca cel importat sau cel metalurgic; se consumă puţin şi nu face decât cenuşă dacă se ţine uşa sobei potrivit închisă. Luaţi sobe mai mari, coksul va arde mai bine şi mai încet căci se poate regula bine arderea. MUNICIPIUL CUCINIŞTI Primăria Sectorului Salbe* Publicațiune 1Având în vedere dispoziţiunile art. 8 din legea pentru modificarea unor dispoziţiuni din legea pentru organizarea adiţiei locale, publicată în «Monitorul Oficial» No. 221, partea I din 21 Septembrie 1932. Având în vedere că potrivit acestor dispoziţiuni legale, urmează ca în cursul lunii Septembrie să se facă revizuirea anuală a listelor electorale pentru comună , în virtutea drepturilor ce ne sunt conferite de legi şi regulamente. Noi, Garabet Aslan, primarul sectorului I Galben al Municipiului Bucureşti, aducem la cunoştinţa cetăţenilor următoarele: 1) Cetăţenii neînscrişî în listele electorale (bărbaţi şi femei), pentru comună, vor adresa ce”;*: U» lor de înscriere în toate zilele de lucru, între orele 7 A şi IA a. m, ui proie 4at şi 7 A . m., la biroul Electoral al Sectorului I Galben din Piaţa Lahovary Nr. 8. 2) Cetăţenii cari au făcut cereride eliberarea carnetelor de identitate după 31 Decembrie 1931, sunt dispensaţi de a mai face o altă cerere pentru înscrierea în listele electorale. Ei sunt trecuţi din oficiu, excepţie făcând numai acei ce nu au făcut dovada cetăţeniei române. 3) Toate persoanele cari au drept şi a căror cărţi de alegător din carnete de identitate nu au fost completate (neînscriindu-se în termen) se vor prezenta la completarea lor începând cu ziua de 15 octombrie. 4) Condiţiunile legale de înscriere în listele electorale pentru comună sunt: A) Pentru bărbaţi • Toţi cetăţenii români cari au vârsta de 21 ani împliniţi şi au domiciliul sau reşedinţa în cuprinsul acestui sector, exceptându-se cei ce sunt sub drapel, precum şi cei prevăzuţi de art. 26, 27 şi 28 din Legea electorală, pentru motive de incapacitate, nedemnitate şi incompatibilitate. B) Pentru femei:: Toate femeile de cetăţenie română, având 21 ani împliniţi şi cu domiciliul sau reşedinţa în cuprinsul acestui sector, exceptându-se cele prevăzute de art. 26 şi 27 din Legea electorală şi cari vor îndeplini una din următoarele condițiuni arătate de art. 371 din Legea pentru organizarea administratiunei locale: a) Să aibă cunoştiinţe de ciclul inferior, secundar, normal sau profesional. b) Să fie funcţionare de Stat, judeţ sau comună. c) Să fie văduve de războiu. d) . Să fiet.jlecorate pentru activitate în timpul războiului. e) Să fi făcut parte la promulgarea legii ac-ţiunei locale din conducerea societăţilor cu personalitate juridică cu scop de revendicări sociale, propagandă culturală sau de asistenţă socială. 5) Cererea de înscriere se va face în birou de funcţionari, pe formulare speciale. Cei în drept vor aduce două fotografii, actul de naştere şi actul de naţionalitate română, dacă numele este străin. Iar pentru femei, certificatul de la instituţiunile de Stat, judeţ sau comună unde aparţine ca funcţionară, carnetul I. O. V., brevetul de decoraţie de războiu, certificatul de studii, sau certificatul dela Societăţile Cu personalitate juridică prevăzută de lege. 6) Acei ce s’au mutat, vor veni pentru a declara noua adresă spre a se face cuvenita mutaţiune. 7) Atât cererea cât şi carnetul de identitate sunt scutite de orice taxe şi timbru de înregistrare. Primar, G. ASLAN Secretar, Nedescifrabil No. 20.094/2240. A 932. 28 Septembrie. CORPUL PORTĂREILOR TRIB. ILFOV Publicaţie No. 80382 In baza adresei No. 19703/932 a Trib.Ilfov, Secţia II-a com. se publică spre cunoştinţa generală că în ziua de 10 Octombrie 1932 dela ora 12 din zi înainte, se va vinde la licitaţie publică în Bucureşti, str. Poteraş No. 20, averea mobilă urmărită a debit. Al. G. Ionescu, care se compune din un biurou și altele anume specificate în procesul-verbal de urmărire, spre despăgubirea credit. Banca Urbană. ■ No. 9062/931 .1932 Septembrie 26 . Șeful portăreilor (Nedescifrabil) ! Secretar. Indescifrabil. •7. Cronica Teatrală (Continuare din pag. 1-a) stttue în deşarta şi stearpa bătrâneţe a acestora. Drama, care nu se dispensează de diverse trucuri de melodramă, (dintre cari vocea ca de dincolo de mormânt a victimei, înregistrată pe un disc Columbia poate face senzaţie) , rămâne totuş un frumos document liric. Ea este, ici, colo, încărcată de sforăitoare şi prea rezonante tirade umanitare şi pacifiste, excese ale unei teze, şi ale unei concepţii, care pot place la Torres, dar păgubesc teatrului. D. Tony Bulandra — căruia noi i-am reproşat de multe ori tending de-a se vrea frumos — a consimţit de astă dată să se urâţească. Şi a fost neliniştit, chinuit, prins în cleştele remuşcării, cu o perfecţiune rară. Iar lângă d-sa, d-na Lucia Bulandra, a avut momente de rară, incomparabilă, vibrare omenească. CORPUL PORTĂREILOR TRIB. ILFOV Publicaţie No. 80406 In baza adresei No. 54601/932 a Jude Ocolului I Bucureşti, se publică spre cunoştinţa generală că în ziua de 10 Octombrie 1932, dela ora 12 din zi înainte, se va vinde la licitaţie publică în Bucureşti, str. Viitor No. 73, averea mobilă urmărită a debit. G. Aslan, care se compune din un salon și sitele anume specificate în procesul-verbal de urmărire, spre despăgubirea credit. Banca Urbană. No. 1413/932 1932 Septembrie 26 Șeful portăreilor (Nedescifrabil) Secretar, Indescifrabil. Osia „Asociaţia Amicii Liceul Mihailae Filipescu de la Mănăstirea Dealu“ Părinţii elevilor, foşti profesori, ofiţeri şi elevi ai liceului ,precum şi actuali profesorii şi ofiţeri şi membrii ai Asociaţiei, sunt înştiinţaţi pe această cale că, prima revedere după vacanţă, va avea loc Sâmbătă 1 Octombrie 1932 începând de la ora 21, la grădina Pariziana, str. 11 Iunie. In caz de ploaie, adunarea va avea loc în restaurant . In aceiaşi zi, la orele 19, va avea loc adunarea comitetului Asociaţiei, în sala de bibliotecă a Cercului Militar Bucureşti. — Foştii profesori, ofiţeri şi elevi ai şcoalei, sunt rugaţi a şi trimite adresele secretarului asociaţiei, căpitan Ilie Dumitrescu str. Grigore Alexandrescu No. 101 Bucureşti III, pentru a putea a li se aduce la cunoştinţă diferite comunicări. ANTINEVRALGIC DR. NANU-MUSUEL Singurul remediu contra GRIPEI, MIGRENEI NEVRALGIEI, etc. Se vinde numai in cutii originale conţinând două buline şi cu semnătura doctorului. Deposit Farmacia N. Popovici Bucureşti Calea Rahovei 237 PRIMĂRIA MUNICIPIULUI ARAD PUBLICATIUNE (pentru tratare prin bună învoială) In conformitate cu dispoziţiile alin. 6 şi următorii din Normele Generale pentru modul tratărilor prin bună învoială (Mon. Ofic. No. 127/931 şi bazat pe dispoziţiile art. 199 lit. d. şi f. L. C. P. combinate cu dispoziţiile art. 416 din L. C. A. L. se aduce la cunoştinţa generală că în ziua de 5 octombrie 1932 ora 11 a. m. se va ţinea tratare prin bună învoială în sala Serviciului Economic al Primăriei Arad, în faţa Comisiei de licitaţii, pentru livrarea următoarelor piese din fontă: tub din fontă cu bridă 400, m. 1.15, tub din fontă cu manşon 400, m. 1.120, o reducţie din fontă 350x400, 2 curbe din fontă 22,5 gr., 400, 1 buc. curbă 400, 45 gr., 1 buc. curbă 400, 30 gr., 1 cot cu manşon 90 gr., 400 şi 1 rob. vană cu bridă, construcţie normală 400, 2 buc. piese F 400, necesare Uzinei de apă a municipiului. Ofertele se vor face în alternativă pentru tubură de 4 și 5 metri. Cadtul de sarcini se poate vedea zilnic până în ziua tratării, în biroul Serviciului Economic și în biroul Uzinelor, în orele de serviciu, în orice zi de lucru. Adjudecatarul este obligat a depune în aceeaşi şedinţă garanţia legală de 10 la sută în numerar sau efecte de Stat din valoarea materialelor livrate conform dispoziţiilor legilor, normelor şi cadtului de sarcini susmenţionat. In toate celelalte se vor avea în vedere dispoziţiile legilor în vigoare. Arad, din şedinţa Comisiunei Interimare, ţinută la 23 Septembrie 1932. Preşedintele Comisiunei Interimare, (ss) DR. BOŢIOCI. Secretar general, Berzovano. 28592/932. Nc MUNICIPIUL BUCUREŞTI PRIMĂRIA SECTII NEGRU PUBLICATIUNE Se aduce la cunoştinţa generală că în ziua de 17 Octombrie a. c. orele 11 a. m. se va ţine în localul acestei primării din str. Sf. Vineri, licitaţiune publică, cu oferte închise, pentru vânzarea imobilului proprietatea acestui sector din strada General Stan Poetaş No. 28 colţ cu strada Duzilor. Suma de la care începe licitaţia este de lei 270.000 (două sute şapte zeci mii), iar garanţia de admitere la licitaţie este de 10 la sută din preţul oferit. D-nii ofertanţi vor specifica în ofertă modul cum doresc a face plata. In aprecierea rezultatului licitaţiei se va ţine seamă de modul achitărei preţului. Orice informaţiuni se pot lua, în orice zi de lucru, între orele 11—13 de la serviciul Administrativ, unde se poate consulta şi dosarul. Cumpărătorul se va conforma condiţiunilor speciale, întocmite de Casa Lucrărilor Oraşului, cuprinse în procesul verbal de licitaţie. Art. 88—110 din legea Contabilităţii şi dispoziţiunile Oficiului Central de Licitaţii, sunt aplicabile acestei licitaţiuni. Preşedintele Comisiei Interimare, AL. DR. PROTOPOPESCU. Secretar: N. D. Cristescu 11723/3758 B/932. «DREPTATEA* MUNICIPIUL BUCUREŞTI Comisis burbană ColentinaTundeni PUBLICATIUNE Se aduce la cunoştinţă generală că revizuirea listelor electorale se va face în cursul lunei Septembrie, iar viza carnetelor în cursul lunei Octombrie din acest an. In cotnsecinţă, toţi cetăţenii cari au obţinut dreptul de vot precum şi cei care au fost omişi, în trecut, se vor prezenta la Primărie, unde vor cere să fie înscrişi în listele electorale. Cetăţenii sunt invitaţi să facă arătări de cei ce sunt înscrişii de mai multe ori sau de cei ce au pierdut dreptul de vot. Cetăţenii sunt încunoştinţaţi că pentru carnete nu se percepe nici o taxă, eliberarea fiind absolut gratuită. Birourile Primăriei, pentru aceste operaţiuni vor sta deschise pentru public în fiecare ssi dela 8—13 dim. şi 16—17 după amiază. Primar, C. MAEEŞ. Secretar. C. Niculescu PRIMĂRIA MUNICIPIULUI CHIŞINĂU Publicaţie No. 15 Se aduce la cunoştinţa celor interesaţi că la localul Primăriei Municipiului Chişinău în ziua de 25 octombrie 1932 ora 12 din zi se va ţine licitaţie publică pentru darea în arendă pe termen de 2 ani a fabricei ele spălat şi prelucrat maţele din incinta Abatorului comunal. Licitaţia se va începe dela suma de lei 700.000 spre majorare. Licitaţia se va ţine în conformitate cu art. 88—110 inclusiv din legea Contabilităţii publice, Regulamentului O. C. L. şi normele publicate în Monitorul Oficial No. 127 din 4 Iunie 1931. Toate persoanele cari vor lua parte la licitaţia de mai sus vor depune pe lângă oferte şi o garanţie de 5 la sută din suma oferită, iar ofertele se vor face numai în conformitate cu cadtul de sarcini, care poate fi văzut la Biuroul de Licitaţii al Primăriei, camera No. 12, zilnic între orele 11—2 p. m. In caz dacă licitaţia nu va avea nici un rezultat se va ţine a doua licitaţie publică în localul Primăriei în ziua de 7 Noembrie 1932 ora 12 din zi în aceleaşi condiţia imir*” p. Preşedintele Comisiei Interimare, Indescifrabil. p. Secretar general, Indescifrabil. 26 Septembrie 1932. Chișinău. Radio Vineri 30 Septembrie 1932 394 m. BUCUREŞTI 16 kw. 761 kHz. 33: Muzică variată (plăci de gramofon). 13.45: Informaţiuni, bursa de cereale, bursa de efecte, cota apelor Dunării şi semnal orar. 14: Muzică de orchestră (plăci de gramofon). 18: Orchestra Fănică Luca: Muzică românească. 19: Informaţiuni, meteorul şi semnal orar. 1910: Orchestra Fănică Luca: continuarea concertului. UNIVEISITATEA RADIO. 20: D. Em. Bucută: Vecinătăţile culturale. 20.20: D. I. M. Sadoveanu: Teatrul fără cuvinte (pantomina). PROGRAM DE SEARA 20.40: Muzică uşoară (plăci de gramofon). 21. Trans, din studio: «LAKME», operă în 3 acte de Leo Delibes. Conducerea muzicală de Carlo Brunetti. Intre acte informațiuni. iBfiWMaMBWBEBWiwr.'llIMM /vaca A apărut No. 40 (Anul XI) din interesanta şi cea mai veche revistă ilustrată românească OGLINDA LUMII Cu următorul bogat şi interesant cuprins Regele la marile concursuri istorice de la O.N.R.F. Bl Vizita escadrei britanice în portul Constanţa ■ Flori... antimuzicale : Inima In partea dreaptă : 0 NUDISM — Cultura trupului liber şi apropierea dintre popoare g Un împărat de 19 ani jg Ora s’a dat înapoi (Revenirea la vechiul orar normal) g Tragicul vis al unei sătence (g O vizită la castelul „Iuna Haşdeu" din Câmpina gg Masca „regelui modei“ gj Progresele locomoţiunii g) Femeia la ordinea zilei ■ Cât beau deputaţii japonezi Cuvântul „miliard" SS „Sunt un prieten al tânărului Toscanini! g Scotland Yard (Din technica poliţiei secrete engleze) şi Amoral în Rusia de azi gg „Femeia-gorilă“ g Tăcerea... nuvelă de Gaston Chérau g Romanul în antichitate, de Emile Zola * Dispăruţi din viaţă, * Pentru 40.000 auditori y O dramă la Hollywood * Prăjituri... din fluturi g Valoarea câinilor gg 40.000 date istorice, cunoscute pe dinafară jjgj Piatra destinului 0 Pagini speciale de ştiinţă, (numele deslegătorilor) humor, curiozităţi, vederi şi reportagii inedite din ţară şi din toată lumea, etc. etc. 20 pagini» mari 5 lei Af EGTI li MB • Cititorii „OGLINZII LUMII" se pot înbogăţi. — Mari * * ocaziuni pentru câştiguri nelb-îimiile. — Citiţi limmuriri în cornul revistei. Senatul a votat legea plantării viilor Şedinţa de la 29 Septembrie Şedinţa se deschide la orele 5.20. Prezidează d. N. Costăchescu. Pe banca ministerială d-nii Voicu Niţescu şi M. Şerban. Se intră în ordinea de zi. Se continuă discuţia generală a proeetului de lege pentru reglementarea plantaţiunilor de vii. D. REITER (german) se declară D. VOICU NIŢESCU, ministrul agriculturii şi domeniilor. In acest proect de lege eu nu am căutat să fixez in totalitatea ei problema viticulturii; prin acest proect de lege eu nu am urmărit decât modificarea câtorva articole din legea din Aprilie anul acesta. In legea din Aprilie a fostului ministru Ionescu-Siseşti se prevedea prin art 2 că acela care va face o plantaţiune nouă de vie, va fi impus la un impozit de 50.000 lei de fiecare hectar. In acelaş timp se mai prevedea că întrucât s’ar găsi în plantaţiunea cuiva peste 40 la sută hibrizi, va fi amendat cu o amendă de câte 1000 lei. Mi s’a părut că aceste dispoziţiuni nu sunt conforme cu realităţile şi că aceste dispoziţiuni nu servesc nici chiar scopului pe care legiuitorul îl urmărea prin legea din Aprilie 1932. Văzând că aceste dispoziţiuni sunt şi antieconomice, că sunt şi antidemocratice şi că sunt nişte dispoziţiuni, cam mai ales în vremurile de faţă şi în criza prin care trecem noi, nu-şi au rostul şi locul, mi-am permis ca în proectul de lege pe care îl supun dv. spre desbatere să abrog aceste dispoziţii din legea din Aprilie. In acelaş timp mi-am permis să mai adaug la proectul de lege pe care vi-l supun dv. spre desbatere, unele dispoziţii pe care le găsim In legea monopolului spirtului. Ştiţi foarte bine că legea privitoare la oprirea plantaţiilor de vii a fost votată înaintea legii monopolului spirtului şi că unele erau dispoziţiile procedurale în legea Ionescu- Siseşti şi altele erau dispoziţiile procedurale în legea monopolului spirtului. Eu am căutat să pun de acord dispoziţiile procedurale din legea monopolului spirtului cu dispoziţiile din legea privitoare la nouile plantaţiuni de vii. In ceea ce priveşte ansamblul chestiunii viticole, să-mi daţi voe ca această problemă să nu o discutăm la o simplă lege de modificare a unor dispoziţii. Guvernul se gândeşte ca să vie în faţa Corpurilor Legiuitoare cu proectul de încurajare a agriculturei. In acest proect îşi are locul lui de onoare capitolul privitor la viticultură. Atunci, dv. veţi putea discuta această problemă în ansamblul ei şi vom putea să găsim împreună cu toţii, cea mai bună, cea mai potrivită soluţie pentru a putea încuraja producţiunea viticolă, una din cele mai de seamă bogăţii ale ţării noastre, şi pentru a găsi în acelaş timp şi mijloacele de valorificare ale acestei importante bogăţii ale ţării (Aplauze). D. ministru Niţescu a răspuns apoi observaţiunilor făcute de diferiţi oratori, însuşindu-şi unele şi combătând altele. Vinurile noastre au avut odinioară — spune de ministru Niţescu — o faimă care a trecut peste hotare. Să ne străduim a o reface, pentru binele economiei naţionale. De aceea am înscris în lege măsuri severe de combatere a fraudelor. Un orator, d- Cărăuşu, a cerut concursul material al statului. INIŢIATIVA PARTICULARA ŞI ROLUL CAMERELOR DE AGRICULTURA Statul se găseşte, însă, în situaţiunea pe care o cunoaşteţi şi dtis, tot aşa de bine ca şi mine, în imposibilitatea de a-şi da această contribuţiune. El nu poate să-şi dea contribuţiunea decât de ordin moral. Dar domnilor dacă statul se găseşte astăzi în imposibilitate de a face faţă obligaţiunilor care-i incumbă, sunt datori să facă acest lucru cetăţenii Sunt datoare, îndeosebi acele organisme cari se numesc Camere de Agricultură, şi cărora legiuitorul s'a îngrijit să le dea cele mai largi atribuțiuni. Eu cunosc Camere de agricultură care n’au cerut niciodată ajutor statului. Cunosc Camere de agricultură a căror activitate pe toate tărâmurile vieţii noastre economice este o pildă pentru toate celelalte camere de agricultură. Iată d-lor senatori, de Pildă, astăzi am citit raportul privitor la activitatea camerei de agricultură din județul Arad. Este un model de muncă pe tărâmul vieții noastre economice, activitatea acestei camere de agricultură. Niciodată n’a solicitat această cameră, un ajutor material din Partea ministerului, şi a reuşit să găsească ea singură mijloacele necesare. Ea a reuşit să facă din viaţa economică a judeţului Arad o viaţă care să fie plină de roade şi să fie un fel de îndrumare în mijă. JANCA (av.) adresează o comunicare d-lui ministru al comunicaţiilor, împotriva regionalismului economic şi cere întocmirea unui plan general pentru combaterea crizei economice, locul vieţii noastre economice, pe seama populaţiunii de la Arad. Urmeze pilda uneii camerii de agricultură de la Arad şi celelalte camere de agricultură. Ştiu o serie din ele care asemenea pot săservească de pildă. Urmeze toate exemplul frumos pe care le dau aceste rare excepţiuni. (Aplauze). Dacă statul nu poate face astăzi ceea ce ar trebui să facă, să dea concursul cetăţeanul ca să poată împlini el datoria. Trăit-am noi alte vremuri şi mai grele şi cu forţa de care a dispus poporul nostru, cu vitalitatea lui rurală, am putut să înfrângem acele greutăţi. Am convingerea că acest cumplit război economic care a rămas ca o consecinţă a războiului politic mondial. Şi aceasta, ca şi celălalt, va putea să fie înfrânt prin voinţi, prin energia, prin priceperea şi munca poporului românesc. (Aplauze). Se ia în discuție proectul de lege pentru modificarea art. 1 din legea pentru oprirea plantării viilor cu hibrizi. D. GEN. VAITOIANU spune că interzicerea plantării cu hibrizi producători direcţi este o concepţiune sănătoasă în politica viticolă. Se declară împotriva excepţiunilor acordate. D. ARTENIE MOLDOVANU combate afirmaţiile d-lui general Văitoianu, arătând că ţăranul de câmp care plantează mai ales hibrizi nu transformă fructul în vin, ci se mărgineşte a-l consuma. Spune că proectul corespunde necesităţilor şi nevoilor ţăranilor noştri şi declară că va vota proectul. D. MIRCEA BOTEZ spune că hibrizii sunt un produs sălbatec şi că trebue scoşi din viticultura românească. Vinul produs de hibrizi conţine foarte mult tanin, care este un tot mic. OBSERVAŢIILE D-LUI PROF. RADULESCU-MOTRU D. RADULESCU-MOTRU spune că legea hibrizilor din 1930 nu a putut fi pusă în practică. De aceea ministrul a fost nevoit să vie cu o amendare a acestei legi. Nu partea ştiinţifică importă aci ci deasupra stau interesele sociale. Arată că ţăranii nu fac nici o D. senator Reiter, care-şi păstrează amintirile domniei sale de altă dată, despre vremurile frumoase când totul era plin de strălucire şi de bogăţie, zice: «A fost odată», — şi o spune şi în nemţeşte ca să-şi tălmăcească gândirea dsale, psihologia, simţimintele d-sale? interioare — «es war sinmal». Dar d. Reiter a trebuit să-şi dea seama că şi în ţări în care se poate spune «es war einmal», este tot aşa, ba poate mai rău decât la noi. (Aplauze). D-lor, nu noi, nu poporul românesc, nu conducerea românească este vinovată pentru criza în care ne zbatem noi astăzi, şi criza nu este locală — criza nu este numai la noi Ştie foarte bine d. Reitter, că şi acolo unde d-sa crede că poate să fie altfel, este repet încă odată, mai rău decât la noi. (Aplauze). D. ministru Niţescu a încheiat cerând votarea proectului care tinde să înlăture unele dispoziţii antieconomice, antidemocratice, antisociale. VOTAREA PROECTULUI Proectul e voltat în total cu bile, întrunind unanimitatea voturilor prezente. PROECTE DEPUSE De preşedinte Costăchescu anunţă că a venit de la Cameră proectul pentru înfiinţarea camerelor de muncă. D. ministru Ioaniţescu declară că guvernul şi-a însuşit acest proect şi cere urgenţa care se admite. D. ministru IOANIŢESCU depune proectele: 1. pentru luarea unor măsuri financiare urgente, modificat de Cameră şi 2. pentru reducerea unor impozite, deosebire între hibrizi şiviţă nobilăEi cer să poată planta în jurul casei o fâşie de vie care să fie cât mai eftină. Vina că s'au plantat hibrizi stă în politica dusă până acum de stat. Pepinierile statului nu au făcut aproape nimic în favoarea ţăranilor. De pepinierile statului s-au folosit cei cu trecere dar nu ţăranii. Arată că prodlusele hibrizilor cultivate de ţărani nu sunt comercializate pentru că ţăranii le întrebuineţază pentru uzul lor propriu. Inchee arătând că faţă de asigurările d-lui ministru că se va aduce o lege de organizare cu care se va lichida cu trecutul şi prin care se va avea mai multă grije de ţărani că votează legea. D. THEODORESCU-CHIŢU spune că plantările de hibrizi faţă de dispoziţiile legei monopolurilor statului, nu poate produce nici o teamă că vinul din produsele hibrizilor va putea face vreo concurenţă produselor superioare. Declară că votează legea. D. ŞTEFAN GRAUR spune că nu trebue să se facă nici o deosebire între viticultorii dela deal şi cei dela câmp. Face o serie de consideraţiuni asupra legei. II-/ Şedinţa se ridică la ora 10. Şedinţa viitoare azi la ora 4. I T i'«*. Reglementarea plantării viilor Lămuririle d-lui Voicu Niţescu, ministrul agriculturii Legea hibrizilor Operaţiile frauduloase ale unei fabrici din Brăila Firma „David Goldenberg“ întrebuințează mărcile de fabrică al uzinelor Titan, Nadrag, Galant .* Societatea Uzinelor Metalurgice Unite „Titan, Nădrag, Calan’ din București, find informată că întreprinderile „David Goldenberg Fii” din Brăila falsifică produsele ei, prin aceia că pe tabla de calitate inferioară, fabricată de susnumitele întreprinderi aplică eticheta cu marca „Urs,’ care este proprietatea uzinelor „Titan, Nădrag, Calan”, faţă de gravitatea acestui fapt şi de prejudiciile cauzate, a sesizat tribunalul Brăila cerând facerea cercetărilor. D. portărei Dinu I. Velichi a făcut o descindere la depozitul întreprinderilor metalurgice David Goldenberg Fii din Brăila, constatând falsul prin procesul-verbal dresat, anume că firma David Goldenberg Fii a aplicat pe produsele ei marca înregistrată de firma reclamantă. La apariţia autorităţilor, funcţionarii depozitului D. Goldenberg Fii, în urma ordinelor primite de la şefii lor, au provocat scandal tăbărând asupra d-lui portărel care, cu toate că îşi declinase calitatea, a fost ultragiat, lovit şi rănit de suszişii funcţionari. In acelaş timp, funcţionarii, potrivit ordinelor primite, au încercat să rupă etichetele falsificate şi a dosi marfa. Parchetul fiind sesizat de agresiunea contra portărelului în exerciţiul funcţiunei sale, a delegat la faţa locului pe şeful politiei judiciare in persoana d-lui comisar Mişu Stoenescu, împreună cu câţiva agenţi pentru anchetarea cazului. După ce d. doctor I. Simşa din Brăila, chemat în grabă, a dat primele îngrijiri portărelului, s’a procedat la facerea cercetărilor şi la dresarea cuvenitelor procese-verbale. FRAUDA Autorităţile au constatat că pe lagăturile deală fabricate de întreprinderile David Goldenberg Fii, se aplică o etichetă care acoperă complect „Cleştele şi Ciocanul”, marca firmei Goldenberg Fii, şi care marcă imită marca „Două Ciocane”, proprietatea societăţii „Titan, Nadrag, Calan”. Eticheta lipită conţine tipărit marca „Urs”, Coroana, proprietatea societăţii „Titan, Nadrag, Calan” şi este exact copia fidelă a mărcei de fabrică a acestor uzini. Procedeul este cu totul necorect, desăvârşit de fraudulos şi sancţionat aspru de legea mărcilor de fabrică, care prevede pe lângă daune importante şi închisoarea de la 3 luni până la 3 ani. CE A CONSTATAT ANCHETA Concomitent cu cercetările d-lui portărel Velichi, şeful poliţiei judiciare d. M. Stoenescu, în baza delegaţiei date de trib. Brăila, procedează la anchetarea acestui caz de întrebuinţarea frauduloasă a mărcii de fabrică cât şi a agresiunei de care am vorbit mai sus. D-sa a constatat printr’un proces verbal, deosebit frauda şi falsul utilizat de firma D. Goldenberg Fii, confiscând mărfurile contrafăcute, drept corp delict. Făcând descinderi şi la Uzinele D. Goldenberg Fii, acestea nu au mai dat nici un rezultat, deoarece în timpul cercetărilor de la depozit, conducătorii acestuia au dat telefonic instrucţiuni la fabrică de a distruge etichetele falsificate — convorbire Interceptată atât de d. portărel cât şi de d. comisar M. Stoenescu, ceeace s’a menţionat în procesele verbale dresate. Funcţionarul care a lovit portărelul a fost arestat, fiind trimis în judecată în baza legii Micului Parchet, pentru ultragiu şi lovire, cu toate că funcționarul n’a făcut decât să execute ordinele primite dela superiorii lui, cari ar trebui să răspundă pentru această agresiune.