Dreptatea, noiembrie 1932 (Anul 6, nr. 1530-1554)
1932-11-02 / nr. 1530
2 Fabrica de obicei.BREZOI Ultimele noutăţi în arta mobiliară 19 STRADA BREZOIANU (FOST No. S) MINISTERUL JUSTIŢIEI Direcţiunea Judiciară D. Gheorghe Gr. Popescu, născut la 25 Aprilie 1895 în Iaşi, domiciliat în com. Ceica, jud. Bihor a făcut cerere acestui Minister de a fi autorizat să adauge la numele său patronimic de Popescu pe acela de Ceica, spre a se numi Gheorghe Gr. Popescu-Ceica. D. Iosif A. Schor născ. la 16 Iulie 1908 în București, domiciliat în Arad str. Şincai No. 11 a făcut cerere acestui Minister de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de Schel în acela de Soreanu, spre a se numi Iosif Soreanu. D. Ioan Sechel, născut la 7 Iunie 1896 în com. Tg. Jiu, jud. Gorj, domiciliat în București, str. Grigore Brânzescu 2, a făcut cerere acestui Minister de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de Sechel, în acela de Seceleanu, spre a se numi Ioan Seceleanu. D. Constantin D. Floarii, născut la 12 Martie 1893 în comuna Braniştea (Mehedinţi), domiciliat in Bucureşti, Calea Dudeşti 65, a făcut cerere acestui Minister de a fi autorizat să-şi schimbe numele său patronimic de Floarii în acela de Mitroi, spre a se numi Constantin D. Mitroi. Ministerul publică aceasta, conform art 9 din legea asupra numelui, spre ştiinţa acelora cari ar voi să facă opoziţiune în termenul prevăzut de aliniatul II al zisului articol. CELE MAI SUPERIOARE VITE ALTOITE din cele mai bune soiuri de vin şi de masa se găsesc la PEPINIERELE SÎNWIY, DUFTEA PRIMĂRIA ORAŞULUI targovişte PUBLICAŢIUNE Se aduce la cunoştinţa celor interesaţi că, în ziua de 11 Noembrie c. ora 11 dim. se va ţine în localul Primăriei Oraşului Târgovişte, licitaţie publică cu termen urgent, pentru furnizarea registrelor şi imprimatelor, necesare serviciilor primăriei, pentru anul 1933, prevăzute în tabidul aflător la primărie. Licitația se va tine în conformitate cu art. 88—110 inclusiv din legea contabilităţii publice, regulamentul O. C. L. şi normele publicate în M.O. No. 127 din 4 Iunie 1931. Toate persoanele care vor lua parte la licitaţie, vor depune pe lângă ofertă şi o garanţie de 10 la sută din valoarea ofertei, iar oferta se va face numai în conformitate cu cartele de sarcini, care pot fi văzute în fiecare zi de la ora 8 dimineaţa, până la 13 ( d. a.) în localul Primăriei Oraşului Târgovişte. Primar (ss) VICTOR KERCEA. Not 8748 din 27 Octombrie 1932. pentru întregirea neamului. Aci, soborul a oficiat un scurt serviciu divin de pomenire. S’a citit numele eroilor din suburbana Dudeşti-Cioplea şi s’a desvelit monumentul. Au luat cuvântul aci, d. D. Simionescu, preşedintele soc. «Mărăşeşti» d-na Cornelia Achimescu, preşedinta Asociaţiei surorilor de caritate, d. Const. Brânzoi, primarul comunei Dudeşti Cioplea, George Dumitrescu, Hănescu, etc. Apoi a vorbit d. Al. Protopopescu primarul sectorului de Negru, care a relevat importanţa operei reale- Solemnitatea din comuna lingeşti-Cioplea bisericii — Sfinţirea bisericii şi desueta monumentului eroilor — Duminecă dim. a avut loc în corul Patriarhiei, a mers în piaţa momuna suburbană Dudeşti Cioplea, numentului ridicat în amintirea eroilor căzuţi pe câmpul de luptă solemnitatea târnosirii bisericii din această localiate şi desvelirea monumentului eroilor. A asistat d-nn V Madgearu, ministrul finanţelor, Dem. I. Dobrescu, primarul Municipiului, Al. R. Protopopescu, primarul Sectorului de Negru şi numeroşi cetăţeni din comună. De dimineaţă s’a oficiat sfinţirea bisericii de un sobor de preoţi în frunte cu P. S. Platon Ciosul, vicarul Patriarhiei. După serviciul divin par. Moisiu protopopul locului, a ţinut o frumoasă predică.Apoi mulţimea credincioşilor în frunte cu soborul de preoţi şi incazate în comuna Dudeşti-Coplea. După solemnitate s’a dat o masă. SPECTACOLE TEATRE OPERA: Parsifal. NATIONAL: Şarpele casei. VENTURA: Florăreasa. REGINA MARIA: Mătrăguna. ALHAMBRA: Trăiască Alhambra. CINEMATOGRAFE SELECT: Straniul caz al Clarei Deane cu Wynne Gibson. CAPITOL şi ROXY: Mala-Hari cu Greta Garbo şi Ramon Novarro. FEMINA: Cruciada neagră. TRIANON: îndrăzneţul cu Hans Alberts, Martha Eggerth. RIO: Inima mea nu-i dată cu Gustav Frölich, Len Deurs, Ernst Verebes. BD. PALACE: Stan şi Bran aventurieri. CORSO: Cântecul Nopţii cu Jean Kiepina şi Magda Schneider. REGAL: Frumooasa aventură, cu Kaethe de Nagy. FOX: Ea sau nici una, cu Herman Thimig. La 8 şi 10 revista «Snagovul». FORUM: Tragedia unei stele de ci-1 tema cu Suzy Vernon, Henry Gorax. RAHOVA: «A fost odată un vals» şi două complectări. OMNIA: Păcatul Madelenei Claudet şi Trei femei şi un diplomat. LIRA: Iubeşte-mă, cu Jeanette MacDonald şi Maurice Chevalier, complectară şi jurnal. EPISCOPIEI: «Romiy» cu Willy Frisch şi «Patimi încătuşate» cu Conrad Veidt. FRANKLIN: «Adio Neapole şi Cine ia dragostea în serios cu Jeny Jugo. AMERICAN (Moşilor. 221) Cântecul Nopţei cu J. Kepura, jurnal, comedie. LIDO: Am ucis şi Ştrengăriţă. REX: Stan şi Bran în regiunea străină şi Malec Filantrop din dragoste. DOROBANŢI — Manon cu John Barrymore şi Dolores Costepo. MODEL: Aghiotanul Prinţesei cu Lawrence Tibbett şi Grace Moore. Jurnal: Miki Maus şi artişti. MARCONI: Contesa de Monte Cristo cu Brigitte Helm, jurnal şi artişti. MARNA: — Onoarea unui student şi Lizica Petrescu, Niculescu Buzău. VOLTA BUZEŞTI: Omul de emi cu Clivo Brooke, jurnal şi comedie. ROMA: Cartierul latin şi Vinovat ori nu. Trupa Lică Rădulescu. TERRA: Şeriful misterios şi Floarea din Cuba. Trupa de reviste Coslin. MACEDONIA TEI: Armăsarul diavolului. Comedie: seara artiști. Noul tarif al lemnelor de foc pe C. F. R. Cu începere de azi 1 Noembrie, încetează pentru transporturile de lemne de foc, tariful exceptional de vară, care a fost prelungit anul acesta exceptional până la 30 Octombrie. De la data de de 1 Noembrie se vor aplica transporturilor taxele tarifului normal, adică tariful 16 bis. «DREPTATEA» Reforma învăţământului primar Luni 7 Noembrie se va întruni la Casa şcoalelor, comisia pentru reforma învăţământului primar. Fac parte din această comisie reprezentanţii Asoc- generale a corpului didactic primar şi inspectori generali ai acestui învăţământ. In prima şedinţă care se va ţine sub preşedenţia d-lui I. P. Petrescu, secretarul general al ministerului instrucţiunii, se vor discuta principile de bază ale viitoarei reforme. Este probabil că proectul de lege ce se va întocmi va fi supus desbaterii Corpurilor Legiuitoare, în sesiunea ordinară de toamnă. ==x= Concertele Simfonice Al doilea concert simfonic are loc Vineri 4 Noembrie, sub conducerea maestrului George Georgescu. Programul cuprinde suita No. 1, în Do major, de Enescu, poemul pentru violină și orchestra de Chaussm (solist d. Al. Theodorescu p im concert maestru al orchestrei «Filarmonica») suita de dans de Couperin—Tich. Strauss (prima audiţie) şi simfonia întâia de Brahms. Maestrul Enescu, care a asistat şi la concertul de deschidere a stagiunei, anunţat că va asista şi la execuţia suitei sale, compuse — după cum se ştie — la vârsta de 20 ani. Ţările balcanice şi depresiunea economică mondiala .Continuare din pagina sa tului exterior care, în fond, voia să realizeze diviziunea — şi prin aceasta raţionalizarea — activităţii economica a popoarelor. * Pentru toate ţările Europei de sudest, cari suferă cu o intensitate aproape identică strâmtoarea economică și financiară, problema colaborării se impune, atât din punct de vedere al raporturilor comerciale de schimburi între ele, cât și din punct de vedere al unei atitudini comune pe terenul comercial şi financiar faţă de celelalte state. Evident, trebue să se întreprindă opera de asanare financiară în fiecare ţară pentru a reduce preţul costului serviciilor publice prin micşorarea cheltuelilor publice. Aparatul de Stat în fiecare ţară balcanică este construit pentru timpuri de prosperitate. Trebue să se îndepărteze urmările supra-investiţiunilor în toate funcţiunile şi în toate serviciile publice. Dar aceasta nu e suficient. Ar trebui, în acelaş timp, să se caute să se realizeze diviziunea lucrului ţinându se seama de structura naturală respectivă a fiecărei ţări şi, în acelaş timp, de a coordona eforturile colective fată de Statele industriale, cari practică un protectionism agrar exagerat sau faţă de Statele capitaliste creditoare, cari au un interes dublu în prosperitatea Europei de sud-est, interes de exportaţiune industrială, fiindcă nici un Stat nu poate să se mulţumească de a fi un Stat-rentier, şi în acelaş timp un interes financiar în vederea securităţii plasamentelor lor, securitate care se identifică cu căile şi mijloacele refăcând posibilă o rentaDar îndrăsnesc să afirm aici ceea ce este mai grav — că nu numai balanţa comercială indică profunzimea depresiunii economice şi că prin aceasta însăşi bilanţul plăţilor externe nu poate să fie echilibrat, dar chiar bilanţul economic al acestei regiuni a Europei, în totalitatea sa, este deficitar. Ţările agricole din sud-est trase în aceste timpuri de depresiune mondială, şi din cauza ei, distrugând — în mod vizibil — capitalul şi utilajul lor economic. Este o nouă formă de drenaj al bunurilor naţionale, drenaj care se remarcase deja din timpul inflaţiei monetare în câteva ţări, care se repetă actualmente, de o manieră poate mai puţin vizibilă, dar tot aşa de reală, în ţările cari lucrează cu pierdere pentru Indivizi şi unde o parte importantă a exportaţiunilor reprezintă o valoare ij i mai ales de capital decât de venit. § Există o solidaritate internaţională, de care din nenorocire prea puţini oameni îşi dau seama, care trebue să tindă nu numai la o solidaritate de principiu, dar la o solidaritate de realizare în cadrul economiei mondiale. Trebue să avem vederea clară şi curajul de a face primul pas. Solidaritatea marilor având o structură economică aproape uniformă şi interese identice, solidaritatea pe care o putem numi regională, trebue să constitue primul pas în acest drum. Uniunea Balcanică lucrează în această direcţie. ION RADUCANU fost ministru bilitate toare. economică a ţărilor ,debi liiittbililisi stain it SI ! Chestiunea islazurilor şi a golurilor de munte era ocupată la exploatările forestiere, s’a reîntors în bună parte la ocupaţiunea creşterii vitelor, din cauză că întreprinderile forestiere particulare, datorită crizei, au încetat activitatea. Păşunile de care aunevoie ţăranii sunt insuficiente însă, din două motive: 1) nu s’a defrişat în destul, iar 2) acolo unde pădurile au fost tăiate, lemnul nu s’a ridicat. Pentru cercetarea la faţa locului a acestei situaţii, d. subsecretar de stat Ghelmegeanu, însoţit de d. Petre Ioan, subdirector general al C. A. P. S.-ului, a inspectat Sâmbătă şi Duminica trecută judeţul Neamţ, cea mai caracteristică regiune din ţară, din acest punct de vedere. Totodată d. Ghelmegeanu s-a interesat îndeaproape de activitatea C. A. P. S.-ului (Casa Autonomă a pădurilor statului). D-sa a vizitat numeroase ocoale silvice de pe valea Bistriţei şi cooperativa forestieră „Albina“. Cu acest prilej de subsecretar de stat Ghelmegeanu a cercetat situaţia golurilor de munte, destinate păşunatului, şi pe care statul, conform legei agrare, are dreptul să te exproprieze. Reîntors în Capitală, d. Ghelmegeanu a luat măsurile impuse, dând dispoziţii pentru intensificarea defrişărilor şi pentru grăbirea ridicării lemnelor din pădurile tăiate. Ţărănimea din regiunile muntoase şi în special aceia din jud. Neamţ, care aşteaptă cu nerăbdare realizarea acestor mări, şi-a manifestat întreaga mulţumire faţă de grija ce i-o poartă d. subsecretar de stat Ghelmegeanu. In activitatea ce-o depune la ministerul agriculturii, d. subsecretar de stat M. Ghelmegeanu a dat o deosebită atenţiune şi chestiunei islazurilor de munte. Azi, mai mult decât în tot timpul de când s’a făcut reforma agrară, această chestiune este de-o arzătoare actualitate. Țărănimea din regiunile muntoase, care Evoluţia politicei comerciale In farda Conferinţa d-lui Ibrahim Fazii, profesor al universităţii din Istambul Vineri, 28 Octombrie crt., d. Ibrahim Fazii, profesor de Economie Politică, de la facultatea de drept din Istamilmi, a desvoltat a conferinţa, în Aula Academiei comerciale den Bucureşti, sub titlul de mai sus. Cu o metodă de expunere foarte clară, d-sa a făcut o paralelă între regimul de politică comercială al vechiului imperiu otoman şi acela practicat de republica turcească, care de curând şi-a aniversat al XX-lea an de existenţă. In vechiul regim, Turcia subjugată imperialismului european, era forţată să adopte liberul schimb, ceea ce stăvilea orice năzuinţă pentru tretarea oricărei industrii indigene ca şi orice înfăptuire de progres economic real Turcia tânără, dispunând de adevărata suveranitate, a fost în stare, după tratatul de la Lausanne, să păşească pe drumul unui nationalism economic practicând un protectionism industrial. In scurt timp s'a putut înregistra un început promiţător în ramurile industriale şi comerciale autohtone. Paralel cu politica comercială, politica financiară înregistrează o profundă schimbare. In locul desechibrului bugetar, datorat în special «abuzului de credit public», aproape jumeâtate din cheltuelile bugetare ordinare erau absorbite de anuităţile externe înainte de războiu, astăzi bugetul republicei turceşti, este echilibrat şi prin acorduri raţionale, încheiate cu creditorii străini, cota anuităţii pentru împrumuturile externe ale statului, a fost redusă la circa 8 la sută, din totalul cheltuelilor bugetare ordinare. Conferinţa distinsului profesor de la Istambul, a însemnat pe lângă o lecţie metodic expusă, o înşirare de adevăruri cari ar putea fi folosite şi de alte ţări din Sud-Estul Europei. Radio MARŢII NOEMBRIE 1932 894 m. BUCUREŞTI 16 kw. 761 kHz. 13.00: Muzică instrumentală (plăci de gramofon). 13.45: Informaţiuni, bursa de cereale, bursa de efecte, cota apelor Dunării şi semnal orar. 11.00: Muzică uşoară (plăci de gramofon). 18-00: Orchestra Motor: Muzică uşoară şi românească. 19.00: Informaţiuni, meteorul şi semnal orar. 19.10: D. I. Cantacuzino: Cronica cinematografică. 19.25: Orchestra Motor: Muzică uşoară şi românească. UNIVERSITATEA RADIO 20.00: D. dr. Ion Zaplachier: Haşdeu şi Polonezii. 20 20: D. Gib Mihăescu: Nuvelă inedită. PROGRAM DE SEARA 20.40: Muzică de dans (plăci de gramofon). 21.00: Ora exactă. D-ra Sophie Munteanu-canto: Tosselli: Serenada: Respighi: Stornelatrice; R. Strauss: Ziua morţilor; R. Strauss : Imi port dragostea mea; Brăiloiu : Cine m’are scârbă’n lume; Juga: Pe sub fereastră curge un râu. 21.20: Orchestra Radio: concert orchestral dirijat de d. Carlo Brunetti: Mozart: Simfonie No. 54 în si bemol major; Saint-Saens: Havanesa pt. violină şi orchestră (solist d. V. Filip); Saint- Saens: Rondo capricioso pt. violină şi -orchestă. 22.00: D. Zamfir Arbore: Slavona veche (transmisiune din casa sa). 22.15: Orchestra Radio: Rosenberg: Suica op. 31 pt. mică orchestră (prima audiţie). Filip Lazăr: Concerto grosso. 22.45: Informaţiuni şi ştiri sportive. ooXoo- Conferinţe despre emoţii In ciclul de conferinţe despre «Emoţii», organizat de Societatea Universitară de Psihologie Aplicată, va vorbi mâine, Miercuri, 2 Noiembrie, ora 6,7 la Fundaţia Carol I, d. profesor universitar dr. C. Partion, despre «Biologia emoţiilor». Conferinţa va fi însoțită de proiecţiuni. Sărbătorirea zilei economiei Potrivit înţelegerii luată de statele care alcătuesc „Institutul Naţional de Economie’’, la care a aderat şi România, ieri s’a sărbătorit în toată ţara ziua economiei, sub auspiciile Casei Naţionale de Economii. Cu concursul ministerului instrucţiunei publice şi al cultelor, în toate bisericile, din toate ţinuturile, s’au dat dispoziţiuni ca preoţii să ţină cuvioşilor în ziua de Duminecă 30 Octombrie predici despre roadele ce Ie dă economia într’o gospodărie, îndemnându-i să-şi depună prinosul muncei lor la centrala Casei Naţionale de Economii din Bucureşti ori la oficiile poştale, în care sânt, totodată, şi agenţii ale acesta Case. Acelaş lucru s’a făcut şi în şcolile Statului, primare şi secundare, unde s’a arătat copiilor necesitatea infiltrării simţului economiei ca o disciplină permanent legată de existenţa lor, disciplină fără de care nu poate exista propăşire, nici individuală, nici generală. Un demers similar şi direct s’a făcut pe lângă reprezentanţii tutulor cultelor, ca prin predici în biserici şi în şcolile confesionale să se amintească credincioşilor respectivi şi elevilor de însemnătatea zilei. S-a aranjat de asemeni o foarte frumoasă vitrină la Cartea Românească despre economie, subt îngrijirea pictorului Chirovici. Avioanele aviaţiei civile au împrăştiat asupra Capitalei şi prin oraşele de pe rutele ce străbat obicinuit, afişe cu îndemnuri la economie. D. prof. Gheron Netta a ţinut aseară o conferinţă la societatea de radio-difuziune. S’a împrăştiat pe o scară întinsă manifestul Institutului internaţional de economie cu sediul la Milano. S’a filmat, sonor, în 5 exemplare, un apel la economie, la 5 din cele mai frecventate cinematografe din Capitală, s-au publicat articole ocazionale subt semnătura unora din oamenii de seamă ai vieţei noastre publice şi intelectuale. Timp de trei zile, ieri 31 Octombrie, azi şi mâine 2 Noembrie, scrisorile depuse la cutiile din cuprinsul Capitalei şi la Gara de Nord vor purta o ştampilă specială a Casei Naţionale de Economii. S’au placardat, apoi, în Capitală şi în oraşele din provincie, afişe mari despre sărbătorirea zilei internaţionale a economiei. In 3299 şcoli din ţară, pe lângă cari Casa Naţională de Economii a înfiinţat servicii de strângerea economiilor şcolare, s’au distribuit 3809 tablouri în culori, cu subiect educativ, operă tot a pictorului decorativ Chirovici, precum şi o conferinţă ocazională scrisă de cunoscutul ziarist V. Iosif. S’a distribuit şcolarilor dela cele 3299 şcoli, sugative cu un apel al Casei Naţionale de Economii. E prima oară când s’a dat o asemenea atenţiune în ţara noastră zilei economiei şi a fost bine primită de public. ==x= ==X== Susuinsa consiliului inter-universitar Consiliul interuniversitar se va întruni astăzi la orele 10 dim. în cancelaria rectoratului universităţii din Capitală. Şedinţa va fi prezidată de d. prof. D. Gusti, ministrul instrucţiunei, asistat de d. prof. C. Kiriţescu, directorul general al învăţământului superior. Vor participa rectorii şi decanii de la cele patru universităţi. Şedinţele vor dura până la 4 Nov. inclusiv. Se vor discuta următoarele chestiuni: regulamentul general al legii învăţământului superior, chestiunea analienilor, timbrul universitar, taxele universitare, cantine şi căminuri, echivalenţa diplomelor străine, definitivarea conferenţiarilor suplinitori cari nu au decența . S'a promulgat legea modificatoare a legii de organizare a Caselor de Economii, astfel că intră în vigoare noile dispoziţiuni cari vor îngădui vechei Casse Generale de Economii să devină una din cele mai puternice instituţii naţionale din ţară. Prin noua lege promulgată în Monitorul Oficial» din 21 octombrie a. c. titlul Cassei se schimbă în Cassa Naţională de Economii şi cecuri poştale. Intre nouile avantagii pentru depunători cităm mărirea maximum-ului depunerilor pe un singur libret, de la 100.00 lei odată pentru totdeauna, la 500.000 lei anual. Astfel se vor putea forma depuneri mai mari pe libretele Cassei Naţionale de Economii şi cecuri poştale. In ce priveşte operaţiunile de conturi curente şi cecuri poştale prevăzute în noua lege, acest serviciu se va organiza şi va fi în curând o adevărată binefacere în special pentru micii comercianţi şi industriaşi şi pentru toţi aceia cari au de făcut plăţi mai mici. In străinătate, Cassele de Economii şi cecuri poştale fac milioane de operaţiuni de acest fel în fiecare an. Operaţiunile de cecuri poştale înlesnesc circulaţiunea banilor, plăţile făcându-se în cel mai depărtat cătun cu repeziciune, prin oficiile poştale sau chiar factorii poştali. Organizarea acestui serviciu este în curs şi în câteva luni va fi introdus, aşa ca să fie la îndemâna tuturor. înştiinţări prealabile vor face cunoscut publicului acest eveniment. Zicem eveniment, fiindcă într’adevăr aşa şi este, date fiind nemărginitele foloase ce se aduc celor ce vor uza de el şi, în general, introducerea lui fiind considerată în toate statele ca un mare progres în relaţiunile de plăţi între cetăţeni. * Ţinem să dăm cu ocaziunea sărbătorirei Zilei Economiei (31 Octombrie) şi unele date despre instituţiunea Cassei Naţionale de Economii şi cecuri poştale. Intre instituţiile naţionale despre care nu se poate scrie decât numai bine, este şi Cassa Naţională de Economii şi cecuri poştale din Bucureşti. Cassa Naţională de Economii şi cecuri poştale este una dintre cele mai solide instituţii naţionale, care se bucură de o încredere din partea depunătorilor ei tocmai fiindcă a făcut şi face dovada bunelor şi patrioticelor ei oficii. Instituţiunea autonomă cu gestiune autonomă, fără absolut nici o legătură cu budgetul general al Statului, ea nu primeşte vre-o subvenţie de la Stat şi nici nu dă vre-o redevenţă Statului. Are budget propriu, acoperit din veniturile provenite din gospodăria avuţiei ce posedă din rectificarea depozitelor sale. Deci n’are nici o legătură cu contribuabilul, ca atare, deoarece Statul nu are să dea nici un fel de contribuţiune acestei instituţii. Cassa Naţională de Economii şi cecuri poştale a fost guvernată până acum de legea din 1930, care i-a dat o organizaţie similară marilor instituţii din apus cu acelaş scop. Noua organizare i-a permis o mare desvoltare, prin extinderea operaţiunilor şi in întreaga ţară, până la ultimul cătun, prin cele 1600 oficii poştale, şi cu cei 10 factori poştali rurali, cari primesc depuneri şi fac restituiri pentru Casa Naţională de Economii şi cecuri poştale. In mai puţin de 2 ani, această instituţiune a ajuns să servească zilnic la Centrală 5—8000 depunători şi dela 800—1000 în provincie. Organizaţia ei tehnică, absolut modernă, îi permite a face un număr dublu de operaţiuni principle de Cassă. Noua lege de organizare din 1932 asigură şi mai bine desvoltarea acestei importante instituţii naţionale. In vizita pe care cei doi experţii financiari din grupul d-lui Rist au făcut-o la Cassa Naţională de Economii şi cecuri poştale, ei şi-au exprimat satisfacţia pentru admirabila organizare, pentru claritatea înregistrărei contabile, pentru rapiditatea în care se face aceste înregistrări (prin ajutorul maşinilor de contabilitate) simultan cu serviciile de la casă. Este de notat că prin această organizare model s’a realizat: economie de muncă, de personal, siguranţă în lucru, rapiditate şi claritate în operaţiuni. Rezultatele obţinute de la 1 ianuarie 1931 până astăzi confirmă toate prevederile organizatorilor. In cincizeci de ani, Cassa de Economii strânsese 240.000.000 lei depuneri. Astăzi ea înregistrază peste 1 800.000.000 lei depuneri spre fructificare. Menţionăm un spor de peste 500.000.000 (cinci sute milioane) lei depuneri, într-o vreme de criză financiară şi economică, cu tendinţe de tezaurizare excesivă, adică atunci când lumea nu depune banii ci îi retrage de la toate băncile. Dobânda pe care o capătă de Îrmnătorii (40 % la suta) se citează la aproape 36.000.000 lei. Depunerile sunt fructificate, parte plasate în numerar pentru a acoperi oricând cererile de retrageri, o parte în efecte publice ușor negociabile și o parte în împrumuturi bine garantate și în majoritate pe termen scurt.. Aceste plasamente produc un venit de peste 50 de milioane lei. Din această sumă sunt suportate dobânzile acordate depunătorilor, cheltuelile efective de gestiune, cotele la Regia Autonomă P. T. T. și de Pensiuni. Excedentul se repartizează potrivit legii, cea mai mare parte vărsându-se la fondul de rezervă al Cassei. Cassa Naţională de Economii şi cecuri poştale nu poate fi deficitară niciodată, totdeauna venitul de plasament fiind mai mare decât dobânzile datorate. Ca în orice întreprindere particulară, cheltuelile se restrâng după venituri. Pentru clarificare — arătând această instituţie ca o frumoasă pildă, chiar excepţională, — dăm amănuntul că la o circulaţiune de 3 miliarde, 340.000.000 lei budgetul total al Casei este de 11 miloane, adică 0,33 %. Care instituţiune — nu de stat, findcă nu e cazul , dar particulară, cu o bună gospodărie, poate arăta un asemenea redus procent de cheltueli de administraţie faţă de totalul circulaţiei sale financiare ? La Centrală sunt 50 de punctare. Sistemul de contabiltate mecanizată înlătură foarte mari cheltueli de personal, amortizând tot aparatul de maşin în câţiva ani. Nici nu era posibilă altă organizare şi in special Cassa Naţională de Economii şi cercuri poştale este un adevărat model de modernă şi economică administrare. Cosiliul de Administraţie al Cassei privegh fuza ori stricteţe la restrângerea cheltuelilor, aşa ca să poată da maximum de serviciu cu cât mai mici spese de administrare. Numai astfel se poate expira faptul că o instituţiune care serveşte anual numai la ghişeele Centralei peste 150.000 depunători în mod normal — are un aparat de funcţionari atât de redus, când se ştie cât de stăruitor sunt cererile de plasare în funcţiuni la toate instituţiile noastre, de stat şi particulare. Instituţiunea Casselor de Economii trăeşte numai prin răs-pândirea cunoştinţelor despre inefacerile economiilor pe librete. Cu cât mai răspândite vor fi aceste cunoştinţe, cu atât starea înfloritoare a instituţiei va creşte — şi e de notat, nu spre beneficii personale ale conducătorilor, ci pentru buna îndrumare, spre progres a economiei naţionale, prin colectarea depunerilor, formarea capitalurilor şi utilarea lor cu mare folos în interes general. din Bucureşti Astăzi numită „Cassa Naţională de Economii şi cecuri poştale“, prescurtat „G.E.O.“ • •