Dreptatea, noiembrie 1932 (Anul 6, nr. 1530-1554)

1932-11-02 / nr. 1530

2 Fabrica de o­b­i­c­e­i.B­REZOI Ultimele noutăţi în arta mobiliară 19 STRADA BREZOIANU (FOST No. S) MINISTERUL JUSTIŢIEI Direcţiunea Judiciară D. Gheorghe Gr. Popescu, năs­cut la 25 Aprilie 1895 în Iaşi, do­miciliat în com. Ceica, jud. Bihor a făcut cerere acestui Minister de a fi autorizat să adauge la numele său patronimic de Popescu pe acela de Ceica, spre a se numi Gheorghe Gr. Popescu-Ceica. D. Iosif A. Schor născ. la 16 Iulie 1908 în București, domiciliat în A­­rad str. Şincai No. 11 a făcut cerere acestui Minister de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de Schel în acela de Soreanu, spre a se numi Iosif Soreanu. D. Ioan Sechel, născut la 7 Iunie 1896 în com. Tg. Jiu, jud. Gorj, do­miciliat în București, str. Grigore Brânzescu 2, a făcut cerere acestui Minister de a fi autorizat să schim­be numele său patronimic de Sechel, în acela de Seceleanu, spre a se nu­mi Ioan Seceleanu. D. Constantin D. Floarii, născut la 12 Martie 1893 în comuna Bra­niştea (Mehedinţi), domiciliat in Bucureşti, Calea Dudeşti 65, a făcut cerere acestui Minister de a fi au­torizat să-şi schimbe numele său patronimic de Floarii în acela de Mitroi, spre a se numi Constantin D. Mitroi. Ministerul publică aceasta, conform art 9 din legea asupra numelui, spre ştiinţa acelora cari ar voi să facă o­­poziţiune în termenul prevăzut de ali­niatul II al zisului articol. CELE MAI SUPERIOARE V­ITE ALTOITE din cele mai bune soiuri de vin şi de masa se găsesc la PEPINIERELE SÎN­WIY, DUFTEA PRIMĂRIA ORAŞULUI targovişte PUBLICAŢIUNE Se aduce la cunoştinţa celor inte­resaţi că, în ziua de 11 Noembrie c. ora 11 dim. se va ţine în localul P­ri­măriei Oraşului Târgovişte, licita­ţie publică cu termen urgent, pen­tru furnizarea registrelor şi impri­matelor, necesare serviciilor­­ pri­măriei, pentru anul 1933, prevăzute în tabidul aflător la primărie. Licitația se va tine în conformi­tate cu art. 88—110 inclusiv din le­gea contabilităţii publice, regulamen­tul O. C. L. şi normele publicate în M.O. No. 127 din 4 Iunie 1931. Toate persoanele care vor lua par­te la licitaţie, vor­ depune pe lângă ofertă şi o garanţie de 10 la sută din valoarea ofertei, iar oferta se va face numai în conformitate cu car­­tele de sarcini, care pot fi văzute în fiecare zi de la ora 8 dimineaţa, până la 13 (­ d. a.) în localul Primă­riei Oraşului Târgovişte. Primar (ss) VICTOR KERCEA. Not 8748 din 27 Octombrie 1932. pentru întregirea neamului. Aci, so­borul a oficiat un scurt serviciu di­vin de pomenire. S’a citit numele eroilor din suburbana Dudeşti-Cio­­plea şi s’a desvelit monumentul. Au luat cuvântul aci, d. D. Simio­­nescu, preşedintele soc. «Mărăşeşti» d-na Cornelia Achimescu, preşedin­ta Asociaţiei surorilor de caritate, d. Const. Brânzoi, primarul comu­nei Dudeşti Cioplea, George Dumi­­trescu, Hănescu, etc. Apoi a vorbit d. Al. Protopopescu primarul sectorului de Negru, care a relevat importanţa operei reale- Solemnitatea din comuna lingeşti-Cioplea bisericii — Sfinţirea bisericii şi desueta monumentului eroilor — Duminecă dim. a avut loc în co­­rul Patriarhiei, a mers în piaţa mo­­muna suburbană Dudeşti Cioplea, numentului ridicat în amintirea e­roilor căzuţi pe câmpul de luptă solemnitatea târnosirii bisericii din această localiate şi desvelirea mo­numentului eroilor.­­ A asistat d-nn­ V­ Madgearu, mi­nistrul finanţelor, Dem. I. Dobres­­­cu, primarul Municipiului, Al. R. Protopopescu, primarul Sectorului de Negru şi numeroşi cetăţeni din comună. De dimineaţă s’a oficiat sfinţirea bisericii de un sobor de preoţi în frunte cu P. S. Platon Ciosul, vica­rul Patriarhiei. După serviciul divin par. Moisiu protopopul locului, a ţinut o fru­moasă predică.Apoi mulţimea credincioşilor în frunte cu soborul de preoţi şi inca­zate în comuna Dudeşti-Coplea. După solemnitate s’a dat o masă. SPECTACOLE TEATRE OPERA: Parsifal. NATIONAL: Şarpele casei. VENTURA: Florăreasa. REGINA MARIA: Mătrăguna. ALHAMBRA: Trăiască Alhambra. CINEMATOGRAFE SELECT: Straniul caz al Clarei Deane cu Wynne Gibson.­­ CAPITOL şi ROXY: Mala-Hari cu Greta Garbo şi Ramon Novarro. FEMINA: Cruciada neagră. TRIANON: îndrăzneţul cu Hans­­ Alberts, Martha Eggerth. RIO: Inima mea nu-i dată cu Gus­tav Frölich, Len Deurs, Ernst Ve­­rebes. BD. PALACE: Stan şi Bran aven­turieri. CORSO: Cântecul Nopţii cu Jean Kiepina şi Magda Schneider. REGAL: Frumooasa aventură, cu Kaethe de Nagy. FOX: Ea sau nici una, cu Herman Thimig. La 8 şi 10 revista «Sna­­govul». FORUM: Tragedia unei stele de ci-1 tema cu Suzy Vernon, Henry Gorax. RAHOVA: «A fost odată un vals» şi două complectări. OMNIA: Păcatul Madelenei Claudet şi Trei femei şi un diplomat. LIRA: Iubeşte-mă, cu Jeanette Mac­Donald şi Maurice Chevalier, com­plectară şi jurnal. EPISCOPIEI: «Romiy» cu Willy Frisch şi «Patimi încătuşate» cu Conrad Veidt. FRANKLIN: «Adio Neapole şi Cine ia dragostea în serios cu Jeny Jugo. AMERICAN (Moşilor. 221) Cântecul Nopţei cu J. Kepura, jurnal, co­medie. LIDO: Am ucis şi Ştrengăriţă. REX: Stan şi Bran în regiunea străină şi Malec Filantrop din dragoste. DOROBANŢI­ — Manon cu John Barrymore şi Dolores Costepo. MODEL: Aghiotanul Prinţesei cu Lawrence Tibbett şi Grace Moore. Jurnal: Miki Maus şi artişti. MARCONI: Contesa de Monte Cris­­to cu Brigitte Helm, jurnal şi ar­tişti. MARNA: — Onoarea unui student şi Lizica Petrescu, Niculescu Buzău. VOLTA BUZEŞTI: Omul de emi cu Clivo Brooke, jurnal şi comedie. ROMA: Cartierul latin şi Vinovat ori nu. Trupa Lică Rădulescu. TERRA: Şeriful misterios şi Floa­rea din Cuba. Trupa de reviste Coslin. MACEDONIA TEI: Armăsarul dia­volului. Comedie: seara artiști. Noul tarif al lemnelor de foc pe C. F. R. Cu începere de azi 1 Noembrie, încetează pentru transporturile de lemne de foc, tariful exceptional de vară, care a fost prelungit anul a­­cesta exceptional până la 30 Octom­brie. De la data de de 1 Noembrie se vor aplica transporturilor taxele ta­rifului normal, adică tariful 16 bis. «DREPTATEA» Reforma învăţământului primar Luni 7 Noembrie se va întruni la Casa şcoalelor, comisia pentru re­forma învăţământului primar. Fac parte din această comisie re­prezentanţii Asoc- generale a cor­pului didactic primar şi inspectori generali ai acestui învăţământ. In prima şedinţă care se va ţine sub preşedenţia d-lu­i I. P. Petrescu, se­cretarul general al ministerului in­strucţiunii, se vor discuta princi­­pile de bază ale viitoarei reforme. Este probabil că proectul de lege ce se va întocmi va fi supus desba­­terii Corpurilor Legiuitoare, în se­siunea ordinară de toamnă. ­==x= Concertele Simfonice Al doilea concert simfonic are loc Vineri 4 Noembrie, sub conducerea maestrului George Georgescu. Programul cuprinde suita No. 1, în Do major, de Enescu, poemul pentru violină și orchestra de Chaussm (so­list d. Al. Theodorescu p im c­oncert maestru al orchestrei «Filarmonica») suita de dans de Couperin—Tich. Strauss (prima audiţie) şi simfonia întâia de Brahms. Maestrul Enescu, care a asistat şi la concertul de deschidere a stagiunei, anunţat că va asista şi la execuţia sui­tei sale, compuse — după cum se ştie — la vârsta de 20 ani. Ţările balcanice şi depresiunea economică mondiala­ ­.Continuare din pagina s­a­­ tului exterior care, în fond, voia să realizeze diviziunea — şi prin a­­cea­sta raţionalizarea — activităţii economica a popoarelor. * Pentru toate ţările Europei de sud­­est, cari suferă cu o intensitate a­­proape identică strâmtoarea econo­mică și financiară, problema cola­borării se impune, atât din punct de vedere al raporturilor comerciale de schimburi între ele, cât și din punct de vedere al unei atitudini co­mune pe terenul comercial şi finan­­ciar faţă de celelalte state. Evident, trebue să se întreprindă opera de asanare financiară în fie­care ţară pentru a reduce preţul cos­tului serviciilor publice prin micşo­rarea cheltuelilor publice. Aparatul de Stat în fiecare ţară balcanică es­te construit pentru timpuri de pros­peritate. Trebue să se îndepărteze urmările supra-investiţiunilor în toa­te funcţiunile şi în toate serviciile publice. Dar aceasta nu e suficient. Ar trebui, în acelaş timp, să se caute să se realizeze diviziunea lu­crului ţinându se seama de structu­ra naturală respectivă a fiecărei ţări şi, în acelaş timp, de a coordona eforturile colective fată de Statele industriale, cari practică un protec­tionism agrar exagerat sau faţă de Statele capitaliste creditoare, cari au un interes dublu în prosperita­tea Europei de sud-est, interes de exportaţiune industrială, fiindcă nici un Stat nu poate să se mulţumească de a fi un Stat-rentier, şi în acelaş timp un interes financiar în vederea securităţii plasamentelor lor, securi­tate care se identifică cu căile şi mijloacele refăcând posibilă o renta­Dar îndrăsnesc să afirm aici ceea ce este mai grav — că nu numai balanţa comercială indică profunzi­mea depresiunii economice şi că prin aceasta însăşi bilanţul plăţilor externe nu poate să fie echilibrat, dar chiar bilanţul economic al aces­tei regiuni a Europei, în totalitatea sa, este deficitar. Ţările agricole din sud-est trase în aceste timpuri de depresiune mondială, şi din cauza ei, distrugând — în mod vizibil — capitalul şi utilajul lor economic. Este o nouă formă de drenaj al bunurilor naţionale, drenaj care se remarcase deja din timpul inflaţiei monetare în câteva ţări, care se re­petă actualmente, de o manieră poa­te mai puţin vizibilă, dar tot aşa de reală, în ţările cari lucrează cu pier­­dere pentru Indivizi şi unde o parte importantă a exportaţiunilor repre­zintă o valoare ij i mai ales de capital decât de venit. § Există o solidaritate internaţio­nală, de care din nenorocire prea puţini oameni îşi dau seama, care trebue să tindă nu numai la o soli­daritate de principiu, dar la o soli­daritate de realizare în cadrul eco­nomiei mondiale. Trebue să avem vederea clară şi curajul de a face primul pas. Solidaritatea marilor având o struc­tură economică aproape uniformă şi interese identice, solidaritatea pe ca­re o putem numi regională, trebue să constitue primul pas în acest drum. Uniunea Balcanică lucrează în a­­ceastă direcţie. ION RADUCANU fost ministru bilitate toare. economică a ţărilor ,debi liiittb­ili­­l­isi stain it SI ! Chestiunea islazurilor şi a golurilor de munte era ocupată la exploatările fores­tiere, s’a reîntors în bună parte la ocupaţiunea creşterii vitelor, din cau­ză că întreprinderile forestiere par­ticulare, datorită crizei, au încetat ac­tivitatea. Păşunile de care au­­nevoie ţă­ranii sunt insuficiente însă, din două motive: 1) nu s’a defrişat în de­stul, iar 2) acolo unde pădurile au fost tăiate, lemnul nu s’a ridicat. Pentru cercetarea la faţa locului a acestei situaţii, d. subsecretar de stat Ghelmegeanu, însoţit de d. Pe­tre Ioan, subdirector general al C. A. P. S.-ului, a inspectat Sâmbătă şi Duminica trecută judeţul Neamţ, cea mai caracteristică regiune din ţară, din acest punct de vedere. Totodată d. Ghelmegeanu s-a in­teresat îndeaproape de activitatea C. A. P. S.-ului (Casa Autonomă a pădurilor statului). D-sa a vizitat nu­meroase ocoale silvice de pe valea Bistriţei şi cooperativa­­ forestieră „Albina“. Cu acest prilej de subsecretar de stat Ghelmegeanu a cercetat situaţia golurilor de munte, destinate pă­­şunatului, şi pe care statul, con­form legei agrare, are dreptul să te exproprieze. Reîntors în Capitală, d. Ghelme­geanu a luat măsurile impuse, dând dispoziţii pentru intensificarea defri­şărilor şi pentru grăbirea ridicării lemnelor din pădurile tăiate. Ţărănimea din regiunile muntoase şi în special aceia din jud. Neamţ, care aşteaptă cu nerăbdare reali­zarea acestor mă­ri, şi-a manifestat întreaga mulţumire faţă de grija ce i-o poartă d. subsecretar de stat Ghelmegeanu. In activitatea ce-o depune la mi­nisterul agriculturii, d. subsecretar de stat M. Ghelmegeanu a dat o deo­sebită atenţiune şi chestiunei isla­zurilor de munte. Azi, mai mult decât în tot timpul de când s’a făcut re­forma agrară, această chestiune este de-o arzătoare actualitate. Țărăni­mea din regiunile muntoase, care Evoluţia politicei com­er­ciale In farda Conferinţa d-lui Ibrahim Fazii, profesor al universităţii din Istambul Vineri, 28 Octombrie crt., d. Ibrahim Fazii, profesor de Economie Politică, de la facultatea de drept din Istamilmi, a desvoltat a conferinţa, în Aula Aca­demiei comerciale den Bucureşti, sub titlul de mai sus. Cu o metodă de expunere foarte cla­ră, d-sa a făcut o paralelă între regi­mul de politică comercială al vechiu­lui imperiu otoman şi acela practicat de republica turcească, care de cu­rând şi-a aniversat al XX-lea an de existenţă. In vechiul regim, Turcia subjugată imperialismului european, era forţa­tă să adopte liberul schimb, ceea ce stăvilea orice năzuinţă pentru tretarea oricărei industrii indigene ca şi orice înfăptuire de progres economic real Turcia tânără, dispunând de adevă­rata suveranitate, a fost în stare, după tratatul de la Lausanne, să păşească pe drumul unui nationalism economic practicând un protectionism industrial. In scurt timp s'a putut înregistra un început promiţător în ramurile in­dustriale şi comerciale autohtone. Pa­ralel cu politica comercială, politica fi­nanciară înregistrează o prof­undă schimbare. In locul desechi­brului bugetar, datorat în special «abuzului de credit public», aproape jumeâtate din cheltuelile bugetare ordinare erau absorbite de anuităţile externe înain­te de războiu, astăzi bugetul republi­­cei turceşti, este echilibrat şi prin a­­corduri raţionale, încheiate cu credito­rii străini, cota anuităţii pentru îm­prumuturile externe ale statului, a fost redusă la circa 8 la sută, din to­talul cheltuelilor bugetare ordinare. Conferinţa distinsului profesor de la Istambul, a însemnat pe lângă o lec­ţie metodic expusă, o înşirare de ade­văruri cari ar putea fi folosite şi de alte ţări din Sud-Estul Europei. Radio MARŢI­I NOEMBRIE 1932 894 m. BUCUREŞTI 16 kw. 761 kHz. 13.00: Muzică instrumentală (plăci de gramofon). 13.45: Informaţiuni, bursa de cereale, bursa de efecte, cota apelor Dunării şi semnal orar. 11.00: Muzică uşoară (plăci de gramo­fon). 18-00: Orchestra Motor: Muzică uşoară şi românească. 19.00: Informaţiuni, meteorul şi sem­nal orar. 19.10: D. I. Cantacuzino: Cronica cine­matografică. 19.25: Orchestra Motor: Muzică uşoară şi românească. UNIVERSITATEA RADIO 20.00: D. dr. Ion Zaplachier: Haşdeu şi Polonezii. 20 20: D. Gib Mihăescu: Nuvelă inedită. PROGRAM DE SEARA 20.40: Muzică de dans (plăci de gramo­fon). 21.00: Ora exactă. D-ra Sophie Munteanu-canto: Tossel­­li: Serenada: Respighi: Stornelatrice; R. Strauss: Ziua morţilor; R. Strauss : Imi port dragostea mea; Bră­iloiu : Cine m’are scârbă’n lume; Juga: Pe sub fe­reastră curge un râu. 21.20: Orchestra Radio: concert orches­tral dirijat de d. Carlo Brunetti: Mo­zart: Simfonie No. 54 în si bemol ma­jor; Saint-Saens: Havanesa pt. violină şi orchestră (solist d. V. Filip); Saint- Saens: Rondo capricioso pt. violină şi -orchestă. 22.00: D. Zamfir Arbore: Slavona ve­che (transmisiune din casa sa). 22.15: Orchestra Radio: Rosenberg: Sui­­ca op. 31 pt. mică orchestră (prima au­diţie). Filip Lazăr: Concerto grosso. 22.45: Informaţiuni şi ştiri sportive. ooXoo- Conferinţe despre emoţii In ciclul de conferinţe despre «E­­moţii», organizat de Societatea U­­niversitară de Psihologie Aplicată, va vorbi mâine, Miercuri, 2 Noiem­­brie, ora 6,7 la Fundaţia Carol I, d. profesor universitar dr. C. Par­tion, despre «Biologia emoţiilor». Conferinţa va fi însoțită de pro­­iecţiuni. Sărbătorirea zilei economiei Potrivit înţelegerii luată de sta­tele care alcătuesc „Institutul Na­ţional de Economie’’, la care a ade­rat şi România, ieri s’a sărbătorit în toată ţara ziua economiei, sub auspiciile Casei Naţionale de Eco­nomii. Cu concursul ministerului ins­­trucţiunei publice şi al cultelor, în toate bisericile, din toate ţinuturile, s’au dat dispoziţiuni ca preoţii să ţină cuvioşilor în ziua de Dumi­necă 30 Octombrie predici despre roadele ce Ie dă economia într’o gospodărie, îndemnându-i să-şi de­pună prinosul muncei lor la centrala Casei Naţionale de Economii din Bucureşti ori la oficiile poştale, în care sânt, totodată, şi agenţii ale acesta Case. Acelaş lucru s’a făcut şi în şco­lile Statului, primare şi secundare, unde s’a arătat copiilor necesita­tea infiltrării simţului economiei ca o disciplină permanent legată de existenţa lor, disciplină fără de care nu poate exista propăşire, nici in­dividuală, nici generală. Un demers similar şi direct s’a făcut pe lângă reprezentanţii tutulor cultelor, ca prin predici în biserici şi în şcolile confesionale să se amintească credincioşilor respectivi şi elevilor de însemnătatea zilei. S-a aranjat de asemeni o foarte frumoasă vitrină la Cartea Româ­nească despre economie, subt în­grijirea pictorului Chirovici. Avioanele aviaţiei civile au îm­prăştiat asupra Capitalei şi prin oraşele de pe rutele ce străbat obi­cinuit, afişe cu îndemnuri la eco­nomie. D. prof. Gheron­ Netta a ţinut a­­seară o conferinţă la societatea de radio-difuziune. S’a împrăştiat pe o scară întinsă manifestul Institutului internaţional de economie cu sediul la Milano. S’a filmat, sonor, în 5 exem­plare, un apel la economie, la 5 din cele mai frecventate cinematografe din Capitală, s-au publicat articole ocazionale subt semnătura unora din oamenii de seamă ai vieţei noastre publice şi intelectuale. Timp de trei zile, ieri 31 Octom­brie, azi­­ şi mâine 2 Noembrie, scrisorile depuse la cutiile din cu­prinsul Capitalei şi la Gara de Nord vor purta o ştampilă specială a Casei Naţionale de Economii. S’au placardat, apoi, în Capitală şi în oraşele din provincie, afişe mari despre sărbătorirea zilei in­ternaţionale a economiei. In 3299 şcoli din ţară, pe lângă cari Casa Naţională de Economii a înfiinţat servicii de strângerea economiilor şcolare, s’au distribuit 3809 tablouri în culori, cu subiect educativ, operă tot a pictorului de­corativ Chirovici, precum şi o con­ferinţă ocazională scrisă de cunos­cutul ziarist V. Iosif. S’a distribuit şcolarilor dela cele 3299 şcoli, sugative cu un apel al Casei Naţionale de Economii. E prima oară când s’a dat o asemenea atenţiune în ţara noastră zilei economiei şi a fost bine pri­mită de public. ­==x= ==X== Susu­insa consiliului inter-universitar Consiliul interuniversitar se va în­truni astăzi la orele 10 dim. în cance­laria rectoratului universităţii din Ca­pitală. Şedinţa va fi prezidată de d. prof. D. Gusti, ministrul instrucţiunei, asistat de d. prof. C. Kiriţescu, direc­torul general al învăţământului supe­rior. Vor participa rectorii şi decanii de la cele patru universităţi. Şedinţele vor dura până la 4 Nov. inclusiv. Se vor discuta următoarele chestiuni: regulamentul general al le­gii învăţământului superior, chestiu­nea analienilor, timbrul universitar, taxele universitare, cantine şi cămi­­nuri, echivalenţa diplomelor străine, definitivarea conferenţiarilor suplini­tori cari nu au decența . S'a promulgat legea modifica­toare a legii de organizare a Ca­selor de Economii, astfel că int­­­ră în vigoare noile dispoziţiuni cari vor îngădui vech­ei Casse Generale de Economii să devină una din cele mai puternice in­stituţii naţionale din ţară. Prin noua lege promulgată în Monitorul Oficial» din 21 oc­tombrie a. c. titlul Cassei se schimbă în Cassa Naţională de Economii şi cecuri poştale. Intre nouile avantagii pentru depunători cităm mărirea maxi­­mum-ului depunerilor pe un singur libret, de la 100.00 lei o­­dată pentru totdeauna, la 500.000 lei anual. Astfel se vor putea forma depuneri mai mari pe li­bretele Cassei Naţionale de E­­conomii şi cecuri poştale. In ce priveşte operaţiunile de conturi curente şi cecuri poşta­le prevăzute în noua lege, acest serviciu se va organiza şi va fi în curând o adevărată bineface­re în special pentru micii comer­cianţi şi industriaşi şi pentru to­ţi aceia cari au de făcut plăţi mai mici. In străinătate, Casse­­le de Economii şi cecuri poştale fac milioane de operaţiuni de a­­cest fel în fiecare an. Operaţiunile de cecuri poşta­­le înlesnesc circulaţiunea bani­lor, plăţile făcându-se în cel mai depărtat cătun cu repeziciu­ne, prin oficiile poştale sau chiar factorii poştali. Organizarea acestui serviciu este în curs şi în câte­va luni va fi introdus, aşa ca să fie la înde­mâna tuturor. înştiinţări prea­labile vor face cunoscut publicu­lui acest eveniment. Zicem eve­niment, fiind­că într’adevăr aşa şi este, date fiind nemărginitele foloase ce se aduc celor ce vor uza de el şi, în general, introdu­cerea lui fiind considerată în toate statele ca un mare progres în relaţiunile de plăţi între ce­tăţeni. * Ţinem să dăm cu ocaziunea sărbătorirei Zilei Economiei (31 Octombrie) şi unele date despre instituţiunea Cassei Naţionale de Economii şi cecuri poştale. Intre instituţiile naţionale despre care nu se poate scrie de­cât numai bine, este şi Cassa Naţională de Economii şi cecuri poştale din Bucureşti. Cassa Naţională de Economii şi cecuri poştale este una dintre cele mai solide instituţii naţio­nale, care se bucură de o încre­dere din partea depunătorilor ei tocmai fiind­că a făcut şi face dovada bunelor şi patrioticelor ei oficii. Instituţiunea autonomă cu gestiune autonomă, fără absolut nici o legătură cu budgetul gene­ral al Statului, ea nu primeşte vre-o subvenţie de la Stat şi nici nu dă vre-o redevenţă Statului. Are budget propriu, acoperit din veniturile provenite din gos­p­odăria avuţiei ce posedă din rectificarea depozitelor sale. Deci n’are nici o legătură cu contribuabilul, ca atare, de­oa­rece Statul nu are să dea nici un fel de contribuţiune acestei in­stituţii. Cassa Naţională de Economii şi cecuri poştale a fost guverna­tă până acum de legea din 1930, care i-a dat o organizaţie simila­ră marilor instituţii din apus cu acelaş scop. Noua organizare i-a permis o mare desvoltare, prin extinderea operaţiunilor şi in întreaga ţară, până la ultimul cătun, prin cel­e 1600 oficii poş­tale, şi cu cei 1­0 factori poştali rurali, cari primesc depuneri şi fac restituiri pent­ru Casa Naţio­nală de Economii şi cecuri poş­tale. In mai puţin de 2 ani, aceas­tă instituţiune a ajuns să ser­vească zilnic la Centrală 5—8000 depunători şi dela 800—1000 în provincie. Organizaţia ei tehni­că, absolut modernă, îi permite a face un număr dublu de ope­raţiuni principle de Cassă. Noua lege de organizare din 1932 asigură şi mai bine desvol­­tarea acestei importante institu­ţii naţionale. In vizita pe care cei doi ex­perţii financiari din grupul d-lui Rist au făcut-o la Cassa Naţio­nală de Economii şi cecuri poş­tale, ei şi-au exprimat satisfac­ţia pentru admirabila organiza­re, pentru claritatea înregistră­­rei contabile, pentru rapidita­tea în care se face aceste înregis­trări (prin ajutorul maşinilor de contabilitate) simultan cu serviciile de la casă. Este de no­tat că prin această organizare model s’a realizat: economie de muncă, de personal, siguranţă în lucru, rapiditate şi claritate în operaţiuni. Rezultatele obţinute de la 1 ia­nuarie 1931 până astăzi confir­mă toate prevederile organiza­torilor. In cincizeci de ani, Cassa de Economii strânsese 240.000.000 lei depuneri. Astăzi ea înregistrază peste 1 800.000.000 lei depuneri spre fructificare. Menţionăm un spor de peste 500.000.000 (cinci sute milioane) lei depuneri, într-o vreme de criză financiară şi economică, cu tendinţe de tezaurizare exce­sivă, adică atunci când lumea nu depune banii ci îi retrage de la toate băncile. Dobânda pe care o capătă de­ Îrmnătorii (4­0 % la suta) se ci­­tează la aproape 36.000.000 lei. Depunerile sunt fructificate, parte plasate în numerar pen­tru a acoperi oricând cererile de retrageri, o parte în efecte publice ușor negociabile și o parte în împrumuturi bine ga­rantate și în majoritate pe ter­men scurt.. Aceste plasamente produc un venit de peste 50 de milioane lei. Din această sumă sunt suportate dobânzile acorda­te depunătorilor, cheltuelile e­­fective de gestiune, cotele la Regia Autonomă P. T. T. și de Pensiuni. Excedentul se repar­tizează potrivit legii, cea mai mare parte vărsându-se la fon­dul de rezervă al Cassei. Cassa Naţională de Economii şi cecuri poştale nu poate fi de­ficitară nici­odată, totdeauna ve­nitul de plasament fiind mai mare de­cât dobânzile datorate. Ca în orice întreprindere parti­culară, cheltuelile se restrâng după venituri. Pentru clarifica­re — arătând această instituţie ca o frumoasă pildă, chiar ex­cepţională, — dăm amănuntul că la o circulaţiune de 3 miliar­de, 340.000.000 lei budgetul total al Casei este de 11 miloane, adi­că 0,33 %. Care instituţiune — nu de stat, findcă nu e cazul , dar particulară, cu o bună gos­podărie, poate arăta un aseme­nea redus procent de cheltueli de administraţie faţă de totalul circulaţiei sale financiare ? La Centrală sunt 50 de punc­­tare. Sistemul de contabiltate mecanizată înlătură foarte ma­ri cheltueli de personal, a­­mortizând tot aparatul de ma­­şin în câţiva ani. Nici nu era po­sibilă altă organizare şi in spe­cial Cassa Naţională de Econo­mii şi cercuri poştale este un ade­vărat model de modernă şi eco­nomică administrare. Cosiliul de Administraţie al Cassei privegh­ fuza ori stricteţe la restrângerea cheltuelilor, aşa ca să poată da maximum de ser­viciu cu cât mai mici spese de administrare. Numai astfel se poate expira faptul că o insti­tuţiune care serveşte anual nu­mai la ghişeele Centralei peste 150.000 depunători în mod nor­mal — are un aparat de funcţio­nari atât de redus, când se ştie cât de stăruitor sunt cererile de plasare în funcţiuni la toate in­stituţiile noastre, de stat şi par­ticulare. Instituţiunea Casselor de Eco­nomii trăeşte numai prin răs-pândirea cunoştinţelor despre inefacerile economiilor pe li­brete. Cu cât mai răspândite vor fi aceste cunoştinţe, cu atât sta­rea înfloritoare a instituţiei va creşte — şi e de notat, nu spre beneficii personale ale conducă­torilor, ci pentru buna îndruma­re, spre progres a economiei na­ţionale, prin colectarea depune­rilor, formarea capitalurilor şi utilarea lor cu mare folos în in­teres general.­ ­ din Bucureşti Astăzi numită „Cassa Naţională de Economii şi cecuri poştale“, prescurtat „G.E.O.“ • •

Next