Dreptatea, ianuarie 1933 (Anul 7, nr. 1580-1604)

1933-01-01 / nr. 1580

2«DREPTATEA» -JM UZiKilC­UmDNALE DUCDHE$Y1 _____------------- ,__ PUBLlCAJjlINE Se aduce la cunoştință publică că la data de 16 Februarie 1933, ora 17, va avea loc la sediul nostru din str­ Const. Miile No. 8—10, o licitaţie publică cu oferte închise, pentru : Transformarea a 400.000 kgr. plumb nou livrat de U. C. B­, în ţeava de plumb cositorită de 20 şi 30 mm. Cartele de sarcini şi orice informaţii se pot lua la Serviciul Exploatărilor A- C, camera No. 9, în orice zi de lucru între orele 10—13 şi 17—19. UZINELE COMUNALE BUCUREŞTI IjMfclE­MlPilFI.tn­ttUnltttSli ~W»UCaTllM~ Se aduce la cunoştinţa publică că la data de 26 Ianuarie 1933, ora 17, va avea loc la sediul nostru din str. Const. Miile No. 8—10, o licitaţie publică cu oferte închise pentru vânzarea a­ 3 (trei) autocamioane «Astra» cari se pot vedea la depozitul central Grozăveşti din Splaiul In­dependenţei No. 235. Cadtul de sarcini se poate vedea la Serviciul Exploatărilor A. C. camera No. 9, în orice zi de lucru între orele 10—13 şi 17—19, de unde se pot lua şi orice informaţiuni. UZINELE COMUNALE BUCUREŞTI Primăria Municipiului Bucureşti Publicaţie de Licitaţiuni Se aduce la cunoştinţa celor intere­saţi că în ziua de 12 Ianuarie 1933, o­­rele 10 dimineaţa, se vor ţine, în loca­lul municipiului din strada Vasile Boe­­rescu Nr. 13, licitaţiuni publice astfel: a) închirierea compart, din piaţa Bi­bescu-Vodă Nr. 8, 37, 38, 45, 75, 100 ,105 şi prăvăliilor lit. A, B şi C; D şi E; I, şi M; N şi O; H şi I, Z. b) închirierea compart. Nr. 4 şi 5 din hala de carne Ghica. c) închirierea compart. Nr. 1, 8 din incinta halei de Hori Sf. Anton. Orice infonnaţiuni asupra acestor li­­citaţiuni se poate lua de la serviciul li­citaţiilor, strada Vasile Boerescu Nr. 15, unde se poate vedea şi condiţiunile spe­ciale, etc. Direcţia Financiară Nr. 1144 L, 28 Dec. 1932. Consuatre D. Einar Eitrem a fost numit con­sul general onorar al României la Oslo (Norvegia) în locul d-lui Axei Amundsen, demisionat, și d. Nils Torsen, actual viceconsul onorar lângă consulatul general al Româ­niei din acest oraș, a fost înaintat la gradul de consul onorar­ D. Ivar Stafsing a fost inum­it musul de a II-a categorie :iT­iCi i.i ,j 1 ©cedatului Ludwig Attest Schen A­­ström. N Radio Sâmbătă 31 Decenile, 1932 394 tu. BUCUREŞTI 16 kw. 761 kHz. 13: Plitei de gramofon. 13.45: Informaţiuni, bursa de cereale, bursa de efecte, cota apelor Dunării şi semnal orar. 14: Plăci de gramofon. 18: Orchestra Sibiceanu: Muzică uşoa­ră şi românească. 19: Inform­aţiuni, meteorul şi semnal orar. 19.10: D. Gabriel Marinescu: Confe­rinţă ocazională. 19.25: Orchestra Sibiceanu: Continua­rea concertului. UNIVERSITATEA RADIO' 20: D. Ion Marin Sadoveanu: Bilan­ţul teatral pe 1932. 20.20: Lecturi din Cezar Petrescu. PROGRAM DE SEARA 20.40: Plăci de gramofon. 21: Noaptea Sfântului Vasile (datină). 22: Muzică românească și muzică de dans. Ora 22.30: D. Gabriel Marinescu, va vorbi în ajunul anului nou, subiectul «Cuvântarea ocazională».­­ 24: Urări de Anul Nou. | Spectacole TEATRE OPERA: Seara mare. NAȚIONAL: matieri: Instit’te Măr­gărite; seara: Titanic-Vals. VENTURA: matineu: Habakuk et Co.; seara: Miky şi Niky. R. MARIA: Mariette. VENTURA: matineu: Habakuk; seara: Miky şi Niky. ALHAMBRA: Alhambra 1933. CINEMATOGRAFE SELECT: Regele hotelurilor cu Ora­ncm. VON: Sărută-mă cu Georges Mil­ton. CAPITOL şi ROXY: Grand-Hotel cu Greta Garbo, Joan Crawford, Wallace Beery, John şi Lionel Barrymore. FEMINA: Logodnica regimentului cu Lucie Englisch şi Paul Hörbi­ger. TRIANON: Nu vreau să ştiu cine eşti cu Liane Haid, Gustav Frö­lich, Szőke Szakai, Adele Sandrok. RIO: Tu !.­. ori niciuna cu Gitta A Ipar. REGAL: Un vis blond cu Lilian Harvey, Willy Fritsch, Willy Forst. CORSO: Regele spadei cu Ken May nard. FORUM: In umbra fericirei cu Irene Duune și John Boles. LYRA, «Carcera Femeilor» ver- MUne germană, şi 2 complectări­­«RAHOVA» Atlantida cu Brigitte Helm şi Gustav Diessel şi Regele Copiilor (complectare). OMNIA: Anny Ondra în «Un drac de fată» şi complectare. MODEL: Bătălia (Son-Homme) cu Richard Cortez şi trupa de re­viste Bruno. LIDO: Bresart Eggert-Alexander şi Verebes în Amor şi disciplină şi Farmecele Ţigăncii­­«LUX». Felix ştie tot» cu Felix Bressart, Ivan Petrovici. Trupă de Comedii. AMERICAN: Kiki cu Anny Ondra şi jurnal. FRANKLIN: Valsul nemuritor al lui Johan Straus, cu Gustav Frö­lich şi «învingătorul» cu Hans Al­berts Katy v. Nagy. EPISCOPIEI: «Răpirea Miresei» cu Ernest Verebes- Edic Polo şi «Pat şi Patachon» în Delegaţii con­gresului. VOLTA-BUZEŞTI: Viciul Blond cu Marlene Dietrich şi o come­die. MARNA: C. Tănase ansamblu Că­răbuş în revista Joc şi Eu şi filmul Doamna şi-a pierdut ro­chiţa cu Lilly Damita. MARCONI: Atlantida de Pierre Benoit cu Brigitte Helm și trupa de reviste Titi Mihăilescu. TERRA: Tom se răzbună cu Tom Mix și Stan și Bran, trupa de reviste 1. Costin. Alte contribuţii la istoria bolşevismului - boxox­ (Continuare din pagina l-a­ poliţia dăduse de urma noastră». Iată cum descrie Radaev aresta­rea conspiraţiei: «La cinci ore după masă auzim bătăi puternice în uşe. Uşa este deschisă şi un detaşament de a­­genţi şi iarmarini năvălesc în ca­să. Ofiţerul care-l conducea scoate revolverul şi strigă: «sus mâini­le!» • Am protestat. Ofiţerul scoase a­­tunci un mandat de arestare, po­trivit căruia, conform unui articol din codul militar, avea ordinul să ne perchiziţioneze şi să ne areste­ze. Perchiziţia a început cu stăpâ­na casei şi apoi cu delegaţii. Când a ajuns la noi am obiectat că fi­ind deputaţi nu putem fi nici per­­chiziţionaţi nici arestaţi, conform legei. Ofiţerul a rămas contrariat şi lăsându-ne în grija jandarmilor s-a dus să dea un telefon şefului său pentru a lua instrucţiuni. Aceasta ne-a folosit, căci ne-a dat răgazul să facem documente. Mai întâi am distrus procesul ver-­ bal al conferinţei şi alte hârtii compromiţătoare. Nu rămăsese ni­­mic care să permită poliţiei să sta­bilească natura conferinţei. Alte hârtii compromiţătoare le am rupt şi le-am aruncat în latrina casei. Totuş au rămas unele apte. Ast­fel, dela Petrovski s’a ridicat o co­pie după răspunsul pe care i tri­­misesem lui Vandervelde, la ape­lul acestuia privitor la război pre­cum şi programul şi statutele par­tidului. Asupra mea, poliţia a găsit pro­fetul de manifest către studenţi­­me şi un paşaport fals. La Samoi­lov, un bloc-notes cu planul rapor­tului său iar la Cagov n’a găsit nimic fiindcă ce avusese aruncase în foc. Piesa cea mai compromiţătoare s’a găsit la Muranov. Toate detaliile turneului său în Urali, informaţii asupra organiză­rii partidului, supra­numele mili­tanţilor, dările de seamă ale în­trunirilor, câteva adrese etc-Adnotările dovedeau caracterul grav şi ilegal al îndeletnicirilor lui Muranov». După ce arată apoi chipul cum au fost arestaţi, şi raportul pe ca­re, Maklakov, pe atunci ministru de interne, la făcut ţarului cu pri­vire la descoperirea şi scopul con­juraţiei. De la Ozeski, Badaev po­vesteşte cum a decurs judecata membrilor conjuraţiei şi hotărîrea dată. Petrovski, Muranov, Chagov, Samoilov, Badaev, Kamenev, Ia­kovlev, Linde şi Voronin sunt con­damnaţi conf. ar. 102 la exil în Si­beria, Gavrilova şi Antipov, conf. art. 136 condamnaţi la 18 luni în­chisoare şi Kojlov achitat. Şi în încheierea acestei prime părţi a acţiunei bolşevice, Radaev povesteşte chipul cum au fost «a­­menajaţi» pentru ispăşirea pedep­sei: «Suntem duşi la lingeria închi­­soarei unde schimbăm hainele noa­stre cu: o cămaşe, o tunică, o pe­reche de pantaloni şi o manta. A­­cesta era costumul de exilat pen­tru tot anul şi pentru toate împre­jurările. Vestmintele sunt într’o stare groaznică. Alături de pete ve­chi se văd pe ele pete ,de puroi, bale şi sânge închegat. De­sigur, ele­ au servit până la groapă mul­tor exilaţi şi vorbse mai elocvent decât orice discurs despre suferin- I tete atâtor mii de exilaţi siberieni*. ! REVELLION cu MONDSSON Asul Discurilor de la Radio-Berlin cunoscut din filme sonore LaRESTAURAR­T-B A FI ROATA­ LUMII SKETCH ARTISTIC, CADOTURI, SURPRIZE MENU ALES ŞI BOGAT REŢINEŢI MESE DIN VREME Telefon 254-07 Economii bugetare in­­itrând mâi m­ai superior Având în vedere necesitatea de a deja făcute să fie anulate. La fel se se realiza economii bugetare în în­văţământul superior — aşa cum s’au făcut şi în celelalte grade de învă­ţământ — consiliu! de miniştri, prin­­tr’un jurnal al său, a decis ca până la noul d­ipoziţiuni să se suspende orice lucrare privitoare la numiri sau titularizări de personal didactic la şcoalele sau instituţiile de învăţământ superior. Ministerul instrucţiunii a făcut cu­noscut această hotărâre tuturor uni­versităţilor cerându-le să nu mai facă nici o publicaţie în vederea ocupărei de catedre vacante, iar publicaţiile va proceda şi în ceea ce priveşte ocuparea de conferinţe şi posturi de personal ajutător. Universităţile sunt rugate să nu mai facă nici o lucrare privitoare la înaintări dintr’un post în altul şi şi nici pentru titularizarea suplinito­rilor. In caz când ar fi vorba despre­­un post absolut indispensabil, universi­tăţile vor arăta aceasta printr’un ra­port special care va fi supus ap­ro­bării consiliului de miniştri, singu­rul în măsură de a hotărî dacă nu­­mirrea trebue făcută sau nu. Ajutoare de Crăciun, pentru săraci Opera creştinească a comitetelor cetăţeneşti In cartierul Şerban Vodă - Bellu , comitetul cetăţenesc, de sub preşi­­denţia d-lui Ion Dinescu, a luat lău­dabila iniţiativă, cu ocaziunea săr­bătorilor Crăciunului, să ajute fa­miliile nevoiaşe cari au resimţit atât de mult cauzele crizei prin care trecem. Oamenii de inimă, cari formează comitetul cetăţenesc, au înţeles că Stătu ori câte sacrificii ar face nu va putea da un sprijin suficient se­menilor noştri în grea mizerie, şi că din altă parte se aşteaptă ajuto­rarea lor, şi anume, dela iniţiativa privată. Aşa încât fără intervenţia Statului sau a comunei, aceşti cetă­ţeni au strâns dela ei şi dela oa­menii de bine din cartierul lor, şi - au ajutat peste trei sute de familii, slănină, conserve, ceapă, orez, varză, cartofi, ciorapi şi ghete pentru copii, împărţirea s’a făcut în pre­zenţa d-lui prof. C. Lăpuşneanu din partea Primăriei Capitalei, de către fromunuii suburbane Băneasa a împărţit cu ocaziunea sărbătorilor Cărciunului diferite ajutoare în bani şi alimente familiilor nevoiaşe din această co­mună-d-nii: Ion Dinescu, Ion Benga, Sil­viu Lăpuşneanu, d-na Maria Stro­­escu, Paraschiv Rădulescu (Cuza), Grigore Grigorescu, D-tru Biceanu, Gh. Chiru, Gh. Bârsan, D. Bălăşes­­cu, L Ştefănescu, Ion Stoica, Florea Emanoil, Moise Rusu, Ion Spârlea şi V. C-tinescu, cari au dat un pre­ţios concurs la strângerea acestor ofrande. IN DEALUL SPIREI Comitetul cetăţenesc al secţiei 25 a împărţit cu ocaziunea sfintelor sărbători ajutoare săracilor din cartierul Dealul Spirei, care au con­stat din diferite alimente precum şi îmbrăcarea a 13 copii. IN COMUNA­­SUBURBANA BANI­ASA Aprovizionarea cu bilete a stafiilor C. F. R. ---------------0000--------------— — Aplicarea noului tarif — Noul tarif de călători urmând să se pună în aplicare pe ziua de 1 Februarie, direcţiunea generală c. f. r. a dat un ordin circular tuturor sta­ţiilor, prin care le pune în vedere modul cum acestea urmează să se aprovizioneze cu stocurile de bilete cu nouile preţuri. Se ştie că noul tarif prevede o singură taxă de călătorie calculată pentru tren de persoane, iar pentru trenurile accelerate, urmând a se plăti un supliment pe zone, emiţân­­du-se în acest scop un tichet separat la biletul de tren. Circulara direcţiunei căilor ferate, mai prevede că până la apariţia noului tarif, în care se găsesc toate indicaţiile necesare asupra nouilor bilete staţiunile vor face comenzi nu­mai pentru bilete de tren de persoane necesare pentru timp de una lună. Prin vagoanelor de marfa -9000—----­ Noui dispoziţiuni ale C. F. R. Regia autonomă C. F. R. a cons­tatat în ultimul timp că staţiunile pun la dispoziţia predătorilor, pen­tru încărcare vagoane de un tonaj mai mare decât cel comandat. In schimb pe documente, şeful de gară sau de magazie face menţiu­nea: „dat din of­ciu in lipsă de va­goane de mic tonaj”’. Această predare pe lângă că cons­­titue o rea utilizare a vagoanelor,­­ cauzează neajunsuri părţilor deoarece­­ staţia de destinaţie aplică un tarif mai mare decât cel calculat în staţia de predare. Astfel de neajunsuri, au survenit in special la taxarea articolelor pre­văzute la cap. A aliniatul 16 din tariful local de mărfuri. Şi pentru a curma aceste neajun­suri, direcţiunea generală a căilor ferate a i­nterzis cu desăvârşire sta­ţiunilor de a mai pune la dispoziţia predătorilor vagoane de un tonaj mai mare decât cel comandat, conside­­rându-le apoi ca date din oficiu. Pe viitor, la comandarea vagoa­nelor şi în cazul când în staţiunea respectivă nu se află vagon de to­najul cerut ,se v­a întreba predătorul dacă consimte a plăti taxele cores­punzătoare ce rezultă din aplicarea tarifului pentru marfa şi vagonuul ce se transportă, obligânndu-l în caz afirmativ a semna menţiunea făcută în acest sens, în scrisoarea de tră­sură. Un revelion exceptional petreceți rezervând o masă La DANCING­­ BAR Mari si­rprize -p­rogram grandio. Romania, in presa olandeza In revista olandeză «De Noton­­kraker» au apă­rut In zece numere consecutive de la 31 August la 15 Octombrie o serie de frumoase ar­ticole despre România datorite cu­noscutului romancier d-lui A. M­­De Jong. Cele zece articole ale sale poartă titlul general «Oameni și peisagii din România». Ele sunt scrise cu fineţe, cu dragoste şi căldură. Ro­mancierul bergundez rezumează în ele, şi fixează impresiile pe care le-a avut în cursul unei călătorii făcută vara aceasta. Şi sunt ceva mai mult decât impresii fugare sunt pe alocuri analize, observaţii mai ales despre Basarabia şi Transil­vania unde s-a întâlnit şi a fost condus cu prietenie de d. Vasile Stoica, ministrul României la Sofia. Premiera de asta seara Compania dramatică «Treispreze­ce şi Unu», prezintă astă seară la o­­rele« 80» în sala Sindicatului Zia­­riştilor din bul. Carol, puternica dramă a lui Ferdinand Bruckner «Molima Tinereţii» (Krankheit der Jugend). Reprezentată de principalele sce­ne apusene, impresionanta lucrare dramatică a lui Ferdinand Bruck­ner a stârnit discuţiuni aprinse, a­­tăt prin Problematica psichologică, specifică frământărilor tinerei ge­neralii cât şi prin suflul de tragic uman ce străbate întreaga piesă-Ansamblul e format din d-rele Lucia Demetrius, Tantzi Cocea, B­­eat. Predescu şi d-nii I. Gheorghiu, Emil Botta, Eug. Stoiceanu. D-ra Maria Antonova va juca în reprezentaţie unul din rolurile principale. Direcţia de scenă- George Mihail Zamfirescu. Art. I. — Cu începere dela 1 Ia­­nuuarie 1933 şi pentru mărfurile contingentate ce urmează a fi im­portate până la 1 Febr. 1933, cere­rile pentru obţinerea autorizaţiu­­nilor de import se vor adresa di­rect Uniunei Camerilor de comerţ şi industrie, care le va supune Comi­­siunei speciale de repartiţie com­petentă. Art. II. — Cererile importatori­lor comercianţi şi industriaşi vor fi însoţite în mod obligatoriu de refe­ratul Camerei de Comerţ şi indus­trie respectivă, în care se va arăta cantitatea de marfă ce petiţiona­rul a importat din marfa care face obiectul cererei, în Ianuarie 1932, cantitate controlată de Cameră pe baza declaraţiunilor vamale şi în lipsa acestora, prin registrele de comerţ. Art. TIL — Dacă petiţionarul, din cauza unor împrejurări bine moti­vate nu ar fi importat deloc marfa respectivă în luna Ianuarie 1932 sau ar fi importat numai cantităţi neînsemnate față de volumul nor­mal de afaceri, Camera de Comerţ şi Industrie va arăta importul pe întreg anul 1931, constatat conform prevederilor de mai sus. Art. IV. — Pentru firmele cari au luat ființă în decursul anului 1932 sau pentru cele cari nu au a­­vut o activitate normală în cursul anului 1931, referatul Camerei de Comerț va indica cifra importului pentru articolul respectiv în ulti­mele 8 luni ale anului 1932. Art. V. — Importatorii sunt o­­bligati a prezenta cereri separate pentru fiecare articol vamal Cere­rile vor trebui prezentate în dublu exemplar, al doilea exemplar fiind timbrat ca simplă anexă a cererii. Ele vor trebui să cuprindă, în mod obligatoriu și în ordinea arătată, următoarele date : a) Numărul articolului din tari­ful vamal romii; b) Denumirea mărfei; c) Cantitatea de marfă cerută și valoarea mărfei. Cantitatea se va exprima întotdeauna în greutate şi numai în cazurile admise în ta­riful vamal, se va arăta în bucăţi. Alte unităţi de măsură (metri, li­tri, etc.) nu sunt admise; d) Ţara de unde­ se face impor­tul. In cazul când importul unui ar­ticol se face din mai multe tari. Se va indica separat pentru fieca­re din aceste ţări, cantitatea res­pectivă de marfă. e) Oficiul vamal care va face vă­muirea; f) Adresa exactă pentru trimite­rea prin poştă a autorizaţiunii; g) Motivarea cererei. Cererile ce nu vor conţine în mod distinct datele de mai sus vor fi îna­poiate pentru a fi complectate. Art. VI. — Comisiunile speciale de repartiție vor putea da aprobări pentru materii prime sau alte ma­teriale indispensabile funcţionării normale a industriilor, sau pentru mărfurile urgent necesare aprovi­zionării comercianţilor în epoca tranzitorie. Cererile cari ar proveni dela per­soane particulare, nu vor putea fi aprobate decât pentru necesităţi bine motivate și pentru cantităţi nedepăşind uzul personal. Comisiunile speciale vor ţine seama la examinarea cererilor de autorizatiunile de import date de Ministerul Industriei şi Comerţu­lui, potrivit dispoziţiunilor Deci® unei No. 105114 din 1932. Art. VTI. — Uniunea Camerilor de Comerţ şi Industrie va comuni­ca Ministerului Industriei şi Co­merţului, în veder­ea eliberării au­­torizaţiunilor de import, aprobări­le date de Comisiunile speciale. Ea va trimite, în acelaş timp, cererea în or­iginal însoţită de referatul Camerei de comerţ şi industrie, în cazurile când prezenta Deciziune impune un asemenea act, reţinând pentru arhiva sa o copie a cererei. Art. VIII. — Ministerul Indus­triei şi Comerţului poate, luând şi avizul Comisiunei Superioare a Contingentării, să schimbe ţara de provenienţă a mărfei. Art. IX. — Cantităţile de măr­furi admise la import pe baza dis­poziţiunilor prezentei Deciziuni,se vor scădea din cola ce se va fixa importatorului respectiv pentru primul trimestru al anului 1933. Art. X. — Toate autorizaţiunile date de Ministerul Industriei şi Comerţului, se vor publica în nu­mărul cel mai apropiat al Co­respondentei Economice, publica­­ţiunea oficială a Ministerului şi în Buletinul Uniunei Camerilor de Comerţ şi de Industrie. Art. XI. — Toate reclamaţiunile ce s’ar ivi cu privire la hotărârile Comisiunilor speciale asupra cere­rilor pentru autorizaţiuni de im­port, se vor supune Ministerului Industriei şi Comerţului, care va decede pe baza avizului Comisiunei Superioare a Contingentării. mm­² Obţinerea autorizaţiilor de import R­EVELIONUL cel mai reuşit va fi desigur la RESTAURANTUL­­ DAR - VIŞ­OIU CALEA DOROBANŢILOR No. 63. Telefon 239/21 RfiTliNfiţl MESE DIN TIMP Jazzul Dan şi Ghinda cu violonistul Ştefanescu sosit de curând de la Viena şi Paris unde a obţinut mari succese diseurul cel mai talentat şi aplaudat din Capita­lă cu un repertoriu nou de romanţe şi tanguri. IONEL PASCU Dela „Societatea fie educaţie Sl — —om CLUJ 30. — Acum câteva zile s’a ţinut şedinţa inaugurală a «Societă­ţilor medicale de educa­ţie fizică Cluj», la sediul Şoimilor Carpaţilor. Au luat parte între alţii d. prof. Iuliu Haţie­­ganu, preşedinte, medic general dr. Marosini vicepreşedinte, dr. Rădules­­cu, Stanca, Spârchez şi o mulţime de alţi medici. D. Iuliu Haţieganu a ashi­­tat rolul societăţii. D. dr. Hăngănuţ a vorbit apoi despre sportul de iarnă cu schii făcând un scurt istoric al schiului şi continuând să descrie fru­museţile acestui sport. D-sa arată că sportul cu schi deslănţue în organis­mul omenesc două sensaţii plăcute. Anume o uşurare care se datoreşte di­minuării depresiunii atmosferice din iarnă, asupra articulaţiilor şi vioiciu­ne din cauza unui curent centifugal, care face ca din organismul nostru căldura să meargă spre periferie pier­­zându-se în atmosfera rece a iernii D. dr. S. Bartolomeu a vorbit despre leziunile traumatice ale meniscurilor intra-articulare, iar d. dr. Telea des­pre examinarea medico-sportivă. D. profesor Haţieganu a făcut apoi o co­municare asupra vieţii sportive din diferitele ţări, arătând că ţinta prim­ordială a educaţiei fizice este forma­rea caracterului, omul sănătos fiind considerat ca o entitate psiho-fizică. Schiţează apoi normele generale du­pă care trebue să lucreze medicul sportiv şi mai ales accentuiază dato­ria lui de a asigura eugenia şi higiena naţională, medicala Clăi“ Petreceţi REVEtlONIUN­I La TUNELUL GRAND 280 lei Tacâmul cu vin Orchestra JUG­A. — Trupa rusă BORODIN­O­V Diseurul Li­viu Şerban Nicăeri nu se petrece Cine ca la Tunel încercarea de asasinat asupra şefului poliţiei judiciare din Iaşi Neisbutind, atentatorul se sinucide *1 — Aseară se lua IAŞI 30. — Aseară se lua în­­ cabinetul d-lui V. Gasparovici, şeful poliţiei judiciare din oraşul nostru, interogatoriul spărgătorului Buium Herşcu din banda arestată de curând. Hoţul mărturisise o serie de lovituri date în locai ale împreună cu cei­lalţi tovarăşi. Intre altele jafurile de la d. prof. Lawrence, domiciliat în vila Eichenkatz str. Spinţi, d-na Zil­­berberg str. Teodor de unde s’a ales cu bani şi bijuterii de valoare. In birou a fost introdusă apoi soţia lui Herşcu pentru confruntare. Fe­­meea în curent cu toate isprăvile soţului, ezita să declare din cele ce ştia. Spărgătorul enervat se răsti la ea: — „Spune unde ai îngropat meda­lionul de aur”. In acel­aş moment Herşcu fără a fi observat de cineva a scos un cuţit din buzunar, repezindu-se asupra d­­lui Gasparovici. Gestul a fost ob­servat de d. Gasparovici care a e­­vitat lovitura. Dar înainte ca poliţiştii aflaţi în birou să intervie pentru a-i scoate cuţitul din mână, spărgătorul văzân­­du-şi eşuat planul, a îndreptat cu­ţitul asupra lui aplicându-şi două pu­ternice lovituri la gât. D. Gasparovici s’a repezit la el spre a-i lua cuţitul. Cu greu i s’a putut desface mâna si­nucigaşului spre a­ i se scoate cuţitul. Soţia lui Herşcu la vederea celor petrecute a voit să apuce călimara depe birou spre a o arunca asupra d-lui Gasparovici. A fost însă oprită la timp de d. Botez care observase gestul. Sinucigaşul a fost transportat în grabă la spitalul Israelit. La ora 3 noaptea Buium a încetat din viaţă. D. chestori Pavelescu informat des­pre cele întâmplate a dispus institui­rea unei anchete asupra împrej­ori­lor in care s’au petrecut faptele. Ancheta o face de inspector Mă­­telăru împreună cu procurorul de ser­viciu Grav accident de auto­mobil la Berlin BERLIN 50 (Rador). — Un automo­bil cu pompă împotriva incendiului, s’a răsturnat într’un râu, in timp ce se îndrepta spre locul unui incendiu. Cinci persoane au fost grav rănite, iar ima a murit. Şedinţa comisiei supe­­rioare­ de contingentare Comisia superioară a contingen­­tărilor a continuat Cri — toată ziua — să examineze şi să rezolve toate cererile de import primite şi să el­ibereze autorizaţiunile necesare, în condiţiunile actualului regim tran­zitoriu de import. Comisia a hotărât ca pe viitor şi aceste cereri de import în condiţi­­condiţiunile actualului regim trains,­sate tot Camerelor de Comerţ. Şedinţa a continuat Până la orele 10 seara când toate cererile primite au fo­st rezolvate. , Azi se va elibera autorizaţiile de import. Concerte simfonice cu preţuri populare Pentru a face muzica simfonică accesibilă oricărei pungi, direcţia «Fundaţiei Culturale Voevodul Mi­­hai» a hotărât să dea o serie de concerte simfonice populare cu pre­ţuri excepţional de reduse: 90, 70 şi 50 lei, inclusiv taxele. Primele­­două vor avea loc în se­rile de Vineri 6 şi Vineri 13 Ianua­rie 1933 şi vor fi dirijate de maes­trul Alfred Alessandrescu. Programele acestor concerte nu rămân cu nimic în urma celor obiş­nuite. In timp ce al doilea este im festival Wagner, primul afişează o­­simfonie de Haydn, concertul pen­tru piano și orchestră de Gris» (so­­listă: d-ra Popa Popovici), poemul simfonic ««La Peri» de Paul Du­kas și dansul Salomeei, din celebra operă a lui Richard Strauss. ------0000-----­ Un birou pentru prot­ecţi­a exportului grec ATENA 30 (Rador). — Ministerul Economiei anunţă crearea în curând a unui birou pentru protecţia, încu­rajarea şi ajutorul exportului grec.

Next