Dreptatea, mai 1933 (Anul 7, nr. 1680-1704)

1933-05-01 / nr. 1680

pentru construcţii de pavaje moderne .­Nu este pentru nimeni un secret, pentru ca marele fabricant cehoslo­vac «Bata», a putut într’un răstimp de mai puţin de 20 de ani, să poată fi imbatabil în industria sa de ghe­te, nu numai în Europa dar şi din-­ colo de ocean în ce priveşte durabi-­ litatea şi preţul scăzut al fabrica­telor sale. Bata, care în pragul războiului mondial era un simplu amploiat co­mercial, a reuşit să-şi înjghebeze industria sa, formidabila uzină care a alimentat din belşug toate arma­tele puterilor centrale cu cisme, bo­canci şi ghete tot timpul războiului , având ca bază a fabricaţiunilor sale teoria că industria nu se poate menţine stabilă din punct de vedere al preţurilor, decât dispunând de materii prime proprii. Iată motivul care a determinat pe Bata ca, ală­turi de fabricile sale de încălţămin­te să înfiinţeze întinse crescătorii de vite, fabrici de tăbăcărie, de şi­returi de ghete, de copci şi caps®, de pânzeturi pentru dublura încăl­ţămintei, etc. Grajduri imense, mii de hectare pentru cultivarea nutreţului, locuin­ţe proprii pentru lucrători, casă d® I pensiuni pentru aceştia, uzine elec­­­trice proprii, — cu un cuvânt, un oraş întreg a răsărit ca prin minu­ne, proprietate exclusivă a lui Ba­ta, în care trăesc zeci de mii de lu­crători şi funcţionari puşi în servi­­ciul întreprinderilor sale. Aşa a putut Bata umple piaţa lu­mii cu produsele sale; aşa a putut­ rezista şi aşa izbuteşte şi azi să con­cureze la preţ scăzut toate produse­le similare din întreaga lume. Numai mulţumită acestui lucr­u exclusiv, Bata a putut oferi o pere­che de pantofi cu 500 lei, în timp ce celelalte industrii europene îi ofe­rea cu un preţ aproape îndoit şi nu­mai mulţumită acestui lucru indus­tria lui Bata se menţine în timp ce alte industrii se prăbuşesc în vre­­mile acestea de criză. S­trn bată, roman Nu trebue însă să ne extaz­­em prea mult în faţa inventivităţei in­dustriaşului cehoslovac şi spiritului său întreprinzător. Cu mult înainte de reuşita lui Bata, adică de acum 30 de ani, România are un Bata al său, întreprinderile Mateescu» pentru construirea de pasaje moderne, at­entate de criza mondială prin care­­ trece toată lumea. In modul acesta «întreprinderile Mateescu» au căutat pe de o parte să producă materiale de calitate su­perioară putând controla fabricarea lor, iar pe de altă parte să poată scădea preţurile lucrărilor sale, în timp ce industriile similare erau ne­voite să-l urce. Iată pentru ce rezultatele date de aceste întreprinderi sunt din cele CARIERE şi 1000 jugăre­­de teren arabil, vii şi livezi, precum şi 8 la­curi cu peşte. Pe aceste 18.000 jugă­­re se află cam şeapte comune ai că­ror locuitori în majoritate sunt fo­losiţi în exploatările societăţii. IA­­TA DECI ŞI PARTEA FERICITA SOCIAL­A la care contribuie «în­treprinderile Mateescu». Tot aci se găseşte o peşteră lun­gă de 3 k­m. PESTERA NUMITA ACUM MATEESCU stm. P­rin i. *wSi fiii tea mal posedă importante cariere de granit şi bazalt, ca cele de la Vad- Şuncuiuş (Bihor) cari sunt utilate cu cele mai moderne maşini pentru prelucrarea pietrelor de pavaj. Se ştie în această privinţă că granitul este, singura piatră care nu se poa­te tăia cu ferăstrăul, ca celelalte pietre, şi pentru folosirea ei ca pa­vaj trebuiesc anume maşini perfec­ţionate. De aceia granitul este şi aşa de scump în raport cu celelalte pietre aflate în munţii noştri. întreprinderile Mateescu au as­tăzi în deplină proprietate 32 ma­şini—ghilotine pentru tăiat piatra de pavaj, două compresoare cu aer pentru sfredelit. De asemenea, pen­tru buna funcţionare a acestor ca­­riere şi lesne transportarea produ­selor pietroase, Societatea are in deplină proprietate o cale ferată proprie de circa 20 km. lungime, cu 3 garnituri proprii de vagoane, linie care înlesneşte exploatarea atât a ca­rierelor cât şi a pădurilor din acea­stă regiune şi deserveşte uneori chiar interesele locale ale popula­Carierele Mateescu cuprind cele mai preţioase varietăţi: bazalt, gra­nit, bauxit, pirită, piatră caliacră, marmoră, argilă refractară, argilă de ciment şi piatră de aur şi ar­ginţi Cu un material prim atât de vai*­riat Întreprinderile Mateescu au reuşit să monteze importante pro* ducţiuni.­­ Producţia anuală a acestor carie­­re, cari se 'ntind pe aproape 2000 jugăre cadastrale trece de 2000 VA­­GOANE W'U/L. Carierile produc: piatră cioplită calupuri, borduri, piatră spartă dă granit pentru aşternuturi de asfalt şi bazalt. Vorbind de exploatările de Şuncuiuş (Bihor) un specialist ecr­er, «Pădurile seculare dela Vadul lui Carol al II-lea procură material prim pe care exploatarea dela «$wn* cuius» (jud. Bihor) îl pune în co­merţ sub formă de lemne de foc şi construcţii, traverse, stejar pentru parchete şi mangal. Producţiunea *. acestei exploatări trece de 3000­ _v** Piaţa Vasile Alexandri (Bucureşti) Pavarea stradei Năstase Pamfil din Bucureşti Strada Biserica Popa Ciu­fu din Bucureşti Bulevardul din Tecuci fost înfiinţate pe acelaş principiu economic al integralităţii şi mulţu­mită acestui principiu folosit încă de atunci, această societate anonimă română s’a putut menţine serios In vremea când alte industrii s’au pră­buşit vertiginos din cauza crizei mondiale şi a tarifurilor speciale pentru materiile prime. «Prin noi înşi­ne» a fost princi­piul călăuzitor al «întreprinderilor Mateescu» şi prin el a izbutit să se menţină şi să evolu­eze aşa cum a evoluat în ultimul timp, fără a fi supuse fluctuaţiunilor pieţei influ­ Strada Clemenceau (București 1931) lucrare efectuată în 48 ore O INDUSTRIE PUR ROMA­NEASCA Având putința să producă direct, toate materialele de cari are nevoie pentru diferitele sale antreprize și lucrări societatea aceasta anonimă, v.­a avut nevoie de capital străin care să susţină c\ n a avut nevoie de specialiști străini. 3..." 1. Societate cu capital pur românesc — ceia ce trebuie să recunoaştem că este astăzi o adevărată minune —, «Streprinderile Mateescu» nu folo­sesc decât personal românesc pur, iar lucrătorii ca şi muncitorii sunt toţi români, ceia ce desigur consil­iile încă ad mare merit pentru so­cietate. In vremu­rile de astăzi când TOTUL ESTE DE REPARAT IN ROMANIA, DAR IN SPECIAL DRUMURILE,­­ URMARE A RĂZBOIULUI CARE A STRIGAT TOTUL, DAR MAI ALES DRU­MURILE TARII, am crezut nece­sar că e bine să evidenţiem rolul pe care l-ar putea avea această soc. românească pentru construirea de pavaje moderne, nu numai în ce pri­veşte refacerea stradelor din oraşe dar şi a şoselelor ţării. Iată câteva date asupra fabrici­lor­ minelor, carierelor şi exploată­­rlor acestei societăţi — toate pro­prietate­a acestor întreprinderi. DOMENIILE MATEESCU «întreprinderile Mateescu» au a­­chiziţionat încă din anul 1921, un mare domeniu la Vadul lui Carol al II-lea (fost vadul Crişului) ju­deţul Bihor, în întindere de peste 13­ 000 jugăre cadastrale (pe termi­nologia vechiului regat cam 20.000 pogoane) din cari aproape 7000 ju­găre cadastrale sunt acoperite cu pă­duri seculare în exploatare, 2000 ju­găre de pășuni, 3000 JUGARE DE mai strălucite. raritatea interiorului său frumos, ornat cu stalactite şi stalagmite de dimensiuni şi forme deosebite, ca şi prin climatul excepţional al lo­cului, atrage numeroşi vizitatori în hotelul restaurant clădit în apro­piere. In afară de această proprietate întreprinderile posedă zăcăminte importante în judeţul Prahova (co­muna Păcureni). CARIERELE DE GRANIT ŞI BA­ZALT DE LA VAD-SUNCUIUȘ (BIHOR) Dar în afară de domenii, Societar Şoseaua Naţională Bucure­reşti—Ploeşti, porţiunea Băneasa—Aviaţie 1931)

Next