Dreptatea, iulie 1933 (Anul 7, nr. 1730-1756)
1933-07-01 / nr. 1730
INUMA, FUT îmi trebue Ea spune că nici o molie şi nici o altă insectă nu scapă cu FLIT Pentru a se debarasa de molii, trebue de asemenea să se distrugă oule lor şi larvele lor. FLIT — vaporizat — nimiceşte toate insectele cari ameninţă sănătate, confort şi obiectele. Rapid, practic, sigur. Fără pericol nentru Dv. Nu pătează, este vândut Întotdeauna în bldoaie* galbene cu banda neagră şi soldat, niciodatâ altfel. TEATRUL CĂRĂBUŞ in fiecare seară marele succes Cărăbuşul cântă cu C. Tănise SPECTACOLE Frumoasa aventură. BD, PALACE: Suzan Lenox cn , Greta Garbo şi Stan şi Bran so . însoară. şi racurie»' L BU- îe îu ia de Moda, ua reit Pola şi Stan i suflet iai sub şi «Un-Dansul brun cu oFeti-1 18. iragoste cu Jean ----t Clara Bow şi Hai sä râdem cu Tuchii Eremia A apărut interesanta și cea ===== mai veche re-3 ==—■■,■ ' = = vistă ilustrată 13 § românească Oglinda Lumii (Anul XII, No. 27). Cu următorul bogat cuprins! Bibliobuzele: iată o idee excelentă ! Cupeul canin; Decalogul japonez al higienei; S'a descoperit leacul împotriva insomniei? Gandhi la bâlciu; O victimă a căldurii; Nouă indicii asupa duratei vieţii; Oameni mari se jocă cu bile; 312.000 preoţi catolici; Şi sardelele suferă de pe urma crizei; Cum dormiau, cum dorm celebrităţile — Iniţiere în iatacurile regilor ţi gloriilor universale — Emascularea unui bărbat; Părul... bucuria ---- şi suferinţa femeilor; Colecţionarul de nasturi de pantaloni; Bătrânul tatuar din Hamburg; Când un om nu uită, ■ nuvela da Jack London; Actorul de cinema, odihna şi exerciţiile fizice, da Josi Mojica; Un match de football in America. Pagini speciale de ştiinţă popularizată, evenimente sportive, jocuri (numele Veslegutonlor), cinematograf, curiozităţi, humor, vederi şi reportagii inedite din tară şi din toată lumea, etc. etc. Admirabil imprimată la maşina Offsset, in două culori, „Oglinda Lumii* se vinde cu ' 2 D _1 1 0 2 0 Lei rg'insetarea 'urilor Dâmboviței *are din pag. ia) m .atului jele măsi curățat . latrine sub ./Odurile pe undere, au fost interde gunoaie de pe / etc. -ie văzut care va fi înea ce se va da acestor maluri după planurile primarului actual. Avem toată certitudinea că d- Dobrescu va face ceva bun şi durabil ca tot ce realizează d-sa. In ce ne priveşte, primarul poate fi încredinţat că, populaţia bucureşteană nu va plânge ca d. Escholier după... frumuseţea de odinioară a malurilor Dâmboviţei. k ANTINEVRALGIC DR. NANU-MUSCEL Sforarul remediu contra GRIPEI MIGRENEI, NEVRALGIEI, etc Se vinde numai un cutii originale conţinând două buline şi cu semnătura doctorului Depozit Farmacia N. Popovici Bucureşti Calea Rahovei 237 MINISTRUL JUSTIŢIEI Direcţiunea Judiciară D. Hie I. Delcea născut la 12 Aprilie 1905 în comuna Osica de sus judeţul Romanati domiciliat în Sibiu strada Regina Maria No. 2, a făcut cerere acestui minister de a fi autorizat să-și schimbe numele său patronimic de Delcea în acela de Petru spre a se numi Hie I. Petcu. D. Nicol M. Zerner, născut la 16 Decembrie 1906 în București, domiciliat în București, str. Grigore Alexandrescu No. 62, a făcut cerere acestui minister de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de Zerner în acela de Zărnescu, spre a se numi Nicol Zărnescu. Ministerul publică aceasta, conform art. 9 din legea asupra numelui, spre știința acelora cari ar voi să facă opozitiune în termenul prevăzut de aliniatul II al zisului articol. 0 Sporire Sâmbătă 24 iunie a. c. seara, a avut loc în casele d-lui M. M. Marcovici, un banchet oferit de comitetul Şcoalelor Unite, d-lui farmacist Al. Solomon, preşedintele secţiunii culturale a comunităţii evreilor din Bucureşti, cu prilejul etatizării şcoalei. Au luat parte la acest banchet d-nii farmacist Al. Solomon, Leer Wolff, M. M. Marcovici, dr. Sache Grunberg, dr. H. Alperin, D. Herşcovici, L. Abramovici, Leon Nonnefeld, M. Wasserman, etc., întregul corp didactic al şcoalei şi numeroşi invitaţi. Au vorbit d-nii L. Wolff, D. Herşcovici, M. Marcovici, L. Abramovich Mai vorbesc d-nii M. Wasserman, Leon Donnenfeld, Leon Gross, directorul şcoalei, Rabin dr. Halperin, profesor Iacob, Mendelovici, etc., aducând omagii d-lui Al. Solomon cel mai mare luptător pentru interesele populaţiunii evreeşti din Capitală. Tuturor le-a răspuns sărbătoritul, mulţumind comitetului şcolilor Unite şi întregei asistenţe pentru această sărbătorire. Arată că toată activitatea d-sale are la bază numai dragostea de neam şi marile imperative ale umanităţii sub a căror imbold a putut realiza progresarea tuturor Școlilor comunităţii, încheind urează viaţă lungă M. S. Regelui Carol ITea şi întregii dinastii, REP. -----exo— . Sinuciderea unui elev BISTRIŢA, 28. — Elevul A. Dugeniuc, din clasa Vil-a a liceului grănicersc, «George Coşbuc» din Nâsăud, fiind exmatriculat pentru o abatere disciplinară, şi-a pus capăt zilelor cu un glonte de revolver. Ştiri artistice «MICUL WEBER» MARE SUCCES «Micul Weber»este azi, fără îndoială, cel mai precis succes. Timp de trei ore spectatorii râd în hohote și petrec o seară dintre cele mai plăcute în eleganta grădină fostă Marconi, din calea Griviței 94. Numeroase aplauze la scenă deschisă răsplătesc pe interpreţi, înfrunte cu: Costică Toneanu, Ion Morţun, Ionel Ţăranu, Gr. Vasiliu, etc. şi d-nele Annie Capustin, Renee Annie, Didy Theodorescu şi Cella Marion. Spectacolul cel mai bun, dar locurile cele mai eftine: 80, 60 şi 40 de lei (se pot retine şi prin telefon 3:33.02)." "■■■ ooXoo——— Radio VINERI 30 IUNIE 1933 1276 m. Blaj experimental 0,750 kw, 235 kHz. 13. Bursa, cota apelor Dunării. Muzică de orchestră (plăci): Baletul din Manon de Massenet, executat de ochestra simfonică din Paris, dirijată de Cloez (C). Două coruri rusești, executate de corul Jaroff (C); Baletul din Gioconda, dansul orelor de Ponchielli, executate de orchestra simfonică din Milano (H); Uvertura din «Califul de Bagdad» de Boieldieu şi Habanera de Chabrier, executate de orchestra simfonică din Londra (C). 13.40: Muzică uşoară. ..18: Orchestra Tadio: Goldmark: Marș spaniol Lincke: .Vals la «Răpirea din Serai»; Halévy: Fantezie din Ebreea; Fredrickson- Suită scandinavă. 19. Radio-jurnal. 19.15: Orchestra Radio: Lehar: Potpuri din «Clo-Clo»; Popper: Gavotte ; Sammartini: Chant ’d’amour; O. Cui: a) Orientală; b) Poloneză. , UNIVERSITATEA RADIO ‘ • 20: Prof. Eugen Herovanu: împărăţia visului, V 20.20: Damian Stănoiu: Slatina, PROGRAM DE SEARA W. 20.40: Bohema, operă în 3 acte de Puccini (doză electromagnetică). Intre acta Radio-jurnal. / 'X î (Continuare din pagina lac ticoasă de amânare sine die a con- ferinţei, decât să asistăm la spectacolul divers care poate mări deprimarea şi haosul reprezentat prin criza economică mondială. PROBLEMA MONETARA Două sunt problemele fundamentale asupra cărora discuţiile de la Londra cu greu vor ajunge la deziderate adoptate unanim. Problema monetară este nodul gordian pe care înţelepţii economişti şi diplomaţi nu sunt în stare să-l deslege şi nici nu au curajul să-l taie. Pe când Statele Unite ale Americei declară hotărît că stabilitatea monedei lor nu este încă oportună (unttvely). Frânta, urmată de grupul ţărilor cu etalon-aur ca şi de ţările debitoare şi deci dependente de piaţa financiară a Parisului, se prezintă ca apărătoare vechilor reguli clasice de politică monetară isvorâte şi aplicate cu libera funcţionare a etalonului-aur. Aceasta într’o epocă, în care, dispare din zi în zi, libertatea circulaţiei de mărfuri, de capitaluri şi a braţelor de muncă dintre diferite state. POLITICA COMERCIALA A doua problemă: politică comercială cu aplicarea de multiple metode nouă, toate tinzând la echilibrarea, dacă nu soldarea cu un activ al balanţei comerciale. Această problemă nu poate fi rezolvată organic decât odată cu cea dintâi. In vremurile de faţă mai mult ca oricând, politica comercială este strâns legată de politica monetară şi una fără alta nu poate să-şi afle un drum firesc, normal. La conferinţa de la Londra — jurnalul desbaterilor fiecărei şedinţe o dovedeşte — se ciocnesc concepţiuni diametral opuse atât în domeniul monetar cât şi în cel al politicei comerciale externe. Spiritul de colaborare internaţional este pus la o grea încercare. Fiecare ţară îşi expune situaţia ei, cere remedii pentru, dar nu e dispusă încă să sacrifice nimic pe altarul unei fructuoase cooperări în cadrul economiei mondiale. Mi-e teamă că se face încă odată dovada că neo-mercantilismul este mai puternic decât plăpândul solidarism în domeniul schimbului internaţional stăvilit de un naţionalism economic care duce la izolare şi pauperizarea celor mai multe state. In coloanele «Dreptăţei» şi în preajma conferinţei de la Londra am încercat să fixez perspectivele ei. Sfârşeam însemnările mele de atunci cu formularea unei alternative: «conferinţa poat© să însemne începutul unei ere de fructuoasă colaborare şi sfârşitul unei vremi însufleţite de duhul veacului de mijloc; sau îi este dat să ducă mai departe trecând printr’un lung purgatoriu povara unei autarhii... care echivalează cu pauperizare prin războiul declanşat al tuturor contra tutror în domeniul material. Ultima perspectivă este dăunătoare tuturor ţărilor. Este mai dăunătoare ţărilor industriale şi capitaliste decât ţărilor agricole şi astăzi pauperizate, şi debitoare faţă de cele industriale. Acestea vor suporta relativ mai uşor nenorocirii© războiului economic; ele nu pot fi silit© să continue plata datoriilor externe peste puterea lor de plată, dacă nu găsesc pieţe de desfacere pentru produsele lor agricole. Reducând nivelul de trai al populaţiei lor vor fi silite să renunţe la multe bunuri culturale, dar vor avea cel puţin hrana. Nu tot astfel este cazul cu statele industriale. Conferinţa de la Londra dacă nu realizează o cooperare sinceră în cadrul internaţional, ar însemna prin agravarea crizei economice provocată mai ales de izolarea fiecărei ţări sunetul lugubru de clopot vestitor al unor suferinţi şi mai mari ca cele de până acum. Criza economică s’a afirmat cu drept cuvânt că este o criză a inteligenţei omeneşti. Să sperăm că conferinţa de la Londra, cu bunăvoinţă, ne va dovedi contrariul «DREPTATEA» Vizita d-lui ministru Gusti la Casa Corpului D. Gusti, ministrul instrucţiunii, a vizitat criberafftula ’Casei de Credit, Economie şi Ajutor a Corpului Didactic, interesându-se de mersul acestei instituţiuni şi inspectând toate serviciile. D-sa a fost întâmpinat şi condus de către d. consilier V. Haneş, d. Gr. Tăuşan, directorul general al Casei şi de d- D. I. Lecca, subdirectorul Casei. D. Gusti a mers apoi, fiind însoţit de d-nii Gr. Tăuşan şi V. Haneş la Căminul pentru studente a Casei, din B-dul Carol II, No.li un mare palat cu o frumoasă gridină în care sunt găzduite 60 studente, din care 15 bursiere şi semi-bursiere, fiice ale membrii Casei Corpului Didactic. Aci , primesc îngrijirea în cele mai bu condiţiuni. D. D. Gusti a rămas foarte sau făcut de frumuseţea imobilului şi întreţinerea lui Cu prilejul acesteivizite, d. mi- I nistru a fost pus în cunștintă de oferta ce s’a făcut Casei de a primi donatiunea din partea Institutorilor, a casei de odihnă din Malnas, o vastă organizare de asistentă. Tot cu acest prilej s’a intervenit pe lângă d. ministru Gusti de către conducătorii Casei pentru a se ceda acestei institutiuni qUa din '** corniia, proprietatea ministeruea să se mult în ajutorul lui Didactic de toate categoriile. Ilftll [» 1 Mii IE 1311-34 Eri a avut loc la sediul Camerei de Muncă şedinţa Comitetului de Direcţie sub preşedinţia d-lui Al. Samoil. Comitetul de direcţie a luat în discuţie bugetul Camerei de Muncă pe anul în curs 1933—1934. D. Al. Samoil, preşedintele Camerei arată că de modul cum se va alcătui bugetul depinde desvoltarea Camerei de Muncă din Bucureşti. Camera noastră trebue să dea o atenţie deosebită apărării salariaţilor din comerţ şi industrie precum şi asupra viitoarei calificări a meseriilor. Unele din cele mai importante servicii de care se leagă existenţa Camerei va fi şi aceia a contenciosului. Muncitorii şi funcţionarii particulari în revendicarea salariilor lor şi a preavizelor trebuesc efectiv apăraţi. Jurisdicţia profesională trebueşte pusă în apăcare de către ministerul muncii cât mai urgent Camera de muncă nu poate da sancţiuni şi forţa pe cei ce nu vor să recunoască drepturile muncitorilor decât pe cale juridică ce trebueşte exercitată prin judecătoriile de muncă. ,rţi D-nii Rădăceanu, ing. Bădescu- Bragadireanu, Nicu Petrescu şi Braftaleanu iau parte la discuţii propunând diverse amendamente ce sunt luate în consideraţie. Se ia în discuţie alegerea secretarului general al Camerei şi se hotărăşte ca o comisiune indicată de minister împreună cu d-nii consilieri ing. Bădescu şi Rădăceanu să facă parte din comisia de examinare a viitorului secretar general al Camerei de muncă din Bucureşti. Se fixează articolele bugetare şi se aprobă bugetul cu observaţiile făcute. -1 -41 . Se hotărăşte a se ţine adunare generală a Camerei în ziua de 9 iulie cor, ora 9 dimineaţa în sala de conferinţe a Casei centrale a asigurărilor sociale. Se va înainta ministerului muncii ordinea de zi a adunării generale. Călătoria de studii a parlamentarilor la Reşiţa Programul călătoriei de studii a parlamentarilor la Porţile de Fer şi Reşiţa, faţă de invitaţiunea Direcţiei Generale a Soc. «Astra» din Arad, de a se vizita şi marile uzine ale acestei societăţi, şi după înţelegerea stabilită cu id. deputat Comandor Dan Zaharia, se prelungeşte cu o zi. Vizitarea uzinelor ceva face Miercuri, 12 iulie, în care scop societatea «Astra» a luat toate măsurile necesare, şi anume: D-nii parlamentari vor pleca cu un tren special din Timişoara în ziua de Miercuri, ora 9,30 şi vor sosi la Arad la ora 10,30. După vizitarea uzinelor va avea loc un dejun în fabrică, iar la ora 17, mari serbări nautice pe Mureş. La orele 21 va avea loc o serată dansantă pe malul Mureşului. In tot timpul vizitei la Arad, d-nii parlamentari vor fi oaspeţii societăţii «Astra», care la ora 24 le va pune la dispoziţie un tren special, cu care vor părăsi Aradul spre Bucureşti. Cu prilejul sfârşitului anului şcolar a avut loceri la şcoala primară din Ciorogârla, împărţirea unor premii agricole, instituite de către d. Pamfil Şeicaru, împroprietărit în acea comună. A participat şi d. D. Gusti, ministrul instrucţiunii publice. A vorbit d. Pamfil Şeicaru, arătând motivele care l-au îndemnat să institue aceste premii agricole, ca un imbold pentru copiii de săteni. A răspuns de ministru Gusti, care a arătat că se va înfiinţa aici o şcoală de adulţi. Trebuie să pornim războiu contra celor ce nu ştiu carte, nu numai de aci, ei de pretutindeni. De aceia mă gândesc la o mare societate cu patriarhul în frunte, cu generali şi cărturari, cari să suplinească nevoile statului, dând şi conducând şcoli particulare, ce vor fi luate apoi de către stat, când acesta se va înlesni. Deşi budgetul ţării 61 DVVv. .otuşi pentru ţărănime am găsit putinţa să dăm câte 10 burse de fiecare judeţ pentru cei mai buni absolvenţi, care pe cheltuiala statului să poată învăţa mai departe. A mulţumit d-lui şi d-nei Şeicaru pentru opera înfăptuită. „ A urmat apoi distribuirea premiilor agricole: un plug de fer pentru premiantul I, apoi cărţi de agricultură unelte agricole, ceas , seceri, etc., etc. D. ministru Guşti şi însoţitorii au luat masa la ferma d-lui Şeicaru, după care s’au vizitat şcolile din Bolintinu din Vale şi Bolintinu din Deal. D. ministru Guşti a dăruit din partea ministerului 5000 lei pentru înfiinţarea unei biblioteci populare în com. Ciorogârla, 2000 lei pentru com. Bolintinu din Vale şi cărţi de premii. Conferinţa feroviari de la Viena Tarife directe între România şi statele Europene La Viena a început alaltăeri conferinţa internaţională feroviară, pentru stabilirea tarifelor directe între România şi statele Europei Centrale pe bază de franc aur. La conferinţă participă delegaţi ai căilor ferate din România, Ungaria- Cehoslovacia şi Iugoslavia. Independent de aranjamentele ce se vor face la Viena, nu este exclus ca administraţia c. f. r. să ajungă la o înţelegere pentru un tarif direct de mărfuri, calculat pe aceleaşi baze, şi cu Italia. Nouile tarife ce se vor stabili — nu vor putea fi puse însă în aplicare înainte de 1 Septembrie 1935. Aceasta, întrucât până atunci, urmează să se i se întocmească tarife pe diverse categorii de produse. Pentru simplificarea formalităţilor ce se fac azi din frontieră în frontieră în plata taxelor transportului internaţional făcându-se odată la locul de predare — nu este exclus ca administraţia c. f. r. să repue în vigoare o parte din tarifele directe abrogate, astfel cum a făcut cu Polonia şi cu statul liber Danzig. In legătură cu acordurile încheiate de curând la Varşovia privind traficul direct de mărfuri român-poloa, s’a decis să se ţină în cursul lunei August 1933, o nouă conferinţă, la Constanţa, pentru perfectarea aranjamen- telor stabilite. Agapa Organizaţiei de Ilfov a partidului naţional-ţârânesc !» -----2000X000 Miercuri 28 iunie orele 9 seara a avut loc la grădina Luzana agapa lunară a organizaţiei de Ilfov a partidului naţional-ţărănesc. In lipsa d-lui Virgil Madgearu, preşedintele organizaţiei de Ilfov, masa a fost prezidată de d. I. Vasilescu Nottara, deputat, vice-preşedinte al organizaţiei. Au participat d-nii: Dimitrie Gusti, ministrul Instrucţiunii publice, P. Ioniţescu, D. D. Tănăsescu, Aureliu Weiss, C. Algiu deputaţi, Romulus Georoceanu, vice-preşedinte al Senatului I. Nanculescu senator, G. Aslan, primarul sectorul I Galben, Al. Protopopescu, primarul sectorului II Negru, Dimitrie Rădulescu, primarul sectorului IV verde, Dimitrie I. Niculescu, ajutor de primar al Municipiului, dr. Nicolae Dimitriu, ajutor de primar al sectorului IV verde, dr. Nicolae I. Dumitrescu, fost secretar general al ministerului Muncii, avocat Alfred Crujescu, directorul contenciosului primăriei, N. Vasilescu ,Văraru şi George Manea, membrii în delegaţia permanentă a Municipiului, Emil Conduratu, C-tin Tunescu, Iacob Friedman, Petre Pruteanu, B. Sepeanu, consilier municipal, avocat Victor Mălinescu, avocat Ion Negoescu, avocat Petre Viforeanu, avocat Alex. Vălmărescu, avocat Vasile Popescu Topoloveni, Mihail Sevastos, avocat Eugen Ionescu, d-na Alexandrina Sachelarie, preot Dimitrie Rădulescu, preot Niculae Tomescu, preot loan N. Ionescu Amza, preot Eraclie Nicolaiide, preot Simion Liliacoveanu, d-na şi d. Const. Răducanu-Constantinescu, d-na dr. Constanţa Bucşan, d-na şi d. farmacist D-tru Panaianopol, d-na şi d. dr. Mihăilescu, d-na şi d. arhitect Corneliu Rădulescu, d-na dr. N. I. loanid, dr. Elefterie Zissu, dr. Radu Căciulă, avocat Victor Popescu Cosâmbești, avocat George Simoniu, avocat George Iliescu, avocat Radu Teodorescu, avocat Marcel Chinsberg, dr. Corneliu Constantinescu, avocat Jean Popescu, C-tin L Văcărescu, dr. Henry Ghinsberg, Henry Blazian, dr. C-tin A. Vasilescu, dr. Nicolae Doicescu, dr. Mihail Condurățeanu, dr. Gh. Papagoga, fost deputat, dr. I. Naum, dr. Horatiu Georgescu, Vasile Prodanof, avocat Dimitrie Dumitrescu, avocat Sachelarie, avocat Alex. A. Jurăscu, dr. Eugeniu Irimescu, avocat Ioan Spati, avocat Lucreţiu Popescu, Dimitrie F. Popescu, Vasile Anastasiu Rafael, Dimitrie Pelinescu, arhitect Dimitrie Săvulescu, dr. George Antonescu, inspector şcolar Gr. Angelescu, inspector şcolar Stanciu, institutor Marin Albu, Ion Bucur, S. Blumenfeld, Ștefan Bobea, Dinu Ionescu Băjenaru, cel. N. Bujoreanu, dr. George Bardely, Ion Cornăteanu, dr. Corneliu Ceacalopo, profesor loan Creţu, profesor Dimitrie Stănescu, av. Virgil K. Constantinescu, Andrei Chertişan, Ioan Georgescu, inspector şcolar N. G. Doru, Carol Ratzian, Mi- Vgil I. Dumitrescu, Ioan Dincu, Ioan Vasile Găvănescu, Rădulescu, arhitect Simion Vasilescu, Nicolae Cristescu, secretarul Primăriei Sectorului H Negru- arhitect Al. Iliescu, Mircea Boambă, Corneliu Marinescu, preot Pascal, C. Trotuşanu, prof. Al. Vasilescu, dr. Ştefan Popescu, Alexandru Ionescu, Edgard Somner, Ion Toncescu, Victor Tinu, Petre Iordan, Grigore Enache, av. Alex. Orăscu, D. Şerban, Alex. Lupaşcu, Grigore Panaitescu, Andrei Grigorescu, Şefan Hristescu, Marin Mateescu, Gh. Păleanu, N. Didiţoi, I. Vereanu, L. Donnenfeld, Nicolae Manolescu, Nicolae Belu, Mitică Ionescu, dr. Moise Stroe, George Silviu, Niculae Ceauşoglu, Vasile Vlădoianu, Iosef Roder, Col. Niculae Păun, Trandafir Popescu, Andrei Hedvig, Stere Gherghevici, Gh. Dobârleanu, maior loan Calangiu, Petre Mihail Constantinescu, dr. George Enescu, prof. Ion Bucovineanu, prof. Gh. Ionescu, avocat N. N. Papadat, inst. Radu Lefescu, colonel Petre Stănescu, Ilie Vodisca, avocat Ion Popescu, avocat Alex. Gh. Dumitrescu, Ilarie Dobridor, V. Mirescu, d-na Lucretia I. Popescu, d-na Maria colonel Nicolau, Renere Armaşu, Iancu Diaconescu-Herăstrău, prof. I. Iorgulescu, inginer Nicolae Alexandrescu, inst. Ştefan Cosâmbescu, Gh. D. Andreescu, Costică Stoenescu, avocat Alfred Klang, Leonte primarul corn. suburbane Griviţa, etc., etc :11 . D. D. D. Tănăsescu, secretar general al organizaţiei Ilfov, luând cuvântul, spune: Deşi obiceiul este ca la aceste agape să nu se ţină cuvântări, nu ne putem opri, de a ne exprima marele regret, că d. Virgil Madgearu, preşedintele organizaţiei Ilfov nu se află astăseară în mijlocul nostru. Avem însă şi mulţumirea că pentru întâia dată, participă d. ministru Dimitrie Gusti, închină pentru d. D. Gusti. - -------poxoo------ Vizita Voevodut ramai la Periş PERIŞ. 29. — Azi la ora 10, a sosit în localitate Voevodul Mihai însoţit de d. col. Pălăngeanu, împreună cu 9 colegi de clasă. Oaspeţii au fost întâmpinată de d. general Sănătescu, administratorul Domeniului Periş. Voevodul Mihai a vizitat ferma, grădina de pomi unde a cules şi mâncat căpşune. : Apoi a vizitat lăptăria sistematiccă unde s’a servit o gustare. A vizitat «Herghelia Periş» unde d. Bill Romanes a dat explicaţii despre creşterea cailor de rasă pur sânge. A trecut apoi la expoziţia fabricei de ceramică unde Voevodul a fost impresionat de lucrările de artă, în special sculpturile pictate pe vase. La crescătoria de fazani ce se află la marginea pădurii, d. Wirbinsky a dat explicaţii despre creşterea ' ' fazanilor, viața acesteia.