Dreptatea, februarie 1934 (Anul 8, nr. 1911-1934)

1934-02-01 / nr. 1911

Lucrările consiliului superior al magistraturii .•''MMM* * La ministerul de justiţie s’a în­trunit ori consiliul superior al ma­gistratură sub preşidenţia d-lui .Victor Antonescu, ministrul justi­ţiei. Consiliul superior a, luat în dis­cuţie chestiunea ocupării locurilor vacante de prim-preşedinte la Curtea de apel din Oradea Mare, de preşedinte la Curtea de apel din Constanţa şi de consilier la Curtea de apel din Cernăuţi şi din Cra­iova. S au recomandat câte trei candi­daţi pentru fiecare loc vacant ur­mând ca ministrul justiţiei să alea­gă dintre aceştia pe titulari. In şedinţa de azi consiliul supe­rior va decide asupra complectării locurilor vacante la tribunale şi ju­decătorii. Radio Miercuri 31 Ianuarie 1934 1875 m, IZAB10-ROMANIA 20 kw. 160 kHz. 13.00. Bursa, cota apelor Dunării. Co­n­cert de prânz (plăci): Uvertură la «Ura­gonii din ViVars» de Maillart, executa­tă de Ordh­. Operei de Stat din Berlin, dirijată de Prof. Alex. von Zemlinsky (Polydor). Potpuriu din «Văduva vese­lă» de Lehar, executat de Orch. Homo­­cord (H); Nocturnă în mi bemol de Cho­pin şi Mazurka de Popper, executate la violoncel de Anton Sola (C); Din o­­perit in operă, fantezie de Schetak, e­­xecutată de Orch. simfonică din Berlin dirijată de Dr. Weissmann (O); Ziare de dimineaţă, vals de Joh. Strauss şi •Dynamiden-vals de Jos. Strauss, execu­tate de Orchestra Dajos Bela (6). 14.00: Radio-Jurnal. 14.15: Muzică uşoară (plăci). 18.00: Orchestra Radio: Mozart: Tz­­vertură la opera «Adomeneu»; Masse­net: Baletul de la opera «Le Cid»; Joh. Strauss: Dunărea albastră-vals; D’Am­­brosio: In glumă-sch­erino; Ambr. Tho­mas: Fantezie din opera «Mignon». 19.00: Radio-Jurnal, 19.15: Orchestra Radio: Glinka: Kama­­rinskaya-fantezie rusească; Lehar; Pot­puriu din opereta «Ciocârlia» Dvorak; Dans­slav No. 11; Cesar Cui; Marş so­lemn. UNIVERSITATEA RADIO Drept 20.00: Prof. Istrate Micescu: Anul ju­ridic 1933. 20.20: Muzică instrumentală (plăci): Gigue în d'o major de Scarlatti şi Ron­do alia Turca de Mozart, executate la piano do Marchex (C); Country-Dance de Beethoven-Elman şi Dans No. 7 de Brahm­s-Joach­im, executate la violină de Mischa Elman. (H. M. V.)Minstrels și La puerta d’el vino de Debussy, exe­cutate la piano de Gil Marchex (C); 2 Capricii de Paganini-Kreisler, executate la violină de Jascha Heifetz (H. M. V.) 20.45: B. Hillard: Cronica externă. 21.00: Ouaret Metzner (B. Metzner­­violina I. A. Barbu-violină II, A. Sta­­vrache-violă şi S. Seidman-violoncel); Darius Milhaud: Quartet No. 1 (4 părţi, l­a audiţie. VIAŢA CULTURALA STRĂINĂ 21.80; I. Cantacuzino: Jacob Wasser­mann. 22.15; Th­. Rogalsky şi O. Sivestri (la două piane): C. Silvestri: Transcripţii Pentru două piane: a) Brahms: Sonata in do minor; b) Strawinsky: 2 mişcări I din «Petruşca».­­ 22.45: Radio-Jurnal, 23.00: Transmisiune de muzică d­e la restaurantul Cina. i mari festivaluri corale in Cehos­lovacia Intre 21 Aprilie şi 1 Mai 1934 vor avea loc la Praga mari festivaluri corale organizata de Uniunea cen­trală a organizaţiilor corale din Ce­hoslovacia, care îşi serbează a 65-a aniversara. Uniunea cuprinde 260 societăţi de cântări cu 11.000 membri. Manifesta­ţia aceasta va fi a III-a de la înfi­inţarea Uniunii şi va avea loc în Palatul Industrial din Expoziţie. Cu acelaş prilej vor fi comemo­raţi marii compozitori Cehoslovaci, Bedrich Smetana şi A. Dvorak de la moartea cărora se împlinesc în cursul lunei Mai, respectiv 50 şi 30 ani. De data aceasta vor participa la festivaluri 6000 cântăreţi maturi de nmb-2­­oxe şi 5000 de tineri. Lichidarea partidului ţârănist-radical din Bucovina Demisia d-lui prof. univ. dr. N. D. Costeanu CERNĂUŢI, 30. — Partidul ţărâ­­nist-radical din Bucovina s’a remar­cat la alegerile parlamentare prin­­tr’un bluff — pentrucă deşi a obţinut două mandata, acestea s’au datorit abilităţii d-lui prof. univ. dr. N. D­­Costeanu, care a încheiat un cartel electoral cu partidul ucrainean smul­­gându-l astfel de la tratativele ce du­cea atât cu liberalii cât şi cu na­­ţional-ţărăniştii. Dar tocmai acest succes neaşteptat a fost şi lovitura de moarte dată existenţei partidului ţărănist­ radical din Bucovina­ La încheierea cartelului, d. prof. Costeanu temându-se că s’ar putea întâmpla, ca d. lunian să cadă la Gorj şi în alte părţi, a consimţit să-l pună cap de listă la Cernăuţi, ca măsură de precauţie pentru a salva pe şeful partidului. Al doilea după d lunian a pus pe d. Zalozieckh şeful partidului ucrainean, pe care l-au pus însă şi cap de listă la Storojineţ, obligăndu-l prin cartel ca în caz de reuşită la Storojineţ să cedeze locul al doilea la Cernăuţi d-hii prof. Cos­teanu . D. lunian a reuşit la Cernăuţi. Cum însă a eşit şi la Gorj, — destul de slab, dar a ieşit! — şi cum d. Zalozi­­ecki a reuşit şi d-sa la Storojineţ, lo­cul al doilea pe listă la Cernăuţi a­­parţine d-lui prof. Costeanu. D. Iunian a declarat însă că va opta pentru Cernăuţi, sacrificând astfel pe d. Costeanu, pentru a face loc la Gorj d-lui locot.-col. în rez. Petrescu, al doi­lea pe listă la Gorj, şi a înlesni ast­fel intrarea acestuia în Parlament. D. prof. Consteanu a arătat că este drept şi în interesul partidului ca lo­cal de deputat la Cernăuţi să revie d-sale, care reprezintă o provincie de cinci judeţe, pe când d. loc.-col. Pe­­trescu nu reprezintă nici măcar jude­ţul Gorj. In afară de aceasta, d. prof. Costeanu a făcut cam­pania electorală la Cernă­uţi îndurând asprimea ier­­nei, toate piedicele guver­nului şi suportând mari jertfe materiale, pe când d. lunian nici tot a trecu­t măcar prin Cernăuţi în tot timpul campaniei electo­rale. Mai mulţi d. lunian nu a despăgubit pe d. Costeanu de cheltuielile făcute. Pentru a da satisfacţie d-lui prof. Costeanu, d. lunian avea încă o po­sibilitate: d-sa a fost de curând pro­clamat senator de drept. Optând pen­tru Senat, locul de la Cameră ar fi luat de d. Costeanu. D lunian nu a consimţit nici la aceasta. D. prof. Costeanu a fost astfel cu totul sacrificat. Faţă de această greşală a d-lui lunian, d. prof. Cos­teanu şi-a dat demisia din partida­ ţărănist-radical şi odată cu d-sa au plecat toa­te organizaţiile, pe care re­uşise a le întemeia în timp de un an. D. prof. Costeanu a convocat la clubul partidului comitetul de con­ducere şi alţi membri aflători la Cer­năuţi, cărora le-a mulţumit pentru concursul ca i l-a® dat şi încrederea ce i-au arătat în timp de un an, cât a fost preşedintele partidului ţără­­nist­ radical în Bucovina şi a rugat să aştepte în linişte mersul eveni­mentelor. D. prof. Costeanu a scos apoi în evidenţă importanţa pe care celelal­­te partide politice au dat-o şi o dau reprezentantului Bucovinei. In urmă, d. prof. Costeanu a citit declaraţiile ce i s-au trimis de şefii de sectoare, care se solidarizează cu d-sa împreună cu organizaţiile lor. Toţi cei prezenţi au ovaţionat pe d. prof. N. D. Costeanu, ară­tând că gestul făcut de d-sa de­misionând d­in partidul ţărănist­­radical arată pe omul de carac­ter, care ştie să-şi păstreze dem­nitatea şi să susţie interesele provinciei ce reprezintă. S-au de­clarat cu toţii alături de d. prof. Costeanu urmându-l ori­unde în mod necondiţionat. Partidul ţărănist-radical este astfel astăzi inexistent în Cernăuţi, iar d. Iunian ca deputat de Cernăuţi va deţine un mandat în nu­mele unui partid care nu mai există. * SPECTACOLE TEATRE OPERA: Reluche. NAŢIONAL: Dinu Păturică. VENTURA: Spioana. REGINA MARIA: Doar un sărut. ALHAMBRA: Alhambra guvernează. IANCOVESCU: Bani peşin. CINEMATOGRAFE TRIANON: Victor şi Victoria cu Re­nate Muller şi Herman Thimig. ROXY: Ţareviciul cu Martha Eggerth, Georg Alexander şi 2 jurnale. RIO: Fiica nababului cu Gustav Frö­lich. Trupa de reviste Tănase. CAPITOL: Ţareviciul cu Martha Eg­gerth, Georg Alexander şi 2 jurnale. REGAL: Vraja milioanelor, jurnal Fox şi o complectare. SELECT: Serenada torţelor cu Clau­dette Colbert, jurnal şi complectate. VOX: Iachtul plăcerilor cu Ray Fran­cis. Compania Toneanu. CORSO: Lupe Velez în Sânge Mexi­can cu Frank Morgan. ED. PALACE: Fetiţa inimei mele cu Marion Davies. FORUM: Ultima noapte cu Joan Craw­ford şi Theodore et Co. cu Albert Prejean şi Raimu. OMNIA: Voluptate cu Marlene Die­trich şi «Fatalitate» cu Frederich March. MARNA: Maria Jeritza în Marea Du­cesă Alexandra, jurnal şi complec­tare. AMERICAN: Irene Dane în secretul d-nei Blanche jurnal şi complectare. MILANO: Buzele mele mint cu Lillian Harvey şi Un fiu improvizat. MARCONI: Hotel Atlantic cu Anny Ondra, jurnal, comedie şi artişti. MODEL: Bătălia de la Tannenberg cu Hans Stu­we şi Muzicant de foame, cu Szőke Szakai. EPISCOPIE A.R.P.A.: Regele şmeche­rilor şi Refugiul. UDO: Floarea din Lugano şi Gene­ralul Yen cu Magda Schneider. FRANKLIN A.R.P.A.: Intre soţie fi­amantă şi Milionul. RAHOVA: Femeia în flăcări cu Bri­gitte Helm şi Buze de fecioară cu Dolly Haas. LIA: King Kong şi Stan şi Bran şi fu­neraliile lui I. G. Duca. TERRA: Zeul alb şi Un drac de fată.­ ­CO­ Cărţi­ noui (Continuare din pag. I-a­­ tuaţii desăvârşit înfăţişate, peisagii cu colorit variat descrise doar în câteva fraze aşa fel, că cetitorul le trăeşte el însuşi, — lucrarea d-lui Sevastos mai dovedeşte în plus un spirit critic şi de observaţie pe care foarte rar îl întâlneşti la scriitorii de azi. Pe alocarea, «Aventurile din Strada Grădinilor» cuprind note în­­duioşetoare nu atât prin felul in care sunt expuse de autor, cât prin însăşi dramatismul lor. «Maricica» copila de liceu înamo­rată nebun de Mircea Ioanid şi abandonată în urmă de acesta, cu­prinde romanul adevărat al atâtor copile nefericite cari intră în viaţă lovite mai întâi de o deziluzie. De asemenea, moartea Madeleinei, so­ţia lui Silvestru, care-şi lasă o co­pilă orfană sortită mai târziu să primească instrucţia de la o mamă vitregă fără nici-o dragoste filială pentru ea, are accente de o duioşie puţin obişnuită. Tot astfel, lăuta­rul Bodring­ă, om aşezat şi munci­tor, care o viaţă întreagă a înve­selit cu scripca lui pe atâţia cheflii, moare pe drumuri, aruncat de fa­milie când n’a mai putut să-şi e­­xercite meseria. Vezi în Bodringă pe Ciolae, Buică şi atâţi alţii pe* cari-i cunoaştem şi a căror viaţă s’a sfârşit tot aşa de tragic ca a săr­manului lăutar ieşean din strada Grădinilor. * Dar romanul nu se remarcă nu­mai prin alegerea subiectelor şi prin felul în care acestea sunt tra­tate. «Aventurile din strada Grădini­lor» excelează printro limbă curat moldovenească caracteristică auto­rului în care nu vei găsi nici mun­ca aprigă a stilului, nici truda cu­vintelor alese dibuite prin dicţio­nare. D. Sevastos scrie simplu, scurt, conchis şi corect şi tocmai această lipsă de beţie de cuvinte — familiară atâtor scriitori actuali — face din romanul d-lui Sevastos o lucrare de mare merit. Ca încheiere o apreciere în plus: d. Sevastos este un depozitar de subiecte —, dacă lam putea numi astfel. Fiecare din schițele d-sale, desvoltate pe larg și complectate cu fapte și evenimente imaginare, pot deveni admirabile romane. Lu. «DREPTATEA]. Reorganizarea partidului naţional-ţărânesc din Chişinău Declaraţiile d-lui Pan Halippa în şedinţa comite­tului organizaţiei locale CHIŞINĂU, 30.­­ La Clubul Na­­ţional-Ţărănesc din localitate a a­­vut loc dri seară şedinţa comitetu­lui organizaţiei municipiului Chi­şinău. Şedinţa a fost prezidată de dl. Pan Halippa. Au luat parte toţi fruntaşii partidului. înainte de a se intra în ordinea de zi, dl. Pan Halippa a făcut o serie de importante declaraţiuni politice. In, rezumat, d-sa după ce face o expunere asupra împrejurărilor în care au decurs alegerile trecute, când s’au putut observa defectele organizaţiei, arată ce trebuie făcut pentru reorganizarea partidului. La organizarea partidului nostru nu ne îndeamnă ambiţii deşarte, ci sentimente de dragoste pentru ţa­ră, care nu poate fi lăsată pradă unor experienţe ce se anunţă. In continuare d-sa arată șubreze­nia guvernului care nu este în stare să facă fată împrejurărilor grele. „Destinderea“ nu se poate face cu actualul guvern .Vorbind de destinderea pe care urmărește s’o realizeze, d-sa spune printre altele: «Destinderea conce­pută de dl. prim ministru Gh. Tătă­­răscu, e o imposibilitate. Ideia de destindere în raporturile cu guver­nul am fi primit-o bucuroși, dacă la mijloc nu ar fi fost acea stare de indignare care domneşte în ţară pentru felul în care s’au făcut ale­gerile. «Partidul nostru nu poate să ai­bă raporturi cu guvernul liberal şi partidul său, care în campania electorală sau făcut vinovaţi de cele mai ordinare crime, abuzuri şi ilegalităţi». La sfârşit, d-sa termină arătând că dacă s’ar realiza destinderea ea nu ar fi numai o imoralitate dar ar constitui şi un act apolitic. Massele schingiuite şi batjocori­te în aceste alegeri, nu trebuie să fie lăsate pradă unei desnădejdii, care ar fi legitimă în cazul când conducerea noastră de partid ar cădea la o tranzacţie cu bandiţii urnelor, în schimbul câtorva inva­lidări şi mandate făgăduite în ale­gerile parţiale.­­Vorbind mai departe de dictatu­ră anunţată de unii demagogi po­litici, spune că partidul Naţional- Ţărănesc este o frână contra aces­tui regim. Acţiunea noastră ar trebui să se îndrepte deopotrivă în ambele di­­­recţii, adică pe deoparte să între­­ţie o vie luminare şi lămurire a masselor populare, iar de alta să întărească organizaţiile partidului. D-sa mai arată necesitatea res­tabilirii disciplinei în partid, D. Firică —* luând cuvântul a­­preciază raportul d­-lui Negrescu și propune s& ae pc*m­a»că, imediat la o acțiune pozitivă, vorbesc apoi d-mii Dumbravă, E. Colomei etc. D. Ștefan Holban fost deputat e de acord cu propunerea d-lui Ne­­grescu. D-sa insistă asupra purifi­seara trupa Jean Thomas. MACEDONIA: Regele Opiumului şi I carii cadrelor partidului. Declinul unei femei cinstite, trupa I D-nii: Prof. Alex. Boldur şi Şte Lubian Popescu. Ian Cibanu arată că programul partidului nostru trebuie bine stu­diat pentru că organizarea care porneşte astăzi să aibe roadele fe­ricite. In acelaşi sens mai vobesc d-nii avocat T. Luncescu Creţu, Cărăuşi etc. D. Pan Halippa după ce face u­­nele observaţiuni în jurul discu­ţiilor cu privire la raportul de re­organizare în muncipiul Chişinău, arată că toţi membrii devotaţi par­tidului vor fi puşi la locurile cores­punzătoare. Raportul d-lui Negres­­cu este adoptat în picioare de co­­mitet. RAPORTUL D-LUI PROF. GRESCU Intrându-se în ordinea de zi, d-l prof. I. Negrescu, secretarul gene­ral al partidului din Basarabia, îşi desvoltă raportul asupra situaţiei organizaţiei partidului naţional-ţă­­rănesc din Municipiul Chişinău. După ce fac o succintă expunere a ultimelor evenimente politice, in­sistând asupra lipsei de tact şi pri­cepere a guvernului liberal, datori­tă căruia am înregistrat evenimen­te atât de regretabile, în decursul ultimilor trei luni de când au venit liberalii la putere, d. Negrescu des­crie abuzurile săvârşite de guver­nanţii liberali în timpul alegerilor. N’au lipsit asasinate, arestări, schingiuri, spune d-sa numai că pentru liberalii să-şi poată căpăta o majoritate în parlamentul ţarei. Cu toate acestea guvernul de azi este şubred şi situaţia generală a ţării extrem de gravă. In concluzie d-sa arată că singu­ra forţă bine organizată cu rădăcini în toate straturile sociale este par­tidul Naţional-Ţărănesc al cărui program cuprinde soluţiuni inte­grale şi eficace pentru salvarea ţărei. , , , , Trecând apoi la chestiunea orga­nizaţiei din Municipiul Chişinău a partidului naţionl-ţărănesc face o critică obiectivă a situaţiei, compa­rând rezultatele diferitelor alegeri de la 1928 încoace. D-sa arată că par­tidul naţional-ţărănesc, se poate sprijini pe două forţe puternice: pe de o parte curentul puternic din masele ţărăneşti, întărit prin noul program, prin ideologia partidului, pe de alta, organizaţia de partid sprijinită de oameni hotărâţi şi­­vrednici, NE­ mssmm Organizarea Cooperaţiei —,——oo—--— Conferinţa d-lui prof. Gr. Mladenatz la „Aso­ciaţia Economiştilor“ Aseară, la Asociaţia Economişti­lor, a continuat, sub preşedinţia d-lui prof. dr. C. Bungetianu, ex­punerea problemelor principale ale cooperaţiei româneşti. A vorbit d.­­ prof. Gr- Mladenatz despre «Evolu­ţia organizării acţiunii cooperaţiei în ţara noastră». Conferenţiarul arată însemnăta­tea problemei organizării căci o u­­nitate cooperativă nu poate fi consi­derată ca o instituţie lucrând izo­lat, ci numai ca o celulă a unui or­ganism mai larg, cuprinzând între­gul domeniu al Economiei Naţio­nale. începând dela 1903, când a intrat în vigoare prima lege, care supu­nea mişcarea unui control de Stat şi terminând cu legea Răducanu ac­tualmente în vigoare, evoluţia legis­laţiei s’a făcut pe două mari linii de direcţiune: 1) asigurarea unei auto­nomii cât mai complecte a mişcării faţă de Statul politic şi 2) organiza­rea instituţiilor regionale şi centra­le ale mişcării pe funcţiuni, insti­tuţii de îndrumare şi control, de fi­nanţare, cu atribuţii comerciale. Conferinţiarul supune unei anali­­ze raporturile dintre Stat şi coope-t­­­raţie, în­ lumina, nouilor sarcini cu caracter economic ce îşi asumă din ce în ce mai mult Statul actual, pentru a ajunge la concluziunea că la noi acţiunea de emancipare a coo­peraţiei de sub tutela Statului tre­­bue să continue. ». In şedinţa următoare, Luni 5 Fe­bruarie, urmează discuţiuni în ju­rul comunicărilor, d-lor profesori I. N. Finţescu şi Gr. Mladenatz. ----exp— Conferinţele „Universităţii Libere“ la Dalles «Universitatea liberă» a organizat un ciclu de conferinţe pentru primă­vara aceasta, iată programul acestor conferinţe: FILOSOFII SCEPTICI. — Confe­rinţele se ţin la: 12 Februarie — Sofiştii greci, d. prof. Vlădulescu- Motru; 19 Februarie — Montaigne — d-na Alice VoinescU; 26 Februarie. — Hume — d. prof. Mircea Djuvara; 5 Martie — E Renan — d. prof. Halea; 12 Martie — Poincare —­ d. prof. Iu­­nicescu; 19 Martie — Mach — d­­prof. loan Petrovici. EVOLUŢIA PĂMÂNTULUI.­­ Conferinţele se ţin la: 14 Februarie Structura şi evoluţia Universului *— d. prof. .Vâlcoviei; 21 Februarie — Formarea scoarţei pământului — d. prof. Macovei; 28 Februarie —* Apariţia vieţii pe pământ — d. prof. Boivin; 7 Martie — Evoluţia vieţii — d. prof. Bujor; 14 Martie —* Teoriile explicative ale transformistmului — d. dr. Solacolu; 21 Martie — Viaţa pe pământ şi energiile cosmice — d. dr. Rainer. Abonamentele şi biletele se gă­sesc la Fundaţia I. L Dalles. Expoziții Expoziția de pictură a d-nei Ma­ria Ionnescu-Bacaloglu din sala :«U­­niversuri se închide Miercuri 31 Ia­nuarie. " ŞTIRI ARTISTICE Marea noastră pianistă Aurelia Cionea va da un recital de pian (Sa­la Dalles) în ziua de 31 ianuarie 1934 ora 9 seara cu un program ales şi bogat de muzică clasică din secolul XVI-XVI, în prima audiţie a maeştrilor italieni, spanioli şi fran­cezi. Recitalul este dat în folosul spori­rii fondului de construcţie a clădi­­rei Academiei Regale de Muzică din Bucureşti şi este precedat de confe­rinţa explicativă a d-lui prof. G. Breazul. Biletele la agenţiile Ipcar Calea Victoriei 46 şi Doina, Calea Victoriei 40, ------=*==-----­Cârți-reviste A apărut «PROSPERITATEA AGRICULTURII», anul V Nr. 48 Ianuarie 1934, organ de propagan­dă Agricolă şi Culturală, al Aso­ciaţiei Absolvenţilor Şcoalelor de Agricultură, Horticultură şi Viti­cultură de Gr. I din România, cu articole folositoare semnate de d-nii : I.­­ O. Diaconescu, I. Teodoreanu, L Râmnic, Ing. Const. Ciulei, Ing.D. G. Constantinescu, Ing. Alex. P. Ionescu,­­V. Lovinescu-Rădășeni, P. Popescu, Vintilă Petrescu-Vrancea, Alex. Chivu, Alex. Năstase, etc. Abonamente! Pentru săteni 80 lei anual, pentru membrii 120 lei anual, pentru instituţii 300-500 lei anual. REDACŢIA* 1 SI ADMINISTRA­ŢIA: Str. Academiei Nr. 2 et. HI, Bucureşti L " * . I­riS Azi a apărut «Geografie sentimen­tală», note de călătorie ale confrate­lui nostru d. Ion Totu. A­cest volum are 240 pagină şi 28 planşe în culori (picturi). Volumul se găseşte de vânzare la toate librăriile. Preţul lei 600 ! .9 Informaţiuni D, avocat Mihail Ghelmegeanu, şi-a reluat ocupaţiunile. Consult 9ruir. Piaţa Cantacuzino 4. Tele­fon 244.88. , In vederea adunării fondurilor ţie cdsare ajutorării domeurilor, mini­sterul muncii a dat o circulară că­tre patronii marilor stabilimente in­dustriale prin care îi invită să a­­chite cota de 0.50 la sută cu care au convenit să contribue la fondul de şomaj. Alţi 0.50 la sută se vor­ reti­ne din salariile lucrătorilor. Plata se va face de către patroni, cari vor reţine salariaţilor partea ce le revine iar încasarea se va face de către organele de percepere ale Casei Centrale a asigurărilor so­ciale. Ministerul instrucţiunii a acordat episcopului Visarion al, Hotinului un concediu de o lună, începând de la 15 Februarie, pentru căutarea sănătăţii în străinătate. In lipsa înaltului prelat, afaceri­le gospodăriei episcopiei Huşilor, vor fi girate de consiliul eparhial. Cu prilejul unei vizite pastorale făcută la Cetatea Albă de către mi­tropolitul Gurie al Basarabiei au avut loc mari manifestaţii a arhie­­i­reului Dionisie Erhan, a cărui atan­gere a fost invalidată de Sf. Sinod. In acest sens s’-au expediat tele­grame d-lui ministru al instrucţi­unii. Eri au continuat cercetările în le­gătură cu fraudele dela ministerul instrucţiunii. D. procuror Procop Dumitrescu şi judele instructor Oprescu a luat un nou interogatoriu funcţion­ari­lor bănuiţi. Tot eri s a prezintat la minister­ul d. Stahl, expert grafolog, care a de- 0 lămurire In chestiunea incidentalafi de la Păltiniş Scrisoarea d-lui dr. Coriolan Ştefan D. dr. Coriolan Ştefan, fost pre­fect al judeţului Sibiu, ne trimite o scrisoare lămuritoare asupra unui incident petrecut la Păltiniş, relatat în mod fals şi tendenţios într’o co­respondenţă apărută în ziarul «Uni­versul». Dăm mai jos scrisoarea prietenu­lui nostru. Odată cu d-sa, întrebăm şi noi ministerul de interne care este explicaţiunea faptului că deşi expulzat, pentru binecuvântate mo­tive, supusul austriac Fritz Gurtner se găseşte totuşi în ţara româneas­că, în rolul nefast de spoliator, al muncitorilor români? Iată scrisoarea d-lui dr. Coriolan Stefan. In numărul 1 din 1 Ianuarie 1934, al ziarului «Universul» din Bucureşti, a apărut un articol având ca titlu: «A­­gresiunea sălbatică din Păltiniş. Agre­sorul e fostul prefect de Sibiu, dr. Co­riolan Ştefan». In acest articol, cu o vădită inten­­ţiune de mistificare din partea cores­pondentului sibian al ziarului, se afir­mă că subsemnatul aşi fi atacat şi lo­vit cu «ciomagul», aşa din senin, pe un anumit Fritz Gurtner, supus austriac (nu Gü­ntner) ba, ce e mai mult, că aşi fi muşcat degetul soţiei acestui individ, fiind­ un om răzbunător, vio­lent şi sălbatic, etc. Deoarece mă aflu şi în prezent la staţiunea climaterică Păltiniş, am luat cunoştinţă de conţinutul acestui arti­col cu oarecare întârziere. Faţă de această ştire cu totul ca­lomnioasă, menită să inducă în eroare opinia publică, subsemnatul dr. Co­riolan Ştefan, fost prefect al judeţu­lui Sibiu, pentru stabilirea adevăru­lui, îmi permit a da următoarea lămu­riri: Mai mulţi lucrători ai fabricei de piele Hienz, din Sibiu, au înaintat la prefectura judeţului Sibiu, în vara a­­nului trecut o reclamaţiune, în care au cerut să iau măsuri contra supu­sului austriac Fritz Gurtner, pentru­că numitul, prin ameninţări, a şters de la fabrica de piele Hienz suma de 1.200.000 lei (un milion două sute de mii lei) din care cauză fabrica a în­cetat lucrul, în urma cărui fapt, vre-o 40—60 lucrători, cetăţeni români, cu familiile lor, au devenit şomeuri. După primirea sumei de mai sus şi după ce a dat o declaraţie că nu va mai pretinde nimic de la firma Hienz, acest Gartner a cerut din nou sume enorme de la firmă, intentând prin a­­vocatul lui, dr. Eugen Piso și dr. IA. Bărbat, mai multe procese, după ce primul lui avocat a refuzat să-l re­prezinte mai departe, motivând că i s’a achitat odată suma. In­ mod analog a încercat Fritz Gurtner împreună cu fratele lui, dr. Hans Gurtner, director la Banca Chri­­ssoveloni, Bucureşti, să scoată de la firma Westen din Mediaş suma de circa 1.700.000 lei (un milion şapte sute mii lei). In calitatea mea de prefect al jude­ţului Sibiu, în vara anului 1933, am cerut expulzarea acestui străin inde­zirabil, care de altfel a fost şi este fără ocupaţie şi care trăeşte în Si­biu în cea mai luxoasă vilă, din banii storşi de la cetăţenii români în modul sus arătat, sfidând opinia publică şi bătându-şi joc de familiile atâtor lu­crători, deveniţi din cauza lui şomeuri în ţara lor proprie. Expulzarea a fost­­ordonată de ministerul de interne, şi a fost executată, iar Fritz Gurtner dat peste graniţă. Cu schimbarea gu­vernului Insă, i-a reuşit lui Gurtner, la începutul lunei Decembrie 1933, să intre din nou în ţară. In ziua de 27 Decembrie 1933, subsemnatul am ple­cat la staţiunea climaterică Păltiniş, unde am primit locuinţă în Sanatoriul Militar, ca să mă recreez vre-o câteva zile. N’am ştiut că acolo voiu găsi pe Gurtner Fritz, — deci departe de mi­ne orice intenţie de agresivitate. In 28 Decembrie 1933, la ora 12,45 dându-se semnalul pentru masă, am ieşit din camera mea pentru a trece în pavilionul unde se serveşte masa. Am ţinut în mâna mea stângă nişte ziare şi o scrisoare, pe care voiam să le expediez la Sibiu. Relev acest fapt, pentru a arăta că nu am avut şi nu am putut avea nici o intenţie de răzbu­nare şi agresivitate fiindcă dacă vreau să atac pe cineva, nu o fac cu o scri­soare în mână. In mâna dreaptă am avut, ca tot­deauna la munte, bastonul meu de tu­rist. Nu am putut şti, că afară mă voiu întâlni cu Gurtner, deci încă o dova­dă că nu am avut intenţiunea de bă­taie. Ce se întâmplă însă? Ieşind afară din sanatoriu, am observat pe Gurtner şi soţia lui, care îşi aşezau skiurile la peretele edificiului Voind să trec pe lângă ei, Gurtner m’a apostrofat în prezenţa soţiei sale cu următoarele cu­vinte : «Uite, acesta e porcul de câine, care m’a expulzat». Ia nemţeşte: «Schau, dies ist der Schweinehund, der mich ausgewiesen hat», şi sa întors în mod ameninţător către mine. La a­­ceastă ofensă nemaipomenita adusă mie, ca fost prefect în ţara mea, ba la mine acasă, unde am fost 4 ani prefect, de un supus străin, fără ocu­­paţiune, am răspuns aşa cum ar fi răspuns oricare român cu simţul dem­nităţii, dând acestui obraznic o lecţie cuvenită, potrivit felului ofensei şi si­tuaţiei sociale a ofensatorului. Voind după acest incident să plec la masă, m-am aplecat la pământ, ca să-mi ridic ziarele şi scrisoarea, care în cursul celor întâmplate mi-au că­zut din mâna stângă. In acest mo­ment, Gurtner socotind binevenită o­­cazia de a se răzbuna, m-a atacat din nou pe la spate, în mod mişelesc. Şi acest atac l-am respins. Constat în mod expres, că eu nu am lovit pe soţia lui Gurtner, nu am muş­cat-o de deget, neavând nici o poftă la aşa ceva. Toate cele relatate în această pri­vinţă de corespondentul «Universului» sunt pure neadevăruri. Mai observ, că este foarte trist şi o ruşine pentru si­tuaţia de azi în ţara noastră, că un străin fără ocupaţie a putut insulta şi ataca în felul acesta nemaipomenit, pe fostul prefect, care a stat 4 ani de zile în fruntea judeţului. Explicaţia o am numai prin împrejurarea, că Gurtner a crezut că-şi poate permite un astfel de procedeu în ţara noastră, sprijinit pe prietenia sa cu deputatul avocat dr. Eugen Piso, cu asociatul a­­cestuia, dr. A. Bărbat şi cu actualul prefect de Sibiu, dr. Nic. Regman (ul­timul corespondent al ziarului «Uni­versul» şi cu actualul senator, Anas­tasie Boiu. Cu toate că Gurtner a cău­tat sprijinul la înalte autorităţi, totuşi sper că de data aceasta nu-i va reuşi să rămână mai departe în ţară, pen­tru a-şi continua ocupaţia dubioasă. Din toate cele de mai sus petrecute se poate vedea cine a fost agresorul şi că subsemnatul am procedat numai la legitimă apărare morală şi fizică. Sunt profund consternat de cele pe­trecute ! Adică acolo am ajuns, ca un supus străin de provenienţă şi origine foarte dubioasă, unul care trăeşte de pe spa­tele cetăţenilor noştri, să-şi p­oată per­mite să insulte pe fostul prefect de ju­deţ. Dar mai consternat sunt de faptul că corespondentul ziarului Universul, actualul prefect Nic. Regman, din mo­tive de mici animozităţi politice, a fost lipsit de cel mai elementar bun simţ, afirmând neadevăruri şi luând apăra­rea acestui agresor, care imediat UE trebui dat peste graniţă, dacă mai­­e­­xistă simţ de demnitate în ţara noa­stră. Aici nu mai este vorba de fostul prefect naţional-ţărănist, dar de ambi­ţia actualului prefect liberal, Nicolae Regman, care prin ştirea publicată în «Universul», ar vrea cumva să loveas­că în fostul prefect naţional-ţărănist^ — şi aici este vorba de întrebarea* dacă un fost demnitar al statului ro­mân poate fi insultat la noi acasă, cut cuvinte cu cele de mai sus, de un străin trecut odată ca indezirabil pes­te graniţă, a venit aici să se îmbogă­ţească pe pielea noastră. Ce s’ar în­tâmpla, dacă un român şi-ar permite un astfel de procedeu în o ţară străi­nă ? Ca fost prefect, că fost căpitan ac­tiv în armata română, nu voiu dezar­ma, până nu voiu primi prin autori­tăţile Statului Român complectă satis­facţie, în aşa fel ca indezirabilului Gurtner să i se dea sancţiunile cele­ mai severe. Dr. CORIOLAN ŞTEFAN fost prefect al judeţului Sibiu

Next