Dreptatea, februarie 1934 (Anul 8, nr. 1911-1934)
1934-02-01 / nr. 1911
Lucrările consiliului superior al magistraturii .•''MMM* * La ministerul de justiţie s’a întrunit ori consiliul superior al magistratură sub preşidenţia d-lui .Victor Antonescu, ministrul justiţiei. Consiliul superior a, luat în discuţie chestiunea ocupării locurilor vacante de prim-preşedinte la Curtea de apel din Oradea Mare, de preşedinte la Curtea de apel din Constanţa şi de consilier la Curtea de apel din Cernăuţi şi din Craiova. S au recomandat câte trei candidaţi pentru fiecare loc vacant urmând ca ministrul justiţiei să aleagă dintre aceştia pe titulari. In şedinţa de azi consiliul superior va decide asupra complectării locurilor vacante la tribunale şi judecătorii. Radio Miercuri 31 Ianuarie 1934 1875 m, IZAB10-ROMANIA 20 kw. 160 kHz. 13.00. Bursa, cota apelor Dunării. Concert de prânz (plăci): Uvertură la «Uragonii din ViVars» de Maillart, executată de Ordh. Operei de Stat din Berlin, dirijată de Prof. Alex. von Zemlinsky (Polydor). Potpuriu din «Văduva veselă» de Lehar, executat de Orch. Homocord (H); Nocturnă în mi bemol de Chopin şi Mazurka de Popper, executate la violoncel de Anton Sola (C); Din operit in operă, fantezie de Schetak, executată de Orch. simfonică din Berlin dirijată de Dr. Weissmann (O); Ziare de dimineaţă, vals de Joh. Strauss şi •Dynamiden-vals de Jos. Strauss, executate de Orchestra Dajos Bela (6). 14.00: Radio-Jurnal. 14.15: Muzică uşoară (plăci). 18.00: Orchestra Radio: Mozart: Tzvertură la opera «Adomeneu»; Massenet: Baletul de la opera «Le Cid»; Joh. Strauss: Dunărea albastră-vals; D’Ambrosio: In glumă-scherino; Ambr. Thomas: Fantezie din opera «Mignon». 19.00: Radio-Jurnal, 19.15: Orchestra Radio: Glinka: Kamarinskaya-fantezie rusească; Lehar; Potpuriu din opereta «Ciocârlia» Dvorak; Dansslav No. 11; Cesar Cui; Marş solemn. UNIVERSITATEA RADIO Drept 20.00: Prof. Istrate Micescu: Anul juridic 1933. 20.20: Muzică instrumentală (plăci): Gigue în d'o major de Scarlatti şi Rondo alia Turca de Mozart, executate la piano do Marchex (C); Country-Dance de Beethoven-Elman şi Dans No. 7 de Brahms-Joachim, executate la violină de Mischa Elman. (H. M. V.)Minstrels și La puerta d’el vino de Debussy, executate la piano de Gil Marchex (C); 2 Capricii de Paganini-Kreisler, executate la violină de Jascha Heifetz (H. M. V.) 20.45: B. Hillard: Cronica externă. 21.00: Ouaret Metzner (B. Metznerviolina I. A. Barbu-violină II, A. Stavrache-violă şi S. Seidman-violoncel); Darius Milhaud: Quartet No. 1 (4 părţi, la audiţie. VIAŢA CULTURALA STRĂINĂ 21.80; I. Cantacuzino: Jacob Wassermann. 22.15; Th. Rogalsky şi O. Sivestri (la două piane): C. Silvestri: Transcripţii Pentru două piane: a) Brahms: Sonata in do minor; b) Strawinsky: 2 mişcări I din «Petruşca». 22.45: Radio-Jurnal, 23.00: Transmisiune de muzică de la restaurantul Cina. i mari festivaluri corale in Cehoslovacia Intre 21 Aprilie şi 1 Mai 1934 vor avea loc la Praga mari festivaluri corale organizata de Uniunea centrală a organizaţiilor corale din Cehoslovacia, care îşi serbează a 65-a aniversara. Uniunea cuprinde 260 societăţi de cântări cu 11.000 membri. Manifestaţia aceasta va fi a III-a de la înfiinţarea Uniunii şi va avea loc în Palatul Industrial din Expoziţie. Cu acelaş prilej vor fi comemoraţi marii compozitori Cehoslovaci, Bedrich Smetana şi A. Dvorak de la moartea cărora se împlinesc în cursul lunei Mai, respectiv 50 şi 30 ani. De data aceasta vor participa la festivaluri 6000 cântăreţi maturi de nmb-2oxe şi 5000 de tineri. Lichidarea partidului ţârănist-radical din Bucovina Demisia d-lui prof. univ. dr. N. D. Costeanu CERNĂUŢI, 30. — Partidul ţărânist-radical din Bucovina s’a remarcat la alegerile parlamentare printr’un bluff — pentrucă deşi a obţinut două mandata, acestea s’au datorit abilităţii d-lui prof. univ. dr. N. DCosteanu, care a încheiat un cartel electoral cu partidul ucrainean smulgându-l astfel de la tratativele ce ducea atât cu liberalii cât şi cu naţional-ţărăniştii. Dar tocmai acest succes neaşteptat a fost şi lovitura de moarte dată existenţei partidului ţărănist radical din Bucovina La încheierea cartelului, d. prof. Costeanu temându-se că s’ar putea întâmpla, ca d. lunian să cadă la Gorj şi în alte părţi, a consimţit să-l pună cap de listă la Cernăuţi, ca măsură de precauţie pentru a salva pe şeful partidului. Al doilea după d lunian a pus pe d. Zalozieckh şeful partidului ucrainean, pe care l-au pus însă şi cap de listă la Storojineţ, obligăndu-l prin cartel ca în caz de reuşită la Storojineţ să cedeze locul al doilea la Cernăuţi d-hii prof. Costeanu . D. lunian a reuşit la Cernăuţi. Cum însă a eşit şi la Gorj, — destul de slab, dar a ieşit! — şi cum d. Zaloziecki a reuşit şi d-sa la Storojineţ, locul al doilea pe listă la Cernăuţi aparţine d-lui prof. Costeanu. D. Iunian a declarat însă că va opta pentru Cernăuţi, sacrificând astfel pe d. Costeanu, pentru a face loc la Gorj d-lui locot.-col. în rez. Petrescu, al doilea pe listă la Gorj, şi a înlesni astfel intrarea acestuia în Parlament. D. prof. Consteanu a arătat că este drept şi în interesul partidului ca local de deputat la Cernăuţi să revie d-sale, care reprezintă o provincie de cinci judeţe, pe când d. loc.-col. Petrescu nu reprezintă nici măcar judeţul Gorj. In afară de aceasta, d. prof. Costeanu a făcut campania electorală la Cernăuţi îndurând asprimea iernei, toate piedicele guvernului şi suportând mari jertfe materiale, pe când d. lunian nici tot a trecut măcar prin Cernăuţi în tot timpul campaniei electorale. Mai mulţi d. lunian nu a despăgubit pe d. Costeanu de cheltuielile făcute. Pentru a da satisfacţie d-lui prof. Costeanu, d. lunian avea încă o posibilitate: d-sa a fost de curând proclamat senator de drept. Optând pentru Senat, locul de la Cameră ar fi luat de d. Costeanu. D lunian nu a consimţit nici la aceasta. D. prof. Costeanu a fost astfel cu totul sacrificat. Faţă de această greşală a d-lui lunian, d. prof. Costeanu şi-a dat demisia din partida ţărănist-radical şi odată cu d-sa au plecat toate organizaţiile, pe care reuşise a le întemeia în timp de un an. D. prof. Costeanu a convocat la clubul partidului comitetul de conducere şi alţi membri aflători la Cernăuţi, cărora le-a mulţumit pentru concursul ca i l-a® dat şi încrederea ce i-au arătat în timp de un an, cât a fost preşedintele partidului ţărănist radical în Bucovina şi a rugat să aştepte în linişte mersul evenimentelor. D. prof. Costeanu a scos apoi în evidenţă importanţa pe care celelalte partide politice au dat-o şi o dau reprezentantului Bucovinei. In urmă, d. prof. Costeanu a citit declaraţiile ce i s-au trimis de şefii de sectoare, care se solidarizează cu d-sa împreună cu organizaţiile lor. Toţi cei prezenţi au ovaţionat pe d. prof. N. D. Costeanu, arătând că gestul făcut de d-sa demisionând din partidul ţărănistradical arată pe omul de caracter, care ştie să-şi păstreze demnitatea şi să susţie interesele provinciei ce reprezintă. S-au declarat cu toţii alături de d. prof. Costeanu urmându-l oriunde în mod necondiţionat. Partidul ţărănist-radical este astfel astăzi inexistent în Cernăuţi, iar d. Iunian ca deputat de Cernăuţi va deţine un mandat în numele unui partid care nu mai există. * SPECTACOLE TEATRE OPERA: Reluche. NAŢIONAL: Dinu Păturică. VENTURA: Spioana. REGINA MARIA: Doar un sărut. ALHAMBRA: Alhambra guvernează. IANCOVESCU: Bani peşin. CINEMATOGRAFE TRIANON: Victor şi Victoria cu Renate Muller şi Herman Thimig. ROXY: Ţareviciul cu Martha Eggerth, Georg Alexander şi 2 jurnale. RIO: Fiica nababului cu Gustav Frölich. Trupa de reviste Tănase. CAPITOL: Ţareviciul cu Martha Eggerth, Georg Alexander şi 2 jurnale. REGAL: Vraja milioanelor, jurnal Fox şi o complectare. SELECT: Serenada torţelor cu Claudette Colbert, jurnal şi complectate. VOX: Iachtul plăcerilor cu Ray Francis. Compania Toneanu. CORSO: Lupe Velez în Sânge Mexican cu Frank Morgan. ED. PALACE: Fetiţa inimei mele cu Marion Davies. FORUM: Ultima noapte cu Joan Crawford şi Theodore et Co. cu Albert Prejean şi Raimu. OMNIA: Voluptate cu Marlene Dietrich şi «Fatalitate» cu Frederich March. MARNA: Maria Jeritza în Marea Ducesă Alexandra, jurnal şi complectare. AMERICAN: Irene Dane în secretul d-nei Blanche jurnal şi complectare. MILANO: Buzele mele mint cu Lillian Harvey şi Un fiu improvizat. MARCONI: Hotel Atlantic cu Anny Ondra, jurnal, comedie şi artişti. MODEL: Bătălia de la Tannenberg cu Hans Stuwe şi Muzicant de foame, cu Szőke Szakai. EPISCOPIE A.R.P.A.: Regele şmecherilor şi Refugiul. UDO: Floarea din Lugano şi Generalul Yen cu Magda Schneider. FRANKLIN A.R.P.A.: Intre soţie fiamantă şi Milionul. RAHOVA: Femeia în flăcări cu Brigitte Helm şi Buze de fecioară cu Dolly Haas. LIA: King Kong şi Stan şi Bran şi funeraliile lui I. G. Duca. TERRA: Zeul alb şi Un drac de fată. CO Cărţi noui (Continuare din pag. I-a tuaţii desăvârşit înfăţişate, peisagii cu colorit variat descrise doar în câteva fraze aşa fel, că cetitorul le trăeşte el însuşi, — lucrarea d-lui Sevastos mai dovedeşte în plus un spirit critic şi de observaţie pe care foarte rar îl întâlneşti la scriitorii de azi. Pe alocarea, «Aventurile din Strada Grădinilor» cuprind note înduioşetoare nu atât prin felul in care sunt expuse de autor, cât prin însăşi dramatismul lor. «Maricica» copila de liceu înamorată nebun de Mircea Ioanid şi abandonată în urmă de acesta, cuprinde romanul adevărat al atâtor copile nefericite cari intră în viaţă lovite mai întâi de o deziluzie. De asemenea, moartea Madeleinei, soţia lui Silvestru, care-şi lasă o copilă orfană sortită mai târziu să primească instrucţia de la o mamă vitregă fără nici-o dragoste filială pentru ea, are accente de o duioşie puţin obişnuită. Tot astfel, lăutarul Bodringă, om aşezat şi muncitor, care o viaţă întreagă a înveselit cu scripca lui pe atâţia cheflii, moare pe drumuri, aruncat de familie când n’a mai putut să-şi exercite meseria. Vezi în Bodringă pe Ciolae, Buică şi atâţi alţii pe* cari-i cunoaştem şi a căror viaţă s’a sfârşit tot aşa de tragic ca a sărmanului lăutar ieşean din strada Grădinilor. * Dar romanul nu se remarcă numai prin alegerea subiectelor şi prin felul în care acestea sunt tratate. «Aventurile din strada Grădinilor» excelează printro limbă curat moldovenească caracteristică autorului în care nu vei găsi nici munca aprigă a stilului, nici truda cuvintelor alese dibuite prin dicţionare. D. Sevastos scrie simplu, scurt, conchis şi corect şi tocmai această lipsă de beţie de cuvinte — familiară atâtor scriitori actuali — face din romanul d-lui Sevastos o lucrare de mare merit. Ca încheiere o apreciere în plus: d. Sevastos este un depozitar de subiecte —, dacă lam putea numi astfel. Fiecare din schițele d-sale, desvoltate pe larg și complectate cu fapte și evenimente imaginare, pot deveni admirabile romane. Lu. «DREPTATEA]. Reorganizarea partidului naţional-ţărânesc din Chişinău Declaraţiile d-lui Pan Halippa în şedinţa comitetului organizaţiei locale CHIŞINĂU, 30. La Clubul Naţional-Ţărănesc din localitate a avut loc dri seară şedinţa comitetului organizaţiei municipiului Chişinău. Şedinţa a fost prezidată de dl. Pan Halippa. Au luat parte toţi fruntaşii partidului. înainte de a se intra în ordinea de zi, dl. Pan Halippa a făcut o serie de importante declaraţiuni politice. In, rezumat, d-sa după ce face o expunere asupra împrejurărilor în care au decurs alegerile trecute, când s’au putut observa defectele organizaţiei, arată ce trebuie făcut pentru reorganizarea partidului. La organizarea partidului nostru nu ne îndeamnă ambiţii deşarte, ci sentimente de dragoste pentru ţară, care nu poate fi lăsată pradă unor experienţe ce se anunţă. In continuare d-sa arată șubrezenia guvernului care nu este în stare să facă fată împrejurărilor grele. „Destinderea“ nu se poate face cu actualul guvern .Vorbind de destinderea pe care urmărește s’o realizeze, d-sa spune printre altele: «Destinderea concepută de dl. prim ministru Gh. Tătărăscu, e o imposibilitate. Ideia de destindere în raporturile cu guvernul am fi primit-o bucuroși, dacă la mijloc nu ar fi fost acea stare de indignare care domneşte în ţară pentru felul în care s’au făcut alegerile. «Partidul nostru nu poate să aibă raporturi cu guvernul liberal şi partidul său, care în campania electorală sau făcut vinovaţi de cele mai ordinare crime, abuzuri şi ilegalităţi». La sfârşit, d-sa termină arătând că dacă s’ar realiza destinderea ea nu ar fi numai o imoralitate dar ar constitui şi un act apolitic. Massele schingiuite şi batjocorite în aceste alegeri, nu trebuie să fie lăsate pradă unei desnădejdii, care ar fi legitimă în cazul când conducerea noastră de partid ar cădea la o tranzacţie cu bandiţii urnelor, în schimbul câtorva invalidări şi mandate făgăduite în alegerile parţiale.Vorbind mai departe de dictatură anunţată de unii demagogi politici, spune că partidul Naţional- Ţărănesc este o frână contra acestui regim. Acţiunea noastră ar trebui să se îndrepte deopotrivă în ambele direcţii, adică pe deoparte să întreţie o vie luminare şi lămurire a masselor populare, iar de alta să întărească organizaţiile partidului. D-sa mai arată necesitatea restabilirii disciplinei în partid, D. Firică —* luând cuvântul apreciază raportul d-lui Negrescu și propune s& ae pc*ma»că, imediat la o acțiune pozitivă, vorbesc apoi d-mii Dumbravă, E. Colomei etc. D. Ștefan Holban fost deputat e de acord cu propunerea d-lui Negrescu. D-sa insistă asupra purifiseara trupa Jean Thomas. MACEDONIA: Regele Opiumului şi I carii cadrelor partidului. Declinul unei femei cinstite, trupa I D-nii: Prof. Alex. Boldur şi Şte Lubian Popescu. Ian Cibanu arată că programul partidului nostru trebuie bine studiat pentru că organizarea care porneşte astăzi să aibe roadele fericite. In acelaşi sens mai vobesc d-nii avocat T. Luncescu Creţu, Cărăuşi etc. D. Pan Halippa după ce face unele observaţiuni în jurul discuţiilor cu privire la raportul de reorganizare în muncipiul Chişinău, arată că toţi membrii devotaţi partidului vor fi puşi la locurile corespunzătoare. Raportul d-lui Negrescu este adoptat în picioare de comitet. RAPORTUL D-LUI PROF. GRESCU Intrându-se în ordinea de zi, d-l prof. I. Negrescu, secretarul general al partidului din Basarabia, îşi desvoltă raportul asupra situaţiei organizaţiei partidului naţional-ţărănesc din Municipiul Chişinău. După ce fac o succintă expunere a ultimelor evenimente politice, insistând asupra lipsei de tact şi pricepere a guvernului liberal, datorită căruia am înregistrat evenimente atât de regretabile, în decursul ultimilor trei luni de când au venit liberalii la putere, d. Negrescu descrie abuzurile săvârşite de guvernanţii liberali în timpul alegerilor. N’au lipsit asasinate, arestări, schingiuri, spune d-sa numai că pentru liberalii să-şi poată căpăta o majoritate în parlamentul ţarei. Cu toate acestea guvernul de azi este şubred şi situaţia generală a ţării extrem de gravă. In concluzie d-sa arată că singura forţă bine organizată cu rădăcini în toate straturile sociale este partidul Naţional-Ţărănesc al cărui program cuprinde soluţiuni integrale şi eficace pentru salvarea ţărei. , , , , Trecând apoi la chestiunea organizaţiei din Municipiul Chişinău a partidului naţionl-ţărănesc face o critică obiectivă a situaţiei, comparând rezultatele diferitelor alegeri de la 1928 încoace. D-sa arată că partidul naţional-ţărănesc, se poate sprijini pe două forţe puternice: pe de o parte curentul puternic din masele ţărăneşti, întărit prin noul program, prin ideologia partidului, pe de alta, organizaţia de partid sprijinită de oameni hotărâţi şivrednici, NE mssmm Organizarea Cooperaţiei —,——oo—--— Conferinţa d-lui prof. Gr. Mladenatz la „Asociaţia Economiştilor“ Aseară, la Asociaţia Economiştilor, a continuat, sub preşedinţia d-lui prof. dr. C. Bungetianu, expunerea problemelor principale ale cooperaţiei româneşti. A vorbit d. prof. Gr- Mladenatz despre «Evoluţia organizării acţiunii cooperaţiei în ţara noastră». Conferenţiarul arată însemnătatea problemei organizării căci o unitate cooperativă nu poate fi considerată ca o instituţie lucrând izolat, ci numai ca o celulă a unui organism mai larg, cuprinzând întregul domeniu al Economiei Naţionale. începând dela 1903, când a intrat în vigoare prima lege, care supunea mişcarea unui control de Stat şi terminând cu legea Răducanu actualmente în vigoare, evoluţia legislaţiei s’a făcut pe două mari linii de direcţiune: 1) asigurarea unei autonomii cât mai complecte a mişcării faţă de Statul politic şi 2) organizarea instituţiilor regionale şi centrale ale mişcării pe funcţiuni, instituţii de îndrumare şi control, de finanţare, cu atribuţii comerciale. Conferinţiarul supune unei analize raporturile dintre Stat şi coope-traţie, în lumina, nouilor sarcini cu caracter economic ce îşi asumă din ce în ce mai mult Statul actual, pentru a ajunge la concluziunea că la noi acţiunea de emancipare a cooperaţiei de sub tutela Statului trebue să continue. ». In şedinţa următoare, Luni 5 Februarie, urmează discuţiuni în jurul comunicărilor, d-lor profesori I. N. Finţescu şi Gr. Mladenatz. ----exp— Conferinţele „Universităţii Libere“ la Dalles «Universitatea liberă» a organizat un ciclu de conferinţe pentru primăvara aceasta, iată programul acestor conferinţe: FILOSOFII SCEPTICI. — Conferinţele se ţin la: 12 Februarie — Sofiştii greci, d. prof. Vlădulescu- Motru; 19 Februarie — Montaigne — d-na Alice VoinescU; 26 Februarie. — Hume — d. prof. Mircea Djuvara; 5 Martie — E Renan — d. prof. Halea; 12 Martie — Poincare — d. prof. Iunicescu; 19 Martie — Mach — dprof. loan Petrovici. EVOLUŢIA PĂMÂNTULUI. Conferinţele se ţin la: 14 Februarie Structura şi evoluţia Universului *— d. prof. .Vâlcoviei; 21 Februarie — Formarea scoarţei pământului — d. prof. Macovei; 28 Februarie —* Apariţia vieţii pe pământ — d. prof. Boivin; 7 Martie — Evoluţia vieţii — d. prof. Bujor; 14 Martie —* Teoriile explicative ale transformistmului — d. dr. Solacolu; 21 Martie — Viaţa pe pământ şi energiile cosmice — d. dr. Rainer. Abonamentele şi biletele se găsesc la Fundaţia I. L Dalles. Expoziții Expoziția de pictură a d-nei Maria Ionnescu-Bacaloglu din sala :«Universuri se închide Miercuri 31 Ianuarie. " ŞTIRI ARTISTICE Marea noastră pianistă Aurelia Cionea va da un recital de pian (Sala Dalles) în ziua de 31 ianuarie 1934 ora 9 seara cu un program ales şi bogat de muzică clasică din secolul XVI-XVI, în prima audiţie a maeştrilor italieni, spanioli şi francezi. Recitalul este dat în folosul sporirii fondului de construcţie a clădirei Academiei Regale de Muzică din Bucureşti şi este precedat de conferinţa explicativă a d-lui prof. G. Breazul. Biletele la agenţiile Ipcar Calea Victoriei 46 şi Doina, Calea Victoriei 40, ------=*==-----Cârți-reviste A apărut «PROSPERITATEA AGRICULTURII», anul V Nr. 48 Ianuarie 1934, organ de propagandă Agricolă şi Culturală, al Asociaţiei Absolvenţilor Şcoalelor de Agricultură, Horticultură şi Viticultură de Gr. I din România, cu articole folositoare semnate de d-nii : I. O. Diaconescu, I. Teodoreanu, L Râmnic, Ing. Const. Ciulei, Ing.D. G. Constantinescu, Ing. Alex. P. Ionescu,V. Lovinescu-Rădășeni, P. Popescu, Vintilă Petrescu-Vrancea, Alex. Chivu, Alex. Năstase, etc. Abonamente! Pentru săteni 80 lei anual, pentru membrii 120 lei anual, pentru instituţii 300-500 lei anual. REDACŢIA* 1 SI ADMINISTRAŢIA: Str. Academiei Nr. 2 et. HI, Bucureşti L " * . IriS Azi a apărut «Geografie sentimentală», note de călătorie ale confratelui nostru d. Ion Totu. Acest volum are 240 pagină şi 28 planşe în culori (picturi). Volumul se găseşte de vânzare la toate librăriile. Preţul lei 600 ! .9 Informaţiuni D, avocat Mihail Ghelmegeanu, şi-a reluat ocupaţiunile. Consult 9ruir. Piaţa Cantacuzino 4. Telefon 244.88. , In vederea adunării fondurilor ţie cdsare ajutorării domeurilor, ministerul muncii a dat o circulară către patronii marilor stabilimente industriale prin care îi invită să achite cota de 0.50 la sută cu care au convenit să contribue la fondul de şomaj. Alţi 0.50 la sută se vor retine din salariile lucrătorilor. Plata se va face de către patroni, cari vor reţine salariaţilor partea ce le revine iar încasarea se va face de către organele de percepere ale Casei Centrale a asigurărilor sociale. Ministerul instrucţiunii a acordat episcopului Visarion al, Hotinului un concediu de o lună, începând de la 15 Februarie, pentru căutarea sănătăţii în străinătate. In lipsa înaltului prelat, afacerile gospodăriei episcopiei Huşilor, vor fi girate de consiliul eparhial. Cu prilejul unei vizite pastorale făcută la Cetatea Albă de către mitropolitul Gurie al Basarabiei au avut loc mari manifestaţii a arhieireului Dionisie Erhan, a cărui atangere a fost invalidată de Sf. Sinod. In acest sens s’-au expediat telegrame d-lui ministru al instrucţiunii. Eri au continuat cercetările în legătură cu fraudele dela ministerul instrucţiunii. D. procuror Procop Dumitrescu şi judele instructor Oprescu a luat un nou interogatoriu funcţionarilor bănuiţi. Tot eri s a prezintat la ministerul d. Stahl, expert grafolog, care a de- 0 lămurire In chestiunea incidentalafi de la Păltiniş Scrisoarea d-lui dr. Coriolan Ştefan D. dr. Coriolan Ştefan, fost prefect al judeţului Sibiu, ne trimite o scrisoare lămuritoare asupra unui incident petrecut la Păltiniş, relatat în mod fals şi tendenţios într’o corespondenţă apărută în ziarul «Universul». Dăm mai jos scrisoarea prietenului nostru. Odată cu d-sa, întrebăm şi noi ministerul de interne care este explicaţiunea faptului că deşi expulzat, pentru binecuvântate motive, supusul austriac Fritz Gurtner se găseşte totuşi în ţara românească, în rolul nefast de spoliator, al muncitorilor români? Iată scrisoarea d-lui dr. Coriolan Stefan. In numărul 1 din 1 Ianuarie 1934, al ziarului «Universul» din Bucureşti, a apărut un articol având ca titlu: «Agresiunea sălbatică din Păltiniş. Agresorul e fostul prefect de Sibiu, dr. Coriolan Ştefan». In acest articol, cu o vădită intenţiune de mistificare din partea corespondentului sibian al ziarului, se afirmă că subsemnatul aşi fi atacat şi lovit cu «ciomagul», aşa din senin, pe un anumit Fritz Gurtner, supus austriac (nu Güntner) ba, ce e mai mult, că aşi fi muşcat degetul soţiei acestui individ, fiind un om răzbunător, violent şi sălbatic, etc. Deoarece mă aflu şi în prezent la staţiunea climaterică Păltiniş, am luat cunoştinţă de conţinutul acestui articol cu oarecare întârziere. Faţă de această ştire cu totul calomnioasă, menită să inducă în eroare opinia publică, subsemnatul dr. Coriolan Ştefan, fost prefect al judeţului Sibiu, pentru stabilirea adevărului, îmi permit a da următoarea lămuriri: Mai mulţi lucrători ai fabricei de piele Hienz, din Sibiu, au înaintat la prefectura judeţului Sibiu, în vara anului trecut o reclamaţiune, în care au cerut să iau măsuri contra supusului austriac Fritz Gurtner, pentrucă numitul, prin ameninţări, a şters de la fabrica de piele Hienz suma de 1.200.000 lei (un milion două sute de mii lei) din care cauză fabrica a încetat lucrul, în urma cărui fapt, vre-o 40—60 lucrători, cetăţeni români, cu familiile lor, au devenit şomeuri. După primirea sumei de mai sus şi după ce a dat o declaraţie că nu va mai pretinde nimic de la firma Hienz, acest Gartner a cerut din nou sume enorme de la firmă, intentând prin avocatul lui, dr. Eugen Piso și dr. IA. Bărbat, mai multe procese, după ce primul lui avocat a refuzat să-l reprezinte mai departe, motivând că i s’a achitat odată suma. In mod analog a încercat Fritz Gurtner împreună cu fratele lui, dr. Hans Gurtner, director la Banca Chrissoveloni, Bucureşti, să scoată de la firma Westen din Mediaş suma de circa 1.700.000 lei (un milion şapte sute mii lei). In calitatea mea de prefect al judeţului Sibiu, în vara anului 1933, am cerut expulzarea acestui străin indezirabil, care de altfel a fost şi este fără ocupaţie şi care trăeşte în Sibiu în cea mai luxoasă vilă, din banii storşi de la cetăţenii români în modul sus arătat, sfidând opinia publică şi bătându-şi joc de familiile atâtor lucrători, deveniţi din cauza lui şomeuri în ţara lor proprie. Expulzarea a fostordonată de ministerul de interne, şi a fost executată, iar Fritz Gurtner dat peste graniţă. Cu schimbarea guvernului Insă, i-a reuşit lui Gurtner, la începutul lunei Decembrie 1933, să intre din nou în ţară. In ziua de 27 Decembrie 1933, subsemnatul am plecat la staţiunea climaterică Păltiniş, unde am primit locuinţă în Sanatoriul Militar, ca să mă recreez vre-o câteva zile. N’am ştiut că acolo voiu găsi pe Gurtner Fritz, — deci departe de mine orice intenţie de agresivitate. In 28 Decembrie 1933, la ora 12,45 dându-se semnalul pentru masă, am ieşit din camera mea pentru a trece în pavilionul unde se serveşte masa. Am ţinut în mâna mea stângă nişte ziare şi o scrisoare, pe care voiam să le expediez la Sibiu. Relev acest fapt, pentru a arăta că nu am avut şi nu am putut avea nici o intenţie de răzbunare şi agresivitate fiindcă dacă vreau să atac pe cineva, nu o fac cu o scrisoare în mână. In mâna dreaptă am avut, ca totdeauna la munte, bastonul meu de turist. Nu am putut şti, că afară mă voiu întâlni cu Gurtner, deci încă o dovadă că nu am avut intenţiunea de bătaie. Ce se întâmplă însă? Ieşind afară din sanatoriu, am observat pe Gurtner şi soţia lui, care îşi aşezau skiurile la peretele edificiului Voind să trec pe lângă ei, Gurtner m’a apostrofat în prezenţa soţiei sale cu următoarele cuvinte : «Uite, acesta e porcul de câine, care m’a expulzat». Ia nemţeşte: «Schau, dies ist der Schweinehund, der mich ausgewiesen hat», şi sa întors în mod ameninţător către mine. La această ofensă nemaipomenita adusă mie, ca fost prefect în ţara mea, ba la mine acasă, unde am fost 4 ani prefect, de un supus străin, fără ocupaţiune, am răspuns aşa cum ar fi răspuns oricare român cu simţul demnităţii, dând acestui obraznic o lecţie cuvenită, potrivit felului ofensei şi situaţiei sociale a ofensatorului. Voind după acest incident să plec la masă, m-am aplecat la pământ, ca să-mi ridic ziarele şi scrisoarea, care în cursul celor întâmplate mi-au căzut din mâna stângă. In acest moment, Gurtner socotind binevenită ocazia de a se răzbuna, m-a atacat din nou pe la spate, în mod mişelesc. Şi acest atac l-am respins. Constat în mod expres, că eu nu am lovit pe soţia lui Gurtner, nu am muşcat-o de deget, neavând nici o poftă la aşa ceva. Toate cele relatate în această privinţă de corespondentul «Universului» sunt pure neadevăruri. Mai observ, că este foarte trist şi o ruşine pentru situaţia de azi în ţara noastră, că un străin fără ocupaţie a putut insulta şi ataca în felul acesta nemaipomenit, pe fostul prefect, care a stat 4 ani de zile în fruntea judeţului. Explicaţia o am numai prin împrejurarea, că Gurtner a crezut că-şi poate permite un astfel de procedeu în ţara noastră, sprijinit pe prietenia sa cu deputatul avocat dr. Eugen Piso, cu asociatul acestuia, dr. A. Bărbat şi cu actualul prefect de Sibiu, dr. Nic. Regman (ultimul corespondent al ziarului «Universul» şi cu actualul senator, Anastasie Boiu. Cu toate că Gurtner a căutat sprijinul la înalte autorităţi, totuşi sper că de data aceasta nu-i va reuşi să rămână mai departe în ţară, pentru a-şi continua ocupaţia dubioasă. Din toate cele de mai sus petrecute se poate vedea cine a fost agresorul şi că subsemnatul am procedat numai la legitimă apărare morală şi fizică. Sunt profund consternat de cele petrecute ! Adică acolo am ajuns, ca un supus străin de provenienţă şi origine foarte dubioasă, unul care trăeşte de pe spatele cetăţenilor noştri, să-şi poată permite să insulte pe fostul prefect de judeţ. Dar mai consternat sunt de faptul că corespondentul ziarului Universul, actualul prefect Nic. Regman, din motive de mici animozităţi politice, a fost lipsit de cel mai elementar bun simţ, afirmând neadevăruri şi luând apărarea acestui agresor, care imediat UE trebui dat peste graniţă, dacă maiexistă simţ de demnitate în ţara noastră. Aici nu mai este vorba de fostul prefect naţional-ţărănist, dar de ambiţia actualului prefect liberal, Nicolae Regman, care prin ştirea publicată în «Universul», ar vrea cumva să lovească în fostul prefect naţional-ţărănist^ — şi aici este vorba de întrebarea* dacă un fost demnitar al statului român poate fi insultat la noi acasă, cut cuvinte cu cele de mai sus, de un străin trecut odată ca indezirabil peste graniţă, a venit aici să se îmbogăţească pe pielea noastră. Ce s’ar întâmpla, dacă un român şi-ar permite un astfel de procedeu în o ţară străină ? Ca fost prefect, că fost căpitan activ în armata română, nu voiu dezarma, până nu voiu primi prin autorităţile Statului Român complectă satisfacţie, în aşa fel ca indezirabilului Gurtner să i se dea sancţiunile cele mai severe. Dr. CORIOLAN ŞTEFAN fost prefect al judeţului Sibiu