Dreptatea, iunie 1934 (Anul 8, nr. 2007-2030)
1934-06-01 / nr. 2007
BISCUITS HEMYAN ALIMENT ideal „FARAUDO” FLORĂRIA Str. I. Câmpineanu No. 28 PEPINIERELE Şos. Giurgiului No. 140 SERELE Sediul Central: Calea Şerban Vodă No 237 Furnizează cele mai bune şi autentice varietăţi de pomi. Tot ce vă trebue pentru grădina de flori şi de ornament. Tot ce arta florală creiază mai distins şi rafinat. Aproape un secol de existenţă este dovada că-i puteţi transmite cu încredere ordinele Dvs. Informaţiuni la sediul central şi la florărie. ANTINEVRALGIC Dr. Nanu-Muscel Singurul remediu contra GRIPEI MIGRENEI, NEVRALGIEI, etc. Se vinde numai un cutii originale conţinând două buline şi cu sem* ■lătura doctorului. , 4 Depozit Farmacia N. Popovici 1 . Bucureşti Calea Rahovei 217, ^ MINISTERUL JUSTIŢIEI " Direcţiunea Juridică I . D. Dimitrie Costică D. Ioanitescu, născut la 22 Aprilie 1914 în Bucureşti, domiciliat în Bucureşti, strada Mântuleasa No. 33 a făcut Cerere acestui minister de a fi autorizat să adaoge la numele său patronimic de Ioanitescu pe acelade Dere, spre a se numi Dimitrie- Costică Ioaniţescu-Der?. iii * D. Jean A. Cohen, domiciliat în București str. Mitropolitul Darie No. 5 bis a făcut cerere acestui minister de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de Cohen în acela de Comşa, spre a se numi ‘Jean A. Comşa. Ministerul publică aceasta, conform art. 9 din legea asupra numelui, pe ştiința acelora cari ar voi să facă opozițiune în termenul prevăzut de aliniatul II al zisului articol. O grevă generală in industria textilă americană WASHINGTON, 31 (Rador). — Uniunea lucratorilor din industria textilă a luat hotărârea de a proclama greva generală la 1 Iunie, în cazul când până atunci patronii nu vor face concesiunile cerute de reprezentanţii salariaţilorPentru a preveni isbucnirea acestei greve, va avea loc mâine o conferinţă la care jurătorii vor fi reprezentaţi şi vor trata cu d. Johnson şi administratorii întreprinderilor supuse codului bumbacului. -OOXOOUn puternic incendiu intr’o mina Chineză 32 LUCRATORI AU FOST UCIŞI NANKING, 31 (Rador). — Un incendiu a isbucnit în minele de la Tang Hia Ghwang. Un număr de 32 mineri, aflaţi în diferite galerii, au fost ucişi. Au apiutut fi salvaţi 112 lucrători, printre cari mulţi sunt răniţi. Pagubele pricinuite de incendiu sunt forte mari. comenzilor la Skoda Ieri după amiază s’a întrunit la Cameră sub preşidenţia dlui O. Dimitriu, comisiunea de anchetă parlamentară pentru cercetarea regularităţii comenzilor militare făcute la uzinele Skoda. A fost audiat de general Ştefănescu- Amza, fost ministru al apărării naţionale, care a făcut o expunere asupra condiţiunilor în care se efectua comenzile militare la uzinele Skoda precum şi a împrejurărilor în care s’a ajuns la sistarea comenzii. D. general Ştefănescu Amza a continuat în şedinţa de astăzi dimineaţă a comisiunii. Tot în şedinţa de ieri, d. general Ştefănescu-Amza a răspuns la mai multe întrebări puse în plenul comisiunii de d. Armand Călinescu, cu privire la diverse aspecte ale chestiunii Skoda, speculate în mod neîntemeiat şi interesat. I Pi Iti în Sişcăuţi fiucovi. Un grup de tineri săteni se îndeletniceau cu transportarea, prin contrabandă, a spirtului în Polonia CERNĂUŢI, 31. — Organele comandamentului de grăniceri de pe linia de frontieră polono-română din Grigore Ghica Vodă, a fost informate printr’un denunţ, că în satul Şişcăuţi jud. Cernăuţi s’a constituit o bandă de contrabandişti, din care fac parte mai mulţi tineri în vârstă de numai 17—18 ani şi stau sub conducerea fraţilor Nicolae şi vasile Buhai din acea comună. Tinerii contrabandişti, profitând de faptul că spirtul se vinde în Polonia cuin preţ extrem de ridicat, au hotărât a trece mari cantităţi de spirt peste frontieră, spre a realiza prin diferenţă de preţ ce vor obţine câştiguri însemnate. Timp de mai bine de un an n’au putut fi descoperiţi. In fiecare dimineaţă, când eşeau la câmp, tinerii contrabandişti luau în sacul lor de merinde câte 2—3 sticle de spirt pe care le duceau până la frontieră, fără a fi împiedecaţi de jandarmi şi grăniceri, cari nu bănuiau nimic. In timpul nopţii contrabanda era transportată peste frontieră unde în orăşelul Stezowa din Galiţia, un complice al bandiţilor punea spirtul în vânzare. In schimbul cantităţilor de spirt vândute în Polonia contrabandiştii importau diferite articole de textile, pe care le vindeau apoi în oraşele din nordul Bucovinei. D. maior Marareanu, (comand, batal, de grăn. din Grigore Gh. Vodă), sesizându-se de denunţ, a dispus supravegherea bandei. Tinerii au fost arestaţi zilele trecute şi predaţi serviciului poliţiei de pe lângă vama comunei Crisceatec. Plata cerealelor la Brăila BRAILA. 30. — Piaţa internă a cerealelor se menţine fermă la orz şi grâu, iar la porumb neschimbată. Transacturile sunt restrânse. Pe linie în port şi în docuri au sosit numai opt vagoane cu cereale. Se tratează orzul de Tulcea de 60 kgr. cu 4 la sută corpuri străine la 18.950 fob în josul Dunării, orzul de Chilia de 60 kgr. cu 6 la sută 17.750 fob schele în josul Dunărei, orzul de Muntenia de 58 kgr. cu 67 la sută 17.500 predat magazie, orzul statuit de 66 jumătate kgr. cu 4 la sută 20 mii bordo vapor pentru export. Valorează grâul de Moldova de 77 kgr. cu 7 la sută 45 mii linie port Brăila, porumbul dinte de cal marfă de Muntenia 18.750 la sebele în susul Dunării şi 19.250 state duplicat pentru consumul intern, fasolea de rând de Muntenia 23 mii linie port şi de Focşani 28 mii magazie. In obor au sosit 20 care cu cereale şi s’au vândut porumbul cu 1.82-1.90, porumbul roșu cu p ovăzul cu 3.40- 3.80 , grâul de 75 gr. cu 5 la sută corpuri străine cu 4.45 lei kgr. Un trăsnet incendiază casa unui baptist ISMAIL, 30. — In timpul unei puternice furtuni ce s’a abătut asupra satului Galilesli un trăsnet a incendiat casa locuitorului baptist Ivan Grigore Velmicenco. Cu ocazia aceasta au ars și câteva icoane baptiste pe cari numitul le avea în perete. Fenomenul acesta a fost interpretat ca un semn dumnezeiesc din partea populaţiei care şi-a păstrit credinţa strămoşească. Comandantul vaporului Durostor a fost asasinat? CONSTANȚA 31. — După înmormântarea căpitanului Virgil Manole, fostul comandant al vaporului „Durostor” care a fost găsit mort în cabina sa, familia defunctului şi prietenii au deschis o anchetă particulară spre a stabili dacă ofiţerul de marină s’a sinucis într’adevăr sau a fost asasinat. Crima din jud. Putna FOCŞANI, 30. — Constantin Taifos, de 76 ani, din satul Brrcă-Vidra, ducându-se să taie lemne din pădurea sa situată pe ocolul «Măgura», a fost găsit în nesimţire, prezentând o puternică lovitură în regiunea parietală stângă. Dus la spitalul din Vidra, a încetat din viaţă. Se bănueşte că la mijloc este vorba de o crimă. Tragica sinucidere a unui ceferist din Buzău BU,AU, 30. Din cauza unor vechi neînţelegeri familiare şi suferind şi de neurastenie, impiegatul de mişcare Neculai D. Iarca din staţia locală, domiciliul în cartierul Mihai Viteazul, str. g.ral Moşoiu 55, s’a sinucis azi dimineaţă, strangulându-sa de o grindă a camorii în care dormea. lini 1P ţi 1 idintra Ilii industriale (Continuare din pagina l-a) pentru o producţia industrială urcată nu vor găsi debuşee, nu se poate referi la viitorul apropiat, ci la un timp mult mai târziu acela al stagnării mişcării populaţiei în statele industriale. In schimb însă, ceea ce dăunează tuturor, este limitarea de către statele industriale a importului de produse agricole şi scumpirea alimentelor care au repercusiuni şi asupra formaţiunii capitalului şi asupra evoluţiunei salariilor şi asupra posibilităţilor de export de fabricare. Autarhizarea are astfel limite vădite: în antagonismul dintre oscilaţiunile condiţiunilor pieţei mondiale şi adaptabilitatea prea lentă a agriculturii; în imposibilitatea de autarhizare a tuturor produselor agricole deodată; în dificultăţi rezultate din clima şi natura solurilor ; în perspectiva de supraproducţie agricolă. La încercările insă continuă, deşi sunt consecinţe periculoase, în special pentru ţări ca Germania, actualele ţări agricole pot ajunge în situaţii extrem de dificile, ele neputându-se adapta pentru altă existenţă. Nevoite să forţeze exportul, prin scăderea preţurilor, pot ajunge la moratoriul extern şi la scăderea importului. Indirect astfel se strangulează şi emportul ţărilor industriale. Pentru ţările agrare care se industrializează, consecinţele apar cu totul altele: industrializarea când nu se îndreaptă spre industrii de seră, provoacă sporirea venitului naţional şi folosirea forţelor productive mai eficient decât agricultura. Procesul de lichidare a crizei actuale e îngreuiat de metodele protecţioniste ale ţărilor industriale, metode mult mai excesive decât ale ţărilor agrare. Eşirea din anormal nu se poate prevedea nici prin restaurarea economiei mondiale (cu totul improbabil), nici prin convenţiuni internationale plurilateral, (dat fiind eşecurile recent experimentate) şi nici prin blocuri regionale autarhice (nereuşita planului Tardieu e o indicaţie în acest sens). In cadrul planurilor de reagrarizare nu se întrevede decât o singură metodă de organizare raţională a schimburilor de mărfuri între statele agrare şi statele industriale, anume: încheerea unor convenţiuni bazate pe acordarea unor contingente de mărfuri precizate în aşa fel, încât să se asigure plasarea produselor alimentare şi a altor produse agricole pentru care mai rămân posibilităţi prin aplicarea politicei de reagrarizare. Dar pentru ca adaptarea agriculturii din statele agrare la conditiunile schimbate ale pietelor statelor industriale autarhizate, să fie posibilă, se cere ca acele conventiuni să se încheie pe o durată suficient de lungă. O asemenea îndrumare — a încheiat d. Madgearu — a raporturilor comerciale este posibilă numai în măsura sincronizării unor sisteme de economie dirijată. Conferinţa d-lui Madgearu a adus o contribuţie temeinică la lămurirea procesului de evoluţie economică a lumii contimporane. \»*« *n jurul fioroasei crime din Deltă ISMAIL, 30. — Am comunicat la timp că valurile Dunării au aruncat la mal în apropiere de Ismail cadavrul unui necunoscut, cu ţeasta sfărâmată şi parte din el mâncat de câini. Cadavrul era aşezat într'un sac. Cu toate cercetările făcute de autorităţi nu s’a putut stabili identitatea celui ucis și ca atare crima continuă a rămâne în mister. Se pare că victima e un lucrător din ostroavele Dunării. «DREPTATEA» Cercul de studii AL PARTIDULUI NAŢIONAL-TARANESC SECTA JURIDICA Secţia juridică şi constituţională va ţine şedinţă Marti 5 Iunie ora 9, seara La ordinea zilei, referatul d-lui St. Dobrescu asupra «inamovibilităţii membrilor parchetului» precum şi continuarea discuţiei asupra referatului d-lui Al. Stan: Reforma Parlamentului. SECŢIA CULTELOR Secţia cultelor ţine şedinţă Vineri 1 Iunie a. c. orele 8 p. m. Se va continua referatul Părintelui Dim. Rădulescu asupra «Legii de organizare» şi se va începe discuţia generală. P. C. Părinţi referenţi sunt invitaţi să prezinte referatele cu care au fost însărcinaţi. P. C. Părinţi şi D-nii membri, ai secţiei cultelor sunt rugaţi să ia parte. SECTIA DE POLITICA SOCIALA Vineri 1 Iunie 1934, ora 7 seara sunt convocaţi în şedinţă plenară toţi referenţii secţiei de muncă şi ocrotire, cu rapoartele întocmite, pentru a se adopta în plenul secţiei rezoluţia programatică ce urmează a se propune direcţiei congresului general al partidului. Preşedinte: D. R. IOANIŢESCU De la organizaţia Ilfov Domnii şefi de sectoare din judeţ sunt rugaţi să depună de îndată la secretariatul general al organizaţiei cererile de înscriere însoţit® de tablourile respective, întocmite conform instrucţiunilor. Se reaminteşte cu acest prilej că termenul pentru efectuarea operaţiunilor, specificate în instrucțiuni, este până la 8 iunie curent. Lucrările budgetului merg greu nu se pot reduce cheltuelile la nivelul veniturilor evaluate. Contrar informaţiilor publicate de unele ziare, nici unul din budgetele ministerelor nu este încă gata. La ministerul de finanţe se lucrează zilnic la revizuirea acestor budgete. Lucrările merg foarte greu din cauză că ministerele refuză să accepte temă definitivă și se va ști astfel cifra totală a cheltuielilor Statului, se vor revizui din nou tabelele de evaluări, pentru ca prin «umflarea» lor să se poată echilibra capitolul venituri cu cel dile cheltueli.turile ministrului de finanţe. Din această cauză nu se ORHEI. — D. Petre Strihan, fost candidat al centrului în judeţul Orhei şi desemnat de comitetul judeţean, după propunerea d-lui Pan. Halippa, ca şef al Sectorului Cobâlca, a vizitat în zilele de 27 şi 28 Mai curent, satele Voinova, Oneşti şi Cobâlca, fiind întâmpinat cu mare însufleţire de către săteni. La Voinova, au participat la întrunire d. învăţător Leonte Goban, şeful organizaţiei locale, preotul Scalefrchi, Luca Pruteanu şi alţi fruntaşi, pe lână un mare număr de gospodari. După cuvântările d-lor L. Coban şi preot Scaletchi, d. Petre Strihan,, şi-a arătat mulţumirea pentru frumoasa armonie care uneşte pe preotul şi învăţătorul satului într’o acţune comună de luminare a sătenilor, vrednică de a fi dată ca pildă şi altor organizaţii- D-sa mulţumeşte fruntaşilor şi sătenilor pentru izbânda repurtată în alegerile comunale când prin conştiinţa şi dârjenia lor au reuşit să învingă lista guvernului cu 168 voturi contra 156. La Oneşti, întrunirea a avut loc în ograda fruntaşului Gheorghe Vuiuţă care a urat bun venit d-lui Petru Strihan, exprimând recunoştinpoate începe încă alcătuirea capitolului «cheltueli» din bugetul general a! Statului. In ce priveşte partea I-a a viitorului buget, cifra totală a veniturilor a fost evaluată la 19 miliarde 300 milioane lei. Greutatea cea mare constă însă în faptul că, oricâte sforţări se vor mai face, este imposibil ca totalul cheltulilor să fie scăzut la această cifră. Aşa că abia după ce toate proectele de buget ale ministerelor vor căpăta foraţa sătenilor pentru grija d-sale de sufletul ţărănimii. D. Petre Strihan a ţinut sătenilor o conferinţă asupra rostului partidului naţional-ţărănesc în politica ţării, a însemnătăţii organizării şi a viitorului program de guvernare naţional-ţăranistă. La Cobâlca, a avut loc o şedinţă sărbătorească în care au fost primiţi mai mulţi fruntaşi înscrişi acum în partid, d. învăţător Alex. Busuioc, Untilă şi alţii. Au vorbit d-nii Leonae Coban, Al. Busuioc, T. Polschi, L Ganea şi alţii. D. Petre Strihan a ţinut sătenilor o cuvântare arătându-le ce însemnează democraţia şi dictatura, cât de preţios este dreptul de vot al ţăranului pentru progresul vieţii săteşti şi care este însemnătatea organizării politice şi economice prin ţărănism şi cooperaţie. Pretutindeni, s-au pus bazele unor case de stat ale partidului. D. Al. Busuioc a fost ales preşedinte de onoare al organizaţiei din comuna Cobâlca şi însărcinat cu organizarea tineretului, iar d. T. Polschi a fost ales preşedinta activ. Acţiunea d-l« Petre Straft»** întrunirile din sectorul Cobâlca discursul d-lui Barthon PARIS, 31 (Rador). — Corespondentul din Berlin al agenţiei «Havas» anunţă : Discursul d-lui Barthon a fost adus la cunoştinţa presei germane prea târziu, astfel că ziarele n’au putut lua instrucţiuni oficiale. De teamă, desigur, să nu pară că arată prea puţin zel, ziarele de dimineaţa comentează discursul în termeni extrem de violenţi. Barthou — spun ziarele de dimineaţă _ n’a putut să se stăpâ- j ___1 * nească. Discursul său a fost «o explozie de ură». Nu mai rămâne îndoială că discursul ministrului de externe al Franţei, făcând în faţa Adunării internaţionale de la Geneva o expunere care constituie un bilanţ extrem de negativ al politicii hitleriste, a pus guvernul german într’o situaţie dificilă. Comentariile ziarelor trădează, astăzi şi mai limpede decât in ultimile zile, nervozitatea care a cuprins cercurile conducătoare ale Germaniei, ca o urmare a apropierii dintre Franţa şi Rusia Sovietică. Presa germană şi mai ales «Berliner Zeitung» este foarte încurcată când vrea să răspundă argumentelor d-lui Barthou. Ea se înjoseşte până acolo încât pretinde că argumentele d-lui Barthou sunt dictate de industria franceză de răsboi». «Berliner Boersen Zeitung» spune că «spiritul prusian nu speculează la bursă vieţile omeneşti şi adaugă: «Spiritul prusian nu a recus la arme în 1870 şi 1914, decât atunci când răsboiul i-a fost impus». «Lokal Anzeiger» vorbeşte de «imperialismul galic», pe care îl califică drept «o ameninţare pentru pace». In sfârşit, «Berliner Tageblatt» spune că »d. Barthou este mecanicul unu tren al cărui fochist este d. Litvinov“. Nervozitatea presei germane dovedeşte că d. Barthou a pus lucru- rile la punct și că a risipit norii de retorică pacifică, cu care cel de al treilea Reich încearcă să-și învăluiască politica. Accident de avion In Franţa LONDRA, 31 (Radar). — Un avion poştal francez s’a lovit azi dimineaţă de un stâlp de telegraf, în localitatea Forester Drive din apropriere de aeroportul Croydon. Aparatul s’a prăbuşit la pământ, sfărâmându-se. Cei doi ocupanţi au fost ucişi. Explozie la Mexic PATRU PERSOANE UCISE MEXICO, 31 (Rador). — Intr’o întreprindere germană de fierărie de aici s’a produs o explozie, care a costat viaţa a patru persoane. Zece lucrători au fost grav răniţi. Se crede că este vorba de un atentat xenofob. i D. Grigore Gafencu a scos într’o elegantă broşură discursurile pe care le-a rostit în Parlament, sesiunea trecută. Am relevat la timp şi forma lor aleasă ca şi ţinuta lor. D. Gafencu este în Parlament, netăgăduit, o figură occidentală. Dar discursurile d-sale au o concepţie şi un fond care merită mai mult decât efemeritatea vorbei rostite. «Verba volant» era un cusur inerent ideilor rostite. De aceia, călăuzit desigur de gândul că concepţiile pe care le-a exprimat, trebue să aibă un sens de îndreptar, d. Gafencu le-a tipărit, transformându-le prin aceasta în tabele de cercetat şi de urmat. Broşura cuprinde şi o prefaţă sub forma unei scrisori adresată d-lui Pisani, care fixează câteva idei centrale. Cu o limpezime şi o pondere clasică, d. Gafencu apără principiul libertăţii în care crede. In chip civilizat însă libertatea are drept corelativ imediat respectarea dreptului altuia. Aceasta impune o constrângere măsurată, care însă nu înseamnă lipsă de libertate ci, din contra precizarea ei ca un principiu la care toți au dreptul deopotrivă. Libertatea unuia nu înseamnă încălcarea drepturilor tuturor celorlalţi pentru ca avântul şi permisiunea de a face orice să încalce libertatea altuia. De aici, în cadrul libertăţii oara nu se sacrifică, naşte ideia de ordine ca un regulator al manifestărilor de libertăţi. Ideia de ordine care predomină cugetarea d-lui Gafencu nu este deci sinonim cu tiranie sau dictatură, ei cu reglementarea civilizată a libertăţii cu respectul drepturilor corelative a celorlalţi. Dar, observ că-i greu de rezumat paginile cu conţinut, şi este chiar profanator atunci când pentru exprimarea lor s’a pus o grijă deosebită de expresie şi de limbă. Vom reveni totuşi asupra ideilor pe care le-a desvoltat d. Gafencu în cuvântările sale asupra cenzurei şi stărei de asediu, asupra ordinei de stat şi tineret, şi asupra Armatei şi răspunderile în Stat. Din enumerarea titlurilor se poate uşor vedea că este vorba de o materie delicată şi extrem de interesantă, în care o privire sigură şi curajoasă poate însemna un punct de lumină şi de orientare. Dem. mixemvp culturammarlisise Conferinţa grâului LONDRA, 30 (Rador). _ După toate probabilităţile, comitetul consultativ algrâului se va întruni la 2T itine pentru a discuta raportul asupra evaluărilor recoltei în emisferul de Nord. In această privinţă, două fapte care nu sunt neglijabile, s’au produs şi ele par să permită unele pronosticuri. Astfel în primul rând, raportul biroului canadian al statisticei retizează seceta din ce în ce mai accentuată din diverse regiuni producătoare de grâu ale Canadei. Pe de altă parte, Rusia sovietică, a cărei recoltă pare să fi fost cu mult inferioară estimaţiunilor, a cumpărat zilele trecute 22.500 tone grâu din Australia şi Argentina. Anunţarea acestei ştiri a produs oarecare emoţie pe piaţa mondială, nu numai pentru că este întâia oară când grâul din Argentina ia drumul VladiVostockului, ci mai ales pentru ca circulă svonul despre o sporire a consumaţiei de grâu în Siberia. Acest fapt se datoreşt® tensiunii ruso-japoenze, care a determinat aducerea în această regiune a numeroase trupe. Totuşi ar fi prematur să se tragă din aceste constatări concluzii grăbite. Seceta din Canada poate să nu fie iremediabilă, iar transporturile de grâu destinate Rusiei sunt până în prezent, dacă nu neglijabile, cel puţin insuficiente pentru a putea exercita o adevărată presiune asupra pieţii mondiale. Cu toate acestea, este incontestabil că subcomitetul grâului, a cărui reuniune este sigur că nu se va ține săptămâna aceasta, își va amâna deliberările în așteptarea răspunsului guvernului din Buenos Aires. Premiile Editurii „Cugetarea Consecvent scopului urmărit de a da la lumină romane destinate ca lectură particulară pentru tineret, în general 13—18 ani, şi în special pentru elevii din şcoalele secundare, Editura „Cugetarea” deschide un nou concurs de premii în valoare de 60.000 lei , anume: pr. I, 30.000 lei; pr. II, 20.000 lei şi pr. III 10.000 lei.. Cele trei romane premiate vor fi editate de „Cugetarea”, iar autorii, în afară de premiile indicate, vor avea drept şi la o cotă de 15 la sută din preţul brut imprimat pe carte, la exemplarele vândute din prima ediţie. La eventualele noi ediţii, drepturile de autor vor fi de 20 la sută. Vor fi primite la concurs numai lucrări nepublicate şi semnate de autori români. Ele vor fi prevăzute cu un motto, iar numele autorului va fi închis într’un plic pe care se va scri acelaş motto. Subiectele sunt lăsate la alegerea autorilor, dar lucrările, lipsite de aluziuni indecente, trebue să cuprindă fapte importante din viaţă, să fie scrise vioi şi atrăgător, să inspire cititorilor sentimente nobile şi să ajute îndeosebi la formarea de caractere sănătoase. Manuscrisele trebue să fie scrise chel, pe o singură fată, dacă se poate bătute la maşină. Sunt primite la Editura „Cugetarea”, Bucureşti, Str. Mătăsari 23, până cel mai târziu la 31 Octombrie 1934. 4 . Salonul plastic: Sirato, Han, Tonitza — de la Dalles — se închide Duminecă seara, 3 Iunie. Amatorii cari au reținut lucrări sunt rugaţi a le ridica până la această dată. RADIO Joi 31 Mai 1934 ?64.5 m. BUCUREŞTI 12 kw. 823 kHz. 1875 m. RADIO-ROMANIA 20 kw. 160 kHz. 17.15; Limba română la bacalaureat: T. Mateescu, 17. 30; Muzică, 17.45; Viaţa şcolară: Prof. Şt. Pop. 18.00; Concert de muzică uşoară şi românească executat de Orchestra Gr. Dinicu: Arii naţionale; 19.00: Păr. Nae Popescu, membru al Academiei Române: Mântuitorul şi Florile (lecţie ţinută în clasa Marelui Voevod Mihai). 19.15: Continuarea concertului Orchestrei Dinicu: ARTA. 19.50: Misticismul lui F.Einescu: Dan Botta. 20.10; Buletinul cărţii: Perpessicius. 20.30: Trubadurul, operă în 4 acte de Verdi (plăci). După actul I: Lectură de Gib Mihăescu- premiul 8. S. R. Expoziţii CITIŢI CEHI-reviste Recomandăm călduros pentru populaţia satelor lucrarea nou apărută a d-lui Al. Hallunga intitulată «România economică», într'un stil uşor şi plăcut, autorul a reuşit să dea toate noţiunile necesare cunoaşterii avuţiilor ţării, făcând astfel o adevărată operă de popularizare, cât se poate de utilă. ! SPECTACOLE TEATRE REGINA MARIA; Slujbaş la Stat. CINEMATOGRAFE TRIANON: Al. Jolson în «Sunt un Vagabond», jurnal şi complectare. ROXT; Jungla morţii, Covorul fermecat şi jurnal Pathé. REGAL; Melodii ce nu se uită cu Lee Perry, Paul Hoerbiger, Jurnal Box. RIO; Jidovul rătăcitor, FORUM: Când luminile se sting şi In vârtejul dragostei. SELECT: (sala şi grădina) Femeia biciuită cu Carole Lombard. LIDO: Idilă imperială şi Complicele nu răspunde cu Gretl Thenner, etc. OMNIA: Vraja trupului cu Walace Berry şi Marşul durerii. CAPITOL: (Sala şi Grădina) Jungla morţii, Covorul fermecat şi Jurnal Pathé. ED. PALACE; Scandalul, Femeea cu părul roşu. MARCONI; Mizerabilii seria II şi sfârşit, Jurnal Pathe Natan. VOX; Sărută-mă şi Regele şmecherilor cu George Milton. IRIS: O aventură galantă cu Liane Haid şi Regele nătărăilor. CORSO; Demonii văzduhului cu Ricard Crommwell, Robert Armstrong. MARNA: O dramă se luciul apei şi Şase inimi într’un vals. AMERICAN: Intimităţi, Jurnal şi complectare tehnicoloră. MILANO: Criminal, Don Quichotte şi trupa de reviste Niculescu-Buzău. MODEL: Cei trei muşchetari. Sunt admişi elevi de liceu şi copii. LIA: Ordonanţa şi Te iubesc numai pe tine cu Gustav Froehlich. RAHOVA: Mizerabilii (partea II ultima) cu Harry Baur. TERRA: Stăpânul munţilor şi Vulturul alb. Seara trupa Juvenal. EPISCOPIEI: Victor de Kowa în Fecioarele de azi şi Gescha. FRANKLIN: Renate Muller în Victor și Victoria, Melodia vioarei.