Dreptatea, iunie 1934 (Anul 8, nr. 2007-2030)

1934-06-01 / nr. 2007

BISCUITS HEMYAN A­LIMENT ideal „FARAUDO” FLORĂRIA Str. I. Câmpineanu No. 28 PEPINIERELE Şos. Giurgiului No. 140 SERELE Sediul Central: Calea Şerban Vodă No 237 Furnizează cele mai bune şi autentice varietăţi de pomi. Tot ce vă trebue pentru grădina de flori şi de ornament. Tot ce arta florală creiază mai distins şi rafinat. Aproape un secol de existenţă este dovada că-i puteţi transmite cu încredere ordinele D­vs. Informaţiuni la sediul central şi la florărie. ANTINEVRALGIC Dr. Nanu-Muscel Singurul remediu contra GRIPEI MIGRENEI, NEVRALGIEI, etc. Se vinde numai un cutii originale conţinând două buline şi cu sem* ■lătura doctorului. , 4 Depozit Farmacia N. Popovici 1 . Bucureşti Calea Rahovei 217, ^ MINISTERUL JUSTIŢIEI " Direcţiunea Juridică I . D. Dimitrie Costică D. Ioanites­­cu, născut la 22 Aprilie 1914 în Bu­cureşti, domiciliat în Bucureşti, strada Mântuleasa No. 33 a făcut Cer­ere acestui minister de a fi au­torizat să adaoge la numele său patronimic de Ioanitescu pe acela­­de Dere, spre a se numi Dim­itrie- Costică Ioaniţescu-Der?. iii * D. Jean A. Cohen, domiciliat în București str. Mitropolitul Darie No. 5 bis a făcut cerere acestui mi­nister de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de Cohen în acela de Comşa, spre a se numi ‘Jean A. Comşa. Ministerul publică aceasta, con­form art. 9 din legea asupra nu­melui, pe ştiința acelora cari ar voi să facă opozițiune în termenul prevăzut de aliniatul II al zisului articol. O grevă generală in indus­tria textilă americană WASHINGTON, 31 (Rador). — U­­niunea lucratorilor din industria textilă a luat hotărârea de a procla­ma greva generală la 1 Iunie, în ca­zul când până atunci patronii nu vor face concesiunile cerute de reprezen­tanţii salariaţilor­­Pentru a preveni isbucnirea aces­tei greve, va avea loc mâine o con­ferinţă la care jurătorii vor fi re­prezentaţi şi vor trata cu d. John­son şi administratorii întreprinde­rilor supuse codului bumbacului. -OOXOO­Un puternic incendiu intr’o mina Chineză 32 LUCRATORI AU FOST UCIŞI NANKING, 31 (Rador). — Un incendiu a isbucnit în minele de la Tang Hia Ghwang. Un număr de 32 mineri, aflaţi în diferite galerii, au fost ucişi. Au apiutut fi sal­vaţi 112 lucrători, printre cari mulţi sunt răniţi. Pagubele pricinuite de incendiu sunt forte mari. comenzilor la Skoda­ ­ Ieri după amiază s’a întrunit la Ca­meră sub preşidenţia dlui O. Dimitriu, comisiunea de anchetă parlamentară pentru cercetarea regularităţii comenzi­lor militare făcute la uzinele Skoda. A fost audiat de general Ştefănescu- Amza, fost ministru al apărării naţio­nale, care a făcut o expunere asupra condiţiunilor în care se efectua comen­zile militare la uzinele Skoda precum şi a împrejurărilor în care s’a ajuns la sistarea comenzii. D. general Ştefăne­­scu Amza a continuat în şedinţa de as­­tăzi dimineaţă a comisiunii. Tot în şedinţa de ieri, d. general Şte­­fănescu-Amza a răspuns la mai multe întrebări puse în plenul comisiunii de d. Armand Călinescu, cu privire la di­­verse aspecte ale chestiunii Skoda, spe­culate în mod neîntemeiat şi interesat. I Pi It­i în Sişcăuţi­ fiucovi. Un grup de tineri săteni se îndeletniceau cu transportarea, prin contrabandă, a spirtului în Polonia­ ­ CERNĂUŢI, 31. —­ Organele coman­damentului de grăniceri de pe linia de frontieră polono-română din Grigore Ghica Vodă, a fost informate printr’un denunţ, că în satul Şişcăuţi jud. Cer­năuţi s’a constituit o bandă de contra­bandişti, din care fac parte mai mulţi tineri în vârstă de numai 17—18 ani şi stau sub conducerea fraţilor Nicolae şi v­asile Buhai din acea comună. Tinerii contrabandişti, profitând de faptul că spirtul se vinde în Polonia cu­­in preţ extrem de ridicat, au hotărât a trece mari cantităţi de spirt peste frontieră, spre a realiza prin diferenţă de preţ ce vor obţine câştiguri însem­nate. Timp de mai bine de un an n’au putut fi descoperiţi. In fiecare diminea­ţă, când eşeau la câmp, tinerii contra­bandişti luau în sacul lor de merinde câ­te 2—3 sticle de spirt pe care le duceau până la frontieră, fără a fi împiedecaţi de jandarmi şi grăniceri, cari nu bă­nuiau nimic. In timpul nopţii contra­banda era transportată peste frontieră unde în orăşelul Stezowa din Galiţia, un complice al bandiţilor punea spirtul în vânzare. In schimbul cantităţilor de spirt vândute în Polonia contrabandiş­tii importau diferite articole de textile, pe care le vindeau apoi în oraşele din nordul Bucovinei. D. maior Marareanu, (comand, batal, de grăn. din Grigore Gh. Vodă), sesi­­zându-se de denunţ, a dispus suprave­gherea bandei. Tinerii au fost arestaţi zilele trecute şi predaţi serviciului po­liţiei­ de pe lângă vama comunei Criscea­­tec. Plata cerealelor la Brăila BRAILA. 30. — Piaţa internă a cerealelor se menţine fermă la orz şi grâu, iar la porumb neschimbată. Transact­urile sunt restrânse. Pe li­nie în port şi în docuri au sosit nu­mai opt vagoane cu cereale. Se tra­tează orzul de Tulcea de 60 kgr. cu 4 la sută corpuri străine la 18.950 fob în josul Dunării, orzul de Chi­lia de 60 kgr. cu 6 la sută 17.750 fob schele în josul Dunărei, orzul de Muntenia de 58 kgr. cu 6­7 la sută 17.500 predat magazie, orzul statuit de 66 jumătate kgr. cu 4 la sută 20 mii bordo vapor pentru export. Valorează grâul de Moldova de 77 kgr. cu 7 la sută 45 mii linie port Brăila, porumbul dinte de cal mar­fă de Muntenia 18.750 la sebele în susul Dunării şi 19.250 state dupli­cat pentru consumul intern, fasolea de rând de Muntenia 23 mii linie port şi de Focşani 28 mii magazie. In obor au sosit 20 care cu cereale şi s’au vândut porumbul cu 1.82-1.90, porumbul roșu cu p ovăzul cu 3.40- 3.80 , grâul de 75 gr. cu 5 la sută corpuri străine cu 4.45 lei kgr. Un trăsnet incendiază casa unui baptist ISMAIL, 30. — In timpul unei pu­ternice furtuni ce s’a abătut asupra satului Galilesli un trăsnet a incendiat casa locuitorului baptist Ivan Grigore Velmicenco. Cu ocazia aceasta au ars și câteva icoane baptiste pe cari nu­mitul le avea în perete. Fenomenul a­­cesta a fost interpretat ca un semn dumnezeiesc din partea populaţiei care şi-a păstrit credinţa strămoşească. Comandantul vaporului Durostor a fost asasinat? CONSTANȚA 31. — După înmor­mântarea căpitanului Virgil Manole, fos­tul comandant al vaporului „Durostor” care a fost găsit mort în cabina sa, familia defunctului şi prietenii au des­chis o anchetă particulară spre a sta­bili dacă ofiţerul de marină s’a sinucis într’adevăr sau a fost asasinat. Crima din jud. Putna FOCŞANI, 30. — Constantin Taifos, de 76 ani, din satul Brrcă-Vidra, du­­cându-se să taie lemne din pădurea sa situată pe ocolul «Măgura», a fost găsit în nesimţire, prezentând o pu­ternică lovitură în regiunea parietală stângă. Dus la spitalul din Vidra, a încetat din viaţă. Se bănueşte că la mijloc este vorba de o crimă. Tragica sinucidere a unui ceferist din Buzău BU,AU, 30.­­ Din cauza unor vechi neînţelegeri familiare şi suferind şi de neurastenie, impiegatul de mişcare Neculai D. Iarca din staţia locală, do­miciliul în cartierul Mihai Viteazul, str. g.ral Moşoiu 55, s’a sinucis azi di­mineaţă, strangulându-sa de o grindă a cam­orii în care dormea. lini 1P ţi 1 id­in­tra Ilii industriale (Continuare din pagina l-a) pentru o producţia industrială urca­tă nu vor găsi debuşee, nu se poate referi la viitorul apropiat, ci la un timp mult mai târziu­ acela al stag­nării mişcării populaţiei în statele­­ industriale. In schimb însă, ceea ce dăunează tuturor, este limitarea de către statele industriale a importu­lui de produse agricole şi scumpirea alimentelor care au repercusiuni şi asupra formaţiunii capitalului şi asupra evoluţiunei salariilor şi asu­pra posibilităţilor de export de fa­bricare. Autarhizarea are astfel limite vă­dite: în antagonismul dintre oscila­­ţiunile condiţiunilor pieţei mondia­le şi adaptabilitatea prea lentă a a­­griculturii; în imposibilitatea de autarhizare a tuturor produselor a­­gricole deodată; în dificultăţi rezul­tate din clima şi natura solurilor ; în perspectiva de supraproducţie a­­gricolă. La încercările insă continuă, deşi sunt consecinţe periculoase, în spe­cial pentru ţări ca Germania, ac­tualele ţări agricole pot ajunge în situaţii extrem de dificile, ele nepu­­tându-se adapta pentru altă exis­tenţă. Nevoite să forţeze exportul, prin scăderea preţurilor, pot ajun­ge la moratoriul extern şi la scă­derea importului. Indirect astfel se strangulează şi em­portul ţărilor in­dustriale. Pentru ţările agrare care se industrializează, consecinţele a­­par cu totul altele: industrializarea când nu se îndreaptă spre industrii de seră, provoacă sporirea venitu­lui naţional şi folosirea forţelor pro­ductive mai eficient decât agricul­tura. Procesul de lichidare a crizei ac­tuale e îngreuiat de metodele pro­­tecţioniste ale ţărilor industriale, metode mult mai excesive decât ale ţărilor agrare. Eşirea din anormal nu se poate prevedea nici prin res­taurarea economiei mondiale (cu to­tul improbabil), nici prin conven­­ţiuni internationale plurilateral, (dat fiind eşecurile recent experi­mentate) şi nici prin blocuri regio­nale autarhice (nereuşita planului Tardieu e o indicaţie în acest sens). In cadrul planurilor de reagrariza­­re nu se întrevede decât o singură metodă de organizare raţională a schimburilor de mărfuri între state­le agrare şi statele industriale, anu­­me: încheerea unor convenţiuni ba­zate pe acordarea unor contingente de mărfuri precizate în aşa fel, în­cât să se asigure plasarea produse­lor alimentare şi a altor produse a­­gricole pentru care mai rămân po­sibilităţi prin aplicarea politicei de reagrarizare. Dar pentru ca adapta­rea agriculturii din statele agrare la conditiunile schimbate ale piete­­lor statelor industriale autarhizate, să fie posibilă, se cere ca acele con­­ventiuni să se încheie pe o durată suficient de lungă. O asemenea în­drumare — a încheiat d. Madgearu — a raporturilor comerciale este po­sibilă numai în măsura sincroniză­rii unor sisteme de economie diri­jată. Conferinţa d-lui Madgearu a adus o contribuţie temeinică la lămurirea procesului de evoluţie economică a lumii contimporane. \­­»*« *­­n jurul fioroasei crime din Deltă ISMAIL, 30. — Am comunicat la timp că valurile Dunării au aruncat la mal în apropiere de Ismail cadavrul unui necunoscut, cu ţeasta sfărâmată şi parte din el mâncat de câini. Ca­davrul era aşezat într'un sac. Cu toate cercetările făcute de autorităţi nu s’a putut stabili identitatea celui ucis și ca atare crima continuă a rămâne în mister. Se pare că victima e un lucrător din ostroavele Dunării. «DREPTATEA» Cercul de studii AL PARTIDULUI NAŢIONAL-TARANESC SECTA JURIDICA Secţia juridică şi constituţională va ţine şedinţă Marti 5 Iunie ora 9, seara­ La ordinea zilei, referatul d-lui St. Dobrescu asupra «inamovibilităţii membrilor parchetului» precum şi continuarea discuţiei asupra refera­tului d-lui Al. Stan: Reforma Parla­mentului. SECŢIA CULTELOR Secţia cultelor ţine şedinţă Vineri 1 Iunie a. c. orele 8 p. m. Se va continua referatul Părintelui Dim. Rădulescu asupra «Legii de or­ganizare» şi se va începe discuţia ge­nerală. P. C. Părinţi referenţi sunt invitaţi să prezinte referatele cu care au fost însărcinaţi. P. C. Părinţi şi D-nii membri, ai secţiei cultelor sunt rugaţi să ia parte. SECTIA DE POLITICA SOCIALA Vin­eri 1 Iunie 1934, ora 7 seara sunt convocaţi în şedinţă plenară toţi referenţii secţiei de muncă şi ocrotire, cu rapoartele întocmite, pentru a se adopta în plenul sec­ţiei rezoluţia programatică ce ur­mează a se propune direcţiei con­gresului general al partidului. Preşedinte: D. R. IOANIŢESCU De la organizaţia Ilfov Domnii şefi de sectoare din ju­deţ sunt rugaţi să depună de în­dată la secretariatul general al or­ganizaţiei cererile de înscriere în­­soţit® de tablourile respective, în­tocmite conform instrucţiunilor. Se reaminteşte cu acest prilej că termenul pentru efectuarea opera­ţiunilor, specificate în instrucțiuni, este până la 8 iunie curent. Lucrările budgetului merg greu nu se pot reduce cheltuelile la nivelul veniturilor evaluate. Contrar informaţiilor publicate de unele ziare, nici unul din budge­tele ministerelor nu este încă gata. La ministerul de finanţe se lucrează zilnic la revizuirea acestor budgete. Lucrările merg foarte greu din cauză că ministe­rele refuză să accepte t­e­­mă definitivă și se va ști astfel cifra totală a chel­tuielilor Statului, se vor re­vizui din nou tabelele de e­­valuări, pentru ca prin «umflarea» lor să se poată echilibra capitolul veni­turi cu cel dile cheltueli.­turile ministrului de finan­ţe. Din această cauză nu se ORHEI. — D. Petre Strihan, fost candidat al centrului în judeţul Or­­hei şi desemnat de comitetul jude­ţean, după propunerea d-lui Pan. Halippa, ca şef al Sectorului Cobâl­ca, a vizitat în zilele de 27 şi 28 Mai curent, satele Voinova, Oneşti şi Cobâlca, fiind­ întâmpinat cu mare însufleţire de către săteni. La Voinova, au participat la în­­t­runire d. învăţător Leonte Goban, şeful organizaţiei locale, preotul Scalefrchi, Luca Pruteanu şi alţi fruntaşi, pe lână un mare număr de gospodari. După cuvântările d-lor L. Coban şi preot Scaletchi, d. Petre Strihan,, şi-a arătat mulţumirea pentru fru­moasa armonie care uneşte pe preo­tul şi învăţătorul satului într’o ac­­ţ­une comună de luminare a săteni­lor, vrednică de a fi dată ca pildă şi altor organizaţii- D-sa mulţume­şte fruntaşilor şi sătenilor pentru izbânda repurtată în alegerile co­munale când prin conştiinţa şi dâr­­jenia lor au reuşit să învingă lista guvernului cu 168 voturi contra 156. La Oneşti, întrunirea a avut loc în ograda fruntaşului Gheorghe Vu­iuţă care a urat bun venit d-lui Pe­tru Strihan, exprimând recunoştin­poate începe încă alcătui­rea capitolului «cheltueli» din bugetul general a! Sta­tului. In ce priveşte partea I-a a viitorului buget, cifra to­tală a veniturilor a fost e­­valuată la 19 miliarde 300 milioane lei. Greutatea cea mare con­stă însă în faptul că, ori­câte sforţări se vor mai fa­ce, este imposibil ca tota­lul cheltulilor să fie scăzut la această cifră. Aşa că abia după ce toate proectele de buget ale mi­nisterelor vor căpăta for­a­ţa sătenilor pentru grija d-sale de sufletul ţărănimii. D. Petre Strihan a ţinut sătenilor o conferinţă asupra rostului parti­dului naţional-ţărănesc în politica ţării, a însemnătăţii organizării şi a viitorului program de guvernare naţional-ţăran­istă. La Cobâlca, a avut loc o şedinţă sărbătorească în care au fost pri­miţi mai mulţi fruntaşi înscrişi a­­cum în partid, d. învăţător Alex. Busuioc, Untilă şi alţii. Au vorbit d-nii Leonae Coban, Al. Busuioc, T. Polschi, L Ganea şi alţii. D. Petre Strihan a ţinut sătenilor o cuvântare arătându-le ce însem­­nează democraţia şi dictatura, cât de preţios este dreptul de vot al ţă­ranului pentru progresul vieţii să­teşti şi care este însemnătatea orga­­ni­zării politice şi economice prin ţărănism şi cooperaţie. Pretutindeni, s-au pus bazele unor case de stat ale partidului. D. Al. Busuioc a fost ales preşe­dinte de onoare al organizaţiei din comuna Cobâlca şi însărcinat cu or­ganizarea tineretului, iar d. T. Pol­­schi a fost ales preşedinta activ. Acţiunea d-l«­ Petre Straft»** întrunirile din sectorul Cobâlca discursul d-lui Barthon PARIS, 31 (Rador). — Corespon­dentul din Berlin al agenţiei «Ha­vas» anunţă : Discursul d-lui Barthon a fost a­­dus la cunoştinţa presei germane prea târziu, astfel că ziarele n’au putut lua instrucţiuni oficiale. De teamă, desigur, să nu pară că arată prea puţin zel, ziarele de diminea­ţa comentează discursul în termeni extrem de violenţi­­. Barthou — spun ziarele de di­mineaţă _ n’a putut să se stăpâ- j ___1 * nească. Discursul său a fost «o ex­plozie de ură». Nu mai rămâne îndoială că dis­cursul ministrului de externe al Franţei, făcând în faţa Adunării internaţionale de la Geneva o expu­nere care constituie un bilanţ ex­trem de negativ al politicii hitle­­riste, a pus guvernul german într’o situaţie dificilă. Comentariile zia­relor trădează, astăzi şi mai lim­pede decât in ultimile zile, nervo­zitatea care a cuprins cercurile con­ducătoare ale Germaniei, ca o ur­mare a apropierii dintre Franţa şi Rusia Sovietică. Presa germană şi mai ales «Ber­liner Zeitung» este foarte încurcată când vrea să răspundă argumente­lor d-lui Barthou. Ea se înjoseşte până acolo încât pretinde că argu­mentele d-lui Barthou sunt dicta­te de industria franceză de răsboi». «Berliner Boersen Zeitung» spune că «spiritul prusian nu speculează la bursă vieţile omeneşti şi adau­gă: «Spiritul prusian nu a recus la arme în 1870 şi 1914, decât atunci când răsboiul i-a fost impus». «Lokal Anzeiger» vorbeşte de «imperialismul galic», pe care îl ca­­lifică drept «o ameninţare pentru pace». In sfârşit, «Berliner Tageblatt» spune că »d. Barthou este mecani­cul unu tren al cărui fochist este d. Litvinov“. Nervozitatea presei germane do­­vedeşte că d. Barthou a pus lucru-­­ rile la punct și că a risipit norii de retorică pacifică, cu care cel de al treilea Reich încearcă să-și învălu­­iască politica. Accident de avion In Franţa LONDRA, 31 (Radar). — Un avion poştal francez s’a lovit azi dimi­neaţă de un stâlp de telegraf, în lo­calitatea Forester Drive din apro­priere de aeroportul Croydon. Aparatul s’a prăbuşit la pământ, sfărâmându-se. Cei doi ocupanţi au fost ucişi. Explozie la Mexic PATRU PERSOANE UCISE MEXICO, 31 (Rador). — Intr’o întreprindere germană de fierărie de aici s’a produs o explozie, care a costat viaţa a patru persoane. Zece lucrători au fost grav răniţi. Se crede că este vorba de un aten­tat xenofob. i D. Grigore Gafencu a scos într’o elegantă broşură discursurile pe care le-a rostit în Parlament, sesiu­nea trecută. Am relevat la timp şi forma lor aleasă ca şi ţinuta lor. D. Gafencu este în Parlament, netăgăduit, o fi­gură occidentală. Dar discursurile d-sale au o con­cepţie şi un fond care merită mai mult decât efemeritatea vorbei ros­tite. «Verba volant» era un cusur inerent ideilor rostite. De aceia, că­lăuzit desigur de gândul că concep­ţiile pe care le-a exprimat, trebue să aibă un sens de îndreptar, d. Gafen­cu le-a tipărit, transformându-le prin aceasta în tabele de cercetat şi de urmat. Broşura cuprinde şi o prefaţă sub forma unei scrisori adresată d-lui Pisani, care fixează câteva idei cen­trale. Cu o limpezime şi o pondere clasică, d. Gafencu apără principiul libertăţii în care crede. In chip ci­vilizat însă libertatea are drept co­relativ imediat respectarea dreptu­lui altuia. Aceasta impune o con­strângere măsurată, care însă nu înseamnă lipsă de libertate ci, din contra precizarea ei ca un principiu la care toți au dreptul deopotrivă. Libertatea unuia nu înseamnă în­călcarea drepturilor tuturor celor­lalţi pentru ca avântul şi permisiu­nea de a face orice să încalce liber­tatea altuia. De aici, în cadrul libertăţii oara nu se sacrifică, naşte ideia de ordine ca un regulator al manifestărilor de libertăţi. Ideia de ordine care predomină cugetarea d-lui Gafencu nu este deci sinonim cu tiranie sau dictatură, ei cu reglementarea civilizată a liber­tăţii cu respectul drepturilor corela­tive a celorlalţi. Dar, observ că-i greu de rezumat paginile cu conţinut, şi este chiar profanator atunci când pentru ex­primarea lor s’a pus o grijă deose­bită de expresie şi de limbă. Vom reveni totuşi asupra ideilor pe care le-a desvoltat d. Gafencu în cuvântările sale asupra cenzurei şi stărei de asediu, asupra ordinei de stat şi tineret, şi asupra Armatei şi răspunderile în Stat. Din enumerarea titlurilor se poate uşor vedea că este vorba de o mate­rie delicată şi extrem de interesan­tă, în care o privire sigură şi cura­joasă poate însemna un punct de lu­mină şi de orientare. Dem. mixemvp culturamm­­arlisise Conferinţa grâului LONDRA, 30 (Rador). _ După toate probabilităţile, comitetul con­sultativ al­­grâului se va întruni la 2T itin­e pentru­ a discuta raportul asupra evaluărilor recoltei în emis­­ferul de Nord. In această privinţă, două fapte care nu sunt neglijabile, s’au pro­dus şi ele par să permită unele pro­nosticuri. Astfel în primul rând, raportul biroului canadian al statisticei re­ti­zează seceta din ce în ce mai ac­centuată din diverse regiuni pro­ducătoare de grâu ale Canadei. Pe de altă parte, Rusia sovietică, a cărei recoltă pare să fi fost cu mult inferioară estimaţiunilor, a cumpărat zilele trecute 22.500 tone grâu din Australia şi Argentina. Anunţarea acestei ştiri a produs oarecare emoţie pe piaţa mondială, nu numai pentru că este întâia oară când grâul din­ Argentina ia drumul VladiVostockului, ci mai ales pentru ca circulă svonul des­pre o sporire a consumaţiei de grâu în Siberia. Acest fapt se datoreşt® tensiunii ruso-japoenze, care a de­terminat aducerea în această re­giune a numeroase trupe. Totuşi ar fi prematur să se tra­gă din aceste constatări concluzii grăbite. Seceta din Canada poate să nu fie iremediabilă, iar transpor­turile de grâu destinate Rusiei sunt până în prezent, dacă nu neglija­bile, cel puţin insuficiente pentru a putea exercita o adevărată presiune asupra pieţii mondiale. Cu toate acestea, este incontestabil că subcomitetul grâului, a cărui reuniune este sigur că nu se va ține săptămâna aceasta, își va amâna deliberările în așteptarea răspunsu­lui guvernului din Buenos Aires. Premiile Editurii „Cugetarea Consecvent scopului urmărit de a da la lumină romane destinate ca lectură particulară pentru tineret, în general 13—18 ani, şi în special pentru elevii din şcoalele secundare, Editura „Cu­getarea” deschide un nou concurs de premii în valoare de 60.000 lei , anume: pr. I, 30.000 lei; pr. II, 20.000 lei şi pr. III 10.000 lei.. Cele trei romane premiate vor fi e­­ditate de „Cugetarea”, iar autorii, în afară de premiile indicate, vor avea drept şi la o cotă de 15 la sută din pre­ţul brut imprimat pe carte, la exempla­rele vândute din prima ediţie. La e­­ventualele noi ediţii, drepturile de au­tor vor fi de 20 la sută. Vor fi primite la concurs numai lu­crări nepublicate şi semnate de autori români. Ele vor fi prevăzute cu un motto, iar numele autorului va fi închis într’un plic pe care se va scri acelaş motto. Subiectele sunt lăsate la alegerea au­torilor, dar lucrările, lipsite de aluziuni indecente, trebue să cuprindă fapte im­portante din viaţă, să fie scrise vioi şi atrăgător, să inspire cititorilor senti­mente nobile şi să ajute în­deosebi la formarea de caractere sănătoase. Manuscrisele trebue să fie scrise ch­­el, pe o singură fată, dacă se poate bătute la maşină. Sunt primite la Edi­tura „Cugetarea”, Bucureşti, Str. Mă­­tăsari 23, până cel mai târziu la 31 Octombrie 1934. 4 . Salonul plastic: Sirato, Han, To­­nitza — de la Dalles — se închide Duminecă seara, 3 Iunie. Amatorii cari au reținut lucrări sunt rugaţi a le ridica până la această dată. RADIO Joi 31 Mai 1934 ?64.5 m. BUCUREŞTI 12 kw. 823 kHz. 1875 m. RADIO-ROMANIA 20 kw. 160 kHz. 17.15; Limba română la bacalaureat: T. Mateescu, 17. 30; Muzică, 17.45; Viaţa şcolară: Prof. Şt. Pop. 18.00; Concert de muzică uşoară şi ro­mânească executat de Orchestra Gr. Di­­nicu: Arii­ naţionale; 19.00: Păr. Nae Popescu, membru al Academiei Române: Mântuitorul şi Florile (lecţie ţinută în clasa Marelui Voevod Mihai). 19.15: Continuarea concertului Or­chestrei Dinicu: ARTA. 19.50: Misticismul lui F.Einescu: Dan Botta. 20.10; Buletinul cărţii: Perpessicius. 20.30: Trubadurul, operă în 4 acte de Verdi (plăci). După actul I: Lectură de Gib Mihăe­­scu- premiul 8. S. R. Expoziţii CITIŢI ­­ CEHI-reviste Recomandăm călduros pentru populaţia satelor lucrarea nou apă­rută a d-lui Al. Hallunga intitulată «România economică», într'un stil uşor şi plăcut, autorul a reuşit să dea toate noţiunile ne­cesare cunoaşterii avuţiilor ţării, făcând astfel o adevărată operă de popularizare, cât se poate de utilă. ! SPECTACOLE TEATRE REGINA MARIA; Slujbaş la Stat. CINEMATOGRAFE TRIANON: Al. Jolson în «Sunt un Va­gabond», jurnal şi complectare. ROXT; Jungla morţii, Covorul ferme­cat şi jurnal Pathé. REGAL; Melodii ce nu se uită cu Lee Perry, Paul Hoerbiger, Jurnal Box. RIO; Jidovul rătăcitor, FORUM: Când luminile se sting şi In vârtejul dragostei. SELECT: (sala şi grădina) Femeia bi­ciuită cu Carole Lombard. LIDO: Idilă imperială şi Complicele nu răspunde cu Gretl Thenner, etc. OMNIA: Vraja trupului cu Walace Berry şi Marşul durerii. CAPITOL: (Sala şi Grădina) Jungla morţii, Covorul fermecat şi Jurnal Pathé. ED. PALACE; Scandalul, Femeea cu părul roşu. MARCONI; Mizerabilii seria II şi sfâr­şit, Jurnal Pathe Natan. VOX; Sărută-mă şi Regele şmecherilor cu George Milton. IRIS: O aventură galantă cu Liane Haid şi Regele nătărăilor. CORSO; Demonii văzduhului cu Ri­­ca­rd Crommwell, Robert Armstrong. MARNA: O dramă se luciul apei şi Şase inimi într’un vals. AMERICAN: Intimităţi, Jurnal şi com­plectare tehnicoloră. MILANO: Criminal, Don Quichotte şi trupa de reviste Niculescu-Buzău. MODEL: Cei trei muşchetari. Sunt ad­mişi elevi de liceu şi copii. LI­A: Ordonanţa şi Te iubesc numai pe tine cu Gustav Froehlich. RAHOVA: Mizerabilii (partea II ulti­ma) cu Harry Baur. TERRA: Stăpânul munţilor şi Vulturul alb. Seara trupa Juvenal. EPISCOPIEI: Victor de Kowa în Fe­cioarele de azi şi Gescha. FRANKLIN: Renate Muller în Victor și Victoria, Melodia vioarei.

Next