Dreptatea, noiembrie 1934 (Anul 8, nr. 2132-2156)

1934-11-01 / nr. 2132

2 W MINISTERUL­ FINANŢELOR „ÎMPRUMUTUL DE ÎNZESTRARE A ŢĂRII“ 43­ SIN 1934 PROSPECT DE EMISIUNE (REZUMAT) 1. Se emit prin subscripţie publică obligaţiuni de 1.000 lei valoare nominală pe prefă­ de 880 lei obligaţiunea. Plata obligaţiunilor subscrise se face printr’un singur­ vărsământ, odată cu subscrierea în­tre 5—30 Noembrie 1934. 2. O parte din suma de plată se poate achita cu titluri din vechile rente emise de Stat, socotite pe anumite cursuri arătate în foaia de subscripție. Suma ce se plăteşte cu titluri de rentă nu poate depăşi 20% din valoarea nominală subscrisă. 3. Obligaţiunea de 1.000 lei produce o dobândă de 4,50% pe an, care se plăteşte jumătate la 1 Iunie şi jumătate la 1 Decembrie, prima plată făcrind U­SD la 1 Iunie 1935. 4. Obligaţiunile se rambursează în 40 ani prin trageri la sorţi, cari se fac de 4 ori pe ani 1 Februarie şi 1 Mai pentru obligaţiunile care se rambursează la 1 Iunie următor, şi la 1 August şi 1 Noembrie pentru cele care se rambursează la 1 Decembrie următor. Prima tragere la serii se face la 1 Februarie 1935. 5. In anul întâiu se rambursează cu premii mari pentru fiecare un miliard din sagitadul subscris. 1 obligațiune cu 3.000.000 lei Total 3.000.000 lei 2 obligațiuni 99câte 1.000.000 „ 99 2.000.000 •i 4 99 99 500.000 M 99 2.000.000 NI 4 99 99 250.000 M 99 1.000.000 99 46 99 99 100.000 „ 99 4.600.000 99t 57 obligațiuni rambursate în total cu 12.6oo.ooo lei In anii următori, numărul obligaţiunilor care se rambursează cu 100.000 lei să fi­b­­3??ază cu câte o obligaţiune din an în an. 6. Restul obligaţiunilor care se mai amortizează în fiecare an se rambursează cU o primă de 200 lei peste valoarea lor nominală, adică­­ Titlurile de 1.000 lei se rambursează cu » M 2.000 mm M M *M »» 6.000 M H M M « M 10.000 MM M M » M 20.000 mm .. . 1.200 lei 2.400 M 6.000 M 12.000 M 24.000 M 7. Plăţile dobânzilor şi amortismentelor se fac în lei stabilizaţi, leul reprezentând o greutate de 10 miligrame aur cu titlul 0,900. 8. Cupoanele scăzute şi obligaţiunile est de la sort­ se primesc drept numerar de către toate Casele Publice. 9. Nu se va face niciodată vre­un scăzământ la plata dobânzilor sau a sumelor cu cari se rambursează obligaţiile, adică aceste plăţi sunt scutite de orice impozite sau taxe. Obligaţiunile mai sunt scutite de impozitul pe succesiuni, date şi donaţiuni. 10. Obligaţiunile se primesc spre lombardare, garanţii şi cauţiuni. 11. Subscripţiile se fac la­ Banca Naţională a României şi Sucursalele ei, la Birou­rile Oficiilor Poştale; la toate Casele Publice şi la Băncile ce se vor arăta la timp. NOTA. — Lămuriri se găsesc în prospectul de emisiune. BLANAHIA B. SPETNER Casă f­ond ci­tat în anul 1869 BUCIUREŞTE IN­ CHIŞINĂU Str. Oituz 3 I Ifi Str. Alex. Cel Bun, (Pal. Primă­cei). Anunţă onorata clientelă că pentru sezon de toamnă şi iarnă a sosit­­ un nou transport de BLĂNĂRIE FINA. Preţuri convenabile EN GROS EN DETAIL S-a redeschis restaurantul „GAMBRINUS“ Piaţa Teatrului Orchestră-Jazz sub conducerea renumitului violonist Schönfeld Cărţi-Reviste O carte utilă. Repertoriu la „Monitorul Oficial“ D. Dimitrie Ieşan, directorul ad­ministraţiei de stat din ministerul de interne, a dat la iveală o carte extrem de interesantă şi de utilă. Este vorba de „Repertoriu la Mo­nitorul Oficial’’, — cum sună titul principal, — cuprinzând legile şi regulamentele dela 1862—1934, iar pentru timpul mai nou şi decretele regale, jurnalele consiliului de mi­niştri, deriziunile ministeriale şi co­municatele oficiale de interes gene­ral, în vigoare la 1 Iulie 1934. Şi pentru a fi complet la ordinea zilei d. Ieşan a adăugat un supli­ment pentru timpul dela 1 Iulie— 1 August 1934.­­ Numai cine cunoaşte via­ţa no­astră legislativă îşi poate da seama de necesitatea şi importanța acestui re­pertoriu. El te conduce cu uşurinţă şi deosebită claritate, în labirintul de legi al României întregite. Pen­tru un legiuitor, pentru un om po­litic ca şi pentru un om de drept, repertoriul d-lui Ieşan este un au­­xilar de nepreţuit, care înlesneşte orientarea şi studiul legislativei noa­stre. Afii imediat o lege organică, la bază, modificările ce i s-au a­­dus ca şi regulamentele care o com­­plectează. Răsfoind repertoriul vezi munca migăloasă, de lungă durată, ce i-a trebuit autorului, pentru a închega lucrarea de interes general pe care o publică. Metoda organizării ma­teriei şi a însemnării legilor este cât se poate de clară şi de în­drumătoare. Lucrarea d-lui Ieşan este indis­pensabilă acelora care prin profe­siunea preocupărilor lor, trebue să cunoască legile ţării. Costul repertoriului (tipărit în condiţiuni grafice excelente) este de 180 lei, preţ nu prea mare faţă de munca ce cuprinde şi utilitatea ce-o prezintă. Cârţi Literatura română se va îmbogăţi în Curând cu un volum de poveşti pentru copii, datorit d-lui Victor Odobeştianu. Volumul este întitulat «Poveşti pentru Lia­ mică» şi va apare în cursul lunii Noembrie în editura «Cărţii Româ­neşti. Reviste «REVISTA TINERIMEI ROMÂNE» A apărut numărul 2 din revista soc. «Tinerimea Română» cu un bo­gat material ştiinţific şi cultural. Semnează d. prof. Dr. Musceleanu un articol ştiinţific actual intitulat: Radiestezia; arh. Scriban scrie un articol sugestiv: Şcoala scrisului; d. Nae S. Dumitrescu, preşedintele so­cietăţii şi profesor, arată Rolul ini­ţiativei particulare în cultura naţi­­onală; preot A. Crăciunescu: în­dreptarea noastră, d. Dan Simiones­­cu, Bogdan Duică. Poezie: Petre Dinu și Al. Baicu­­lescu. ■------000X000-------­Bibliotecă Institutului Francez Institutul Francez de Înalte studii în România, reluând activitatea sa de anul trecut, a deschis biblioteca sa ştiinţifică din str. Nicolae Băl­­cescu. 19. Aceasta va fi la dispo­ziţia profesorilor şi studenţilor, înce­pând de Vineri 2 Noembrie 1934, în fiecare săptămână, Marţi şi Vi­neri de la ora 15 la 19 d. a. Târnosirea unei bisercii din jud. Roman Duminecă 4 Noembrie, în comuna Ho­reşti, din judeţul Putna, se va târnosi biserica cu hramul «Adormirea Maicei Domnului» care fusese complect dis­trusă, prin bombardament, în timpul războiului.­ iBiserica a fost refăcută prin stăruința şi cu concursul material al enoriașilor. ----------000X000----------­RADIO Miercuri 31 Octombrie 18.00: Concert de muzică distractivă executat de orchestra Radio. 19: Ora, mersul vremii, radio jurnal. 19.15 Continuarea concertului. 20.00: Micile economii şi viaţa Statu­lui de Victor Slăvescu, ministrul Fi­nanţelor. 20.20: Muzică de filme (discuri). 20.45: Sărbătoarea internaţională a economiei de profesor Gh. Netta. 21.00: Oră de solişti. Muzică modernă pentru pian: D-ra Grete Novak. 21.10: Universitatea practică de prof. S. Mehedinţi 21.50; D-na Olimpia Grozowka-canto. 22.10: Concert nocturn executat de orchestra de salon Radio. 23.00; Radio Jurnal, 23.25; Continuarea concertului turn. «DREPTATEA» Sărbătorirea aniversarei republicei cehoslovace la Galaţi GAT ATT în — Eri îh­tplinindu­­se 16 ani de la proclamarea inde­pendenţei republicei prietene şi a­­liate Cehoslovacia a avut loc la consulatul cehoslovac din idealita­te o frumoasă recepţie. Vastele saloane ale palatului con­sulatului, frumos amenajate, au fost neîncăpătoare pentru numeroşii re­prezentanţi ai oficialităţilor şi ai prietenilor cehoslovaci din Galaţi, cari au ţinut să ia parte la fto fa­­stă înălţătoare festivitate. Au rostit cuvântări domnii dr. Lazăr, primarul municipiului şi pre­şedintele asociaţiei ceho-române, a­vocat Petrescu-Dâmboviţa, vice-pre­şedinte al aceleiaşi asociaţii şi M. Gaspard secretarul­­general al sta­tului negustoresc. Toţi oratorii au subliniat prieteneştile raporturi ce leagă ţara noastră de republica ce­hoslovacă. Ei au evidenţiat trăini­cia Micei înţelegeri şi au preco­nizat şi o mai strânsă colaborare e­­conomică şi culturală între ambele ţări aliate.­­ Tuturora le-a răspuns d. inginer Frantisec, consulul republicei ceho­slovace din Galaţi. A produs o ad­mirabilă impresiune faptul câ d. consul Frantisec şi-a rostit discur­sul în limba română, limbă pe care a învăţat-o în puţinii ani de când d-sa se află in ţara noastră. Redăm mai jos substanţiala cu­vântare a domnului consul Franţi­sec, cuvântare, care ni se pare dem­nă de reţinut atât din punctul de vedere al documentaţiunii cât şi prin sentimentele de sinceră amiciţie pentru România ce se degajează din ea. Naţiunea cehoslovacă serbează as­tăzi a şasesprezecea aniversare a renaşterei sale. Primele semne de cehi avem pe la anul patrusute­­cincizeci, când au venit în patria lor de astăzi, unde sub conducerea lui Vodă Samo au creat în anul şase sute douăzeci şitrei un imperiu care a înglobat şi masivul Tatra, a­­dică ţinuturile populate astăzi de slovaci. După desmembrarea impe-­­riului lui Samo, Slovacia iarăşi a făcut parte din statul ceh, denumit moravian după izgonirea cneazului dela Nitra Privina, conform lui Pa­­lacky pe la anul optsute treizeci dar deja în nouă sute şapte după lupta dela Bratislava, a devenit pra­da maghiarilor, sub a căror do­minaţie a rămas până la anul o mie nouă sute optsprezece. Slovacii au fost subjugaţi cu scurte întreruperi o­­mie de ani, când­ au fost iarăşi uniţi cu odraslele ce­he. Ei şi-au păstrat tot timpul lim­ba lor, cu toate suferinţele din par­tea maghiarilor. In Ungaria afară de maghiari au trăit şi alte naţiuni. La fel ca şi în timpul decadenţei, şi în perioada înflorirei, Ungaria a fost un stat minoritar, in care ma­ghiarii nu au făcut nici jumătatea populaţiei. Români, sârbi, croaţi, slo­vaci şi ruşi, găsim mereu în is­toria medievală şi au dat aceste na­ţiuni statului ungur multe persona­lităţi proeminente. Din această cau­ză revendicările maghiarilor des­pre rolul cultural, pe care l-ar fi jucat ca singură cetate a civilizaţiei apusene contra pericolului turcesc, în favoarea celorlalte naţiuni din bazinul dunărean, nu pot fi re­cunoscute. Legăturile culturale în­tre cehi şi slovaci au fost şi sub stăpânirea maghiarilor foarte strân­se. Slovacii au avut până în anul 1845 limba literară cehă. După a­­ceia Ludovic Stur a început să scrie în ziare în dialectul slovac. Cehii au fost mai norocoşi decât slovacii, întrucât s’au bucurat de in­dependenţă până la anul o mie şap­­tesute douăzeci, când după lupta dela Muntele Alb lângă Praga, ur­mată de decapitarea nobilimei cehe, au fost liberaţi abia după trei sute de ani adică prin terminarea răz­boiului mondial. Mulţumită Preşe­dintelui Masaryk şi ministrul Be­­neş, voinţei ferite a poporului ce­hoslovac după libertate, sprijinită de puternice legiuni ale armatei sale şi victoriei aliaţilor în frunte cu no­bila Franţă, s’a făcut dreptatea is­torică nu numai cehoslovacilor dar şi amicilor români şi jugoslavi. In anul 1918 iar a răsărit lu­mina libertăţii poporului cehoslovac. România şi ca Iugoslavia au fost întregite prin alipirea provinciilor populate de neamul lor, subjugat până atunci de străini. De la anul 1918 sunt toţi români, iugoslavi şi cehoslovaci stăpânii patriei lor şi cu toate neajunsurile economice datorite timpurilor de astăzi, pas cu pas mergi spre desvoltare. ■Ml III Ilii II I liili IIVBIi I TT———--Tffl­li „III al Universităţii cernăuţene CERNĂUŢI, “81. Ne-am ocupat­­ aflându-se într’o călătorie de studii la­­ timp de f­rumoasa iniţiativă a profesorului universitar dr. Eugen Bădărău, titularul catedrei de fizi­că experimentăm de pe lângă uni­versitatea locală, mutat de curând la Bucureşti de a supune consiliului profesoral al facultăţii de ştiinţe propunere­a acordării titlului de «doc­tor honoris causa» al acestei uni­versităţi savantului fizician Guglie­­mo Marconi. Propunerea a fost pri­mită cu unanimitatea voturilor ce­lor prezenţi, dată fiind neasemănata valoare ştiinţifică a lui Marconi. D. prof. univ. dr. Eugen Bădărău in Italia, s’a prezentat savantului Marconi, aducându-i la cunoştinţă această înaltă distincţiune din par­tea universităţii noastre şi rugân­­du-l să binevoiască a participa în persoană la solemnitatea decernă­rii titlului. Savantul Marconi a promis că va veni la sfârşitul anului curent, sau cel mai târziu în primăvara anului 1935 în România, cu care prilej va veni şi la Cernăuţi, spre a lua în primire, cu tradiţionalul ceremonial al acestei universități, diploma de doctor honoris causa. Sângeroasa agresiune în centrul oraşului Sadagura CERNĂUŢI, 31. — Tinerii Carol Tuşin şi Mihail Orencu, ambii din oraşul Sadagura, ducându-se ori noaptea spre casă, au fost acostaţi la o intersecţie de străzi de o bandă de derbedei, cari, fără a le spune vreun cuvânt s’au repezit asupra numiţilor, aplicându-le numeroase lovituri de cuţit. Ambele victime s’au prăbuşit într’un lac de sânge pe caldarâmul străzii. Agresorii au dispărut. Poliţia din Sadagura fiind sesiza­tă de aceasta agresiune a început cercetările. Au fost arestaţi indivi­zii Victor Vijniţchi, S. Sacovschi, I. Tatkowski și I. Covalschi, cari în cele din urmă au recunoscut agre­siunea, declarând că a fost numai un simplu act de răzbunare. jjwHL:■ .'HnaHnaHBnm «si in n mpii gri die 800.000 Iei CERNĂUŢI. — Intr’un recent re­­portagiu am relatat cum s’a clari­ficat misterul dispariţiei grupului particular de 800.000 lei, sustras pe distanţa Cernăuţi vama Orăşeni Sniatyn (Polonia). In urma cerce­tărilor organelor mixte de anche­tă, de poliţie şi de vamă, au f­ost arestaţi funcţionarul Popa, şeful vă­mii Orăşeni, concubina sa Elena Boicu, soţia comerciantului Thau, nou. I şi vestitul contrabandist Kugler. Tri- I miţătorul Katz şi intermediarul Thau au reuşit să dispară, fugind pro­babil în străinătate. Concomitent poliţia poloneză a ţinut la dispoziţia sa pe şeful vă­mii poloneze Colacin, cu numele de Sikorski, cât şi pe soţia acestuia. S-a dovedit că d-na Sikorski făcea legătura între şeful vămii Orăşeni, Popa şi organizaţiunile de contra­bandişti din Cernăuţi. La luarea interogatorilor, soţia lui Sikorski a declarat poliţiştilor polonezi că numai în ultimele luni a primit de la Popa, şeful vămii Orăşeni, 16 gropuri, conţinând în­semnate sume de bani în lei şi de­vize, pe care le-a predat apoi ban­cherului Israel Birnbaum. Toate a­­ceste gropuri au fost intacte şi nu­mai ultimul a fost reclamat ca fiind devalizat. Cercetările au p­u­s autorităţile anchetatoare pe urmele unor bine organizate asociaţii de contraban­dişti de valută şi devize. Astfel s-a constatat că agenţii contrabandişti, cari au activat şi în cazul de faţă, adică al contra­bandei de 800.000 lei, au stat în strânse raporturi cu fostul bancher Iosef Greif din Cernăuţi, cunoscut pentru falsificarea ştampilăi de co­roane în anul 1921, cât şi cu co­mercianţii Salomon Gottesman şi Iu­da Hermann, toţi dovediţi de a fi alimentatorii Bursei Negre de de­vize şi valute din Cernăuţi.­i Nenorocirea din Paşcani Trei persoane omorâte de explozia unui proectil PAŞCANI 30.­­ Azi d. a. la ora 4 s’a produs o groaznică neno­rocire în satul­ Sodomeni din a­­dierea oraşului nostru, în urmă­toarele împrejurări. Copilul Zamfir Iordache Coman, de 14 ani, găsind un proectil de tun, rămas neexplodat în timpul ma­nevrelor care au avut loc în judeţul nostru, l-a luat spre a-l duce acasă. Pe drum, însă l-a scăpat din mână. In atingere cu pământul, proietilul a explodat. In apropiere se găseau femeia Li­­saveta Butnaru cu copilul Aurel A­­­lexa. Aceștia împreună cu neferici­tul Zamfir au fost oribil mutilaţi. Alt copil, Vasile Ruxanda Teodo­­rescu, care se afla la o distanţă, de 300 m, de locul accidentului, cu oile, a fost grav rănit la picioare. El a fost internat la spitalul­ co­­muţial din localitate, înştiinţat de această nenorocire, parchetul a autorizat înmormânta­rea celor trei victime. Comisarul Scarlat Cocea de la po­liţia Paşcani a fost delegat cu fa­cerea cercetărilor. i ,, ( j 1 U j -------------OOOXOOO-—- —I împrumuturile judeţene, toba fiscului şi sămânţa selecţionată ORA­VIŢA. — Toamna se culeg roadele guvernării liberale. Printre multele metode liberate de a „regenera viaţa morală” este şi contractarea împrumuturilor. Ultima sesiune a parlamentului nu mai pri­didea cu aprobările de împrumuturi pe seama oraşelor judeţelor Ro­mâniei Mari. Comisiile interimare selecţionate din combatanţii clubului liberal în aceste vremuri grele de criză economică şi financiară au găsit cu cale că contribuabilul nu mai poate plăti luxul şi diurnele de­misii grase şi nici „lucrările e­­dilitare”, deci trebuie să recurgă la împrumuturi. Prin acest sistem se atingeau două­ scopuri: satisfacerea partizanilor cu lucrări şi se îm­plinea promisiunea dată alegători­lor de a le da de lucru. Urmărire ţie prevede oricine. Plata scadenţelor la împrumuturi — având în vedere sumele mari date ca împrumuturi — nu va putea fi onorată în anii vii­tori şi nici lucrările edilitare abso­lut necesare, reparaţiuni, drumuri nu pot fi făcute în lipsă de bani. Cine va răspunde pentru acest haos, cine ne va scoate din încurcă­tură? Judeţul Caraş care avea în fie­care an, chiar şi în anii de criză, excedente bugetare, cu care şi-a con­struit palatul administrativ în va­loare de 27 milioane, astăzi are deficite. Noul prefect dr. Pavel Liu­ba a mers mai departe. A semnat acţiuni la creditul judeţean şi co­munal în valoare de 38 milioane pentru a depune ca gaj la casa de depuneri şi consemnaţiuni pen­tru un împrumut de 12 milioane. Când se va achita această sumă şi de cine? împrumutul nu i-a fost acordat pe lângă tot gajul de 38 milioane şi atunci a recurs la alt­ceva. A adus o hotărâre cu co­misia de Mameluci a judeţului că, titlurile creditului judeţean şi co­munal pot fi vândute la bursă. As­tăzi aceste titluri la bursă se plă­tesc cu 35-40 la sută, deci jude­ţul pentru acceste titluri pe care le achită integral împreună cu inte­resele, în deccurs de 30 ani, va ob­ţine în loc de 38 milioane, abia 15 sau 16 milioane. Şi ministerul de interne dă astfel de aprobări? Cine a mai văzut să frustezi o insti­tuţie în felul acesta şi s’o bagi în datorii pe zece ani? Prefectul judeţului face aceasta tocmai — după ce noul consiliu este ales i­itin majorităţi naţional­­ţărăniste — cu comisia interima­ră a judeţului, refuzând prin mij­loace şi apucături diabolice să con­­stitue noul­ consiliu judeţean cu care să lucreze. Asta se numeşte respectul legi­lor, cinste? Asta este „destinde­rea” de care vorbeşte mereu şeful guvernului? In toate a­ctele şi ges­turile de guvernare a acestui pre­fect în acest judeţ n’am găsit o notă domnească, o trăsătură de lo­ialitate şi bună credinţă, un res­pect faţă de om şi lege, o bună­vo­inţă faţă de instituţiile pe care nu le conduce, dar trebue să le mena­jeze. In toate părţile, răzbunări şi persecuţii, dela servitor până la cel mai înalt funcţionar, de la ţăran pâ­nă la muncitor şi atunci cine mai îndrăsneşte să vorbească de o des­tindere între guvern şi opoziţie? TOBA FISCULUI Ca să ilustrăm şi mai bine sta­rea dintr’un judeţ, vom semnala şi alte fapte dospite şi crescute în creerul unor oameni bolnavi. A­­genţii încasatori de la sate intră în casele oamenilor şi le ridică lucru­rile, chiar şi atunci când nu sunt acasă, ci la munca câmpului. Sparg uşile, le ridică obiectele şi le lasă casa pustie şi descuiată şi e cu­rios că agenţii sunt conduşi de primarii satului şi încasările se fac tot după indicaţiile lui şi nu după situaţia rolului. Rezultatul alegerilor judeţene înn favoarea noastră, a avut darul să deslănţuie această furie în contra prietenilor noştri în special şi se lasă nestânjeniţi pe liberali, deşi debitul lor faţă de stat în parte, este mult mai mare. Am fi curioşi să ştim în urma stării creiate de a­­ceste şicane cine mai răspunde de at­mosfera care se creiază în sat, faţă de funcţionarii şi autoritatea sta­tului? Partidul liberal şi agenţii săi numiţi de curând în slujbe, sau puţinii factori răspunzători de des­tinele României? GRÂU SELECŢIONAT Un lucru şi mai dureros se pe­trece în faţa ochilor noştri cu dis­tribuirea sămânţei selecţionate pen­tru grâu. Sămânţa este puţină, deci în fiecare sat oamenii sunt aleşi pe sprânceană de primarii satelor, a­­leşi şi ne­aleşi. In comuna Iam, unde a bântuit grindina şi a fost inundat de apele Caraşului, prefec­tul „agil” dr. Liuba prin luna Iulie s’a deplasat şi a făcut o anchetă. D-sa a stat în maşină, şi a ascul­tat radio (Caraşul are maşină ca radio cumpărată de liberali şi eî­­cei a­tunci până azi nu li s’a dat nici împrumuturi pentru judeţ) şi de a­­m­ ajutor. Ba mai mult, când li s’a distribuit grâu pentru însemânţare, cu trei sute lei marametrica, grâul s’a dat întâi funcţionarilor, cari au mai puţină nevoie, apoi partizani­lor işţi pe urmă foarte­­puţin ai celorlalţi. Natural că la unii n’a a­­juns deloc, iar altora, în loc­­de matametrică de 100 kg, li s’a dat o majă specială... liberală, care are 93-96 kg. *­­ Oamenii cerşesc din sat în sat, lucrează prin satele vecine. Se plâng în toate părţile, şi cei dela putere nu-i aude şi vai de ei ‘săr­manii, cât ar dori să fie auziţi. (D. ministru de domenii și de interne ar putea să le asculte plângerea îna­intată, căci acești oameni au fost buni români, chiar pe vremea un­gurilor. Atunci erau în frunte, a­­cum însă nu mai fac nici de­­coadă. psf- Convocarea comitetului judeţean PLOEŞTI, 31.­­ Comitetul jude­ţean al organizaţiei naţional-ţără­­niste de Prahova, a fost convocat pentru 8 Noembrie crt. ora 10 dimi­neaţa. Adunarea se va ţine în sala clu­bului din str. Radovici 12 (casa Sa­­bados) şi va fi prezidată de d.Ioan Mihalache, şeful partidului, şi pre­şedintele organizaţiei locale. In ordinea de zi sunt următoarele chestiuni: Alegerea biroului, conform sta­tutelor, adică alegerea a două vice­preşedinţi, secretar şi casier; alege­rea delegaţiei permanente, compu­să din 15 membrii, alegerea a 8 de­legaţi cu drept de vot la congresul general al partidului; cooptarea de noui membrii în comitetul judeţean; alegerea unui juriu de onoare, com­pus din 5 membri, diverse. SUCCESUL CANDIDAŢILOR NATION­AL-TARANIŞTI LA ALE­GERILE COMUNALE Eri au avut loc în judeţul nostru alegeri comunale în 15 comune ru­­rale. Din dosarele cu rezultatul acestor alegeri, sosite la prefectura de Ju­deţ, rezultă următoarele: In comunele Ciumaţi, Poiana Ţa­pului şi Zănoaga, partidul naţional­ţărănesc a obţinut majoritatea vo­turilor şi mandatelor. In comuna Ciumaţi, guvernamentalii au întru­nit 204 voturi, alegând 4 consilieri, iar naţional-ţărăniştii 302 voturi, obţinând 6 mandate; la Poiana Ţa­pului: liberalii 93 de voturi cu 4 consilieri, naţional-ţărăniştii 138 vo­­turi cu 6 mandate; Zănoaga libera­lii 51 voturi, cu 4 mandate, naţio­­nal-ţărăniştii 65 voturi cu 6 consi­lieri. In comunele: Cornurile, Sicrita, Târgşorul nou şi Valea Călugărea­scă, partidul naţional-ţărănesc a ob­­ţinut câte 4 mandate, iar liberalii câte 6 consilieri.­­ In comunele Dumbrava, Comarnic şi Drajna de Sus, naţional-ţărăniştii au luat câte 3 mandate, iar guver­namentalii câte 7. Alegeriie s’au desfăşu­rat sub o teroare şi un abuz nemaipom­enit. Gărfile de alegători au fost eliberate aproape nu­mai partizanilor liberali. Tipice sunt cazurile de la Valea Călugărească şi Boldeşti unde din 9063 şi 1025 alegători înscrişi nu s’au eliberat cărţi de ale­gători decât la 490 şi 623 alegători. CERNĂUŢI, 31. — Inspectoratul regional de poliţie din localitate a fost informat că ori seara s’a pe­trecut în oraşul Rădăuţi-Bucovina un îndrăsneţ atac banditesc. Sătenii Lajos Palpo şi Rudolf Ei­Unul din săteni a avut prezenţă de spirit să se repeadă asupra je­fuitorilor, pe când celalt a început să strige după ajutor. Imediat au sosit la faţa locului un gardian pu­blic şi alţi trecători, cari punându­senhauer, doi gospodari înstăriţi , de pe urmele bandiţilor, au reuşit din comuna Măneuţi jud. Rădăuţi, întorcându-se din oraş spre casă şi trecând prin str. Regina Maria, au fost atacaţi de trei indivizi înar­maţi cu pumnale. Indivizii i-au so­mat să le predea banii ce-i au asu­pra lor, să-i prindă. Arestaţi şi conduşi la poliţie, s-a dovedit că bandiţii sunt indivizii Petre Morășan, Ion Velnicu­ceru și Vasile Sucevanu, toți cu un bogat cazier criminal.

Next