Dreptatea, noiembrie 1934 (Anul 8, nr. 2132-2156)
1934-11-01 / nr. 2132
2 W MINISTERUL FINANŢELOR „ÎMPRUMUTUL DE ÎNZESTRARE A ŢĂRII“ 43 SIN 1934 PROSPECT DE EMISIUNE (REZUMAT) 1. Se emit prin subscripţie publică obligaţiuni de 1.000 lei valoare nominală pe prefă de 880 lei obligaţiunea. Plata obligaţiunilor subscrise se face printr’un singur vărsământ, odată cu subscrierea între 5—30 Noembrie 1934. 2. O parte din suma de plată se poate achita cu titluri din vechile rente emise de Stat, socotite pe anumite cursuri arătate în foaia de subscripție. Suma ce se plăteşte cu titluri de rentă nu poate depăşi 20% din valoarea nominală subscrisă. 3. Obligaţiunea de 1.000 lei produce o dobândă de 4,50% pe an, care se plăteşte jumătate la 1 Iunie şi jumătate la 1 Decembrie, prima plată făcrind USD la 1 Iunie 1935. 4. Obligaţiunile se rambursează în 40 ani prin trageri la sorţi, cari se fac de 4 ori pe ani 1 Februarie şi 1 Mai pentru obligaţiunile care se rambursează la 1 Iunie următor, şi la 1 August şi 1 Noembrie pentru cele care se rambursează la 1 Decembrie următor. Prima tragere la serii se face la 1 Februarie 1935. 5. In anul întâiu se rambursează cu premii mari pentru fiecare un miliard din sagitadul subscris. 1 obligațiune cu 3.000.000 lei Total 3.000.000 lei 2 obligațiuni 99câte 1.000.000 „ 99 2.000.000 •i 4 99 99 500.000 M 99 2.000.000 NI 4 99 99 250.000 M 99 1.000.000 99 46 99 99 100.000 „ 99 4.600.000 99t 57 obligațiuni rambursate în total cu 12.6oo.ooo lei In anii următori, numărul obligaţiunilor care se rambursează cu 100.000 lei să fib3??ază cu câte o obligaţiune din an în an. 6. Restul obligaţiunilor care se mai amortizează în fiecare an se rambursează cU o primă de 200 lei peste valoarea lor nominală, adică Titlurile de 1.000 lei se rambursează cu » M 2.000 mm M M *M »» 6.000 M H M M « M 10.000 MM M M » M 20.000 mm .. . 1.200 lei 2.400 M 6.000 M 12.000 M 24.000 M 7. Plăţile dobânzilor şi amortismentelor se fac în lei stabilizaţi, leul reprezentând o greutate de 10 miligrame aur cu titlul 0,900. 8. Cupoanele scăzute şi obligaţiunile est de la sort se primesc drept numerar de către toate Casele Publice. 9. Nu se va face niciodată vreun scăzământ la plata dobânzilor sau a sumelor cu cari se rambursează obligaţiile, adică aceste plăţi sunt scutite de orice impozite sau taxe. Obligaţiunile mai sunt scutite de impozitul pe succesiuni, date şi donaţiuni. 10. Obligaţiunile se primesc spre lombardare, garanţii şi cauţiuni. 11. Subscripţiile se fac la Banca Naţională a României şi Sucursalele ei, la Birourile Oficiilor Poştale; la toate Casele Publice şi la Băncile ce se vor arăta la timp. NOTA. — Lămuriri se găsesc în prospectul de emisiune. BLANAHIA B. SPETNER Casă fond citat în anul 1869 BUCIUREŞTE IN CHIŞINĂU Str. Oituz 3 I Ifi Str. Alex. Cel Bun, (Pal. Primăcei). Anunţă onorata clientelă că pentru sezon de toamnă şi iarnă a sosit un nou transport de BLĂNĂRIE FINA. Preţuri convenabile EN GROS EN DETAIL S-a redeschis restaurantul „GAMBRINUS“ Piaţa Teatrului Orchestră-Jazz sub conducerea renumitului violonist Schönfeld Cărţi-Reviste O carte utilă. Repertoriu la „Monitorul Oficial“ D. Dimitrie Ieşan, directorul administraţiei de stat din ministerul de interne, a dat la iveală o carte extrem de interesantă şi de utilă. Este vorba de „Repertoriu la Monitorul Oficial’’, — cum sună titul principal, — cuprinzând legile şi regulamentele dela 1862—1934, iar pentru timpul mai nou şi decretele regale, jurnalele consiliului de miniştri, deriziunile ministeriale şi comunicatele oficiale de interes general, în vigoare la 1 Iulie 1934. Şi pentru a fi complet la ordinea zilei d. Ieşan a adăugat un supliment pentru timpul dela 1 Iulie— 1 August 1934. Numai cine cunoaşte viaţa noastră legislativă îşi poate da seama de necesitatea şi importanța acestui repertoriu. El te conduce cu uşurinţă şi deosebită claritate, în labirintul de legi al României întregite. Pentru un legiuitor, pentru un om politic ca şi pentru un om de drept, repertoriul d-lui Ieşan este un auxilar de nepreţuit, care înlesneşte orientarea şi studiul legislativei noastre. Afii imediat o lege organică, la bază, modificările ce i s-au adus ca şi regulamentele care o complectează. Răsfoind repertoriul vezi munca migăloasă, de lungă durată, ce i-a trebuit autorului, pentru a închega lucrarea de interes general pe care o publică. Metoda organizării materiei şi a însemnării legilor este cât se poate de clară şi de îndrumătoare. Lucrarea d-lui Ieşan este indispensabilă acelora care prin profesiunea preocupărilor lor, trebue să cunoască legile ţării. Costul repertoriului (tipărit în condiţiuni grafice excelente) este de 180 lei, preţ nu prea mare faţă de munca ce cuprinde şi utilitatea ce-o prezintă. Cârţi Literatura română se va îmbogăţi în Curând cu un volum de poveşti pentru copii, datorit d-lui Victor Odobeştianu. Volumul este întitulat «Poveşti pentru Lia mică» şi va apare în cursul lunii Noembrie în editura «Cărţii Româneşti. Reviste «REVISTA TINERIMEI ROMÂNE» A apărut numărul 2 din revista soc. «Tinerimea Română» cu un bogat material ştiinţific şi cultural. Semnează d. prof. Dr. Musceleanu un articol ştiinţific actual intitulat: Radiestezia; arh. Scriban scrie un articol sugestiv: Şcoala scrisului; d. Nae S. Dumitrescu, preşedintele societăţii şi profesor, arată Rolul iniţiativei particulare în cultura naţională; preot A. Crăciunescu: îndreptarea noastră, d. Dan Simionescu, Bogdan Duică. Poezie: Petre Dinu și Al. Baiculescu. ■------000X000-------Bibliotecă Institutului Francez Institutul Francez de Înalte studii în România, reluând activitatea sa de anul trecut, a deschis biblioteca sa ştiinţifică din str. Nicolae Bălcescu. 19. Aceasta va fi la dispoziţia profesorilor şi studenţilor, începând de Vineri 2 Noembrie 1934, în fiecare săptămână, Marţi şi Vineri de la ora 15 la 19 d. a. Târnosirea unei bisercii din jud. Roman Duminecă 4 Noembrie, în comuna Horeşti, din judeţul Putna, se va târnosi biserica cu hramul «Adormirea Maicei Domnului» care fusese complect distrusă, prin bombardament, în timpul războiului. iBiserica a fost refăcută prin stăruința şi cu concursul material al enoriașilor. ----------000X000----------RADIO Miercuri 31 Octombrie 18.00: Concert de muzică distractivă executat de orchestra Radio. 19: Ora, mersul vremii, radio jurnal. 19.15 Continuarea concertului. 20.00: Micile economii şi viaţa Statului de Victor Slăvescu, ministrul Finanţelor. 20.20: Muzică de filme (discuri). 20.45: Sărbătoarea internaţională a economiei de profesor Gh. Netta. 21.00: Oră de solişti. Muzică modernă pentru pian: D-ra Grete Novak. 21.10: Universitatea practică de prof. S. Mehedinţi 21.50; D-na Olimpia Grozowka-canto. 22.10: Concert nocturn executat de orchestra de salon Radio. 23.00; Radio Jurnal, 23.25; Continuarea concertului turn. «DREPTATEA» Sărbătorirea aniversarei republicei cehoslovace la Galaţi GAT ATT în — Eri îhtplininduse 16 ani de la proclamarea independenţei republicei prietene şi aliate Cehoslovacia a avut loc la consulatul cehoslovac din idealitate o frumoasă recepţie. Vastele saloane ale palatului consulatului, frumos amenajate, au fost neîncăpătoare pentru numeroşii reprezentanţi ai oficialităţilor şi ai prietenilor cehoslovaci din Galaţi, cari au ţinut să ia parte la fto fastă înălţătoare festivitate. Au rostit cuvântări domnii dr. Lazăr, primarul municipiului şi preşedintele asociaţiei ceho-române, avocat Petrescu-Dâmboviţa, vice-preşedinte al aceleiaşi asociaţii şi M. Gaspard secretarulgeneral al statului negustoresc. Toţi oratorii au subliniat prieteneştile raporturi ce leagă ţara noastră de republica cehoslovacă. Ei au evidenţiat trăinicia Micei înţelegeri şi au preconizat şi o mai strânsă colaborare economică şi culturală între ambele ţări aliate. Tuturora le-a răspuns d. inginer Frantisec, consulul republicei cehoslovace din Galaţi. A produs o admirabilă impresiune faptul câ d. consul Frantisec şi-a rostit discursul în limba română, limbă pe care a învăţat-o în puţinii ani de când d-sa se află in ţara noastră. Redăm mai jos substanţiala cuvântare a domnului consul Franţisec, cuvântare, care ni se pare demnă de reţinut atât din punctul de vedere al documentaţiunii cât şi prin sentimentele de sinceră amiciţie pentru România ce se degajează din ea. Naţiunea cehoslovacă serbează astăzi a şasesprezecea aniversare a renaşterei sale. Primele semne de cehi avem pe la anul patrusutecincizeci, când au venit în patria lor de astăzi, unde sub conducerea lui Vodă Samo au creat în anul şase sute douăzeci şitrei un imperiu care a înglobat şi masivul Tatra, adică ţinuturile populate astăzi de slovaci. După desmembrarea impe-riului lui Samo, Slovacia iarăşi a făcut parte din statul ceh, denumit moravian după izgonirea cneazului dela Nitra Privina, conform lui Palacky pe la anul optsute treizeci dar deja în nouă sute şapte după lupta dela Bratislava, a devenit prada maghiarilor, sub a căror dominaţie a rămas până la anul o mie nouă sute optsprezece. Slovacii au fost subjugaţi cu scurte întreruperi omie de ani, când au fost iarăşi uniţi cu odraslele cehe. Ei şi-au păstrat tot timpul limba lor, cu toate suferinţele din partea maghiarilor. In Ungaria afară de maghiari au trăit şi alte naţiuni. La fel ca şi în timpul decadenţei, şi în perioada înflorirei, Ungaria a fost un stat minoritar, in care maghiarii nu au făcut nici jumătatea populaţiei. Români, sârbi, croaţi, slovaci şi ruşi, găsim mereu în istoria medievală şi au dat aceste naţiuni statului ungur multe personalităţi proeminente. Din această cauză revendicările maghiarilor despre rolul cultural, pe care l-ar fi jucat ca singură cetate a civilizaţiei apusene contra pericolului turcesc, în favoarea celorlalte naţiuni din bazinul dunărean, nu pot fi recunoscute. Legăturile culturale între cehi şi slovaci au fost şi sub stăpânirea maghiarilor foarte strânse. Slovacii au avut până în anul 1845 limba literară cehă. După aceia Ludovic Stur a început să scrie în ziare în dialectul slovac. Cehii au fost mai norocoşi decât slovacii, întrucât s’au bucurat de independenţă până la anul o mie şaptesute douăzeci, când după lupta dela Muntele Alb lângă Praga, urmată de decapitarea nobilimei cehe, au fost liberaţi abia după trei sute de ani adică prin terminarea războiului mondial. Mulţumită Preşedintelui Masaryk şi ministrul Beneş, voinţei ferite a poporului cehoslovac după libertate, sprijinită de puternice legiuni ale armatei sale şi victoriei aliaţilor în frunte cu nobila Franţă, s’a făcut dreptatea istorică nu numai cehoslovacilor dar şi amicilor români şi jugoslavi. In anul 1918 iar a răsărit lumina libertăţii poporului cehoslovac. România şi ca Iugoslavia au fost întregite prin alipirea provinciilor populate de neamul lor, subjugat până atunci de străini. De la anul 1918 sunt toţi români, iugoslavi şi cehoslovaci stăpânii patriei lor şi cu toate neajunsurile economice datorite timpurilor de astăzi, pas cu pas mergi spre desvoltare. ■Ml III Ilii II I liili IIVBIi I TT———--Tfflli „III al Universităţii cernăuţene CERNĂUŢI, “81. Ne-am ocupat aflându-se într’o călătorie de studii la timp de frumoasa iniţiativă a profesorului universitar dr. Eugen Bădărău, titularul catedrei de fizică experimentăm de pe lângă universitatea locală, mutat de curând la Bucureşti de a supune consiliului profesoral al facultăţii de ştiinţe propunerea acordării titlului de «doctor honoris causa» al acestei universităţi savantului fizician Gugliemo Marconi. Propunerea a fost primită cu unanimitatea voturilor celor prezenţi, dată fiind neasemănata valoare ştiinţifică a lui Marconi. D. prof. univ. dr. Eugen Bădărău in Italia, s’a prezentat savantului Marconi, aducându-i la cunoştinţă această înaltă distincţiune din partea universităţii noastre şi rugându-l să binevoiască a participa în persoană la solemnitatea decernării titlului. Savantul Marconi a promis că va veni la sfârşitul anului curent, sau cel mai târziu în primăvara anului 1935 în România, cu care prilej va veni şi la Cernăuţi, spre a lua în primire, cu tradiţionalul ceremonial al acestei universități, diploma de doctor honoris causa. Sângeroasa agresiune în centrul oraşului Sadagura CERNĂUŢI, 31. — Tinerii Carol Tuşin şi Mihail Orencu, ambii din oraşul Sadagura, ducându-se ori noaptea spre casă, au fost acostaţi la o intersecţie de străzi de o bandă de derbedei, cari, fără a le spune vreun cuvânt s’au repezit asupra numiţilor, aplicându-le numeroase lovituri de cuţit. Ambele victime s’au prăbuşit într’un lac de sânge pe caldarâmul străzii. Agresorii au dispărut. Poliţia din Sadagura fiind sesizată de aceasta agresiune a început cercetările. Au fost arestaţi indivizii Victor Vijniţchi, S. Sacovschi, I. Tatkowski și I. Covalschi, cari în cele din urmă au recunoscut agresiunea, declarând că a fost numai un simplu act de răzbunare. jjwHL:■ .'HnaHnaHBnm «si in n mpii gri die 800.000 Iei CERNĂUŢI. — Intr’un recent reportagiu am relatat cum s’a clarificat misterul dispariţiei grupului particular de 800.000 lei, sustras pe distanţa Cernăuţi vama Orăşeni Sniatyn (Polonia). In urma cercetărilor organelor mixte de anchetă, de poliţie şi de vamă, au fost arestaţi funcţionarul Popa, şeful vămii Orăşeni, concubina sa Elena Boicu, soţia comerciantului Thau, nou. I şi vestitul contrabandist Kugler. Tri- I miţătorul Katz şi intermediarul Thau au reuşit să dispară, fugind probabil în străinătate. Concomitent poliţia poloneză a ţinut la dispoziţia sa pe şeful vămii poloneze Colacin, cu numele de Sikorski, cât şi pe soţia acestuia. S-a dovedit că d-na Sikorski făcea legătura între şeful vămii Orăşeni, Popa şi organizaţiunile de contrabandişti din Cernăuţi. La luarea interogatorilor, soţia lui Sikorski a declarat poliţiştilor polonezi că numai în ultimele luni a primit de la Popa, şeful vămii Orăşeni, 16 gropuri, conţinând însemnate sume de bani în lei şi devize, pe care le-a predat apoi bancherului Israel Birnbaum. Toate aceste gropuri au fost intacte şi numai ultimul a fost reclamat ca fiind devalizat. Cercetările au pus autorităţile anchetatoare pe urmele unor bine organizate asociaţii de contrabandişti de valută şi devize. Astfel s-a constatat că agenţii contrabandişti, cari au activat şi în cazul de faţă, adică al contrabandei de 800.000 lei, au stat în strânse raporturi cu fostul bancher Iosef Greif din Cernăuţi, cunoscut pentru falsificarea ştampilăi de coroane în anul 1921, cât şi cu comercianţii Salomon Gottesman şi Iuda Hermann, toţi dovediţi de a fi alimentatorii Bursei Negre de devize şi valute din Cernăuţi.i Nenorocirea din Paşcani Trei persoane omorâte de explozia unui proectil PAŞCANI 30. Azi d. a. la ora 4 s’a produs o groaznică nenorocire în satul Sodomeni din adierea oraşului nostru, în următoarele împrejurări. Copilul Zamfir Iordache Coman, de 14 ani, găsind un proectil de tun, rămas neexplodat în timpul manevrelor care au avut loc în judeţul nostru, l-a luat spre a-l duce acasă. Pe drum, însă l-a scăpat din mână. In atingere cu pământul, proietilul a explodat. In apropiere se găseau femeia Lisaveta Butnaru cu copilul Aurel Alexa. Aceștia împreună cu nefericitul Zamfir au fost oribil mutilaţi. Alt copil, Vasile Ruxanda Teodorescu, care se afla la o distanţă, de 300 m, de locul accidentului, cu oile, a fost grav rănit la picioare. El a fost internat la spitalul comuţial din localitate, înştiinţat de această nenorocire, parchetul a autorizat înmormântarea celor trei victime. Comisarul Scarlat Cocea de la poliţia Paşcani a fost delegat cu facerea cercetărilor. i ,, ( j 1 U j -------------OOOXOOO-—- —I împrumuturile judeţene, toba fiscului şi sămânţa selecţionată ORAVIŢA. — Toamna se culeg roadele guvernării liberale. Printre multele metode liberate de a „regenera viaţa morală” este şi contractarea împrumuturilor. Ultima sesiune a parlamentului nu mai prididea cu aprobările de împrumuturi pe seama oraşelor judeţelor României Mari. Comisiile interimare selecţionate din combatanţii clubului liberal în aceste vremuri grele de criză economică şi financiară au găsit cu cale că contribuabilul nu mai poate plăti luxul şi diurnele demisii grase şi nici „lucrările edilitare”, deci trebuie să recurgă la împrumuturi. Prin acest sistem se atingeau două scopuri: satisfacerea partizanilor cu lucrări şi se împlinea promisiunea dată alegătorilor de a le da de lucru. Urmărire ţie prevede oricine. Plata scadenţelor la împrumuturi — având în vedere sumele mari date ca împrumuturi — nu va putea fi onorată în anii viitori şi nici lucrările edilitare absolut necesare, reparaţiuni, drumuri nu pot fi făcute în lipsă de bani. Cine va răspunde pentru acest haos, cine ne va scoate din încurcătură? Judeţul Caraş care avea în fiecare an, chiar şi în anii de criză, excedente bugetare, cu care şi-a construit palatul administrativ în valoare de 27 milioane, astăzi are deficite. Noul prefect dr. Pavel Liuba a mers mai departe. A semnat acţiuni la creditul judeţean şi comunal în valoare de 38 milioane pentru a depune ca gaj la casa de depuneri şi consemnaţiuni pentru un împrumut de 12 milioane. Când se va achita această sumă şi de cine? împrumutul nu i-a fost acordat pe lângă tot gajul de 38 milioane şi atunci a recurs la altceva. A adus o hotărâre cu comisia de Mameluci a judeţului că, titlurile creditului judeţean şi comunal pot fi vândute la bursă. Astăzi aceste titluri la bursă se plătesc cu 35-40 la sută, deci judeţul pentru acceste titluri pe care le achită integral împreună cu interesele, în deccurs de 30 ani, va obţine în loc de 38 milioane, abia 15 sau 16 milioane. Şi ministerul de interne dă astfel de aprobări? Cine a mai văzut să frustezi o instituţie în felul acesta şi s’o bagi în datorii pe zece ani? Prefectul judeţului face aceasta tocmai — după ce noul consiliu este ales iitin majorităţi naţionalţărăniste — cu comisia interimară a judeţului, refuzând prin mijloace şi apucături diabolice să constitue noul consiliu judeţean cu care să lucreze. Asta se numeşte respectul legilor, cinste? Asta este „destinderea” de care vorbeşte mereu şeful guvernului? In toate actele şi gesturile de guvernare a acestui prefect în acest judeţ n’am găsit o notă domnească, o trăsătură de loialitate şi bună credinţă, un respect faţă de om şi lege, o bunăvoinţă faţă de instituţiile pe care nu le conduce, dar trebue să le menajeze. In toate părţile, răzbunări şi persecuţii, dela servitor până la cel mai înalt funcţionar, de la ţăran până la muncitor şi atunci cine mai îndrăsneşte să vorbească de o destindere între guvern şi opoziţie? TOBA FISCULUI Ca să ilustrăm şi mai bine starea dintr’un judeţ, vom semnala şi alte fapte dospite şi crescute în creerul unor oameni bolnavi. Agenţii încasatori de la sate intră în casele oamenilor şi le ridică lucrurile, chiar şi atunci când nu sunt acasă, ci la munca câmpului. Sparg uşile, le ridică obiectele şi le lasă casa pustie şi descuiată şi e curios că agenţii sunt conduşi de primarii satului şi încasările se fac tot după indicaţiile lui şi nu după situaţia rolului. Rezultatul alegerilor judeţene înn favoarea noastră, a avut darul să deslănţuie această furie în contra prietenilor noştri în special şi se lasă nestânjeniţi pe liberali, deşi debitul lor faţă de stat în parte, este mult mai mare. Am fi curioşi să ştim în urma stării creiate de aceste şicane cine mai răspunde de atmosfera care se creiază în sat, faţă de funcţionarii şi autoritatea statului? Partidul liberal şi agenţii săi numiţi de curând în slujbe, sau puţinii factori răspunzători de destinele României? GRÂU SELECŢIONAT Un lucru şi mai dureros se petrece în faţa ochilor noştri cu distribuirea sămânţei selecţionate pentru grâu. Sămânţa este puţină, deci în fiecare sat oamenii sunt aleşi pe sprânceană de primarii satelor, aleşi şi nealeşi. In comuna Iam, unde a bântuit grindina şi a fost inundat de apele Caraşului, prefectul „agil” dr. Liuba prin luna Iulie s’a deplasat şi a făcut o anchetă. D-sa a stat în maşină, şi a ascultat radio (Caraşul are maşină ca radio cumpărată de liberali şi eîcei atunci până azi nu li s’a dat nici împrumuturi pentru judeţ) şi de am ajutor. Ba mai mult, când li s’a distribuit grâu pentru însemânţare, cu trei sute lei marametrica, grâul s’a dat întâi funcţionarilor, cari au mai puţină nevoie, apoi partizanilor işţi pe urmă foartepuţin ai celorlalţi. Natural că la unii n’a ajuns deloc, iar altora, în locde matametrică de 100 kg, li s’a dat o majă specială... liberală, care are 93-96 kg. * Oamenii cerşesc din sat în sat, lucrează prin satele vecine. Se plâng în toate părţile, şi cei dela putere nu-i aude şi vai de ei ‘sărmanii, cât ar dori să fie auziţi. (D. ministru de domenii și de interne ar putea să le asculte plângerea înaintată, căci acești oameni au fost buni români, chiar pe vremea ungurilor. Atunci erau în frunte, acum însă nu mai fac nici decoadă. psf- Convocarea comitetului judeţean PLOEŞTI, 31. Comitetul judeţean al organizaţiei naţional-ţărăniste de Prahova, a fost convocat pentru 8 Noembrie crt. ora 10 dimineaţa. Adunarea se va ţine în sala clubului din str. Radovici 12 (casa Sabados) şi va fi prezidată de d.Ioan Mihalache, şeful partidului, şi preşedintele organizaţiei locale. In ordinea de zi sunt următoarele chestiuni: Alegerea biroului, conform statutelor, adică alegerea a două vicepreşedinţi, secretar şi casier; alegerea delegaţiei permanente, compusă din 15 membrii, alegerea a 8 delegaţi cu drept de vot la congresul general al partidului; cooptarea de noui membrii în comitetul judeţean; alegerea unui juriu de onoare, compus din 5 membri, diverse. SUCCESUL CANDIDAŢILOR NATIONAL-TARANIŞTI LA ALEGERILE COMUNALE Eri au avut loc în judeţul nostru alegeri comunale în 15 comune rurale. Din dosarele cu rezultatul acestor alegeri, sosite la prefectura de Judeţ, rezultă următoarele: In comunele Ciumaţi, Poiana Ţapului şi Zănoaga, partidul naţionalţărănesc a obţinut majoritatea voturilor şi mandatelor. In comuna Ciumaţi, guvernamentalii au întrunit 204 voturi, alegând 4 consilieri, iar naţional-ţărăniştii 302 voturi, obţinând 6 mandate; la Poiana Ţapului: liberalii 93 de voturi cu 4 consilieri, naţional-ţărăniştii 138 voturi cu 6 mandate; Zănoaga liberalii 51 voturi, cu 4 mandate, naţional-ţărăniştii 65 voturi cu 6 consilieri. In comunele: Cornurile, Sicrita, Târgşorul nou şi Valea Călugărească, partidul naţional-ţărănesc a obţinut câte 4 mandate, iar liberalii câte 6 consilieri. In comunele Dumbrava, Comarnic şi Drajna de Sus, naţional-ţărăniştii au luat câte 3 mandate, iar guvernamentalii câte 7. Alegeriie s’au desfăşurat sub o teroare şi un abuz nemaipomenit. Gărfile de alegători au fost eliberate aproape numai partizanilor liberali. Tipice sunt cazurile de la Valea Călugărească şi Boldeşti unde din 9063 şi 1025 alegători înscrişi nu s’au eliberat cărţi de alegători decât la 490 şi 623 alegători. CERNĂUŢI, 31. — Inspectoratul regional de poliţie din localitate a fost informat că ori seara s’a petrecut în oraşul Rădăuţi-Bucovina un îndrăsneţ atac banditesc. Sătenii Lajos Palpo şi Rudolf EiUnul din săteni a avut prezenţă de spirit să se repeadă asupra jefuitorilor, pe când celalt a început să strige după ajutor. Imediat au sosit la faţa locului un gardian public şi alţi trecători, cari punândusenhauer, doi gospodari înstăriţi , de pe urmele bandiţilor, au reuşit din comuna Măneuţi jud. Rădăuţi, întorcându-se din oraş spre casă şi trecând prin str. Regina Maria, au fost atacaţi de trei indivizi înarmaţi cu pumnale. Indivizii i-au somat să le predea banii ce-i au asupra lor, să-i prindă. Arestaţi şi conduşi la poliţie, s-a dovedit că bandiţii sunt indivizii Petre Morășan, Ion Velnicuceru și Vasile Sucevanu, toți cu un bogat cazier criminal.