Dreptatea, februarie 1935 (Anul 9, nr. 2202-2224)

1935-02-01 / nr. 2202

Codobeşti«Cernauţi —L.----O--------­Un comerciant şi fiica sa oribil ciopârţiţi de bandiţi CERNĂUŢI, 31. — Eri seară s’a comis în comuna Codobeşti, situată la o depărtare de 40 kilometri de Cer­năuţi,, un fioros dublu asasinat asupra comerciantului Srul Baron şi fiicei sa­­lei Taube din numita comună. Comerciantul Baron a fost atacat pe la ora 11 noapte de câţiva ban­­diţ­i înarmaţi cu carabine. Pătrunzând cu forţa în locuinţa numitului comer­ciant, bandiţii l-au scos pe acesta din pat apoi l-au legat cu o frânghie groasă. Bandiţii au cerut victimei să le divulge locul în care ţine ascunse economiile sale. La refuzul comercian­tului, fioroşii criminali s-au năpustit a­­supra lui ciopărţindu-l în bucăţi cu topoare şi cuţite. La ţipetele disperate ale victimei, fiica comerciantului, Taube Baron, i-a sărit în ajutor încercând să alarmeze vecini. Bandiţii temându-se să nu fie descoperiţi au omorât pe tânăra Taube cu câteva lovituri de topor a­­plicata în cap. . După comiterea odioasei isprăvi a­­sasinii au strâns obiectele de valoare din casă, reuşind apoi să dispară în bezna nopţii. * Legiunea de jandarmi a luat ime­diat toate măsurile pentru prinderea asasinilor, formând numeroase potere de jandarmi. Populaţia comunei Co­dobeşti, precum şi acea din comunele învecinate a fost profund impresio­nată de această pripilă crimă. Cinci mii de cazuri de gripă la Cernăuţi CERNĂUŢI 31. — Epidemia de gripă care bântue de două săptă­mâni in regiunea noastră s’a extins în mod îngrijorător în ultimele zile. Situaţia epidemiilor în judeţ e foarte gravă din cauza insuficien­ţii mijloacelor de combatere şi pro­filaxie. Organele sanitare în acest scop au hotărât închiderea tuturor școlilor primare din comunele ru­­rale. In oraşul nostru s’au înregistrat, după statistica serviciului sanitar municipal, peste 5000 de cazuri de boală, care nu au însă un caracter prea grav. —WHMWlIHlIMi 11 im................ Nenorocirea din jud. Tutova jandarm omorât de un armăsar BflRLAD 30. — Șeful postului de jan­darmi din comuna Stâlpeni, având treabă la grajdurile comunei, a intrat într’unul unde se afla un armăsar nărăvaș. Fără să știe, jandarmul s’a apropiat BOTOȘANI 31. — In timp ce lo­cuitorul Petre Boboc din com. Zoi­­ceşti se întorcea aseară acasă de la oraş, a fost atacat în marginea o­­raşului, la punctul numit «Rai» de către trei indivizi mascaţi, cari l-au BALTI 31. — O nouă şi îndrăs­­neaţă tâlhărie a fost comisă pe şo­seaua ce duce spre Soroca. Comerciantul Josef Corenfild din numumita localitate, se întorcea a­ de armăsar, care speriindu-se a svâr­­lit cu picioarele. Nenorocitul şef de post a fost lovit în piep­t şi în ţeastă sdro­­bindu-i-se. Jandarmul a sucombat. »Un maltratat groaznic, lăsându-l în ne­simţire. Unul dintre ei, cu un cuţit i-a tăiat o ureche. După aceasta l-au jefuit de suma de zece lei, singurii bani ce-i avea asupra sa. Jandarmii anchetează a­casă, venind de la un sat apropiat. In chiar apropierea oraşului co­merciantul a fost atacat de doi in­divizi mascaţi, car­ cu revolverele întinse, l-au somat să dea toţi ionii ce-i avea asupra lui. Cum negustorul a refuzat, bandi­ţii au tăbărât asupra lui meltra­­tându-l groaznic. După ce l-au jefuit de suma de 43.000 lei, bandiţii l-au legat lăsân­­du-l aproape desbrâcat în zăpadă. Din fericire pentru vicg­mă au trecut nişte călători, cari l’au salvat dela o moarte sigură, transportăn­­du-l la spitalul din So S’au început cercetări pentru des­coperirea tâlharilor Pentru 10 Ies un sătean este maltratat de trei tâlhari Un comerciant schingiuit şi jefuit ANTINEVRALGIC Dr. Nanu-Muscel " Singurul remediu contra GRIPEI, MIGRENEI, NEVRALGIEI, etc. Se vinde numai în cutii originale conţinând două buline şi cu sem­nătura doctorului. Depozit Farmacia N. Popovici, Bucureşti, Calea Rahovei No. 237. Ideologia Statului ţărănesc (Continuare eSatm psg. II a) Iată unde ajungem dacă exami­năm şi facem comparaţia între clasa ţărănească şi celelalte clase sociale. Dar mai este şi altceva. După ma­rele răsboi avem lângă noi un mare popor, care îşi schimbă di­recţiunea politicii sale de până as­tăzi, poporul rus, sub direcţ­a bol­şevicilor caută ca pe baze industri­ale să se afirme în lume. Domnilor, când ai un vecin in­dustrial, cum e Rusia, mai poate să fie vorba de o concurenţă a in­dustriei noastre contra ruşi­or? Nu iese tocmai acum mai mult în re­lief importanţa pe care o are gos­podăria ţărănească pe care Rusia o distruge? Nu stă mai potrivit, la temelia Statului nostru, idealul ţăranului decât celelalte idealuri ale claselor sociale? Iată de ce Dom­nilor, convingerea mea este că rea­lizarea S­tatului naţional nu se va putea face decât în această di­recţie.­­ Dar ce înţelegem prin ţărănismul pe care îl punem la baza Statu­lui? înţelegem un lucru simplu şi de bun simţ. înţelegem să ne pre­ocupăm în viitor de interesul per­manent al popu­lţiei româneştti. în­ţelegem să facem din acest popor sănătos la trup şi suflet, un popor care să ne dea pe viitor siguranţa desăvârşirei unei meniri pe acest pământ, înţelegem să scoatem la lumină, prin organizarea Statului, virtuţiile care se găsesc în fiinţa românismului. Odată principiul acesta pus, a­­tunci se lămureşte pentru noi şi ce înseamnă a face politică în ţara românească. A face politică în ţara românească, până acum, a însemnat ca fiecare să facă aşa cum îl taie capul. Nici o unitate de vederi în politica noastră de până acum. Ce făcea unul, desfăcea urmaşul său. Fiecare om de Stat cu planurile lui de reforme. In Statul ţărănesc, unitatea de vederi se va impune de la sine. în­dată ce ţi-ai fixat idealul, ştii şi ce politică ai să faci. Vom avea o politică unitară, vom şti ce să realizăm, căci vom avea neclintit înaintea minţilor noastre interesele permanente ale ţăranilor. Aceasta va atrage după sine şi o schimbare în tactica de partid. Până acum, acei care făceau po­litică se gândeau în primul rând la realizarea unor instituţii care, după modelul celor din străinătate, aveau să ridice strălucirea vieţii noastre politice. Astăzi trebue să lăsăm la o parte gândul străluci­rilor şi să recunoaştem că avem ceva mai bun de făcut; avem o o­­bligaţie de îndeplinit pe care ne-o impune deseinul neamului nostru: să servim în mod cât se poate de desinteresat pentru înălţarea cla­sei ţărăneşti. Avem, Domnilor, mul­te de făcut. Din punct de vedere hi­­gienic, satele sunt în urmă. Şcoala din punct de vedere cultural este în urmă. Acolo unde putem să a­­vem roade sănătoase de care să profite neamul românesc, acolo nu ne uităm; la sat­e nu ne-am uitat; ne-am uitat mereu la oraşe; la o­­raş am făcut şcoli în vederea inte­reselor unei burghezii, care însă nu era şi ru este nici acum, ceva mai mult, chiar şcoala de stat, în loc de a servi interesele satului, nu poate merge, din cauza mulţimi­lor de absolvenţi de la aceste şcoli, care n’au primit altă cultură de­cât aceea de a fi funcţionari şi pensionari. Ideile odată fixate, se vor găsi mijloace de îndreptare şi sunt si­gur că prin mijloacele ce le vom găsi de aci înainte, vom reînoi in­stituţiile acestei ţări. Generaţia Dv. are o muncă greu de efectuat. O, muncă nu de 2—3 ani, ci o muncă de zeci de ani, în serviciul ţără­­nimei. S’au făcut destule pentru oraş şi pentru pompa Statului no­stru. Să facem ceve şi pentru te­melia Statului nostru! Să clădim ceva sănătos începând de jos­, căci pe acest ceva sănătos vor putea generaţiile viitoare să urce mai de­parte şi atunci ele ne vor fi re­cunoscătoare.­­ ! Noi astăzi suntem ca Rusia de altădată, un respectabil edificiu so­cial pe picioare de lut. Până ce la temelia edificiului nostru so­cial nu punem picioare solide, to­tul riscă să se dărîme. Şi vom a­­vea picioare solide numai atunci când buna stare materială şi mo­rală a ţărănimii, va fi un fapt în­deplinit. La lucru deci Domnilor, căci nu se ştie dacă nu începem prea târziu! r­­se:a8*' -r-r­-*r$r. mm ’mm DELA DOMICILIU LA In condiţiuni avantagioase execută. S. A. R. DE GRUPAJ STRADA ILFOV Ho. B Telefon 3­9X40 Reprezentanţe şi filiale in toate oraşele principale ale ţării --- - R­adio 1 FEBRUARIE 1935 1876 m. RADIO-ROMANIA 20 kw. 864,5 m. BUCURESTI 12 kw. 823 kHz.­­ 13.00: Cota apelor Dunării. 13.03: Concert de prânz (discuri). Uvertură la «Marinarella», de Fucik ,(arch. Simfonică din Berlin, dir. de Weisemann, O.); Cântecul sferelor, vals de Josef Strauss şi Fetiţele­­vieneze, vals de Ziehrer, (arch. Fi­larmonică din Viena, dirij. de Cle­mens Krauss, H. M. V.); Pe timpul liliacului, de Schubert, (Light O­­pera Company, H. M. V.); Cântec de primăvară, de Mendelssohn (Trio Cerniawsky, C.); Fantezie pe mo­tive de Mozart de Urbach, (orch. Marek Weber, H. M. V.); Bacanaţă din «Samson şi Dalila», de Saint- Saens, (orch. Simfonică din Fila­­delfia, H. M. V.). 13.45: Bursa. „ 13.48: Spectacolele. 13.50: Muzică uşoară (discuri): «îmi lipseşte o fată ca tine»-passa­­doble de Ricardo şi «Ţigane mi-ai furat inima»-tango de Schwabach (orch. Marek Weber.­­Electrolah «Nimic decât adevărul-foxtrot de Ray Starita şi orch. Ambasador (C.). «Aşteaptă-mă» tango de Zi­­teanu şi «Cuvinte de amor»-slowfox de Vasilescu, cântate de Jean Mos­­copol (H. M. V.). 14.15: Ora. Mersul vremii. 14.18: Radio jurnal. 14.40: Muzică uşoară (discuri); «Ce frumoasă e sărbătoarea»-pasodolie de Stolz şi «Cât timp va curge prin Viena. Dunărea»-vals de Strasser, preli. Columbia-C.); «Căminul», de Polnareff şi «Cântec întrerupt», de Pocras, cântate de Hélène Gorwart. C.); «Paharul» şi «Văluica», cân­tece populare cântate de Fănică Luca (H.): «Memorii din Banat şi «învârtită dela Chicago», arii na­­ţioale. (arch. Ion Haţegan, C.). 18.00. Concert de după amiază — Orchestra Radio: Dela Joh. Strauss la Lehar; Joh. Strauss: Marş; Joh. Strauss; Acceleratiuni-vals: Joh. Strauss: O noapte la Veneţia; Os­car Strauss: Uvertura «Visul unui vals»; Leo Fall: Potpuriu din ope­reta «Trandafirii din Florida»; Su­­ppé: Marş din opereta «Bocaccio». 19.00: Ora. Mersul vremii. 19.05; Comunicare. 19.15: Continuarea concertului: Zihrer: Vals; C. Zeller: Potpuriu din opereta «Minierul»; Heuber­ger; Uvertură la «Balul Operei», V. Hruby; Potpuriu de melodii de Le­­har; Uvertura operetei «Dragoste de ţigan». UNIVERSITATEA RADIO 20.00: Iluzionismul şi cercetarea adevărului de Prof. M. Ralea. 20.20: Muzică populară spaniolă (discuri), La santa espina» şi «La­­nit de l’amor», do Morera (Gramo­fon); «Da volta da festa» şi «Mun­ciră» (Trio Toxos, Gramofon); Două cântece exec. de corul Cantigas da Terra (O.); «Tarantas» şi «Media granadina», (voce Huerta, O.); «Al pasar la serruca» şi, «La Giraldil­­la» de Fernandez (O.). 20.50: Prezentarea programului Concertului Simfonic de Em. Cio­­man. 21.10: Concert Simfonic al Orches­trei Filarmonica dirijat de I. Per­­ica: (Transmisie de la Ateneul Ro­mân). Dittersdorf: Simfonie în do major; Mozart: Aria lui Almaviva din «Nunta Ini Figaro»; R. Strauss: Visare în amurg; R. Strauss: Imi port iubirea; R. Wagner: Despărţi­rea­­lui Wotan de Brunhida şi Vraja focului, din «Walkiria» (can­to: P. Ştefănescu-Goangă). 22.15. Co­ntinuarea concertului Simfonic: Richard Strauss: Viaţă de erou. 23. Radio jurnal. 23.25. Muzică distractivă (discuri). «DREPTATEA» Eforiile de păşuni (Continuare din pag. 1-a) S-a­ invocat argumentul că, fiind nevoie de o acţiune unita­ră, administraţia păşunilor tre­buia să treacă la ministerul de interne pentru că de el depinde tot aparatul administrativ. Doar atât prefectul cât şi colaborato­rii săi sunt subordonaţi ministe­rului agriculturii pentru toate chestiunile ce depind de acest departament­ Apoi, pentru îm­bunătăţirea şi amenajarea isla­zurilor, agronomii mari sau mici vor avea cuvânt hotărâtor. Prin urmare buna orânduire a isla­zurilor, care este o problemă de esenţă technică, nu poate fi dusă la bun sfârşit decât prin îndru­marea ministerului agriculturii, p­rin priceperea organelor sale e specialitate şi­­prin sârguinţa aparatului executiv. Sunt puţini sorţi ca să se descopere factori providenţiali inediţi pentru so­luţionarea acestei probleme cu atât mai spinoasă cu cât ştiut este ce rol preponderent are de rugat şi psihologia ţăranului. Este adevărat că s’a întârziat mult. Totuşi nu se poate tăgădui că experienţa timidă dar reuşită a lucernierelor comunale, cu tot alaiul ei de risipă şi de abuzuri, a fost un prim pas hotărâtor, care a trezit interesul sătenilor. Momentul este bine ales pentru a merge înainte, dar nu cu solu­ţia eforiilor comunale condam­nate la insucces. Trecerea administraţiei isla­zurilor în competenţa ministeru­lui de interne, cu rezultatele haotice ce se întrezăresc, consti­­tue o greşală. Partidul naţional­­ţărănesc va repara această gre­şală, de îndată ce va fi în măsură s’o repare. ION CAMARASESCU * Arestarea unei mante criminale in comuna Bememet CERNĂUȚI, 31. — Jandarmii din comuna Borhomet pe Siret au ares­tat eri, pe baza unui denunţ pe tâ­năra Eufrosina Andreiciuc, în eta­te de 18 ani, care dând acum câteva zile naştere unui copil de sex băr­bătesc, şi-a sugrumat pruncul, în­­gropându-1 apoi în grădina unui ve­cin. Mama criminală, supusă unui se­■B ■ ver interogatoriu la postul de jan­darmi, a mărturisit crima, arătând că şi-a omorât copilul nou născut, fiindcă n’avea mijloace de a-1 în­treţine, iar tatăl copilului nelegi­tim a refuzat să-şi recunoască pa­ternitatea. Tânăra fată a fost înaintată cu acte dresate parchetului de Storo­­jineț. O nouă dispariţie mis­terioasă la Cernăuţi CE­RNAUTI, 30. — Se ştie că a­­cum vreo zece zile au dispărut, în împrejurări enigmatice, din locuinţa gazdei sale o tânără elevă de liceu, în etate de 15 ani, fiica medicului dr. Sommer din orăşelul Cozmei. Pâ­nă în prezent organele noastre poli­ţieneşti, cu toate cercetările asidue întreprinse, n’au reuşit a da de ur­mele dispărutei. Se presupune că tâ­năra ar fi căzut victima unei bande internaţionale de traficanţi de carne vie, care, după cum se ştie îşi aleg cu predilecţie oraşul nostru, ca câmp de operaţie pentru recrutarea victi­­melor lor. Pe ziua de­ azi s-a înregistrat o nouă dispariţie. D-na Domnica Bupu­­leac,, domicili­ă în str. General Ave­­rescu 26, a reclamat poliţiei că fe­tiţa ei Maria, în etate de 10 ani, a dispărut de două zile de la domiciliul pări­ntesc. Biroul judiciar de pe lângă che­stura de poliţie a întreprins cerce­tări pentru descoperire­a dispărutei, iar în acelaş timp chestura de poliţie a adresat un apel către populaţie, în­demnând părinţii să-şi supravegheze copii lor minori, pentru a evita ca aceştia să cadă victimele unor tra­ficanţi sau altor răufăcători. a=:и›=-— C­onferinţe Duminică 3 Februarie, ora 9 seara, d. docent dr. B. Aschner din Viena, va conferenţia 1® Fundaţia Carol, în lim­ba franceză, desipr® «Constituţia şi des­tinul fem­em. (Drumuri noui în me­dicină).___________________ „Viitorul Bucureştilor“ In editura ziarului Tribuna Edi­litară apare astăzi prima broşură cuprinzând Conferinţa ţinută sub auspiciile «Asociaţiei pentru urba­nistica Bucureştilor» de d. Dem. I. Dobrescu, fostul primar general al Capitalei, tratând despre «Viito­rul Bucureştilor»« Obţinând dreptul exclusiv pentru editarea tuturor conferinţelor ce au loc săptămânal la Fundaţia «Carol» ziarul «Tribuna Edilitară», va oferi cetăţenilor Capitalei, în fiecare joi, o carte ieftină, tipărită în condiţii technice ireproşabile. Simposionurile „Asoc. pentru urbanistica Bucureştilor“ In con­tin­uarea ciclului de confe­rinţe organizat de «Asoc. pentru urba­nistica Bucureştilor», va avea loc joi 31 Ianuarie c., ora 6 d­­e­ la Fundaţia Carol I, un simposion. Vor vorbi d-nii arhitecţii: G. M. Can­­tacuzin­o, Marcel Iancu, H. Gretaingă și Octav Doicescu despre Viitorul Bucu­reştilor. • ——— Dela Societatea română de Balneologie Aseară la orele 7 s’a ţinut la se­diul societăţii române de balneolo­gie conferinţa prof. dr. Strasser din Viena care a vorbit cu multă com­­petinţă despre «Sistemul circulator şi balneologia». Cuvântul de deschidere l’a rostit d. dr. general Vicol. Apoi conferenţiarul a arătat însu­­şir­ile diverselor ape sulfuroase, io­­dice, radioactive acido-carbonice, precum şi acţiunea acestora în tra­tamentul afecţiunelor cardiace, si­filitice, arterio-sclerotice. Băile au, pe lângă efectul cunoscut asupra rinichilor, un efect favorabil pen­tru facilitarea întregii circulaţiuni, ele produc o irigaţie a organelor cu mult profit. La conferinţă a asistat un public numeros printre care am remarcat: gen dr. Vicol cu d-na, dr. col. Mi­­hăilescu, dr. Petruş Niculescu, d. Ureche, d-na dr. Rizescu, dr. Mari­­nescu, dr. Graur ș. a. După aceea s’au adunat cu toții l­a o masă colegială la Continental. ----=*=---­ Doua sângeroaseIncaerări In judeţul Brăila BRAILA, 31. — Legiunea de jan­darmi a fost înştiinţată despre două sângeroase încăerări înregis­trate în corn. Roşiori din judeţul nostru. Astfel în cârciuma lui Ştefan So­­ceanu, tinerii Nicolae Mardăre şi Ştefan Tobă, turmentându-se de băutură, au luat la bătae pe un ve­chi rival al lor anume Dobre Moi­­se, pe cari l’au lovit cu ciomegile până l’au lăsat în nesimţire. Victima a fost ridicată de săteni şi internată în spitalul din com. Ni­­culeşti Jianu. Starea lui este ex­trem de gravă, aşa că sunt slabe speranţe că va putea scăpa cu via­ţă. Autorii sângeroasei agresiuni au fost arestaţi şi înaintaţi parchetu­lui.* — Săteanul Oprea Lupu din a­­ceiaşi comună, îmbătându-se, s-a dus la locuinţa prietenului său Gri­­gore Ivan, unde a provocat scandal, încercând să-i spargă geamurile de la casă. Un văr al acestuia, anume Petrea Petcu a intervenit și năpus­­tindu-se asupra lui Oprea Lupu, l-a bătut cu un fier în cap până l-a doborât. In stare muribundă, victima a fost internată în spital. ... . Tragica moarte a unui sătean din Dâmboviţa TÂRGOVIŞTE, 31. — Săteanul Ghe­­orghe Stan Vasile din comuna Valea Luvingă-Ogrea a consumat la cârciuma satului o mare cantitate de ţuică apoi a plecat spre casă. Trecând printr’o pădure a căzut în­­tr’un troian de zăpadă şi cu toate e­­forturile făcute nu s’a mai putut ri­dica. Dimineață a fost descoperit înghe­țat. Manifestaţia naţionalarioistă din Culoarea de Verde (Circ. 37) In şos. Giuleşti, a avut loc aseară, o mare manifestaţie Naţional - Ţărănistă la care au luat parte peste 300 cetăţeni, sub Preşedinţia d-lui Dem. Rădulescu, fost Primar, fost. Deputat, Consilier Comunal, Pre­şedintele Organizator, al acestei cir­cumscripţii. Au luat parte între alţii, domnii: Maior Gh. Anghelescu, fost Primar, Consilier Comunal; Dr. N. Dimitriu, fost ajutor de primar, Preşedintele Circ. 35; Petre Bruteanu, Preşedintele Circ. 36; I. Turneanu, Preşedintele Circ. 31; N. Apăteanu, avocat, Pre­ședintele Circ. 32; Al. Teller, Coope­rator, Preşedintele Circ. 33; I. Paras­­chivescu, Președintele Circ. 34; Dir. T. Duma, fost Deputat; Octav Goliger avocat, Avocat Ţugoaia; Dr. Deme­­triad; Ing. Alexandrescu; Eremia Muntenescu,mare comerciant; Teodo­­rescu-Cope, Cernovăţeanu, N. Tone, Şt. Ştefănescu, Vâlceleanu, Ionescu, Iliescu, Popa, Ghiţă Avramuţă, I. Vărzaru, etc. etc.. Dl. Dem. Rădulescu, prezident, de­schizând, şedinţa spune: adunarea a­­cestei circumscripţii mici de periferie, ne dă indicaţii precise cât de dezas­truoasă este guvernarea liberală. Încă odată se constată că cetăţenii, induşi în eroare, revin întotdeauna la matcă, acolo unde suflul democraţiei adevă­rate, le dă îndrumări serioase. Nu­mărul Dvs. mare, m’a convins, că toată nădejdea, o puneţi în Partidul Naţional-Ţărănesc, care singur v-a redat toate libertăţile de care astăzi sunteţi lipsiţi, şi a pus ţara pe ade­vărate, baze, economice financiare so­lide, pe care partidul de la Guvern, interesat şi incapabil, le-a cutremurat din temelie. Este surprinzător că o mână de oameni, foşti prieteni politici, probabil puşi în slujba intereselor personale, nu-şi dau seama că au pierdut trenul şi că sub firma acestui mare partid de ordine, nemai­putând lucra altfel, caută să înşele pe cetăţenii acestui sector. J1* Sunt autorizat de organizaţia Patr­idului, pe l­ângă publicaţiile anterioa­re, să declar că aceşti interesaţi, ex­cluşi din partid, şi care totuşi inven­tează că ar există o ruptură în par­tidul nostru, fiind definitiv excluşi, nu mai au­ nici o cădere de­ a vorbi în numele­ Partidului şi dau cea mai com­plectă desfiinţare a tot ceace ei inven­tează numai în interesul lor. D-nii Teodorescu — Cope şi Cer­novăţeanu, în numele fostului par­tid ţărănesc lupist îşi arată mulţu­mirea lor sufletească, că în sfârşit au prilej să manifeste centrului­ bucuria lor că a delegat pentru împăcarea tuturor spiritelor, în crezul partidului nostru, pe popularul şi iubitul Dem. Rădulescu, care astăzi într’adevăr a reuşit să desăvârşească şi unirea noa­stră totală sufletească, cu fraţii no­ştri naţional-ţărănişti. şi Dl. Maior Gh. Anghelescu, decla­ră, categoric că nu există altă­ organi­zaţie oficială a Partidului afară de aceasta, că într’un partid politic de­mocratic pot fi discuţiuni divergente, dan că hotărârea odată luată d­e cen­tru, toţi disciplinaţi mergem ca unul spre ţinta finală. Deschizând astăzi Casa de Stat la iubitul nostru prie­ten Teodorescu-Cope, să se ştie că numai aci este căminul nostru şi căi numai în această casă cu dragoste şi frăţie vor fi primiţi toţi prietenii şi aderenţii noştri.­­ După aceasta s’a servit o gustare la care au luat cuvântul Dr. N. Difi­mitriu, toastând pentru dl. Dem. Ră­­dulescu şi reuşita idee de frăţie în­ partid, Petre Bruteanu pentru reali­zarea democraţiei integrale preconi­zat de Partidul nostru; şi N. Tone, Şt. Ştefănescu, Vâlceleanu, Ionescu, Iliescu, Popa, Dr. T. Duma, vorbind de ţ­inta ce o urmăreşte Partidul Na­­ţional-Ţărănesc e numai spre binele­ obştesc.­ La sfârşit s’au făcut o mare şi căl­duroasă manifestaţie pe stradă con­ducătorilor Partidului Naţional-Ţăra­­nesc. ’ impresionanta sinucidere a unei tinere la Cernăuţi­ Ș tefoante. Salvarea, care a trimes la faţa locului o ambulanţă cu medicul CERNAUŢI­ '30. — Dri seară s’a înregistrat o impresionantă sinucidere în str. Ion Creangă. Tânăra Elena Sorociuc, în etate de 19 ani, a în­cercat să-şi pună capăt zilelor ,bând conţinutul unei sticle cu lizol. Alarmaţi de vaetele de difere ale tinerei, vecinii au pătruns în camera sinucigaşei, pe care au găsit svâr­­colindu-se în chinuri groaznice pe podea. Imediat a fost înştiinţată te-IUIU IUVMIUI V­­UIUM»,.TM..­. --- ----------'J’j dr. Sandberg. Acesta a dat sinuci­gaşei primele ajutoare, dispunând a­­poi transportarea ei la spital. *­­ Starea, tinerei sinucigaşe este foar­­te gravă, nefiind nici o speranţă săi scape cu viaţă. Din cercetările ^auto­rităţilor reese pă motivul actului dîsi­­perat ar fi o dragoste nenorocita. De la tineretul naţional­­ţărănesc din Ilfov CONVOCARE Sâmbătă 2 Februarie (întâmpina­rea Domnului) ora 8 jum. dim., sunt convocaţi la club, str. Clemen­­ceau No. 11, membrii comitetului judeţean. La ordinea zilei sunt următoarele­­ puncte:­­ 1. Cooptarea a şase tineri săteni în comitetul judeţean. 2. Alegerea delegaţiei perma­nente. 3. Alegerea vice-preşedinţilor. ■! 4. Alegerea casierului. 5. Diverse. Secretariatul general . Membrii tineretului naţional-ţă­­rănesc din Ilfov care vor să colabo­reze la pagina tineretului din «Gla­sul Ilfovului» vor trimite manu­scrisele la sediul tineretului în str. Clemenceau No. 11, la secretariatul general. TEATRE OPERA ROMANA: Boema. NATIONAL: «Banul nare miros». TEATRUL REGINA MARIA: Risca TEATRUL VESEL: Birlic TEATRUL COMOEDIA: Jacob TEATRUL EFORIA: La calul bălan­­ TEATRUL ALHAMBRA: Alhambra cucereşti CINEMATOGRAFE ARO: La Bataille cu Charles Bojer. TRIANON: «Ultimu­l bal la Peters­burg» operetă de Oscar Strauss şi Jurnal Fox. ROXY: Frederick March în Aventu­rile galante ale lui Benvenuto Cel­­dini. Jurnal Pathé şi Eclair. SELECT: Nu mă iubeşte ca Miriam Hopkins şi Bing Crosby. REGAL: Locotenentul invizibil, primul film rusesc, jurnal şi complect. ED. PALACE: Un îngeraş de fată cu Shirley Temple, Adolphe Menjou. RIO: Cântăreţul din Veneţia cu Fran­co Foresto şi jurnal Fox. OMNIA: Zborul de noapte şi împăra­tul negrilor cu Georges Milton. MARNA: Peter cu Franciska Gaal, jur­­nal şi complectare. AMERICAN: încătuşaţi cu Ioan Craw­ford jurnal şi compleetare. TOMIS: Peter cu Franciska Gaal, etc. jurnal şi complectare. MILANO: Mândrie şi amor şi Cele 11 fiice ale d-rului Marsch. VOLTA BUZEŞTI: Fiul Rusiei şi Mis­terele din Stambul cu Myrna Loy.­­ MARCONI: Cântecul flăcării cu Ber­nice Clair şi Anna Wackers şi comp. de reviste. MODEL: Cartierul îndrăgostiţilor şi Masca celuilalt cu Ronal­­ Colman. HA: Wonder-Bar, Barbara Stanwick­ şi Femeii îndrăgostite.­­ CAPITOL: Frederick March în Aven­turile galante ale lui Benvenuto Cellini. Jurnal Pathé şi Eclair. FORUM: Peter cu Franceska Gaal, jurnal şi compleetare. , j LIDO: Povestiri din pădurea Geneză şi Bravo Bibi. FRANKLIN: Vocea sângelui şi Stan şi Bran încurcă lume. ' j EPISCOPIEI: Stan şi Bran în încurcă lume şi Vocea sângelui. ' t j MACEDONIA-TEI: Arena fiarelor, Fe­­meia cu părul roşu şi comedie. ij PACHE: Regele chibriturilor şi Con­tesă Moriţa ca Szőke Szakáll. ţ GRAND: Regele ţiganilor şi judecăto­rul m­ascat. .. LYRA: O noapte în Veneţia şi Rocam­­bele regele Catacombelor şi artişti. R RAHOVEI: O noapte de nebunie şi Cheia Raiului.­­ AIDA: Cleopatra şî enigma contesei Diana: Furtună în zori de zi, jurnal Fox și Ecu­adr. Nenorocirea din stradal Pa­l­a­de ,­­ Servitorul Gh. Boeru, din str. Pa­­lade No. 74, căzând pe scările casei și-a fracturat baza craniului. In agonie a fost internat de Salvar» in spitalul Colţea. Accidente de automobil Automobilul cu No. 15.222, trecând c­u viteză mare pe strada Raion, a căi­­cat pe cismarul Costică Popescu, din strada Fundul Gropii No. 4. 1. Victima având numeroase răni la­ cap şi maxilarele rupte, a fost inter­nată de Salvare în spitalul Colţea. I Tipograful Bucur Dumitru, din cont. Şerban Vodă, strada Rozelor No. 4, pe când se ducea eri la fabrica de tim­bre, unde lucrează, a fost călcat de un automobil care a dispărut.­­ Victima având mai multe coaste fracturate și o rană la cap, a fost in­ternată de Salvare în spitalul Casei Patronale.

Next