Dreptatea, februarie 1935 (Anul 9, nr. 2202-2224)
1935-02-01 / nr. 2202
Codobeşti«Cernauţi —L.----O--------Un comerciant şi fiica sa oribil ciopârţiţi de bandiţi CERNĂUŢI, 31. — Eri seară s’a comis în comuna Codobeşti, situată la o depărtare de 40 kilometri de Cernăuţi,, un fioros dublu asasinat asupra comerciantului Srul Baron şi fiicei salei Taube din numita comună. Comerciantul Baron a fost atacat pe la ora 11 noapte de câţiva bandiţi înarmaţi cu carabine. Pătrunzând cu forţa în locuinţa numitului comerciant, bandiţii l-au scos pe acesta din pat apoi l-au legat cu o frânghie groasă. Bandiţii au cerut victimei să le divulge locul în care ţine ascunse economiile sale. La refuzul comerciantului, fioroşii criminali s-au năpustit asupra lui ciopărţindu-l în bucăţi cu topoare şi cuţite. La ţipetele disperate ale victimei, fiica comerciantului, Taube Baron, i-a sărit în ajutor încercând să alarmeze vecini. Bandiţii temându-se să nu fie descoperiţi au omorât pe tânăra Taube cu câteva lovituri de topor aplicata în cap. . După comiterea odioasei isprăvi asasinii au strâns obiectele de valoare din casă, reuşind apoi să dispară în bezna nopţii. * Legiunea de jandarmi a luat imediat toate măsurile pentru prinderea asasinilor, formând numeroase potere de jandarmi. Populaţia comunei Codobeşti, precum şi acea din comunele învecinate a fost profund impresionată de această pripilă crimă. Cinci mii de cazuri de gripă la Cernăuţi CERNĂUŢI 31. — Epidemia de gripă care bântue de două săptămâni in regiunea noastră s’a extins în mod îngrijorător în ultimele zile. Situaţia epidemiilor în judeţ e foarte gravă din cauza insuficienţii mijloacelor de combatere şi profilaxie. Organele sanitare în acest scop au hotărât închiderea tuturor școlilor primare din comunele rurale. In oraşul nostru s’au înregistrat, după statistica serviciului sanitar municipal, peste 5000 de cazuri de boală, care nu au însă un caracter prea grav. —WHMWlIHlIMi 11 im................ Nenorocirea din jud. Tutova jandarm omorât de un armăsar BflRLAD 30. — Șeful postului de jandarmi din comuna Stâlpeni, având treabă la grajdurile comunei, a intrat într’unul unde se afla un armăsar nărăvaș. Fără să știe, jandarmul s’a apropiat BOTOȘANI 31. — In timp ce locuitorul Petre Boboc din com. Zoiceşti se întorcea aseară acasă de la oraş, a fost atacat în marginea oraşului, la punctul numit «Rai» de către trei indivizi mascaţi, cari l-au BALTI 31. — O nouă şi îndrăsneaţă tâlhărie a fost comisă pe şoseaua ce duce spre Soroca. Comerciantul Josef Corenfild din numumita localitate, se întorcea a de armăsar, care speriindu-se a svârlit cu picioarele. Nenorocitul şef de post a fost lovit în piept şi în ţeastă sdrobindu-i-se. Jandarmul a sucombat. »Un maltratat groaznic, lăsându-l în nesimţire. Unul dintre ei, cu un cuţit i-a tăiat o ureche. După aceasta l-au jefuit de suma de zece lei, singurii bani ce-i avea asupra sa. Jandarmii anchetează acasă, venind de la un sat apropiat. In chiar apropierea oraşului comerciantul a fost atacat de doi indivizi mascaţi, car cu revolverele întinse, l-au somat să dea toţi ionii ce-i avea asupra lui. Cum negustorul a refuzat, bandiţii au tăbărât asupra lui meltratându-l groaznic. După ce l-au jefuit de suma de 43.000 lei, bandiţii l-au legat lăsându-l aproape desbrâcat în zăpadă. Din fericire pentru vicgmă au trecut nişte călători, cari l’au salvat dela o moarte sigură, transportăndu-l la spitalul din So S’au început cercetări pentru descoperirea tâlharilor Pentru 10 Ies un sătean este maltratat de trei tâlhari Un comerciant schingiuit şi jefuit ANTINEVRALGIC Dr. Nanu-Muscel " Singurul remediu contra GRIPEI, MIGRENEI, NEVRALGIEI, etc. Se vinde numai în cutii originale conţinând două buline şi cu semnătura doctorului. Depozit Farmacia N. Popovici, Bucureşti, Calea Rahovei No. 237. Ideologia Statului ţărănesc (Continuare eSatm psg. II a) Iată unde ajungem dacă examinăm şi facem comparaţia între clasa ţărănească şi celelalte clase sociale. Dar mai este şi altceva. După marele răsboi avem lângă noi un mare popor, care îşi schimbă direcţiunea politicii sale de până astăzi, poporul rus, sub direcţa bolşevicilor caută ca pe baze industriale să se afirme în lume. Domnilor, când ai un vecin industrial, cum e Rusia, mai poate să fie vorba de o concurenţă a industriei noastre contra ruşior? Nu iese tocmai acum mai mult în relief importanţa pe care o are gospodăria ţărănească pe care Rusia o distruge? Nu stă mai potrivit, la temelia Statului nostru, idealul ţăranului decât celelalte idealuri ale claselor sociale? Iată de ce Domnilor, convingerea mea este că realizarea Statului naţional nu se va putea face decât în această direcţie. Dar ce înţelegem prin ţărănismul pe care îl punem la baza Statului? înţelegem un lucru simplu şi de bun simţ. înţelegem să ne preocupăm în viitor de interesul permanent al populţiei româneştti. înţelegem să facem din acest popor sănătos la trup şi suflet, un popor care să ne dea pe viitor siguranţa desăvârşirei unei meniri pe acest pământ, înţelegem să scoatem la lumină, prin organizarea Statului, virtuţiile care se găsesc în fiinţa românismului. Odată principiul acesta pus, atunci se lămureşte pentru noi şi ce înseamnă a face politică în ţara românească. A face politică în ţara românească, până acum, a însemnat ca fiecare să facă aşa cum îl taie capul. Nici o unitate de vederi în politica noastră de până acum. Ce făcea unul, desfăcea urmaşul său. Fiecare om de Stat cu planurile lui de reforme. In Statul ţărănesc, unitatea de vederi se va impune de la sine. îndată ce ţi-ai fixat idealul, ştii şi ce politică ai să faci. Vom avea o politică unitară, vom şti ce să realizăm, căci vom avea neclintit înaintea minţilor noastre interesele permanente ale ţăranilor. Aceasta va atrage după sine şi o schimbare în tactica de partid. Până acum, acei care făceau politică se gândeau în primul rând la realizarea unor instituţii care, după modelul celor din străinătate, aveau să ridice strălucirea vieţii noastre politice. Astăzi trebue să lăsăm la o parte gândul strălucirilor şi să recunoaştem că avem ceva mai bun de făcut; avem o obligaţie de îndeplinit pe care ne-o impune deseinul neamului nostru: să servim în mod cât se poate de desinteresat pentru înălţarea clasei ţărăneşti. Avem, Domnilor, multe de făcut. Din punct de vedere higienic, satele sunt în urmă. Şcoala din punct de vedere cultural este în urmă. Acolo unde putem să avem roade sănătoase de care să profite neamul românesc, acolo nu ne uităm; la sate nu ne-am uitat; ne-am uitat mereu la oraşe; la oraş am făcut şcoli în vederea intereselor unei burghezii, care însă nu era şi ru este nici acum, ceva mai mult, chiar şcoala de stat, în loc de a servi interesele satului, nu poate merge, din cauza mulţimilor de absolvenţi de la aceste şcoli, care n’au primit altă cultură decât aceea de a fi funcţionari şi pensionari. Ideile odată fixate, se vor găsi mijloace de îndreptare şi sunt sigur că prin mijloacele ce le vom găsi de aci înainte, vom reînoi instituţiile acestei ţări. Generaţia Dv. are o muncă greu de efectuat. O, muncă nu de 2—3 ani, ci o muncă de zeci de ani, în serviciul ţărănimei. S’au făcut destule pentru oraş şi pentru pompa Statului nostru. Să facem ceve şi pentru temelia Statului nostru! Să clădim ceva sănătos începând de jos, căci pe acest ceva sănătos vor putea generaţiile viitoare să urce mai departe şi atunci ele ne vor fi recunoscătoare. ! Noi astăzi suntem ca Rusia de altădată, un respectabil edificiu social pe picioare de lut. Până ce la temelia edificiului nostru social nu punem picioare solide, totul riscă să se dărîme. Şi vom avea picioare solide numai atunci când buna stare materială şi morală a ţărănimii, va fi un fapt îndeplinit. La lucru deci Domnilor, căci nu se ştie dacă nu începem prea târziu! rse:a8*' -r-r-*r$r. mm ’mm DELA DOMICILIU LA In condiţiuni avantagioase execută. S. A. R. DE GRUPAJ STRADA ILFOV Ho. B Telefon 39X40 Reprezentanţe şi filiale in toate oraşele principale ale ţării --- - Radio 1 FEBRUARIE 1935 1876 m. RADIO-ROMANIA 20 kw. 864,5 m. BUCURESTI 12 kw. 823 kHz. 13.00: Cota apelor Dunării. 13.03: Concert de prânz (discuri). Uvertură la «Marinarella», de Fucik ,(arch. Simfonică din Berlin, dir. de Weisemann, O.); Cântecul sferelor, vals de Josef Strauss şi Fetiţelevieneze, vals de Ziehrer, (arch. Filarmonică din Viena, dirij. de Clemens Krauss, H. M. V.); Pe timpul liliacului, de Schubert, (Light Opera Company, H. M. V.); Cântec de primăvară, de Mendelssohn (Trio Cerniawsky, C.); Fantezie pe motive de Mozart de Urbach, (orch. Marek Weber, H. M. V.); Bacanaţă din «Samson şi Dalila», de Saint- Saens, (orch. Simfonică din Filadelfia, H. M. V.). 13.45: Bursa. „ 13.48: Spectacolele. 13.50: Muzică uşoară (discuri): «îmi lipseşte o fată ca tine»-passadoble de Ricardo şi «Ţigane mi-ai furat inima»-tango de Schwabach (orch. Marek Weber.Electrolah «Nimic decât adevărul-foxtrot de Ray Starita şi orch. Ambasador (C.). «Aşteaptă-mă» tango de Ziteanu şi «Cuvinte de amor»-slowfox de Vasilescu, cântate de Jean Moscopol (H. M. V.). 14.15: Ora. Mersul vremii. 14.18: Radio jurnal. 14.40: Muzică uşoară (discuri); «Ce frumoasă e sărbătoarea»-pasodolie de Stolz şi «Cât timp va curge prin Viena. Dunărea»-vals de Strasser, preli. Columbia-C.); «Căminul», de Polnareff şi «Cântec întrerupt», de Pocras, cântate de Hélène Gorwart. C.); «Paharul» şi «Văluica», cântece populare cântate de Fănică Luca (H.): «Memorii din Banat şi «învârtită dela Chicago», arii naţioale. (arch. Ion Haţegan, C.). 18.00. Concert de după amiază — Orchestra Radio: Dela Joh. Strauss la Lehar; Joh. Strauss: Marş; Joh. Strauss; Acceleratiuni-vals: Joh. Strauss: O noapte la Veneţia; Oscar Strauss: Uvertura «Visul unui vals»; Leo Fall: Potpuriu din opereta «Trandafirii din Florida»; Suppé: Marş din opereta «Bocaccio». 19.00: Ora. Mersul vremii. 19.05; Comunicare. 19.15: Continuarea concertului: Zihrer: Vals; C. Zeller: Potpuriu din opereta «Minierul»; Heuberger; Uvertură la «Balul Operei», V. Hruby; Potpuriu de melodii de Lehar; Uvertura operetei «Dragoste de ţigan». UNIVERSITATEA RADIO 20.00: Iluzionismul şi cercetarea adevărului de Prof. M. Ralea. 20.20: Muzică populară spaniolă (discuri), La santa espina» şi «Lanit de l’amor», do Morera (Gramofon); «Da volta da festa» şi «Munciră» (Trio Toxos, Gramofon); Două cântece exec. de corul Cantigas da Terra (O.); «Tarantas» şi «Media granadina», (voce Huerta, O.); «Al pasar la serruca» şi, «La Giraldilla» de Fernandez (O.). 20.50: Prezentarea programului Concertului Simfonic de Em. Cioman. 21.10: Concert Simfonic al Orchestrei Filarmonica dirijat de I. Perica: (Transmisie de la Ateneul Român). Dittersdorf: Simfonie în do major; Mozart: Aria lui Almaviva din «Nunta Ini Figaro»; R. Strauss: Visare în amurg; R. Strauss: Imi port iubirea; R. Wagner: Despărţirealui Wotan de Brunhida şi Vraja focului, din «Walkiria» (canto: P. Ştefănescu-Goangă). 22.15. Continuarea concertului Simfonic: Richard Strauss: Viaţă de erou. 23. Radio jurnal. 23.25. Muzică distractivă (discuri). «DREPTATEA» Eforiile de păşuni (Continuare din pag. 1-a) S-a invocat argumentul că, fiind nevoie de o acţiune unitară, administraţia păşunilor trebuia să treacă la ministerul de interne pentru că de el depinde tot aparatul administrativ. Doar atât prefectul cât şi colaboratorii săi sunt subordonaţi ministerului agriculturii pentru toate chestiunile ce depind de acest departament Apoi, pentru îmbunătăţirea şi amenajarea islazurilor, agronomii mari sau mici vor avea cuvânt hotărâtor. Prin urmare buna orânduire a islazurilor, care este o problemă de esenţă technică, nu poate fi dusă la bun sfârşit decât prin îndrumarea ministerului agriculturii, prin priceperea organelor sale e specialitate şiprin sârguinţa aparatului executiv. Sunt puţini sorţi ca să se descopere factori providenţiali inediţi pentru soluţionarea acestei probleme cu atât mai spinoasă cu cât ştiut este ce rol preponderent are de rugat şi psihologia ţăranului. Este adevărat că s’a întârziat mult. Totuşi nu se poate tăgădui că experienţa timidă dar reuşită a lucernierelor comunale, cu tot alaiul ei de risipă şi de abuzuri, a fost un prim pas hotărâtor, care a trezit interesul sătenilor. Momentul este bine ales pentru a merge înainte, dar nu cu soluţia eforiilor comunale condamnate la insucces. Trecerea administraţiei islazurilor în competenţa ministerului de interne, cu rezultatele haotice ce se întrezăresc, constitue o greşală. Partidul naţionalţărănesc va repara această greşală, de îndată ce va fi în măsură s’o repare. ION CAMARASESCU * Arestarea unei mante criminale in comuna Bememet CERNĂUȚI, 31. — Jandarmii din comuna Borhomet pe Siret au arestat eri, pe baza unui denunţ pe tânăra Eufrosina Andreiciuc, în etate de 18 ani, care dând acum câteva zile naştere unui copil de sex bărbătesc, şi-a sugrumat pruncul, îngropându-1 apoi în grădina unui vecin. Mama criminală, supusă unui se■B ■ ver interogatoriu la postul de jandarmi, a mărturisit crima, arătând că şi-a omorât copilul nou născut, fiindcă n’avea mijloace de a-1 întreţine, iar tatăl copilului nelegitim a refuzat să-şi recunoască paternitatea. Tânăra fată a fost înaintată cu acte dresate parchetului de Storojineț. O nouă dispariţie misterioasă la Cernăuţi CERNAUTI, 30. — Se ştie că acum vreo zece zile au dispărut, în împrejurări enigmatice, din locuinţa gazdei sale o tânără elevă de liceu, în etate de 15 ani, fiica medicului dr. Sommer din orăşelul Cozmei. Până în prezent organele noastre poliţieneşti, cu toate cercetările asidue întreprinse, n’au reuşit a da de urmele dispărutei. Se presupune că tânăra ar fi căzut victima unei bande internaţionale de traficanţi de carne vie, care, după cum se ştie îşi aleg cu predilecţie oraşul nostru, ca câmp de operaţie pentru recrutarea victimelor lor. Pe ziua de azi s-a înregistrat o nouă dispariţie. D-na Domnica Bupuleac,, domiciliă în str. General Averescu 26, a reclamat poliţiei că fetiţa ei Maria, în etate de 10 ani, a dispărut de două zile de la domiciliul părintesc. Biroul judiciar de pe lângă chestura de poliţie a întreprins cercetări pentru descoperirea dispărutei, iar în acelaş timp chestura de poliţie a adresat un apel către populaţie, îndemnând părinţii să-şi supravegheze copii lor minori, pentru a evita ca aceştia să cadă victimele unor traficanţi sau altor răufăcători. a=:и›=-— Conferinţe Duminică 3 Februarie, ora 9 seara, d. docent dr. B. Aschner din Viena, va conferenţia 1® Fundaţia Carol, în limba franceză, desipr® «Constituţia şi destinul femem. (Drumuri noui în medicină).___________________ „Viitorul Bucureştilor“ In editura ziarului Tribuna Edilitară apare astăzi prima broşură cuprinzând Conferinţa ţinută sub auspiciile «Asociaţiei pentru urbanistica Bucureştilor» de d. Dem. I. Dobrescu, fostul primar general al Capitalei, tratând despre «Viitorul Bucureştilor»« Obţinând dreptul exclusiv pentru editarea tuturor conferinţelor ce au loc săptămânal la Fundaţia «Carol» ziarul «Tribuna Edilitară», va oferi cetăţenilor Capitalei, în fiecare joi, o carte ieftină, tipărită în condiţii technice ireproşabile. Simposionurile „Asoc. pentru urbanistica Bucureştilor“ In continuarea ciclului de conferinţe organizat de «Asoc. pentru urbanistica Bucureştilor», va avea loc joi 31 Ianuarie c., ora 6 de la Fundaţia Carol I, un simposion. Vor vorbi d-nii arhitecţii: G. M. Cantacuzino, Marcel Iancu, H. Gretaingă și Octav Doicescu despre Viitorul Bucureştilor. • ——— Dela Societatea română de Balneologie Aseară la orele 7 s’a ţinut la sediul societăţii române de balneologie conferinţa prof. dr. Strasser din Viena care a vorbit cu multă competinţă despre «Sistemul circulator şi balneologia». Cuvântul de deschidere l’a rostit d. dr. general Vicol. Apoi conferenţiarul a arătat însuşirile diverselor ape sulfuroase, iodice, radioactive acido-carbonice, precum şi acţiunea acestora în tratamentul afecţiunelor cardiace, sifilitice, arterio-sclerotice. Băile au, pe lângă efectul cunoscut asupra rinichilor, un efect favorabil pentru facilitarea întregii circulaţiuni, ele produc o irigaţie a organelor cu mult profit. La conferinţă a asistat un public numeros printre care am remarcat: gen dr. Vicol cu d-na, dr. col. Mihăilescu, dr. Petruş Niculescu, d. Ureche, d-na dr. Rizescu, dr. Marinescu, dr. Graur ș. a. După aceea s’au adunat cu toții la o masă colegială la Continental. ----=*=--- Doua sângeroaseIncaerări In judeţul Brăila BRAILA, 31. — Legiunea de jandarmi a fost înştiinţată despre două sângeroase încăerări înregistrate în corn. Roşiori din judeţul nostru. Astfel în cârciuma lui Ştefan Soceanu, tinerii Nicolae Mardăre şi Ştefan Tobă, turmentându-se de băutură, au luat la bătae pe un vechi rival al lor anume Dobre Moise, pe cari l’au lovit cu ciomegile până l’au lăsat în nesimţire. Victima a fost ridicată de săteni şi internată în spitalul din com. Niculeşti Jianu. Starea lui este extrem de gravă, aşa că sunt slabe speranţe că va putea scăpa cu viaţă. Autorii sângeroasei agresiuni au fost arestaţi şi înaintaţi parchetului.* — Săteanul Oprea Lupu din aceiaşi comună, îmbătându-se, s-a dus la locuinţa prietenului său Grigore Ivan, unde a provocat scandal, încercând să-i spargă geamurile de la casă. Un văr al acestuia, anume Petrea Petcu a intervenit și năpustindu-se asupra lui Oprea Lupu, l-a bătut cu un fier în cap până l-a doborât. In stare muribundă, victima a fost internată în spital. ... . Tragica moarte a unui sătean din Dâmboviţa TÂRGOVIŞTE, 31. — Săteanul Gheorghe Stan Vasile din comuna Valea Luvingă-Ogrea a consumat la cârciuma satului o mare cantitate de ţuică apoi a plecat spre casă. Trecând printr’o pădure a căzut într’un troian de zăpadă şi cu toate eforturile făcute nu s’a mai putut ridica. Dimineață a fost descoperit înghețat. Manifestaţia naţionalarioistă din Culoarea de Verde (Circ. 37) In şos. Giuleşti, a avut loc aseară, o mare manifestaţie Naţional - Ţărănistă la care au luat parte peste 300 cetăţeni, sub Preşedinţia d-lui Dem. Rădulescu, fost Primar, fost. Deputat, Consilier Comunal, Preşedintele Organizator, al acestei circumscripţii. Au luat parte între alţii, domnii: Maior Gh. Anghelescu, fost Primar, Consilier Comunal; Dr. N. Dimitriu, fost ajutor de primar, Preşedintele Circ. 35; Petre Bruteanu, Preşedintele Circ. 36; I. Turneanu, Preşedintele Circ. 31; N. Apăteanu, avocat, Președintele Circ. 32; Al. Teller, Cooperator, Preşedintele Circ. 33; I. Paraschivescu, Președintele Circ. 34; Dir. T. Duma, fost Deputat; Octav Goliger avocat, Avocat Ţugoaia; Dr. Demetriad; Ing. Alexandrescu; Eremia Muntenescu,mare comerciant; Teodorescu-Cope, Cernovăţeanu, N. Tone, Şt. Ştefănescu, Vâlceleanu, Ionescu, Iliescu, Popa, Ghiţă Avramuţă, I. Vărzaru, etc. etc.. Dl. Dem. Rădulescu, prezident, deschizând, şedinţa spune: adunarea acestei circumscripţii mici de periferie, ne dă indicaţii precise cât de dezastruoasă este guvernarea liberală. Încă odată se constată că cetăţenii, induşi în eroare, revin întotdeauna la matcă, acolo unde suflul democraţiei adevărate, le dă îndrumări serioase. Numărul Dvs. mare, m’a convins, că toată nădejdea, o puneţi în Partidul Naţional-Ţărănesc, care singur v-a redat toate libertăţile de care astăzi sunteţi lipsiţi, şi a pus ţara pe adevărate, baze, economice financiare solide, pe care partidul de la Guvern, interesat şi incapabil, le-a cutremurat din temelie. Este surprinzător că o mână de oameni, foşti prieteni politici, probabil puşi în slujba intereselor personale, nu-şi dau seama că au pierdut trenul şi că sub firma acestui mare partid de ordine, nemaiputând lucra altfel, caută să înşele pe cetăţenii acestui sector. J1* Sunt autorizat de organizaţia Patridului, pe lângă publicaţiile anterioare, să declar că aceşti interesaţi, excluşi din partid, şi care totuşi inventează că ar există o ruptură în partidul nostru, fiind definitiv excluşi, nu mai au nici o cădere de a vorbi în numele Partidului şi dau cea mai complectă desfiinţare a tot ceace ei inventează numai în interesul lor. D-nii Teodorescu — Cope şi Cernovăţeanu, în numele fostului partid ţărănesc lupist îşi arată mulţumirea lor sufletească, că în sfârşit au prilej să manifeste centrului bucuria lor că a delegat pentru împăcarea tuturor spiritelor, în crezul partidului nostru, pe popularul şi iubitul Dem. Rădulescu, care astăzi într’adevăr a reuşit să desăvârşească şi unirea noastră totală sufletească, cu fraţii noştri naţional-ţărănişti. şi Dl. Maior Gh. Anghelescu, declară, categoric că nu există altă organizaţie oficială a Partidului afară de aceasta, că într’un partid politic democratic pot fi discuţiuni divergente, dan că hotărârea odată luată de centru, toţi disciplinaţi mergem ca unul spre ţinta finală. Deschizând astăzi Casa de Stat la iubitul nostru prieten Teodorescu-Cope, să se ştie că numai aci este căminul nostru şi căi numai în această casă cu dragoste şi frăţie vor fi primiţi toţi prietenii şi aderenţii noştri. După aceasta s’a servit o gustare la care au luat cuvântul Dr. N. Difimitriu, toastând pentru dl. Dem. Rădulescu şi reuşita idee de frăţie în partid, Petre Bruteanu pentru realizarea democraţiei integrale preconizat de Partidul nostru; şi N. Tone, Şt. Ştefănescu, Vâlceleanu, Ionescu, Iliescu, Popa, Dr. T. Duma, vorbind de ţinta ce o urmăreşte Partidul Naţional-Ţărănesc e numai spre binele obştesc. La sfârşit s’au făcut o mare şi călduroasă manifestaţie pe stradă conducătorilor Partidului Naţional-Ţăranesc. ’ impresionanta sinucidere a unei tinere la Cernăuţi Ș tefoante. Salvarea, care a trimes la faţa locului o ambulanţă cu medicul CERNAUŢI '30. — Dri seară s’a înregistrat o impresionantă sinucidere în str. Ion Creangă. Tânăra Elena Sorociuc, în etate de 19 ani, a încercat să-şi pună capăt zilelor ,bând conţinutul unei sticle cu lizol. Alarmaţi de vaetele de difere ale tinerei, vecinii au pătruns în camera sinucigaşei, pe care au găsit svârcolindu-se în chinuri groaznice pe podea. Imediat a fost înştiinţată te-IUIU IUVMIUI VUIUM»,.TM... --- ----------'J’j dr. Sandberg. Acesta a dat sinucigaşei primele ajutoare, dispunând apoi transportarea ei la spital. * Starea, tinerei sinucigaşe este foarte gravă, nefiind nici o speranţă săi scape cu viaţă. Din cercetările ^autorităţilor reese pă motivul actului dîsiperat ar fi o dragoste nenorocita. De la tineretul naţionalţărănesc din Ilfov CONVOCARE Sâmbătă 2 Februarie (întâmpinarea Domnului) ora 8 jum. dim., sunt convocaţi la club, str. Clemenceau No. 11, membrii comitetului judeţean. La ordinea zilei sunt următoarele puncte: 1. Cooptarea a şase tineri săteni în comitetul judeţean. 2. Alegerea delegaţiei permanente. 3. Alegerea vice-preşedinţilor. ■! 4. Alegerea casierului. 5. Diverse. Secretariatul general . Membrii tineretului naţional-ţărănesc din Ilfov care vor să colaboreze la pagina tineretului din «Glasul Ilfovului» vor trimite manuscrisele la sediul tineretului în str. Clemenceau No. 11, la secretariatul general. TEATRE OPERA ROMANA: Boema. NATIONAL: «Banul nare miros». TEATRUL REGINA MARIA: Risca TEATRUL VESEL: Birlic TEATRUL COMOEDIA: Jacob TEATRUL EFORIA: La calul bălan TEATRUL ALHAMBRA: Alhambra cucereşti CINEMATOGRAFE ARO: La Bataille cu Charles Bojer. TRIANON: «Ultimul bal la Petersburg» operetă de Oscar Strauss şi Jurnal Fox. ROXY: Frederick March în Aventurile galante ale lui Benvenuto Celdini. Jurnal Pathé şi Eclair. SELECT: Nu mă iubeşte ca Miriam Hopkins şi Bing Crosby. REGAL: Locotenentul invizibil, primul film rusesc, jurnal şi complect. ED. PALACE: Un îngeraş de fată cu Shirley Temple, Adolphe Menjou. RIO: Cântăreţul din Veneţia cu Franco Foresto şi jurnal Fox. OMNIA: Zborul de noapte şi împăratul negrilor cu Georges Milton. MARNA: Peter cu Franciska Gaal, jurnal şi complectare. AMERICAN: încătuşaţi cu Ioan Crawford jurnal şi compleetare. TOMIS: Peter cu Franciska Gaal, etc. jurnal şi complectare. MILANO: Mândrie şi amor şi Cele 11 fiice ale d-rului Marsch. VOLTA BUZEŞTI: Fiul Rusiei şi Misterele din Stambul cu Myrna Loy. MARCONI: Cântecul flăcării cu Bernice Clair şi Anna Wackers şi comp. de reviste. MODEL: Cartierul îndrăgostiţilor şi Masca celuilalt cu Ronal Colman. HA: Wonder-Bar, Barbara Stanwick şi Femeii îndrăgostite. CAPITOL: Frederick March în Aventurile galante ale lui Benvenuto Cellini. Jurnal Pathé şi Eclair. FORUM: Peter cu Franceska Gaal, jurnal şi compleetare. , j LIDO: Povestiri din pădurea Geneză şi Bravo Bibi. FRANKLIN: Vocea sângelui şi Stan şi Bran încurcă lume. ' j EPISCOPIEI: Stan şi Bran în încurcă lume şi Vocea sângelui. ' t j MACEDONIA-TEI: Arena fiarelor, Femeia cu părul roşu şi comedie. ij PACHE: Regele chibriturilor şi Contesă Moriţa ca Szőke Szakáll. ţ GRAND: Regele ţiganilor şi judecătorul mascat. .. LYRA: O noapte în Veneţia şi Rocambele regele Catacombelor şi artişti. R RAHOVEI: O noapte de nebunie şi Cheia Raiului. AIDA: Cleopatra şî enigma contesei Diana: Furtună în zori de zi, jurnal Fox și Ecuadr. Nenorocirea din stradal Palade , Servitorul Gh. Boeru, din str. Palade No. 74, căzând pe scările casei și-a fracturat baza craniului. In agonie a fost internat de Salvar» in spitalul Colţea. Accidente de automobil Automobilul cu No. 15.222, trecând cu viteză mare pe strada Raion, a căicat pe cismarul Costică Popescu, din strada Fundul Gropii No. 4. 1. Victima având numeroase răni la cap şi maxilarele rupte, a fost internată de Salvare în spitalul Colţea. I Tipograful Bucur Dumitru, din cont. Şerban Vodă, strada Rozelor No. 4, pe când se ducea eri la fabrica de timbre, unde lucrează, a fost călcat de un automobil care a dispărut. Victima având mai multe coaste fracturate și o rană la cap, a fost internată de Salvare în spitalul Casei Patronale.