Dreptatea, aprilie 1935 (Anul 9, nr. 2252-2273)
1935-04-02 / nr. 2252
2 Pentru TRANSPORTUL MĂRFURILOR de COLETARIE S. A. R. de GRUPAJ a organizat serviciul de la domiciliu la domiciliu. Reprezentante şi filiale în toate oraşele principale ale ţării: Centrala BUCUREȘTI, Strada Ilfov No. 3.--------Telefon 392.40 0 legiferare care dezonorează un parlament și compromite iremediabil în guvern (Continuare din pag. II a) Desigur! Dar numai pe hârtie. Căci iată ce se va întâmpla: Din cele circa 60 de localuri în cari se joacă la noroc, NICI UNUL nu va putea plăti anticipat 1 milion 500.000 pentru stat. Nu vor avea de unde. „ Unul singur va face excepţie: clubul «Tirul» din bul. Brătianu, ai cărui patroni foarte sus puşi şi cu protecţii superioare vor putea plăti această sumă, ba chiar mai mult, oricât li s’ar pretinde. Aşadar, şi mai ales din această cauză, clubul în chestiune va rămâne să funcţioneze singur şi fără concurenţă, căci — uitarăm să spunem — că prin art. 8 al legii celei noul, jocurile la noroc sunt interzise, în cluburile politice tocmai pentru a nu face concurenţă clubului favorizat de actualul proect al d-lui Costinescu. Şi atunci, în loc ca ministerul sănătăţii să încaseze — cum prevede d. Costinescu — 180.109000 anual, va încasa numai ceia ce-i va oferi clubul Tirul, adică 3.000.000 anual. Iată economia legii d-lui ministru al sănătăţii. VICTIMELE COSTINESCIANE Ştim ce a determinat alcătuirea în forma actuală, a legii d-lui Costinescu. Intre ea şi ministeriatul d-lui Costinescu există un raport direct. Asta, fireşte, nu ne interesează. Liber este ministrul sănătăţii să-şi conserve cum poate şi cum ştie locul pe care-l deţine vremelnic. Ceia ce ne interesează însă, este situaţia ce se creiază bolnavilor, invalizilor şi şomerilor prin noul proect. In loc de ajutoare medicale şi îra bani, ce li s’aş cuveni prin opera de asistenţă ce s’ar putea înjgheba, ei vor trebui să renunţe la orice ajutor, fiindcă şi ministerul a trebuit să renunţe la atâtea milioane în favoarea paraziţilor patimilor omeneşti. Oricum ar sta lucrurile, fapt este ca proectul d-lui dr. Costinescu dezonorează parlamentul care l-a votat şi a compromis bruma de prestigiu Costinescu această a actualului guvern, sute de mii de lei, iar comuna o cifră ridicută de mai puţin de o sută mii Iei. Nu vom discuta de ce nu s’a promulgat legea din 1934 şi nici argumentele ieftine aduse de d. dr. Costinescu în sprijinul acestui fapt. Intreaga opinie publică ştie adevărul în această chestie şi nu mai e nevoie să vorbim de ceva tabu. COTA CUVENITA STATULUI Nu ne aşteptam totuşi, ca noul proect al ministrului sănătăţei, în loc să îndrepte imperfecţiunile proiectului din 1934, să le agraveze şi mai mult. Căci în definitiv aceasta a făcut d. dr. Costinescu prin procctul actual. Şi iată şi dovada: Avem în Bucureşti circa 20 de elurturi în care se j©a că la neroe. Și mai avem și circa 40 cafenele, în care se îngăduia acelaş joc. La cluburi se realizează circa 800.000 — 1 .000.000 lunar, la cagniotă. La cafenele, între 100 — 400.000 lunar. Asta insamnn, că anual se realiza la cluburi o cagniotă de 240.000.000, iar la cafenele una de 144.000.000, ha un loc- 384.000.000 lei anual. Dacă din această sumă s-ar lua cota parte de 20%, redevenţă cuvenită statului, recte ministerului Sănătății ajungem la frumoasa cifră aproximativă de 40.000.000 lei anual. Prin desființarea redevenţelor prevăzute în proectul din 1934, statul pierde această suma apreciabilă. Ce pune în locul acesteia prin noul proect d. dr. Costinescu ? D-sa fixează o cotă fixă de 3.090.000 lei anual, plătibilă anticipat pe 6 luni, fiecărui club care funcţionează. Firesc arfi deiji ca, ţinând seamade cluburile şi cafenelele în care se joacă la noroc, ministerul sănătăţii să aibă anual: 20 cluburi + 40 cafenele a 3.000.009 — 180.000.000. Va realiza d. sumă ? LEGEA CEA NOUA SPECTACOLE TEATRE OPERA: Rigoletto. NATIONAL: Făcliile. REGINA MARIA: Simunul. COMOEDIA: Ploaie. [VESEL: IV el ic. CINEMATOGRAFE TRIANON: Divorţul vesel cu dansul Continental executat de Ginger Rogers şi Fred Astaire. Jurnal şi complectare. SELECT: Motiv de divorţ cu Katalin? Hepburn şi John Barrymore. REGAL: Fata care spune nu ca Claudette Colbert şi Fred Mac Murray, jurnal. , ARO: O noapte de dragoste cu Grace Moore. ROXY: Văduva veselă cu Janette MacDonald şi Maurice Chavelier. VOX (Eforie): Domniţa Codrului cu Irene Dunne şi Richard Dix. ED. PALACE: Malec răpit de gangsteri cu Buster Keaton. LIDO: Tunelul cu P. Hartmann şi Ajutor sunt milionar cu Biscot. FRANKLIN şi EPISCOPIEI: Mândrie şi amor şi Dragoste princiară. CAPITOL: Văduva veselă cu Janette MacDonald şi Maurice Chevalier. RIO: Sorrel şi Fiul şi trupa rusă de reviste. FORUM: Oameni în alb cu Klark Gabie şi Veninul dragostei. OMNIA: Oameni în alb şi Veninul dragostei cu Kay Francisc. CORSO: Umbra misterioasă cu Wiliam Powel şi Myrna Loy. DARLY: Valsul de adio al lui Chopin. MARNA: Barcarola cu Gustav Fröhlieh şi revista: Nu te supăra. AMERICAN: Nu-mi pasă de nimeni şi Misterele din Stambul. MILANO: Furtună în zori de zi şi Paradisul într’un sărut. VOLTA BUZEŞTI: Războiul mondial şi o familie numeroasă. Cărţi noui (Continuare din pag- I-a) nă pentru Industria distilăriei lemnului», «Soc. industria fierului din Nadrag», «Uzinele metalurgice unite Titan-Nadrag-Calan», «Industria forestieră», «Société anonyme Serbe miniere et metallurgieinle», «Societe anonyme des mines de Cuivre de Maidan Pek», «Minopirit», «Société anonyme bulgare minière et metallurgique», «Soc. Morăritul», «Astra», «Reprezentanţa Industrială», «Prima fabrică de explozibile Făgăraş», «C. F. R. Oraviţa — Bocşa — Reşiţa—», «Socomet», «Industria sârmei Cluj», «Fabrica de gaz», etc. Fireşte, nu se poate vorbi pe larg, în cadrul strâmt al unui singur articol despre tot ceia ce cuprinde importanta lucrare a d-lui inginer Păsărică.Destul numai să spunem, că această lucrare merituoasă este cea mai detaliată din punct de vedere documentar şi ea împlineşte o mare lipsă dat fiind, că până acum, trebuia să cunoaştem Reşiţa numai din lucrările germane şi maghiare, scrise în decursul vremei şi acelea necomplecte şi cu totul necorespunzătoare situaţiei reale de azi. In plus, lucrarea mai are şi o importanţă deosebită din punct de vedere teoretic, întrucât în ea se află interesante amănunte pentru cunoaşterea acestei regiuni cu frumuseţi naturale neîntrecute. De aceia lucrarea s’ar cere răspândită cât mai mult şi în primul rând în şcoli, pentru ca elevii să ia cunoştinţă şi de bogăţiile solului bănăţean dar şi de progresele industriei românești. - D. GRIGORE GAFENCU, fost subsecretar de stat, a criticat acest proect de lege spunând: — «Aţi cuprins în acelat proect de lege mai multe obiecte. La rândul meu voi cuprinde mai multe proecte de legi în aceeaş foarte scurtă cuvântare. Voiu fi astfel în ritmul guvernului, care doreşte să treacă mai repede aceste legi financiare supărătoare, cari stânjenesc întru atât mersul normal al vieţii noastre parlamentare Sunt ţări, zise civilizate în care controlul şi discuţiunea legilor financiare, sunt miezul vieţii parlamentare. Ba se zice chiar că Parlamentul a fost înfiinţat pentru a controla cheltuelile publice. Aiurea, nu la noi. La noi Parlamentul e grăbit să treacă la ordinea zilei. Şi ordinea zilei nu prevede discuţii de o seriozitate atât de puţin atrăgătoare. Am ascultat un domn ministru vorbindu-ne de marea linie a politicii financiare a guvernului. De care linie e vorba? Fiindcă în cazul cel mai bun vedem două Unii cari nu sunt paralele ci pornesc în direcții deosebite. Care din aceste două linii e marea linie a politicei guvernului? Am avut anul trecut un ministru de finanțe distins și blând. Avem acum un nou ministru de finanţe, tot atât de distins, dar care bate cu pumnul în masă. Care din doi e pelinia cea adevărată? D. Victor Slăvescu care a vrut să facă pace între fisc şi contribuabil, sau d. Victor Antonescu, care lăsând la oparte formulele de neagresiune, a declarat în numele fiscului război contribuabilului? Dela metodele lui Briand, am trecut peste noapte la piteodele lui Hitler. Ce s’a întâmplat ? D. Slăvescu declara acum un an: «preocuparea mea e dublă; pe deoparte am redus cotele, pe de alta am făcut o reclasificare de articole, degrevând mai ales articolele de mare consumaţiune» ! D. Slăvescu era pe linia d-lui Dinu Brătianu, care declarase nu de mult că «un spor de impozite e anti-economic, deoarece scumpeşte din nou viaţa pe care cu toţii trebue din nou să căutăm s-o eftenim». Rezultatele acestei metode de conciliaţiune au fost constatate de d. Auboin în faimosul său raport: apărarea deficitului bugetar, slăbirea încasărilor fiscale, mărirea cheltuelilor administrative. Aţi schimbat atunci metoda. Aţi plecat pe o linie nouă. Aţi înăsprit măsurile fiscale. Aţi pus impozite indirecte noul. Aţi ridicat cota la impozitul pe cifra de afaceri. De vină sunt, ziceţi, nevoile armatei. Nimeni nu tăgădueşte nevoia de a avea o armată bine pregătită. b. Nu se poate însă întări armata slăbind gospodăria ţării şi temelia financiară a Statului. D. Dinu Brătianu arăta odată că printr’un fiscalism exagerat se ridică preţurile şi se scuipeşte viaţa. Niciodată aceste cuvinte nu au fost died preţurile şi se scumpeşte viaţa, se va scumpi toate sforţările de a menţine leul vor fi zadarnice. Ceeace se întâmplă cu schimbul la Bursa neagră se va întâmpla pe piaţa neagră a nevoilor de toate zilele. Ne vom da seama cumpărând materii de primă necesitate, că leul nostru nu mai are valoarea care oficial i se atribue. Vom ajunge atunci la perturbări monetare, la pretenţii de ridicare a salariilor, la încasări fiscale din ce în ce mai reduse, la neputinţa de a echilibra bugetul, la neputinţa însfărşit de a face faţă cheltuelilor militare pentru care cereţi astăzi, atât de îndreptăţite sacrificii. In realitate nici una din cele două linii pe cari le-aţ urmat nu e linia cea bună. Nu se pot face deoparte economii şi compresiuni, de alta impozite noul şi o nouă ridicare a preţurilor. Trebue să alegem între aceste două metode. D, ministru Antonescu ar fi dorit poate să aleagă. N'a putut. Şi mărturiseşte nu fără melancolie că «problema capitală în ce priveşte vestelor administrative este şi rămâne deschis㻕 Rămâne deschisă deci problema capitală a finanţelor, noastre, problema capitală în ce priveşte restabilirea ordinii noastre financiare. Recunosc că e o problemă ce nu poate fi rezolvată prin agitaţii politice de partid şi mai recunosc că nu e un partid care să-şi ia uşor răspunderea de a deslega această problemă singur. Nu e mai puţin adevărat însă că de deslegarea ei depinde însăşi finţa noastră de Stat. Dacă nu înţelegem acest adevăr riscăm ca toată viaţa noastră politică, toate discuţiile, toate sforţările şi toate frământările noastre, să rămâie alături şi în in afară de realitate. Am cerut din toată convingerea reorganizarea armatei noastre pentru a face din ea un instrument de luptă şi nu un organism birocratic în care capitolul personalului să strivească pe cel al materialului. Aceiaş reorganizare trebue făcută prin reducerea cheltuelilor administrative în toate ministerele. Şi dacă nu e în stare un partid să îndeplinească această operă, trebue ca toate partidele — e poate o iluzie, dar de această iluzie depinde siguranţa ii vitorul ţării şi de aceea voi stărui în ea — să ajung la o înţelegere cu privire la însănătoşirea finanţelor publice prin simplificarea aparatului de Stat Dacă până astăzi viaţa politică a putut dăinui în afară de cele mai de seamă realităţi, ea nu poate dainui aşa mai departe. Faţă de frământările şi de ameninţările din afară suntem nevoiţi pentru a ţine toate obligaţiile noastre internaţionale şi naţionale, să ne întărim şi să ne organizăm cât mai degrabă prin noi înşine. Nu cred într’un răsboi apropiat. Cred însă în nevoia de a face faţă unor metode nouă. Nu ne mai putem bizui pe diplomaţia şi pe metodele genereze. Puterea adevărată, reală a fiecărui Stat, iată ce cântăreşte în balanţa politicii internaţionale. Şi această putere nu se poate exprima azi decât printr-o armată bine organizată şi prin finanţe bine rânduite. Să privim realităţile în faţă, fără alarmă inutilă dar cu toată seriozitatea, România nu-şi va putea apăra hotarele şi impune cuvântul ei în lume decât dacă va şti să fie tare. Şi România nu poate fi tare dacă urmând poltica dusă până astăzi, lasă nedeslegate şi «deschise» probleme de viaţă şi de moarte. La Senat Nouile impozite şi taxe In şedinţa de Sâmbătă Senatul a I d-nii Apostol Popa şi N. Penescu, votat câteva din nouile impozite şi taxe menite să scumpească viaţa Au protestat contra fiscalităţii eseesive pe care îl reprezintă proectul pentru modificarea legii asupra taxelor pe articolele de consumaţie, aleşi ai camerelor de comerţ şi industrie. Reprezentanţii acestor organe profesionale s-au pronunţat contra politicii bugetare a guvernului liberal. Cuvântarea d-lui Grigore Gafencu IN DREPTATEA* întrunirea naţional-ţârănistă din circ. 9. Culoarea de Galben In seara zilei de 28. c. a avut loc o impozantă întrunir în localul Casei de Stat a Circ. 9-a de sub conducerea d-lui avocat Eugen Ionescu. Au asistat în afară de cuvântătorii de mai jos şi c-nii profesor Paraschivescu Gr,avocat Raiciu şi N. N. Mateescu. Au vorbit pe rând într’o caldă atmosferă de frăţească înţelegere d-nii Gr. Grunau, avocat Codrean’i, ing. Vasile Oprescu, ing. Gr. Dumitrescu, Nicolae Aurică secretarul circ. 9-a, dr. G. Teman, ing. Alexandrescu şi M. Apostolescu toţi scoţând în evidenţă importanţa alegerei de la 12 Aprilie a. c. D. avocat AL IORGULESCU, preşed. circ. 5-a aduce salutul frăţesc al organizaţiei ce conduce. D-sa arată care este rostul partidului naţional-ţărănesc în actualele împrejurări politice spre deosebire de partidul liberal care a mers din compromis în compromis. Cât priveşte pe contra candidatul liberal ar fi o ofensă, pentru marele realizator al Bucureştiului modernizat care este Dem. Dobrescu, si-l mai discut. In altă ordine de idei d-sa spune că diversiunea Vaida este complect eşuată, ea neavând ecoul dorit de regisorii ei. Cadrele disciplinare ale partidului rămân la posturile lor. D-sa închee adresând felicitări membrilor acestei organizaţii cari şi-au înţeles conducătorul urmându-l pe linia dreaptă a partidului îndrumat strălucit de Ion Mihalache. D. ing. AL. IAXULESCU, remarcă cu vie satisfacţie că circ. 9_a se găseşte unitară şi gata de luptă pentru bătălia de la 12 Aprile. Dovada se face cu prisosinţă prin numărul impresionant al auditorilor din sală* devenită neîncăpătoare-Aceasta arată odată mai mult, cât se poate realiza prin legătura sufletească dintre conducători şi conduşi. Termina cu îndemnul adresat cetăţenilor ca toţi să-şi facă dato-TItl I), dr. I. RICONTF, preş. cit. 4 prin câteva cuvinte U ne simţite expune asistenţei puterea de resistenţă şi de acţiune a partidului naţional-ţărănesc. Mai de parte face o descriere a mahalalelor de altă dată azi îmbrăcate în haina nouă a activităţii edilitare a fostului primar general Dobrescu. CUVÂNTAREA P- LUI EUG. IONESCU D. avocat Eugen Ionescu preşedintele circ- 9 a spune că la 12 Aprilie a. c. nu se dă o simplă licitaţie electorală. De data aceasta lupta se situează pe planul unei semnificaţii politice. Stau faţă în faţă două concepţii diametral opuse. De o parte partidul naţional-liberal care prin concepţia sa burghezo-capitaliză anarhizită, reprezintă o lume intrată de multa vreme în descompunere, iar de cealaltă parte se ridică viguroasă concepţia statului ţărănesc naţional expusă atât de luminos în noul program al partidului condus de d. Ion Mihalache- Liberalii reprezintă trecutul, noi aducem credinţa nouă în statul ţărănesc. Deoparte o mână de oameni cari au acaparat toate mijloacele de producţie, de altă parte milioane de ţărani, muncitori manuali şi intelectuali cari nu mai pot să suporte exploatarea sângeroasă a economiei liberale. Nu este o simplă întâmplare că ne găsim în acelaş front, ţărani, muncitori şi intelectuali. Toţi avem aceiaşi obârşie ţărănească, toţi avem aceleaşi aspiraţuni, emanciparea noastră economică de sub jugul exploatărei capitaliste, prin organizare în stat ţărănesc. Concepţia ţărănistă este specifică ţării româneşti a cărei populaţie se compune din 84 la sută ţărani. Vrem ridicarea economică a satelor organizate într’un sistem cooperatist, contribuind prin aceasta la prosperitatea oraşelor. La 12 Aprilie a. c. veţi vota pe fiul de ţăran dela Jilava care s’a impus prin realizările sale edlitare şi care constitue un punct de plecare în politica urbanistică a Capitalei. CUVÂNTAREA D-LUI DR. SCURTOPOL D. dr. Scurtopol preş. cui. de galben primit cu aplauze, arată că întreaga culoare, rămasă credincioasă partidului condus cu atâta înţelegere de preşedintele său d. Ion Mihalache, aşteaptă cu "nerăbdare să dea examenul pollitic în ziua de 12 Aprilie. D-sa face o aspră critică partidului liberal care n'a realizat nimic bun pentru ţară, în schimb a dat maximum ce se poate, da câtorva partizani. _i’i Marea massă a ţării trăeşte azi în mizeria cea mai cumplită datorită greşelilor repetate, zi cu zi, de guvernarea liberală. Regimul Tatărăscu născut în împrejurări tragice pentru partidul liberal îşi închee existenţa in condiţiunile cel mai umilitoare. Promisiunile din opoziţie cu uşurarea sarcinelor fiscale şi ieftenirea vieţii s'au transformat în mijloace de opresiune, a cetăţenilor printr’un exces de fiscalitate ţi valul de scumpete al vieţii. , In astfel de împrejurări soarta guvernărei liberale este definitiv pecetluită cu toate încercările de diversiune din afara sau din lăuntrul partidului nostru. De altfel diversiunea Vaida a şi păşit în domeniul trecutului . Şi de data aceasta partidul naţional-ţărănesc a dat dovadă de ueuitate desăvârşită, iar mersul lui înainte pe calea democraţiei nu vă mai putea fi împedicat. :: Cadrele disciplinate urmează şeful, pe Ion Mihalache şi programu «realizarea ţărănismului national^ Analizând situaţia persoanelor tin lupta electorală d-sa face o luminoasă punere în evidentă a activitătei edilitare a d-lui Dem. Dobreţe cu care, prin comparaţie cu activitatea edilitară din ultimii 40 ani, este extraordinară. CUVÂNTAREA D LUI DEM.L DOBRESCU, FOST PRIMAR GENERAL Primit cu îndelungate ovaţiuni d-sa începe prin a mulţumi cetăţenilor pentru înţelegerea politică de care au dat dovadă în tot cursul cuvântărilor rostite de antevorbitori, şi subliniate cu aplauze tocmai în partea de analiză politică. Meritul este al dv. căci aţi ştiut să vă apropiaţi cunoştinţele necesare prin conferinţele ţinute în această casă de stat al educatorului dv. politic. Acei ce nu pot privi cu ochi buni ridicarea maselor muncitoreşti de la sate şi oraşe, înregimentate în instrumentul politic care este partidul national-tărănesc, au încercat să dea lovituri din umbră, însă fărră succes. Este firesc ca liberalii sa facă apel la toate diversiunile posibile pentru a distrage atenția opiniei publice de la dezastrul economic în care ne-au adus numai după 16 luni de guvernare. Prin diversiunea Scoria au deslănţuit luni de zile un spectacol de bâlci în care clocotea patima şi ura politicianistă pentru ca să sfârşească cu ridicolul moţiunei votată în parlament. Diversiunea Vaida aruncată ca o bombă pentru spargerea partidului nostru a fost atât de viabil mânuita încât ea a exploadat în chiar rândurile acelor cari au întrebinat-o. Din toate aceste diversiuni partidul n. t. a eşit cu prestigiul mărit, căci s’a văzut şi patima şi ura şi goliciunea formulelor de împrumut cari nu vor putea fi transplantate cu conştiinţa milioanelor de ţărani şi muncitori. In neputinţă de a guverna pe căi legale partidul liberal a reînviat cenzura şi starea de asediu pentru înăbuşirea revoltei legitime ce ne-a cuprins pe toţi, în faţa nemaipomenitei decăderi economice şi sociale în care ne sbatem. La 12 Aprilie aveţi de dat o sentinţă: pecetluiţi cu votul vostru pe cei cari au practicat o viaţă întreaga jaful banului public şi minciuna politică. . . *■ Marea întrunire naţional-ţârănistâ din Sectorul Albastru •IV tv . V Cuvântările Ilior V. Madgearu, Dem. Dobrescu, Petre Suciu etc. O mare demonstraţie de solidaritate în jurul partidului In vedierea alegerilor de la 12 oraţiei care nu va ceda formulelor Aprilie a avut loc o întrunire în sala Constructori a culorii de Albastru a organizaţiei naţional-ţârăniste. A participat un mare număr de cetăţeni, cari au demonstrat împotriva acţiunilor cu scopuri lăturalnice şi străine de aspiraţiunile regimurilor democratice. A luat cuvântul în numele muncitorilor dl. Matide Constantinescu, consilier comunal, care a arătat că muncitorimea nu va urma niciodată curentele reacţionare. Este singura clasă care s’a împotrivit, de multe ori cu sacrificii sângeroase, unor astfel de curente. D. CEZAR SIMIONESCU, fost deputat, spune că alegerile de la 12 Aprilie sunt un examen al demo Cuvântarea d-l Virgil Madgearu Primit cu aplauze d. Virgil Madgearu spune că cetăţenii capitalei ar trebui să arate partidului naţional - ţărănesc toată solidaritatea lor, findcă acest partid prin candidatul său de astăzi, Dem. I. Dobrescu le-a făcut dintr’un oraş urât şi fără higienă, o Capitală nouă şi civilizată Aşa că, adaogă d. Madgearu, Capitala ne este debitoare. Face apoi, o amănunţită analiză a regimului liberal, care nu are capacitatea de a guverna. Toate făgăduelile din opoziţie ale acestui partid, au fost realizate tocmai pe dos. In loc de ostenirea vieţei, un val de scumpete ne învălue tot mai mult în loc de degrevări fiscale, o serie nouă de impozite, care apasă în special mulţimile, în loc de libertăţile şi drepturile fireşti ale cetăţeanului, adăpostul comod al cenzurei şi stărei de asediu. Guvernul liberal — spune d- Madgearu — este sortit, prin toate maşinaţiunile puse la cale, să lucreze rapid la destrămarea ţării. Sub el se desvoltă şi se alimentează toate curentele nefaste care pun în joc existenţa ţării. Singura pârghie de rezistenţă a ţării în aceste momente ca şi altă dată, dealtfel, este partidul naţional-ţărănesc, care prin forţa lui mereu verificată şi ca exponent al marilor masse de ţţărani şi muncitori, este menit să întreprindă din nou opera grea de redresare a statului. Vorbind de afacerea Skoda, d. Madgearu spunea că ea a fost o maşină politică pusă la cale cu anumite scopuri. Ultimei desbateri de răspântie ale grupărilor retrograde. Candidatura d-lui Dem. Dobrescu, care este cunoscut prin tenacitatea cu Care a apărat toată viaţa postulatele democraţiei, depusă în împrejurările acestea este socotită ca un simbol — termină oratorul. D. VICTOR GHERASIM, arată că opera edilitară a d-lui Dem. Dobrescu este o chezăşie pentru biruinţa dela alegerile parţiale. Nu crede că o Capitală care s’a transformat sub ochii cetăţeanului, cu o gospodărie cinstită şi totuşi în- Ndrăzneaţă să nu-i fie recunoscătoare. Mai vorbesc d-nii: Petre Strihan, Prtansa Satmari, ac. N. N. Mailicescu, H. Popa, din Parlament au demascat complect această maşină. Din cele 12 puncte de acuzaţie în concluziunile raportorului, n’au mai rămas decât două care până la urmă nu vor mai rămâne în picioare. Mă îndoesc dacă partidul liberal va avea curajjul să trimită raportul votat de cameră, în faţa casaţiei. Alegerea de la 12 Aprilie trebue să fie ultimul atac de biruinţa în alegeri după toate Celelalte din alegerile judeţene, unde partidul nostru a avut majorităţi. Guvernul neputinţei, nu mai poate dăinui, după alegerea parţială. CUVÂNTAREA D-LUI PETRE I SUCIU Fără să fac parte din organizaţia Capitalei — începe dl. Suciu, — am venit aci să subliniez că o candidatură ca a d-lui Dem. Dobrescu cristalizează două adevăruri politice care trebuiesc puse în lumină. Primul este că o adevărată operă de ridicare a oraşelor nu se poate realiza în ţara noastră, decât în cadrul unui partid al democraţiei ţărăneşti. Al doilea este că d. Dobrescu a făcut o strălucită verificare că operele mari constructive nu se fac decât în cadrul democratic, unind urbanismul cu ţărănismul şi creaţiunea cu democraţia. Statul viitor nu poate fi decât un stat al muncii. La noi ţărănismul este făgaşul Social pe care se manifestă viaţa autentic românească. Prin transformarea regimului social, ţărănismul rezolvă implicit şi problemă naţională. Orice alte formule sunt diversiuni. Ţărănismul este naţional chiar când nu o afişează. ( Pe când naţionalismul este iluzoriu când nu aduce un regim Social pentru ţărănime şi muncitorime. Democraţia ţărănistă este sinteza în care socialul se uneşte cu naţionalul. ; ]%\ ri , ; ; ; ‘ CUVÂNTAREA D-LUI DEM. I. DOBRESCU D. Dem Dobrescu începe prin a spune că este singurul candidat care se prezintă la alegeri cu o operă de mari realizări. Eu nu am fost omul vorbelor— spune d. Dobrescu — ci al muncei fecunde. Capitala aşa cum o vede fiecare cetăţean transformată, ar trebui să constitue pentru mine un imens afiş electoral. Dar nu gândul acesta a fost la baza acţiunei mele. Ridicat din rândurile mulţimei, n’am făcut decât să mă imn, cinstit şi desinteresat, în slujba nevoilor şi aspiraţiunilor ei. Toată viaţa mea am fost un luptător dârz al postulatelor democratice şi venirea mea la primăria Capitalei a fost verificarea concludentă că un democrat sincer poate să construiască şi să creieze opere durabile. A trebuit, după atâta vreme, să vină un ţăran din Jilava ca să dea lecţie de ceea ce trebue să fie un oraş civilizat, de ceea ce trebue să însemne Capitala ţarei. Am găsit la venirea mea un oraş murdar, cu periferii mocirloase, unde oamenii trăiau animalic, şi am isbutit, printr-o muncă intensă şi mai cu seamă tenace, să-l scot la lumină. Eu am pavat în această Capitală 4 000.000 m. p. iar toţi primarii dinmintea mea la un loc, numai 2 milioane m. p. Am făcut 50 la sută din totalul reţelei de luminat electric şi 25 la sută din totalul canalizărilor. Fără să mai adaog opera de asistent, cele 9 bulevarde periferice, asanări de lacuri, planul de sistema. Uzare, pieţe largi. Dealul Patriarhiei, parcuri ca Snagov, Băneasa, grădini etc. Şi toate acestea fără vrun împrumut, ba dimpotrivă am redus bugetul numai la primăria centrală au 250.000.000 lei faţă de bugetul vechilor administraţii şi am lăsat la plecare un excedent de 55 000 000 lei. Nu vreau de la cetăţeanul Capitalei recunoştiinţă pentru faptele mele, dar faţă de toţi ceilalţi candidaţi sunt singurul care prezint garanţia că făgăduelile mele nu sunt deşarte. 0 telegramă către d. Virgil Madgearu După întrunirea de eri din Dobreni-Ilfov, s’a expediat d-lui V. Madgearu, următoarea telegramă: Subsemnaţii mebri ai comitetului organizaţiei naţional - ţărăniste din comuna Dobreni judeţul Ilfov, întregit cu delegaţii din comunele vecine, ţii, întrunirea publică din ziua de 31 Martie 1935, orele 16, a hotărât, în unanimitate, cu ocazia sfinţirei casei de sfat, ca această casă să poarte numele de casa de sfat „Virgil Madgearu“, hotărând în acest scop a vă trimite simţimintele de devotament, urmându-vă în acţiunea ce desfăşuraţi pentru biruinţa partidului naţionalţărănesc. * * 1. j Preşedinte (ss) Ghiţă Vasile, ] 1 ! IMembrii: Mihai I. Preda, Angheli I. Anghel, Alex. N. Dobre, Florea M. loan, Const. D. Panait, Anghel C. Voicu, Alex. T. Dobre, Vasile Manolescu, Secretar (ss) Petre G. Muşat,. V' 1" ' - 'î” ".v&Li Citifi „Dreptatea“