Dreptatea, mai 1935 (Anul 9, nr. 2274-2296)
1935-05-03 / nr. 2274
2 Contractul din Sâmbăta Paştilor Croistimiare din pag. I«s -xox- al treilea al concluziei noastre: lipsurile noului contract. Şi aceasta Constitue un fapt de o covârşitoare importanţă, de care guvernul se vede - nu îşi dă încă seama. Dacă 14 din cele 18 articole ale noului contract «Skoda» sunt copiate ad-litteram după vechiul contract, în schimb, în noul contract sau eliminat părţi din contractul iniţial. Tot ceia ce s’a eliminat constitue însă profunde erori, greşeli de neiertat, a căror răspundere va trebui s’o poarte cineva. Dacă nu chiar acum, imediat, dar nici prea târziu, fiindcă împrejurările vor deschide ele singure această răspundere. , Cam sunt aceste greșeli? Mai întâi, s’a renunțat, în noul contract, la tunurile de 75 mm. r r ! ^ 11 L.} A ^t I V; t i i i 1 j, îirUÎ". ■ 1 Orc y.} i'\ V.'vk i jfi ;Y; 1 Wn Tunurile de câmp comandate în 1930 trebuiau să aibe o bătaie de 14 km. La aceste tunuri s’a renunţat prin noul contract. Ce rezultă din asta, pentru cel mai Profan dintre artilerişti? Că neavând tunuri de 75 mm. golul între distanţa de 7 km. şi 14 km. va rămâne nebătut de artileria noastră. Se poate imagina o mai mare greşală ca asta? Ştim ce vor răspunde sau în orice caz presupunem, marii artilerişti ai noului contract, că golul acesta se va bate de artileria grea-Cine a făcut serviciul la trupă, iar nu la biurou, ştie ce valoare se poate pune pe un asemenea răspuns. De aceia nici nu mai insistăm. A doua greşală: s-au suprimat, prin noul contract, tunurile antiaeriene, cari ,urmează să fie fabricate în ţară. Tunurile antiaeriene sunt de o fabricaţie extrem de delicată şi de anevoioasă. Am putea spune că ele sunt cele mai greu de înfăptuit de către industria de armament perfecţionată. Vom avea putinţa să vedem ce se va realiza. Deocamdată constatăm că în ţară nu s’a comandat nimic. Ca încheiere să mai amintim de ultima şi cea mai mare greşală a regimului liberal în ce priveşte armamentul, discuţia publică a noului contract. Nu există ţară pe lume — în afară de România — care să fi discutat vreodată public, vre-un contract de armament. Am ţinut cu tot dinadinsul să se ştie ce am comandat la «Skoda», CA ATARE CE NU AVEM. Se va vedea cândva ce rău imens s’a făcut ţării prin acest lucru! Cum sau iur examenele S’a cerut d-lui ministru al Instrucţiei Publice să caseze examenul la specialitatea franceză Candidatele la examenul de Capacitate, specilaitatea fraceză, tinut in ■Februarie a. c. au înaintat o petiţie d-lui ministru al instrucţiunii, cerându-i să ordone o anchetă pentru a se vedea condiţiile anormale în care s’a ţinut acest examen şi să ordone casarea lui. In această petiţie se arată că nu s’a respectat regulamentul în vigoare şi anume: Art. 15 din regulament permite consultarea de dicţionare. Contrar acestei dispozitiuni, Comisiunea a interzis folosirea dicţionarelor, fapt care a pus pe candidate într’o vădită inferioritate atât faţă de candidatele care au asistat la cursurile de vară din Braşov şi deci cunoşteau dinainte traducerea acestui text, făcută la Braşov în anu 1934 de d. profesor Ncolae Şerban cât şi faţă de candidaţii cari au dat acelaş examen, în aceiaş seziune, înaintea comsiunii prezidată de d. profesor Charles Droubet, care a permis consultarea dicţionarelor. Art 14 al aceluiaşi regulament prevede numai trei subiecte, care se fixează de către comisiune în momentul de a se da candidaţilor. Ele se propun de către unul din membri şi se admit de ceilalţi, după discuţiune şi cu modificările pe care le-ar găsi necesare comisiunea. El Se încheie imeiat proces verbal, semnat de toţiebrii prezenţi ai comisiunii. La lucrarea scrisă de literatură franceză, Comisiunea a prezentat în sala de examen 40 subiecte, din care s’au tras la sorti 3 subiecte. Din această cauză, cele 3 subiecte eşite la sorţi, în loc să fie chestiuni de sinteză, care să înglobeze o materie mai vastă şi din tratarea căreia să se poată constata cunoştinţele candidatelor, au fost subiecte de amănunt. Pe de altă parte lista cu autorii ceruţi de comisiunea examinatoare a fost afişată la Iaşi cu o lună de zile înainte de examen, iar la Bucurşti s-a afişat chiar în ziua examenului. Deşi art. 15 din regulament spune că în sala de examen nu va fi admisă nici o persoană străină, totuși d-ra Dionat asistenta d-lui Profesor a asistat la proba scrisă. Nu s’a făcut identifearea cât mai sumară a candidatelor la nici una din lucrările scrise, identificare ce jută de acelaș articol. . In petitiunea de care vorbim s’au mai arătat o serie întragă de anomalii cari, ar trebui să ducă, în împrejurări normale la casarea imediată a acestui examen. Crimă la o horă din Sighişoara ---------OO- ^ V---— Doi soldaţi se înjunghie pentru o fată SIGHET. 2. — Soldatul Varză Ion ! La un moment dat primul i-a aplicat o lovitură de baionetă în cap ultimului, lăsându-il în nesimţire. In stare gravă victima a fost internată în spital, iar criminalul arestat din flota de luptă din București, pe când se afla la o horă din marginea orașului nostru, s’a luat la ceartă cu soldatul Cicu Nicolae din batalionul vânători de munte Sighet, pentru o fată. Amintirile d-lui Mai Popovici (Continuare din pagina I- î) -xox mându mă să. urmez. M’am dus încadrat, până la serviciul Siguranţei, unde mi s’a comunicat sumar că sunt arestat. Mi s’a făcut o singură concesie. Cerând permisiunea să-mi aduc haine şi albituri la ora 11 am fost condus de poliţişti până la locuinţă. La ora asta, Viena era într’o agitaţie extraordinară. Toate ziarele apăruseră în ediţii speciale, anunţând intrarea României în războiul împotriva puterilor centrale. In noaptea de 15, mai fusese arestaţi, bătrânul Ciurcu şi Alecu Secoşan. Trei săptămâni am avut un regim cât se poate de sever la care se adăuga teama să nu fi dat poliţia de urma legăturilor cu Stârcea. Nu ni se îngăduia să citim ziare. Favoarea de a fi în contact cu ştirile pro- Rei, ni s’a făcut după 22 zile, şi primul lucru ce mi-a trecut prin cap a fost să întocmesc un vocabular Morse, prin care să transmit veştile lui Alecu, în camera vecină. Când băteam odată însemna o ştire bună, de două ori, o veste rea. Am stat închis 13 săptămâni. După 91 zile de arest, mi s’a pus în vedere că legaţia românească va părăsi Viena şi că pot pleca şi eu. Nu m’am putut opri să scot o exclamaţie de bucurie. O exclamaţie care ricoşa straniu în sufletele poliţiştilor. Unul dintre ei m’a privit cu dispreţ şi mi-a ripostat cu un gest larg: — Ce naiv eşti domnule, dacă te bucuri că mergi în răsboiu! Părăsind biroul, pe culuoarul poliţiei mă întâlnesc faţă în faţă cu Isopescu-Grecul. Ii comunic în două cuvinte ce am păţit şi că mă pregătesc să plec în România. Ochii îi erau scăldaţi de lacrimi. Mi a luat mâna, mi a sărutat o cu căldură, covârşit de emoţie, abia a putut sămi spuie: In sfârşit, plecarea. Pornind de la Viena, împreună cu legaţia, la intervenţiile lui Stârcea, drumul a fost destul de anevoios. In Germania, am stat pe insula Rieger zece zile, apoi de aici, prin Suedia şi Rusia, până am ajuns la Iaşi. Am sosit în capitala Moldovei într’o zi tristă pentru mine. Ungurii reocupaseră Braşovul». Îi încheie un capitol de amintiri fruntașul ardelean. ANTINEVRALGIC Dr. Nanu-Muscel Singurul remediu contra GRIPEI, MIGRENEI, NEVRALGIEI, etc. Se vinde numai în cutii originale conţinând două buline şi cu semnătura doctorului. Depozit Farmacia N. Popovici, Bucureşti, Calea Rahovei No. 83T, Uda Casa de Stat „Balin Ilanin“ La casa de stat «Iuliu Maniu» a partidului naţional-ţărănesc, circ. 13, a avut loc în ajunul sărbătorilor împărţirea ajutoarelor şi alimentelor oamenilor săraci din circ. 13-a. D. avocat Ionel Băsceanu, preşedintele circ. 13-a şi prim-vicepreşedinte al culorii de negru, arată însemnătatea sărbătorilor şi datoria ce o avem fiecare din noi de a veni în ajutorul oamenilor sărmani, de sărbători, din puţinul ce avem şi noi. Mulţumeşte tuturor prietenilor din circ. 13-a pentru concursul dat de a aduna donaţiuni benevole, arătând că fiecare din membrii acestei circ. au dat dovadă că au suflet şi că se gândesc şi la cei sărmani cărora trebue să le aducem noi o mică mulţumire de sărbători. Mulţumeşte d-nelor din comitetul circ. şi tuturor celor ce au donat obiecte şi bani. Mai vorbesc d-nii avocat George Marinescu, Mitu Popescu, avocat S. Barzilai, I. Sufrin, d-na Ella Negrutzi, d-na dr. Stoica. Am remarcat în asistentă d-nele B. Drăgan, Maria Munteanu, d-ra Mimi Teodorescu, Saridy. D. avocat Ionel Băsceanui, secondat de doamne a împărţit apoi darurile cetăţenilor săraci, alimente, zahăr, carne de miel, untură, ouă roșii, cozonaci, vin, pâine, etc. Călin'Btoui MENUETUL roman de G. M. Vlădescu Laureat al premiului «Femina» din Paris pe 1935 După marele succes obtinut cu romanul «Moartea fratelui meu» operă încununată cu premiul «Femina» din Paris pe 1935 — Editura «Cugetarea» lansează o altă opera literară a distinsului scriitor G. MVlădescu, operă intitulată atât de nostalgic: «Menuetul». Acest roman e povestirea duioasă a vieţii dintr’un oraş românesc, viaţa plină de patimi mărunte, de dureri înăluşite, de elanuri înfrânte, de speranţe desamăgite. Cu apariţia «Menuet»-ului, d. G. M. Vlădescu dărueşte literaturii româneşti o nouă perlă de compoziţie şi stil. «Menuetul» se află în vitrinele tuturor librăriilor din ţară. Nu poate fi cititor de gust care să nu citească cu înfrigurare «Menuetul» d-lui G M. Vlădescu. Cum se pot lua informaţii de la Direcţiunea Reglementării Comerţului Exterior ? Primim următoarele: Direcţiunea reglementării comerţului exterior aduce la cunoştinţă de lor comercianţi şi industriaşi, importatori de mărfuri, că a luat măsuri să nu mai fie date informaţii asupra cererilor de import introduse, nici unei alte persoane decât însăşi proprietarilor firmelor sau reprezentanţilor lor legali, având o împuternicire specială ca să introducă cererea şi să se intereseze de mersul lor. Intrarea în birourile direcţiunei fiind absolut interzise, reprezentanţii firmelor importatoare vor putea căpăta relaţii numai de la biroul de informaţii, unde şeful serviciului de studii şi informaţii va primi personal toată dimineaţa. «DREPTATEA» Şedinţa comitetului judeţean al partidului naţional-ţărănesc din Dâmbroviţa -Box In ziua de 18 Aprilie 1935, s’a ţinut şedinţa comitetului judeţean cu următoarea ordine de zi: 1. Desemnarea delegaţilor pentru congresul general al partidului naţional-ţărănesc, din 22 şi 23 Aprilie 1935, la Bucureşti. 2. Programul şi statutul partidului. 3. Diferite chestiuni de organizare. Prezenţi: d-nii Cezar Spineanu, preşedintele organizaţiei de Dîmboviţa, Petre Gh. Popescu, Marin O. Stan, col. Dumitrescu, Alex. Tomescu, N. Iordache, D. Apostol, C. S. Constantinescu, C. Voinea, Ionel Popescu, pr. Ilie Florescu, pr. Voicu Dumitrescu, N. Cătănoiu, dr. Achil Constantinescu, Petrache Mihăescu, Ioan Crăciun, colonel C. Săndulescu, Andrei Stan, Mihail Florescu, Alex. Rădulescu, Gh. Marinescu-Slobozia Moară, Petre Greţu, Şerban Cioculescu, Th. Dumitrescu, I. Georgescu- Tătaranu, N. Popescu, Octavian Diaconescu, Iosif Simionescu, Alex. Vasilescu, C Rădulescu-Comișani, D. Popescu-Gorj, Mitică Rădulescu, Valentin Petrescu, pr. V. Dumitrăchescu, Matei Vlădeanu, Alex. Ionescu Tureac, Gh. Ionescu- Pucioasa, I. Tănăsescu, Titu Nițescu, av. Nicu Vasilescu, A. Iacobson, Lazăr Gruia, D. Rădescu, avocat, prof. N. Mazilu, Marin Lupu, Iancu Andreescu, Dima Galbenu, Alex. Popescu Branişttea, av. Gr. Nicoară. Se intră în ordinea de zi. * ALEGEREA DIN GĂEŞTI D. președinte Cezar Spineanu, deschide şedinţa anunţând ordinea de zi. Comunică informaţii despre alegerea comitetului sect. 2 din centrul Găeşti. D. vicepreşedinte C. SanduleSca dă explicaţii cum a procedat la alegerea comitetului organizaţiei din Găeşti, sect. II. Preşedinte fiind ales d. Şerban Cioculescu. v . Se ratifică alegerea. [ ' j ] ALTE CHESTIUNI D. Petre Popescu citeşte circulările de la centru prin care se reaminteşte organizaţiei noastre să achite cotizaţiile în restanţă, precum şi nouile cotizaţii fixate pe anul 1935. D. Cezar Spineanu dă citire art. 44, 51, 53, 54 din statut. Stăruiem să achite toţi datoriile către organizaţie. D. Petre Popescu citeşte lista de membri cari mai au datorii restante. D. Cezar Spineanu face propunerea ca cei cari nu au dat nimic del sa fie avizaţi ca în termen 15 zile să achite cel puţin 15 la sută, în caz contrariu să li se aplice sancţiunile statutare. Adunarea aprobă. In ceia ce priveşte datoriile restante, d. Şerban Cioculescu face propunerea să se plătească în opt rate, împreună cu cotizaţia pe anul curent. D. Apostol face propunerea ca cei care au impuneri mari din trecut să fie lăsaţi deocamdată vin suspensie, pretinzându-li-se în prezent numai cotizaţiile pe ultimii doi ani şi anul curent. D. Octavian Diaconescu cere să facă o compensaţie între datoriile d-sale şi cheltuelile justificate ocazionate de procesul organizaţiei locale al cărui preşedinte este. D. preşed. Cezar Spineanu cere d-lui Diaconescu să prezinte acte justificative şi organizaţia judeţeană va aviza. Adunarea aprobă propunerea ca datoriile restante să fie plătite în opt rate. Se ratifică dizolvarea comitetului de org. din comuna Măgura-Bella. Se deleagă d. Mihail Florescu să facă o nouă organizare a comitetului. In urma explicaţiilor date de d. Săndulescu, se amână dizolvarea comitetului din Valea Lungă-Ogrea. Se deleagă d. Mihail Florescu pentru cercetare şi referire. Se ratifică dizolvarea comitetului din comuna Moşteni-Greci. Se deleagă pr. Nestor Popescu cu organizarea noului comitet. Pr. Ilie Florescu dă explicaţii asupra felului cum s’au petrecut faptele in legătură cu neprezentarea consilierilor dela ultima alegere (Lucieni). D. Petre Popescu este delegat să facă cercetare şi să facă referat despre situaţia din Lucieni. D. Matei Vlădeanu dă explicaţii asupra situaţiei din Cândeşti din Vale. D. preşedinte al sectorului va cerceta şi referi. D. N. Iordache dă explicaţiuni asupra situaţiei din cont. Bogaţi. Se ia act de declaraţia d-lui N. Iordache că nu a ajuns delegaţia la d. Iancu Georgescu. D. Cezar Spineanu dă citire listei de persoane care intră de drept în comitetul judeţean: N. Leafu, Aninoasa, V. Ghigorţ Răduleşti, C. I. Dragomir Bălteni, M. Tudor Cristeasca, C. A. Marinescu Izvoare, C. N. Ştefănescu Poiana de Jos, C. V. Stan Priseaca, pr. Gh. Pătraşcu Viişoara, înv. M. Pantu Zăvoiul Orbului, N. Gh. Mr. Andrei Săbieşti, pr. Nestor Popescu Cândeşti- Deal, St. Mărculescu Gura Foii, pr. Stan Voiculescu Gura Bărbuleţu, Ilie Georgescu Jugureni, col. Alex. Dumitrescu Mărunţişa, Ioan Georgescu Tătăranu. Se votează apoi în unanimitate statutul și programul partidului. HH-HU Ilii 10 Doi fraţi schingiuiţi şi jefuiţi de 23.000 lei BĂLŢI, 2. — Un îndrăsneţ atac banditesc s’a petrecut aseară la orele 16 pe şoseaua Bălţi-Stâmba. Fraţii loan şi Petre Dudău din satul Ghezdite jud. Soroca, voind să meargă la un iarmaroc în oraşul Bălţi, pe drum le-a eşit înainte un grup de bandiţi, toţi mascaţi, care i-au jefuit de suma de 23.000 lei şi apoi i-au maltratat lăsându-i aproape morţi. Victimele au fost găsite de trecători, cari le-au dat îngrijirile necesare şi apoi i-au dus la spitalul cel mai apropiat. Autorităţile au început asidure cercetări, pentru descoperirea fioroșilor criminali. WKmtamu^sH^amBammaam Arestarea unei periculoase bande de jefuitori in com. Davideni(Storojinefi) In ascunzătoarea bandiţilor sa descoperit un depozit de arme şi mărfuri furate CERNĂUŢI. 2. — Am relatat in corespondenta noastră precedentă despre îndrăsnețul atac banditesc în prima zi de Paşti în comuna Davideni din judeţul Storojineţi, unde săteanul Ilie Cuşnir, unul dintre cei mai înstăriţi gospodari ai comunei, a fost atacat de o bandă de tâlhari, grav maltratat şi jefuit de numeroase obiecte de valoare şi de o sumă însemnată de bani. Victima, care încercase să opună rezistenţă, a fost maltratat în chip nemilos de jefuitori. In stare foarte gravă săteanul rănit a fost transportat la spitalul comunal din Storojineţi, unde i s’au dat primele ajutoare. Postul de jandarmi din comuna Davideni, precum şi jandarmii din satele învecinate, au format imediat după descoperirea jafului, puternice potere care au fost trimise în urmărirea bandiţilor. Până ori însă, nu s’a putut găsi nici o urmă despre îndrăsneţii jefuitori. In cursul zilei de eri organele jandarmereşti au primit unele informaţiuni preţioase, pe baza cărora au reuşit să identifice pe cei patru tâlhari. Aceştia sunt sătenii Nicolai Chiseniuc şi Cosma Moliciuc din comuna Banila pe Siret, Mihai Lapic din satul Panca şi Anton Curiacec din Davideni. Jefuitorii au fost arestaţi şi trimişi sub o escortă legiunii de jandarmi din Storojineţi. Făcându-se o percheziţie domiciliară în locuinţa şefului bandei, jandarmii au descoperit acolo un adevărat depozit de mărfuri jefuite de la diferiţi comercianţi şi săteni din comun una din tinerele victime ale faimo .... rasului traficant de carne vie M. Leii nole mari ,ale bovnei s’a înapoiat dela Constanţa. Reţinută la chestura de poliţie, tânăra a fost supusă unui lung interogatoriu, făcând o serie de declaraţiuni senzaţionale. In urma indicaţiunilor primite, organele noastre poliţieneşti speră să aresteze încă în cursul acestei săptămâni pe ceilalţi membri ai bandei de proxenet, asemenea s’au găsit numeroase arme de foc şi o cantitate mare de maniţiuni. — —ao--------------------- Descoperirea unei bănie de traficanţi de carne vie din Cernăuţi CERNĂUŢI 2. — Am relatat în- tru o trupă de «girls», ademenise tr’o corespondenţă precedentă des-1 patru tinere fete cernăuţene la Con pre senzaţionalele descoperiri ale organelor poliţieneşti din localitate, cari în urma unor îndelungate cercetări au reuşit să dea de firul unei vaste bande de traficanţi de carne vie, care-şi avea centrul de operaţie în oraşul nostru. Acum câtva timp poliţia locală primind câteva reclamaţiuni din partea unor familii onorabile din localitate în care se anunţa că mai multe tinere fete au fost ademenite de proxeneţi la Constanţa spre a fi trimise apoi în Egypt şi Grecia, organele chesturei de poliţie s-au pus în legătură cu poliţia portului Constanţa, reuşind să identifice principalii conducători ai vastei bande de traficanţi de carne vie. Şeful proxeneţilor, improvizatul impresar de teatru M. Leibovici, care sub pretextul că le angajează pen -xox Una din victimele proxeneţilor de la Constanţa sa înapoiat stanţa, a fost arestat acum câteva zile de poliţia noastră. S’au luat imediat măsuri pentru a împiedica îmbarcarea fetelor destinate caselor de toleranta din Egypt şi Grecia. Totodată poliţia Constanţa a fost avizată să retrimită în localitate cele patru tinere, ademenite încă acum 10 zile de proxenetul Leibovici. Dri dimineaţa Accident mortal de muncă BUZĂU 2. — Traian Bunea, din str. Sculpturei, în timpul când supraveghea un motor al tatălui său, instalat la o învârtitoare din parcul Crângului, a fost, apucat de axă și rănit mortal. întrunirea naţionalărânişti din Călaraşi^Ialomiţa Ciitarca a-iiiî Ion Ratiucanu întreaga organizaţie de Ialomiţa solidară cu partidul -------xox------ CALARAŞI. — Joi seara a avut loc la clubul partidului, o mare întrunire a partidului naţional-ţărănesc. Deşi întrunirea a fost anunţată în ajun, totuşi un public extrem de numeros a ţinut să ia parte, făcând sala neînchipătoare, întrunirea a fost prezidată de d. I. Răducanu fost ministru şi şeful organizaţiei de Ialomiţa. Au mai luat parte la această întrunire d-nii: av- Costel Nicolescu fost prefect şi vice-preşedintele organizaţiei; institutor N. P. Stănescu, conslier comunal; prof. Tiberiu Chirii, fost primar al oraşului; av. Gogu Dumitrescu, av. dr. I. Pan. Muşică, inst. D. N. Popescu, inşi D. Vasilescu, av. Mielu Marinescu, Mircea C. Dobrescu, av. Ilie Hagimibali, av. Vasile Popescu-Slobozia fost senator prof. I. F. Buricescu fost deputat. Titi Copoiu-Slobozia, Vișan Parotă-Slobozia, inst. Radu Silivestru-Slobozia, ing Săndoiu, etc., etc. Discursul «-lul I. Raducanu D. I RADUCANU şeful organizaţiei, luând primul cuvântul, mulţumeşte tuturor pentru admirabila statornicie în partid. Constată cu bucurie că nici o organizaţie din judeţ nu a aderat la acţiunea vaidistă. Nouă se pare lene—spune d-sa—că au plecat câţiva de aici din localitate, căci vremea e ca ciunu şi îi alege, după cum grâul se alege de neghină. Noi avem un singur partid, cărui îi suntem credincioşi şi care trebue să disnue şi să comandete.. D. ION RADUCANU Nu trebue să avem în partid un tovarăş cu masca pe faţă. Mai bine să-i dăm afară şi să-i demascăm opiniei publice judecându-i după fapte Din toate organizaţiile noastre săteşti, nu s’a deslipit nici una. In zadar au umblat vaidiştii pe aici cu automobile, prin judeţ. Cum se duceau delegaţii noştri în urma lor, veneau sătenii şi se plângeau de promisiunile făcute de vaidişti. Dar cine credeţi că sunt vaidiştii din Ialomiţa? Unii sunt cari au stat la puşcărie (Gherovici et Cocari au fost băgaţi la puşcărie chiar de autorul acestui articol în vederea unei campanii de presă dusă într’un cotidian din Capitală), pentru excrochedian din Capitală) alţii au fost daţi afară din partid pentru excrochetidul nostru şi care înainte de am putea să-i aflăm caracterul (D. M. Ranetescu fost pe la liberali, georgişti, conservatori, marghiloman, averescani, etc. N. A.), a plecat cel dintâi la vaidişti căci voia omul să fie şef. Eu vă mulţumesc pentru dragostea de a rămâne în partid cu noi. Congresul dela Bucureşti a putut afirma încă odată unirea în jurul şefului nostru. S’a dus vremea panglicarilor. Sunt Partide cari şoptesc că vin la putere, ba la 15 Mai crt„ ba lai crt. Asta numai ca să atragă fie naivi de partea lor. Aceşti domni nu ştiu decât să zăpăcească pe oameni. S’a dus vremea aceea când numai prin intrige se putea conduce ţara. Azi poporul nostru e mai stăpân pe sine. Nouă, ca Partidul cel mai puternic din ţară, nu ne rămâne decât să înlăturăm toate relele. *5 Vaidiştii de aici îmi aduc acuzaţia că aş fi străin de judeţ. Pe mine mă cunoaşteţi destul de bine căci sunt născut în Ialomiţa. Judeţul nostru nu are nevoie de oameni cari n’au nici cetăţenia română cel puţin. Pe Bărăgan e popor român şi nu are nevoie de conducători străini Panglicari. Mai întâi ne trebue numerus onestus, nu numerus valahieus, cum cere d. Vaida. Au venit pe aici câţiva porumbei rătăciţi, condamnaţi de soartă să aibă şefia de aici. Aceşti porumbei vor călători însă mai departe, vor fi nevoiţi să plece, căci aşa sunt obişnuiţi. Partidul nostru are trei feluri de mebri: Pe săteni — admirabili oameni — pe orăşeni şi pe cei ce nu sunt nici săteni, nici orăşeni. Aceştia din urmă sunt aceia ce desbină sate şi oameni. Sunt oameni ce nuşi găsesc loc în societate. Aceştia nu şi-au găsit loc nici în partidul nostru şi congresul de săptămâna asta i-a trimis acolo unde merită asta. In plus, au avut curajul a se duce pe la sate şi prin manifeste, au căutat să înşele pe ţărani, prominţându-le că atunci când vor veni la putere, vor căpăta slujbe cu sftfie lei pe lună. Natural că oamenii nu sau lăsat influenţaţi de aceste gogoşenii. Pe aceştia toţi, noi nu i sancţionăm decât cu dispreţul nostru. Ei sau înmormântat pe veci. Vaidiştii dela noi, sunt vai de ei. Ca încheere, ţin să va multumes® încă odată că aţi rămas neclintiţi în partidul nostru şi să mă iertaţi că v’am sustras în această seară de la îndatoririle, creştineşti. (Aplauze puternice) D. COSTEL NICULESCU fost prefect, mulţumeşte d-lui I. Radu», cam în numele organizaţiei orăşeneşti că a venit acum înainte de sărbători să vadă dacă am rămas credincioşi partidului. Cu toţii am rămas — spune d-sa—nici-o organi- zaţie nu ne-a părăsit. Cei ce au plecat au fost cei daţi afară de noi Călăraşul nu e tot format din trip, turişti, cari cum văd o cârciumă nouă să intre în ea. Au căutat aceşti oameni să ne desbine, dar nu au putut. „ Termină asigurându-i de tot devotamentul partizanilor partdului naţional ţărănesc. ... La urmă s’a ratificat definitiv excludere din partid a d -lui avocat N. loan, şi a d.lui D. M. Ranetescu, decanul baroului, care ceruse în scrierea în partid. A urmat apoi o masă Comună la restaurantul Gheorghiţă Antonescu. -r STAN VOLCAŞUL] SPECTACOLE -xox- TEATRE OPERĂ. «— Maeştri Cântăreţ. NAȚIONĂL. — Peni hasilie. REGINĂ MăRiă. — O aventură în Zeppelin, ALHăMBRă. — Ălhambra filmează. Vesel. — Birlic. COMOEDIĂ. — Testamentul. CINEMATOGRAFE TRIANON. — „Puiul Mamei” cu Francisca Gaal şi Ernst Verebes, Otto Walburg. REGAL. —■ Volga în flăcări cu Inkîjinoff, Albert Prejan, etc. SELECT. — „Vălul Pictat” cu Greta Garbo, jurnal și complectare colorată. VOX (forie). — Golgota cu Harry Baur. ED. PALACE. — „Vălul Pictat” cu Greta Garbo. DARLY. — Menaj modern și Dragoste însângerată. FORUM. — Nu-mi pasă de nimeni” şi „Refugiul”. RIO .— „Zero la purtare” şi Revista Ah! Ah! Luna Bucureştilor. CAPITOL. — Capriciul Spaniol cu Marlene Dietrich’, jurnal şi un technicolor. ARO. — „învierea” după celebrul roman a! lui Leo Tolstoi, CORSO. — Pat şi Patachon compelzitori, jurnal şi complectare. ; I FRANKLIN. — Valsul de adio şi Parada dragostei cu Ruby Keller, etc. l| EPISCOPIEI. — Sclavii Banului şi Pat şi Patachon în Cavalerii în zdrenţe. LIDO. — Bing-Bang; Silly Simfonii şi jurnal. ; i I 1 I I‘; OMNIA. — Masacrul cu Richard Barthelemess şi Cascada Blestemată. , i r' A.R.P.A. — Crucea şi Spada, jurnal şi complectare colorată. ! i i ij ROXY. — Capriciu Spaniol cu Mar»lene Dietrich’, jurnal şi un technicolor. MARNA. — Prinţesa Turandot şi revistă. :' 11 : ^ AMERICAN. — Văduva veselă cu Maurice Chevalier, Jeanette Mac DO« nald. TERRA. — Cutremurul şi Colierul Fatal. Trupă de reviste. VOLTA BUZEŞTI. Stan şi Bran şi Umbra misterioasă. MILANO. — Bing Bang şl Stroe şl Vasilache. > 1 4 MODEL1. — Războiul Mondial (1914- 1919) şi Eu sunt Suzana. MARCONI. — „NopţiMoscovite” cu Harry Baur, comedie şi artişti. 11 BIA. — Bengali, jurnal românesc şi complectare. y ’TI RAHOVA. — Nopţi Moscovite cu Harry Baur. Jurnal şi Banda Veselă. 1?