Dreptatea, mai 1935 (Anul 9, nr. 2274-2296)

1935-05-03 / nr. 2274

2 Contractul din Sâmbăta Paştilor Croistimiare din pag. I«s -xox- al treilea al concluziei noastre: lip­surile noului contract. Şi aceasta Constitue un fapt de o covârşitoare importanţă, de care gu­vernul­­ se vede - nu îşi dă încă seama. Dacă 14 din cele 18 articole ale noului contract «Skoda» sunt copia­te ad-litteram după vechiul con­tract, în schimb, în noul contract sau eliminat părţi din contractul ini­ţial. Tot ceia ce s’a eliminat constitue însă profunde e­­rori, greşeli de neiertat, a căror răspundere va trebui s’o poarte cineva. Dacă nu chiar acum, imediat, dar nici prea târziu, fiindcă îm­prejurările vor deschide ele singure această răs­pundere. , Cam­ sunt aceste greșeli? Mai întâi, s’a renunțat, în noul contract, la tunurile de 75 mm. r r ! ^ 11 L.} A ^t I V; t i i i 1 j, îirUÎ". ■ 1 Orc y.} i'\ V.'vk i jfi ;Y; 1 Wn Tunurile de câmp comandate în 1930 trebuiau să aibe o bătaie de 14 km. La aceste tunuri s’a renunţat prin noul contract. Ce rezultă din asta, pentru cel mai Profan dintre artilerişti? Că nea­vând tunuri de 75 mm. golul între distanţa de 7 km. şi 14 km. va rămâne ne­bătut de artileria noastră. Se poate ima­gina o mai mare greşală ca asta?­­ Ştim ce vor răspunde sau în orice caz presupunem, marii artilerişti ai noului contract, că golul acesta se va bate de artileria grea-Cine a făcut serviciul la trupă, iar nu la biurou, ştie ce valoare se poate pune pe un asemenea răspuns. De aceia nici nu mai insistăm. A doua greşală: s-au suprimat, prin noul contract, tunurile anti­aeriene, cari ,urmează să fie fabri­cate în ţară. Tunurile antiaeriene sunt de o fabricaţie extrem de delicată şi de anevoioasă. Am putea spune că ele sunt cele mai greu de înfăptuit de către industria de armament per­fecţionată. Vom avea putinţa să vedem ce se va realiza. Deocamdată constatăm că în ţară nu s’a comandat nimic. Ca încheiere să mai amintim de ultima şi cea mai mare greşală a regimului liberal în ce priveşte ar­mamentul, discuţia publică a noului contract. Nu există ţară pe lume — în afară de România — care să fi discutat vreodată public, vre-un contract de armament. Am ţinut cu tot dinadinsul să se ştie ce am comandat la «Skoda», CA ATARE CE NU AVEM. Se va vedea cândva ce rău i­­mens s’a făcut ţării prin a­­cest lucru! Cum s­au iur examenele S’a cerut d-lui ministru al Instrucţiei Publice să caseze examenul la specialitatea franceză Candidatele la examenul de Capa­citate, specilaitatea fraceză, tinut in ■Februarie a. c. au înaintat o petiţie d-lui ministru al instrucţiunii, ce­­rându-i să ordone o anchetă pen­tru a se vedea condiţiile anormale în care s’a ţinut acest examen şi să ordone casarea lui. In această petiţie se arată că nu s’a respectat regulamentul în vigoa­re şi anume: Art. 15 din regulament permite consultarea de dicţionare. Contrar acestei dispozitiuni, Comisiunea a interzis folosirea dicţionarelor, fapt care a pus pe candidate într’o vădită inferioritate atât faţă de can­didatele care au asistat la cursurile de vară din Braşov şi deci cunoşteau dinainte traducerea acestui text, făcută la Braşov în anu 1934 de d. profesor Ncolae Şerban cât şi faţă de candidaţii cari au dat acelaş exa­men, în aceiaş seziune, înaintea comsiunii prezidată de d. profesor Charles Droubet, care a permis con­sultarea dicţionarelor. Art 14 al aceluiaşi regulament prevede numai trei subiecte, care se fixează de către comisiune în mo­mentul de a se da candidaţilor. Ele se propun de către unul din mem­bri şi se admit de ceilalţi, după dis­cuţiune şi cu modificările pe care le-ar găsi necesare comisiunea. El Se încheie imeiat proces verbal, semnat de toţ­ie­brii prezenţi ai comisiunii. La lucrarea scrisă de literatură franceză, Comisiunea a prezentat în sala de examen 40 subiecte, din ca­re s’au tras la sorti 3 subiecte. Din această cauză, cele 3 subiecte eşite la sorţi, în loc să fie chestiuni de sinteză, care să înglobeze o mate­rie mai vastă şi din tratarea căreia să se poată constata cunoştinţele candidatelor, au fost subiecte de a­­mănunt. Pe de altă parte lista cu autorii ceruţi de comisiunea examinatoare a fost afişată la Iaşi cu o lună de zile înainte de examen, iar la Bu­­curşti s-a afişat chiar în ziua exa­menului. Deşi art. 15 din regulament spune că în sala de examen nu va fi admi­să nici o persoană străină, totuși d-ra Dionat asistenta d-lui Profesor a asistat la proba scrisă. Nu s’a făcut identifearea cât mai sumară a candidatelor la nici una din lucrările scrise, identificare ce jută de acelaș articol. . In petitiunea de care vorbim s’au mai arătat o serie întragă de ano­malii cari, ar trebui să ducă, în îm­prejurări normale la casarea imedi­ată a acestui examen. Crimă la o horă din Sighişoara ---------OO- ^ V---— Doi soldaţi se înjunghie pentru o fată SIGHET. 2. — Soldatul Varză Ion ! La un moment dat primul i-a a­plicat o lovitură de baionetă în cap ultimului, lăsându-il în nesimţire. In stare gravă victima a fost in­ternată în spital, iar criminalul a­­restat­ din flot­a de luptă din București, pe când se afla la o horă din mar­ginea orașului nostru, s’a luat la ceartă cu soldatul Cicu Nicolae din batalionul vânători de munte­ Si­­ghet, pentru o fată. Amintirile d-lui Mai Popovici (Continuare din pagi­na I- î) -xox­­ mându mă să­. urmez. M’am dus în­cadrat, până la serviciul Siguranţei, unde mi s’a comunicat sumar că sunt arestat. Mi s’a făcut o singură concesie. Cerând permisiunea să-mi aduc hai­ne şi albituri la ora 11 am fost con­­dus de poliţişti până la locuinţă. La ora asta, Viena era într’o agitaţie extra­ordinară. Toate ziarele apăru­seră în ediţii speciale, anunţând in­trarea României în războiul împo­triva puterilor centrale. In noaptea de 15, mai fusese ares­taţi, bătrânul Ciurcu şi Al­ecu Seco­­şan. Trei săptămâni am avut un re­gim cât se poate de sever la care se adăuga teama să nu fi dat poliţia de urma legăturilor cu Stârcea. Nu ni se îngăduia să citim ziare. Favoa­rea de a fi în contact cu ştirile pro- Rei, ni s’a făcut după 22 zile, şi pri­mul lucru ce mi-a trecut prin cap a fost să întocmesc un vocabular Mor­se, prin care să transmit veştile lui Alecu, în camera vecină. Când bă­­team odată însemna o ştire bună, de două ori, o veste rea. Am stat închis 13 săptămâni. Du­pă 91 zile de arest, mi s’a pus în ve­dere că legaţia românească va pă­răsi Viena şi că pot pleca şi eu. Nu m’am putut opri să scot o ex­clamaţie de bucurie. O exclamaţie care ricoşa straniu în sufletele poli­ţiştilor. Unul dintre ei m’a privit cu dispreţ şi mi-a ripostat cu un gest larg: — Ce naiv eşti domnule, dacă te bucuri că mergi în răsboiu! Părăsind biroul, pe culuoarul poli­ţiei mă întâlnesc faţă în faţă cu Iso­­pescu-Grecul. Ii comunic în două cuvinte ce am păţit şi că mă pre­gătesc să plec în România. Ochii îi erau scăldaţi de lacrimi. Mi­ a luat mâna, mi­ a sărutat o cu căldură, co­vârşit de emoţie, abia a putut să­­mi spuie: In sfârşit, plecarea. Por­nind de la Viena, împreună cu lega­­ţia, la intervenţiile lui Stârcea, dru­mul a fost destul de anevoios. In Germania, am stat pe insula Rieger zece zile, apoi de aici, prin Suedia şi Rusia, până am ajuns la Iaşi. Am sosit în capitala Moldovei în­tr’o zi tristă pentru mine. Ungurii reocupaseră Braşovul». Îi încheie un capitol de amintiri fruntașul ar­delean. ANTINEVRALGIC Dr. Nanu-Muscel Singurul remediu contra GRIPEI, MIGRENEI, NEVRALGIEI, etc. Se vinde numai în cutii originale conţinând două buline şi cu sem­­nătura doctorului. Depozit Farmacia N. Popovici, Bucureşti, Calea Rahovei No. 83T, Uda Casa de Stat „Balin Ilanin“ La casa de stat «Iuliu Maniu» a par­­tidului naţional-ţărănesc, circ. 13, a a­­vut loc în ajunul sărbătorilor împărţi­rea ajutoarelor şi alimentelor oameni­­lor săraci din circ. 13-a. D. avocat Ionel Băsceanu, preşedin­tele circ. 13-a şi prim-vice­preşedinte al culorii de negru, arată însemnăta­­tea sărbătorilor şi datoria ce o avem fiecare din noi de a veni în ajutorul oamenilor sărmani, de sărbători, din puţinul ce avem şi noi. Mulţumeşte tu­turor prietenilor din circ. 13-a pentru concursul dat de a aduna donaţiuni be­nevole, arătând că fiecare din membrii acestei circ. au dat dovadă că au suf­­let şi că se gândesc şi la cei sărmani cărora trebue să le aducem noi o mică mulţumire de sărbători. Mulţumeşte d-nelor din comitetul circ. şi tuturor ce­lor ce au donat obiecte şi bani. Mai vorbesc d-nii avocat George Ma­­rinescu, Mitu Popescu, avocat S. Bar­­zilai, I. Sufrin, d-na Ella Negrutzi, d-n­a dr. Stoica. Am remarcat în asistentă d-nele B. Drăgan, Maria Munteanu, d-ra Mimi Teodorescu, Saridy. D. avocat Ionel Băsceanui, secondat de doamne a împărţit apoi darurile ce­­tăţenilor săraci, alimente, zahăr, carne de miel, untură, ouă roșii, cozonaci, vin, pâine, etc. C­ălin'Btoui MENUETUL roman de G. M. Vlădescu Laureat al premiului «Femina» din Paris pe 1935 După marele succes obtinut cu romanul «Moartea fratelui meu» operă încununată cu pr­emiul «Fe­­mina» din Paris pe 1935 — Editura «Cugetarea» lansează o altă opera literară a distinsului scriitor G. M­­Vlădescu, operă intitulată atât de nostalgic: «Menuetul». Acest roman e povestirea duioasă a vieţii din­­tr’un oraş românesc, viaţa plină de patimi mărunte, de dureri înălu­şite, de elanuri înfrânte, de spe­ranţe desamăgite. Cu apariţia «Me­­nuet»-ului, d. G. M. Vlădescu dă­­rueşte literaturii româneşti o nouă perlă de compoziţie şi stil. «Menuetul» se află în vitrinele tuturor librăriilor din ţară. Nu poate fi cititor de gust care să nu citească cu înfrigurare «Me­nuetul» d-lui G­ M. Vlădescu. Cum se pot lua infor­maţii de la Direcţiunea Reglementării Comer­ţului Exterior ? Primim următoarele: Direcţiunea reglementării­ comer­ţului exterior aduce la cunoştinţă de lor comercianţi şi industriaşi, im­portatori de mărfuri, că a luat mă­­suri să nu mai fie date informaţii asupra cererilor de import introdu­se, nici unei alte persoane decât în­săşi proprietarilor firmelor sau re­prezentanţilor lor legali, având o împuternicire specială ca să intro­­ducă cererea şi să se intereseze de mersul lor. Intrarea în birourile direcţiunei fiind absolut interzise, reprezentan­ţii firmelor importatoare vor pu­­tea căpăta relaţii numai de la bi­roul de informaţii, unde şeful ser­viciului de studii şi informaţii va primi personal toată dimineaţa. «DREPTATEA» Şedinţa comitetului judeţean al­­ partidului naţional-ţărănesc din Dâmbroviţa -Box­ In ziua de 18 Aprilie 1935, s’a ţinut şedinţa comitetului judeţean cu următoarea ordine de zi: 1. Desemnarea delegaţilor pen­tru congresul general al partidu­lui naţional-ţărănesc, din 22 şi 23 Aprilie 1935, la Bucureşti. 2. Programul şi statutul parti­dului. 3. Diferite chestiuni de organi­zare. Prezenţi: d-nii Cezar Spineanu, preşedintele organizaţiei de Dîm­boviţa, Petre Gh. Popescu, Marin O. Stan, col. Dumitrescu, Alex. Tomescu, N. Iordache, D. Apos­tol, C. S. Constantinescu, C. Voi­­nea, Ionel Popescu, pr. Ilie Flo­­rescu, pr. Voicu Dumitrescu, N. Cătănoiu, dr. Achil Constantines­cu, Petrache Mihăescu, Ioan Cră­ciun, colonel C. Săndulescu, An­drei Stan, Mihail Florescu, Alex. Rădulescu, Gh. Marinescu-Slobozia Moară, Petre Greţu, Şerban Cio­­culescu, Th. Dumitrescu, I. Geor­gescu- Tătar­anu, N. Popescu, Octa­­vian Diaconescu, Iosif Simionescu, Alex. Vasilescu, C Rădulescu-Co­­mișani, D. Popescu-Gorj, Mitică Ră­dulescu, Valentin Petrescu, pr. V. Dumitrăchescu, Matei Vlădeanu, A­­lex. Ionescu Tureac, Gh. Ionescu- Pucioasa, I. Tănăsescu, Titu Ni­­țescu, av. Nicu Vasilescu, A. Iacob­­son, Lazăr Gruia, D. Rădescu, a­­vocat, prof. N. Mazilu, Marin Lupu, Iancu Andreescu, Dima Galbenu, Alex. Popescu Branişttea, av. Gr. Nicoară. Se intră în ordinea de zi. * ALEGEREA DIN GĂEŞTI D. președinte Cezar Spine­anu, deschide şedinţa anunţând ordinea de zi. Comunică informaţii despre alegerea comitetului sect. 2 din cen­trul Găeşti. D. vice­preşedinte C. SanduleSca dă explicaţii cum a procedat la a­­legerea comitetului organizaţiei din Găeşti, sect. II. Preşedinte fiind ales d. Şerban Cioculescu. v . Se ratifică alegerea. [ ' j ] ALTE CHESTIUNI D. Petre Popescu citeşte circu­­lările de la centru prin care se re­aminteşte organizaţiei noastre să achite cotizaţiile în restanţă, pre­cum şi nouile cotizaţii fixate pe anul 1935. D. Cezar Spineanu dă citire art. 44, 51, 53, 54 din statut. Stăruiem să achite toţi datoriile către orga­nizaţie. D. Petre Popescu citeşte lista de membri cari mai au datorii res­tante. D. Cezar Spineanu face propu­nerea ca cei cari­ nu au dat nimic del sa fie avizaţi ca în termen 15 zile să achite cel puţin 15 la sută, în caz contrariu să li se a­­plice sancţiunile statutare. Adunarea aprobă. In ceia ce priveşte datoriile res­tante, d. Şerban Cioculescu face propunerea să se plătească în opt rate, împreună cu cotizaţia pe a­­nul curent. D. Apostol face propunerea ca cei care au impuneri mari din tre­cut să fie lăsaţi deocamdată vin sus­pensie, pretinzându-li-se în prezent numai cotizaţiile pe ultimii doi ani şi anul curent. D. Octavian Diaconescu cere să facă o compensaţie între datoriile d-sale şi cheltuelile justificate o­­cazionate de procesul organizaţiei locale al cărui preşedinte este. D. preşed. Cezar Spineanu cere d-lui Diaconescu să prezinte acte justificative şi organizaţia judeţeană va aviza. Adunarea aprobă propunerea ca datoriile restante să fie plătite în opt rate. Se ratifică dizolvarea comitetului de org. din comuna Măgura-Bella. Se deleagă d. Mihail Florescu să facă o nouă organizare a comi­tetului. In urma explicaţiilor date de d. Săndulescu, se amână dizolvarea comitetului din Valea Lungă-Ogrea. Se deleagă d. Mihail Florescu pen­tru cercetare şi referire. Se ratifică dizolvarea comitetu­lui din comuna Moşteni-Greci. Se deleagă pr. Nestor Popescu cu or­ganizarea noului comitet. Pr. Ilie Florescu dă explicaţii asupra felului cum s’au petrecut faptele in legătură cu neprezen­­tarea consilierilor dela ultima a­­legere (Lucieni). D. Petre Popescu este delegat să facă cercetare şi să facă referat despre situaţia din Lucieni. D. Matei Vlădeanu dă explicaţii asupra situaţiei din Cândeşti din Vale. D. preşedinte al sectorului va cerceta şi referi. D. N. Iordache dă explicaţiuni asupra situaţiei din cont. Bogaţi. Se ia act de declaraţia d-lui N. Iordache că nu a ajuns delegaţia la d. Iancu Georgescu. D. Cezar Spineanu dă citire lis­tei de persoane care intră de drept în comitetul judeţean: N. Leafu, Aninoasa, V. Ghigorţ Răduleşti, C. I. Dragomir Bălteni, M. Tudo­r Cris­­teasca, C. A. Marinescu Izvoare, C. N. Ştefănescu Poiana de Jos, C. V. Stan Priseaca, pr. Gh. Pătraşcu Viişoara, înv. M. Pantu Zăvoiul Orbului, N. Gh. Mr. Andrei Săbi­­eşti, pr. Nestor Popescu Cândeşti- Deal, St. Mărculescu Gura Foii, pr. Stan Voiculescu Gura Bărbu­­leţu, Ilie Georgescu Jugureni, col. Alex. Dumitrescu Mărunţişa, Ioan Georgescu Tătăranu. Se votează apoi în unanimitate statutul și programul partidului. HH-HU Ilii 10 Doi fraţi schingiuiţi şi jefuiţi de 23.000 lei BĂLŢI, 2. — Un îndrăsneţ atac banditesc s’a petrecut aseară la o­­rele 16 pe şoseaua Bălţi-Stâmba. Fraţii loan şi Petre­ Dudău din satul Ghezdite jud. Soroca, voind să meargă la un iarmaroc în ora­şul Bălţi, pe drum le-a eşit înainte un grup de bandiţi, toţi mascaţi, care i-au jefuit de suma de 23.000 lei şi apoi i-au maltratat lăsându-i aproape morţi. Victimele au fost găsite de tre­cători, cari le-au dat îngrijirile ne­cesare şi apoi i-au dus la spitalul cel mai apropiat. Autorităţile au început asidure cercetări, pentru descoperirea fio­­roșilor criminali. WKmtamu^sH^amBammaam Arestarea unei periculoase bande de jefuitori in com. Davideni­­(Storojinefi) In ascunzătoarea bandiţilor sa descoperit un depozit de arme şi mărfuri furate CERNĂUŢI. 2. — Am relatat in co­respondenta noastră precedentă despre îndrăsnețul atac banditesc în prima zi de Paşti în comuna Davideni din jude­ţul Storojineţi, unde săteanul Ilie Cuş­­nir, unul dintre cei mai înstăriţi gos­podari ai comunei, a fost atacat de o bandă de tâlhari, grav maltratat şi je­fuit de numeroase obiecte de valoare şi de o sumă însemnată de bani. Victima, care încercase să opună re­zistenţă, a fost maltratat în chip nemi­los de jefuitori. In stare foarte gravă săteanul rănit a fost transportat la spi­talul comunal din Storojineţi, unde i s’au dat primele ajutoare. Postul de jandarmi din comuna Da­videni, precum şi jandarmii din satele învecinate, au format imediat după des­coperirea jafului, puternice potere care au fost trimise în urmărirea bandiţilor. Până ori însă, nu s’a putut găsi nici o urmă despre îndrăsneţii jefuitori. In cursul zilei de eri organele jan­­darmereşti au primit unele informaţiuni preţioase, pe baza cărora au reuşit să identifice pe cei patru tâlhari. Aceştia sunt sătenii Nicolai Chiseniuc şi Cos­­ma Moliciuc din comuna Banila pe Siret, Mihai Lap­ic din satul Panca şi Anton Curiacec din Davideni. Jefuitorii au fost arestaţi şi trimişi sub o escortă legiunii de jandarmi din Storojineţi. Făcându-se o percheziţie domiciliară în locuinţa şefului bandei, jandarmii au descoperit acolo un ade­vărat depozit de mărfuri jefuite de la diferiţi comercianţi şi săteni din comun una din tinerele victime ale faim­o .... ra­sului traficant de carne vie M. Lei­­i nole m­ari ,ale bovnei s’a înapoiat dela Constanţa. Reţinută la chestura de poliţie, tâ­năra a fost supusă unui lung inte­rogatoriu, făcând o serie de decla­­raţiuni senzaţionale. In urma indi­­caţiunilor primite, organele noastre poliţieneşti speră să aresteze încă în cursul acestei săptămâni pe cei­lalţi membri ai bandei de proxe­­net, asemenea s’au găsit numeroase arm­e de foc şi o cantitate mare de mani­­ţiuni. — —ao---------------------­ Descoperirea unei bănie de traficanţi de carne vie din Cernăuţi CERNĂUŢI 2. — Am relatat în-­ tru o trupă de «girls», ademenise tr’o corespondenţă precedentă des-1 patru tinere fete cernăuţene la Con pre senzaţionalele descoperiri ale organelor poliţieneşti din localitate, cari în urma unor îndelungate cer­cetări au reuşit să dea de firul unei vaste bande de traficanţi de carne vie, care-şi avea centrul de opera­ţie în oraşul nostru. Acum câtva timp poliţia locală primind câteva reclamaţiuni din partea unor familii onorabile din localitate în care se anunţa că mai multe tinere fete au fost ademenite de proxeneţi la Constanţa spre a fi trimise apoi în Egypt şi Grecia, organele chesturei de poliţie s-au pus în legătură cu poliţia portului Constanţa, reuşind să identifice principalii conducători ai vastei bande de traficanţi de carne vie. Şeful proxeneţilor, improvizatul im­presar de teatru M. Leibovici, care sub pretextul că le angajează pen­ -xox­ Una din victimele proxeneţilor de la Constanţa sa înapoiat stanţa, a fost arestat acum câteva zile de poliţia noastră. S’au luat imediat măsuri pentru a împiedica îmbarcarea fetelor des­tinate caselor de toleranta din E­­gypt şi Grecia. Totodată poliţia Constanţa a fost avizată să retri­mită în localitate cele patru tinere, ademenite încă acum 10 zile de pro­xenetul Leibovici. Dri dimineaţa Accident mortal de muncă BUZĂU 2. — Traian Bunea, din str. Sculpturei, în timpul când supraveghea un motor al tatălui său, instalat la o învârtitoare din parcul Crângului, a fost, apucat de axă și rănit mortal. întrunirea naţionalărânişti din Călaraşi^Ia­lomiţa Ci­­itarca a-iiiî Ion Ratiucanu întreaga organizaţie de Ialomiţa solidară cu partidul -------xox------­ CALARAŞI. — Joi seara a avut loc la clubul partidului, o mare în­trunire a partidului naţional-ţără­­nesc. Deşi întrunirea a fost anun­ţată în ajun, totuşi un public ex­trem de numeros a ţinut să ia parte, făcând sala neînchipătoare, întru­nirea a fost prezidată de d. I. Ră­­ducanu fost ministru şi şeful orga­nizaţiei de Ialomiţa. Au mai luat parte la această întrunire d-nii: av- Costel Nicolescu fost prefect şi vice-preşedintele organizaţiei; ins­titutor N. P. Stănescu, conslier co­munal; prof. Tiberiu Chirii, fost primar al oraşului; av. Gogu Du­mitrescu, av. dr. I. Pan. Muşică, inst. D. N. Popescu, inşi D. Vasi­lescu, av. Mielu Marinescu, Mircea C. Dobrescu, av. Ilie Hagimibali, av. Vasile Popescu-Slobozia fost se­nator prof. I. F. Buricescu fost de­putat. Titi Copoiu-Slobozia, Vișan Parotă-Slobozia, inst. Radu Sili­­vestru-Slobozia, ing Săndoiu, etc., etc. Discursul «-lul I. Raducanu D. I RADUCANU şeful organiza­ţiei, luând primul cuvântul, mulţu­meşte tuturor pentru admirabila sta­tornicie în partid. Constată cu bucu­rie că nici o organizaţie din judeţ nu a aderat la acţiunea vaidistă. Nouă se pare lene—spune d-sa—că au plecat câţiva de aici din localitate, căci vremea e ca ciunu şi îi alege, după cum grâul se alege de neghi­nă. Noi avem un singur partid, că­­rui îi suntem credincioşi şi care tre­­bue s­ă disnue şi să comande­­te.. D. ION RADUCANU Nu trebue să avem în partid un tovarăş cu masca pe faţă. Mai bine să-i dăm afară şi să-i demascăm opi­niei publice judecându-i după fapte Din toate organizaţiile noastre să­teşti, nu s’a deslipit nici una. In za­­dar au umblat vaidiştii pe aici cu automobile, prin judeţ. Cum se du­ceau delegaţii noştri în urma lor, veneau sătenii şi se plângeau de pro­misiunile făcute de vaidişti. Dar cine credeţi că sunt vaidiştii din Ialomiţa? Unii sunt cari au stat la puşcărie (Gherovici et Co­cari au fost băgaţi­ la puşcărie chiar de au­­torul acestui articol în vederea unei campanii de presă dusă într’un coti­dian din Capitală), pentru excroche­­dian din Capitală) alţii au fost daţi afară din partid pentru excroche­­tidul nostru şi care înainte de am putea să-i aflăm caracterul (D. M. Ranetescu fost pe la liberali, geor­­gişti, conservatori, marghiloman, a­­verescani, etc. N. A.), a plecat cel dintâi la vaidişti căci voia omul să fie şef. Eu vă mulţumesc pentru dragos­tea de a rămâne în partid cu noi. Congresul dela Bucureşti a putut afirma încă odată unirea în jurul şefului nostru. S’a dus vremea panglicarilor. Sunt Partide cari şoptesc că vin la putere, ba la 15 Mai crt„ ba lai crt. Asta numai ca să atragă fie naivi de partea lor. Aceşti domni nu ştiu decât să zăpăcească pe oa­­meni. S’a dus vremea aceea când numai prin intrige se putea condu­ce ţara. Azi poporul nostru e mai stăpân pe sine. Nouă, ca Partidul cel mai puternic din ţară, nu ne ră­­mâne decât să înlăturăm toate re­lele. *5 Vaidiştii de aici îmi aduc acuza­­ţia că aş fi străin de judeţ. Pe mi­ne mă cunoaşteţi destul de bine că­­ci sunt născut în Ialomiţa. Judeţul nostru nu are nevoie de oameni ca­ri n’au nici cetăţenia română cel puţin. Pe Bărăgan e popor român şi nu are nevoie de conducători străini Panglicari. Mai întâi ne trebue nu­­m­erus onestus, nu numerus valah­i­­eus, cum cere d. Vaida. Au venit pe aici câţiva porumbei rătăciţi, con­damnaţi de soartă să aibă şefia de aici. Aceşti porumbei vor călători însă mai departe, vor fi nevoiţi să plece, căci aşa sunt obişnuiţi. Partidul nostru are trei feluri de mebri: Pe săteni — admirabili oa­meni — pe orăşeni şi pe cei ce nu sunt nici săteni, nici orăşeni. Aceş­tia din urmă sunt aceia ce desbină sate şi oameni. Sunt oameni ce nu­­şi găsesc loc în societate. Aceştia nu şi-au găsit loc nici în partidul nostru şi congresul de săptămâna asta i-a trimis acolo unde merită a­sta. In plus, au avut curajul a se du­­ce pe la sate şi prin manifeste, au căutat să înşele pe ţărani, prom­in­ţându-le că atunci când vor veni la putere, vor căpăta slujbe cu sftfie lei pe lună. Natural că oamenii nu sau lăsat influenţaţi de aceste go­­goşenii. Pe aceştia toţi, noi nu­ i sancţio­năm decât cu dispreţul nostr­u. Ei sau înmormântat pe veci. Vaidiş­tii dela noi, sunt vai de ei. Ca încheere, ţin să va multumes® încă odată că aţi rămas neclintiţi în partidul nostru şi să mă iertaţi că v’am sustras în acea­stă seară de la îndatoririle, creştineşti. (Aplauze puternice) D. COSTEL NICULESCU fost prefect, mulţumeşte d-lui I. Radu», cam­ în numele organizaţiei orăşe­neşti că a venit acum înainte de sărbători să vadă d­acă am rămas credincioşi partidului. Cu toţii am rămas — spune d-sa—nici-o organi-­ zaţie nu ne-a părăsit. Cei ce au ple­­­cat au fost cei daţi afară de noi Călăraşul nu e tot format din trip, turişti, cari cum văd o cârciumă nouă să intre în ea. Au căutat a­­ceşti oameni să ne desbine, dar nu au putut. „ Termină asigurându-i de tot devo­tamentul partizanilor partdului na­­ţional ţărănesc. ... La urmă s’a ratificat definitiv excludere din partid a d -lui avocat N. loan, şi a d.lui D. M. Ranetescu, decanul baroului, care ceruse în­­­ scrierea în partid. A urmat apoi o masă Comună la­ restaurantul Gheorghiţă Antones­­cu. -r STAN VOLCAŞUL] SPECTACOLE -xox- TEATRE OPERĂ. «— Maeştri Cântăreţ. NAȚIONĂL. — Peni hasi­lie. REGINĂ MăRiă. — O aventură în Zeppelin, ALHăMBRă. — Ălh­ambra filmează. Vesel. — Birlic. COMOEDIĂ. — Testamentul. CINEMATOGRAFE TRIANON. — „Puiul Mamei” cu Fran­­cisca Gaal şi Ernst Verebes, Otto Wal­burg. REGAL­. —■ Volga în flăcări cu Inkî­­jinoff, Albert Prejan, etc. SELECT. — „Vălul Pictat” cu Greta Garbo, jurnal și complectare colorată. VOX (forie). — Golgota cu Harry Baur. ED. PALACE. — „Vălul Pictat” cu Greta Garbo. DARLY. — Menaj modern și Dra­goste însângerată. FORUM. — Nu-mi pasă de nimeni” şi „Refugiul”. RIO .— „Zero la purtare” şi Re­vista Ah! Ah! Luna Bucureştilor. CAPITOL. — Capriciul Spaniol cu Marlene Dietrich’, jurnal şi un techni­color. ARO. — „învierea” după celebrul ro­man a! lui Leo Tolstoi, CORSO. — Pat şi Patachon compel­­zitori, jurnal şi complectare. ; I FRANKLIN. — Valsul de adio şi Pa­­rada dragostei cu Ruby Keller, etc. l| EPISCOPIEI. — Sclavii Banului şi Pat şi Patachon în Cavalerii în zdrenţe. LIDO. — Bing-Bang; Silly Simfonii şi jurnal. ; i I 1 I I‘; OMNIA. — Masacrul cu Richard Bar­­thelemess şi Cascada Blestemată. , i r' A.R.P.A. — Crucea şi Spada, jurnal şi complectare colorată. ! i i ij ROXY. — Capriciu Spaniol cu Mar»­lene Dietrich’, jurnal şi un technicolor. MARNA. — Prinţesa Turandot şi re­vistă. :' 11 : ^ AMERICAN. — Văduva veselă cu Maurice Chevalier, Jeanette Mac DO­« nald. TERRA. — Cutremurul şi Colierul Fatal. Trupă de reviste. VOLTA BUZEŞTI.­­ Stan şi Bran şi Umbra misterioasă. MILANO. — Bing Bang şl Stroe şl Vasilache. > 1 4 MODEL1. — Războiul Mondial (1914- 1919) şi Eu sunt Suzana. MARCONI. — „Nopţi­­Moscovite” cu Harry Baur, comedie şi artişti. 1­1 BIA. — Bengali, jurnal românesc şi complectare. y ’­TI RAHOVA. — Nopţi Moscovite cu­ Ha­rry Baur. Jurnal şi Banda Veselă. 1?

Next