Dreptatea, iulie 1935 (Anul 9, nr. 2318-2342)

1935-07-02 / nr. 2318

mi IX. No. 2318 4 pagini Taxele de fraucare plătite la nu­merar cilit. aprobării Direcţiune' Generale P. T.T. No. S4.S56/Q28 Redacţia şi Administraţia: Bucureşti, Str. G. Clefrenceau, 9 — Telefon: Redacţia 303­42, Ad­ţia 341­02 Grandioasa manifestaţie naţional-ţărănistă de la Cluj Discursurile d-lor Ion Mihalache, Iuliu Maniu, dr. N. Lupu, Virgil Madgearu, Pan Halippa, Sauciuc Săveanu, etc.­ ­ Pe străzile Clujului lumea satelor s’a concentrat Sâmbătă în convoaie gran­dioase. Până la ora 10 trenurile spe­ciale şi autobuzele au adus peste 50 de mii de oameni. Numai din judeţul Cluj sunt aproape zece mii de ţărani apoi din Sălaj şi Turda au venit dele­gaţii din toate comunele într-o încoro­­nare enormă. Alte mii de ţărani au ve­nit pe jos pornind cu o zi şi chiar două înainte de la mari depărtări. SOSESC FRUNTAŞII PARTIDULUI La ora 9.45 sosesc fruntaşii partidu­lui din Bucureşti. Trenul a avut o în­târziere de 15 minute. Peronul gării este arhi-aglomerat de public venit în aşteptarea conducătorilor naţional-ţă­­rănişti. Sunt de faţă toţi şefii organi­zaţiilor ardelene în frunte cu comitetul provincial. D. Maniu a venit și d-sa pentru întâmpinarea d-lui Mihalach­e. Apoi d-nii Gh. Pop fost ministru, Va­ier Moldovan fost ministru, Aurel Do­­brescu fost subsecretar de stat, Ionel Pop deputat, dr. Alex. Borza prof. univ. Aurel Socol fost deputat, Valen­tin Poruţiu prof. univ., Octavian Prie prof. univ. Ioan Pop fost subsecretar de stat, Adonis Popov, fost deputat, dr.­­Victor Deleu fost deputat, Petre Poru­lui prof. univ., Vladimir Ghidion­escu prof. univ., Ieronim Stochiţia, Cornel Bianu fost deputat, Ion Căpăţineanu fost deputat, Pavel Pavel, fost deputat, dr. Virgil Solomon deputat, Chirtop Josim, dr. Augustin Maior prof. univ., Romul Pop, dr. Iuliu­s Coroianu fost deputat, dr. Oţeanu, dr. Nicolae Pre­­cup, dr. Kernbach prof. univ. Augustin Popa foşti deputaţi, dr. Ilarie Debil, dr. Valeca, dr. Simeon Nemeş fost senator, dr. Sever Erdély fost senator, G. Gon­­gopol fost deputat, dr. Valer Moldo­van,­­Graţian Mărcuş, Sever Bandu­, Camil Suciu, dr. Victor Jinga, prof. univ. şi preşedintele tineretului naţio­­nal-ţărănist din Ardeal. PRIMIREA IN GARA CLUJ Primirea conducătorilor partidului o Adunarea naţională se deschidă la ora 11,30 a. m. în sala teatrului ma­ghiar. In sală au putut pătrunde nu­­m­ai două mii ele oameni. Massole­se 3­002 face organizaţia din Sălaj sub condu­cerea d-lui dr. Iuliu Coroianu şi dr. Ioan Gh­eţie. Pe peronul gării s’au înşi­ruit peste două mii de ţărani sosiţi cu 18 placarde pe care stă scris. Trăiască Ion Mihalache, Trăiască Iuliu Maniu, cu 10 steaguri şi două muzici. Accele­ratul intră în gară încărcat de oameni. Fanfarele intonează «Deşteaptă-te ro­mâne» iar uralele izbucnesc ca un pu­ternic vitet. Cel dintâi coboară din va­gon d. Ion Mihalache. Apoi d. dr. N. Lupu. Şeful partidului profund emoţio­nat strigă de pe treptele vagonului: Trăiască partidul naţional-ţărănesc. Coboară apoi d-nii V. Madgearu, Pan Halipipa şi Răducanu. D. Maniu strânge afectuos mâna oas­peţilor şi le spune: Bine aţi venit. Mulţimea ovaţionează din nou pe conducătorii partidului timp de zece minute. Se strigă puternic: Trăiască Iuliu Maniu, Trăiască Ion Mihalache. Fruntaşii naţional-ţărănişti abia stră­bat prin mulţimea uriaşe care a năvă­lit la ieşirea din gară. D-nii Maniu şi Mihalache îşi fac drum anevoios la maşină. Tot astfel pe parcursul drumu­lui de la gară până la clubul partidului automobilul în care se află cei doi cârmaci este des oprit de mulţime, a­­coperindu-l cu flori şi în tumult de urale. Din Bucureşti au mai venit cu ace­­laş tren, d-nii: M. Ghelmegeanu, Mihail Ralea, Dem. Dobrescu, Demostene Bo­tez, deputat Căpăţineanu, I. M. Leon, ing. St. Mihăescu, deputat, I. Hudiţă, deputat, Octav Livezeanu, dr. Odă­­gescu, Victor Gherasim, Cezar Spinea­­nu deputat, Vasile Arjoceanu, deputat, Al. Cartojan deputat, V. Serdici depu­tat, dr. C. C. Petrovici, Virgil Cherciu, I. Gârneţul, d-na Ortansa Satmari, d-na Lelia Mihăilescu, dr. Nicu Precup, căpitan C. Buhălţean­u, Ch­itilă Vasi­­lescu, dr. L. Stănculescu, Al. Protopo­­pescu, Popescu­ Zorica, Take Niculescu, fost deputat de Argeş, D. Ginculescu- Olt, avocat Jean Popescu etc., etc. rănească din acest judeţ. După Hunedoara defilează judeţele Alba, Târnava Mare, Târnava Mică, Sibiul şi o delegaţie ţărănească din Ră­­dăuţi-Bucovina. Sătenii acestor judeţe au adus cu ei zeci de steaguri, sute de placarde şi numeroase fanfare înain­tând în faţa tribunei ca o mare de ca­pele sub conducerea celor­­de sea­mă cărturari ardeleni d-lui Iuliu Coroianu şi dr. I. Gheţie, păşeşte întrun convoi compus din peste două mii de ţărani. Oameni zdraveni, îmbrăcaţi ca în zi­ de mare praznic poartă în pălărie fotografia d-lui Ma­niu şi Mihalache. Trec apoi ţărani van joşi din Năsăud, cu patru fanfare, 50 de steaguri şi sute de inscripţii, cu: Trăiască Iuliu Maniu. Disciplina şi bărbăţia frumoşilor ţă­rani produc pe stăzile Clujului entu­ziasm şi admiraţie generală. Din Bihor defilează şase mii de ţă­rani in pitoreşti sumane. In pălării ţă­ranii au înfipt fotografia d-lui Maniu şi Mihalache. Defilarea o încheie judeţul Cluj. Din acest judeţ trec prin faţa tribunei peste 10.000 de ţărani cu 30 de muzici, 130 de steaguri şi peste 300 placarde. In fruntea lor păşesc conducătorii or­ganizaţiei şi tineretul în cămăşi albe. Defilarea a durat două ore. Fruntaşii naţional-ţărănişti trecând in revistă peste 30­ 000 de cămăşi albe, exprimând cea mai puternică şi autentică forţă politică a Ardealului. Din manifestaţia de astăzi trebue menţionat următorul fapt în chip particular şi anume că ju­deţele unde s’a produs ruptura vaidistă în partid, au trimis reprezentanţi mai numeros decât celelalte judeţe află strânse ia parcul oraşului care e arhiplin. Ele ascultă de aci discursu­rile cari sunt difuzate prin cinci me­gafoane special instalate. Delegaţiile poartă numeroasele placarde cu inscrip­ţiile «Trăiască partidul naţional-ţără­­nesc», Jos dictatura, Trăiască d, Ion Mihalach­e, dr. Lupu, Iuliu Maniu, etc. Masa la care vor lua loc fruntaşii partidului este plină de flori. La ora 11 şi jumătate d. Ilie Lazăr anunţă sosirea fruntaşilor partidului. Sala ovaţionează îndelung. Primii îşi D.le preşedinte Ion Mihalache, D-lor şi fraţilor. Adânc emoţionat şi impresionat de această frumoasă şi puternică adunare la care v-aţi prezentat, sunt cu atât mai mândru, nu atât de numărul în care v-aţi prezentat căci intemperiile vremurilor prele fi munca câmpului pe mulţi a reţinut de-a veni la această adunare. Dar sunt impresionat de elanul, dra­gostea, iubirea şi însufleţirea cu care aţi dat urmare chemării pre­­şedintelui nostru, Ion Mihalache (aplauze). Să-mi daţi voie, fraţilor, ca în numele vostru, al tuturor, să aduc cele mai sincere mulţumiri iubitului nostru preşedinte, d. Ion Mihalache (aplauze) şi întregului stat major, al conducătorilor partidului nostru, cari au ostenit la această frumoasă întrunire şi adunare a noastră (apl.). In special îndrept mulţumirea voastră faţă de d. dr. Lupu, vajni­cul luptător pentru idealul politic al democraţiei şi a unei stări mai bune în ţara românească (aplauze prelungite). Salut pe reprezentanţii provincii­lor, pe d. profesor Sauciuc Săveanu, reprezentantul Bucovinei, salut pe d. Pan. Halipa, preşedintele provin, ciei atât de iubită a noastră Basa­rabie. (Apl.). Salut pe toţi distinşii oaspeţi cari ne-au făcut cinstea ca să vie la adu­narea noastră. In special îl salut în numele vostru pe mult iubitul nostru şef sufletesc, d. Iuliu Maniu. (Apl. prelungite)έ­i asigur, atât pe d. preşedinte Ion Mihalache, cât şi pe d. Iuliu Maniu, de dragostea noastră desă­vârşită, de aderenţa noastră la con­­ducerea politică şi a ideilor poli­tice ale d-lor, şi-i asigurăm că veş­nic vom fi credincioşi partidului naţional-ţărănesc, în care ne-am născut şi în care vom muri. (Apl.). OMAGIU LUI GH. CRIŞAN îmi împlinesc o tristă datorie atunci când constat, fraţilor, că din şirurile noastre lipseşte un om de mare valoare, un luptător vajnic pentru idealul politic al neamului românesc, Ghiţă Cri­şan. In valoarea forţii şi a puterii ela­nului de muncă ni l-a răpit moartea Prea de timpuriu, pentru noi, pen­tru naţiunea românească. In semn de omagiu pentru me­moria lui, vă rog ca un minut să stăm în linişte desăvârşită, în con­­tem­plarea durerii care ne sfâşie sufletul pentru Griţă Crişan. (Adunarea păstrează un minut re­culegerea' Dumnezeu să-l ierte! MANIFESTAŢII PENTRU D. MIHAI POPOVICI Cu adânci regrete şi cu durere constatăm lipsa din şirurile noastre a mult iubitului nostru preşedinte, Mihai Popov­ici. (Adunarea aclamă pe d. Popovici). Ne comunică însă vestea îmbucu­rătoare că este pe cale de a s însă­nătoşi şi în puţine zile va fi pe de­­plin sănătos şi în şirurile noastre. Totdeodată cu bucurie aşi­ putea comunica că d-sa, pe patul de sufe­rinţă, în fiecare zi sa interesat de mersul pregătirilor acestei adunări. Vă rog să mă însărcinaţi ca să tălmăcesc urările dv. ale tuturor, pentru o grabnică însănătoşire. (Aplauze frenetice). PENTRU LIBERTATEA POLI­­TIC­A In fine vă mulţumesc vouă, fra­ţilor, cari aţi ostenit din toate de­părtările Ardealului, lăsându-vă munca, ogorul, câmpul şi toate ne­cazurile şi greutăţile vieţii actuale şi aţi alergat la cuvântul tămădui­tor al preşedintelui nostru, la a­­ceastă întrunire frumoasă Şi dacă pun întrebarea care este forţa morală care v’a pus pe dru­muri şi care v’a adus în aşa zile grele la Cluj,ca să manifestaţi pen­tru idealul Ardealului şi partidului naţional-ţărănesc, cu bucurie trebue fac apariţia d-nii I. Mahalche, Virgil Madgearu şi d­. Lupu. Sosirea d-lui Iuliu Maniu este pri­mită cu un ropot de aplauze. Manifes­taţia nu mai conteneşte. Sosesc apoi d-nii Dem. Dobrescu, Sauciuc Săveanu, Pan­ Halippa, Vaier Moldovan şi ceilalţi fruntaşi ai parti­dului. Primul ia cli­entul d. Aurel Socol, să constat că acelaş ideal care pe înaintaşii i-a întrunit pe Câmpia Libertăţii la U­8, acelaş ideal poli­tic care la IMS a dus la Alba Iulia la decretul Unirii pe veci cu toţi fraţii dintre Nistru şi Tisa, aceiaşi însufleţire ne..­ a dus aci. Şi ne-a dus la 6 Mai 1928 acelaş ideal poli­tic la Alba Iul­ia. Acest ideal politic, fraţilor mai întâi v’a precedat în mod politic şi l’a denumit ca libertate naţională, Simion Bărniţiu Pe câmpia Liber­tăţii la 15 Mai 1848. Idealul politic al libertăţii naţio­­nale va fi împlinit când acest pă­mânt hărăzit d­e Dumnezeu ca lea­găn de des­volta­r­e pentru rasa ro­mână, când Pe acest pământ va fi singur şi exclusiv naţiunea ro­mână stăpână, când covârşitoarea realitate în sta­ul român va fi na­ţiunea română. Am dus în România Unită o luptă aprigă pentru înfăptuirea acestui ideal politic. Zece ani s’a dus aceas­­tă luptă, o lup­ă eroică, frumoasă, astfel : epoca până la 1028 se poate numi cepocu­l oi­că» a partidului naţionaî-ţărăne­s _ _ Di­pă lupte de 10 ani, dârze, fură preget, duse cu multă asiduitate şi abnegare, s’a înfăptuit acest ideal politic, pentru moment. A fost pri­ma guvernare Iuliu Maniu, eşită din voinţa liber exprimată a naţiu­nei. Adică prin acest guvern naţiu­nea română era stăpână pe soarta sa, findcă acest guvern, eşit din a­­legeri libere a avut majoritatea opi­­ţiunii române, a avut sprijinul opi­niei publice, şi a lucrat prin popor, pentru poporul românesc. D-lor, munca de fondare a sta­tului român, munca preţioasă, adi­că, ca în toate instituţiile statului naţional să fie exprimat sufletul, psihicul statului, s’a făcut în gu­vernul din 1928—1020, guvern prezi­dat de d. Iuliu Maniu, cu munca preţioasă în colaborare în prima li­­nie cu d. Ion Mihalache. Ca încoronare a acestei munci, s’a făcut Restauraţia monarhică. Dacă la lumina acestui adevăr a­nalizăm noua desvoltare politică a anilor din urmă, atunci în mod fi­resc trebuie să constatăm că popo­rul român aproape cu desăvârşire a fost absent dela determinarea soartei lui, de ani de zile. Guvernele din urmă cari s’au suc­­cedat, n’au eşit din opinia publică, n’au avut sprijinul opiniei publice, n’a eşit din voinţa majorităţii po­porului. A fost unul prim ministru care în opoziţie est© incapabil să aleagă un singur reprezentant în casa ţării. D-Jor, la noi în viaţa publică este un fenomen trist care nu trebue să-l amintim, dar fiind între noi trebue să ne spunem păsurile şi trebue să facem analiza precisă a situaţiei şi trebue să ştim cum să lecuim a­­ceastă situaţie. In ţara românească de ani de zile s’au pripăşit oameni cari îşi caută fericirea lor, cari umblă dintr’o ţară în alta — astăzi la noi, mâine dincolo — şi caută să se, pricopseas­că şi să adune bani şi averi, fiindcă averea şi banul este isvorul plăcerii. Mai au şi altce ambiţiuni ca pozi­­ţiuni înalte în viaţa publică şi so­cială, etc. Nu vreau să insist mai mult asu­pra acestui punct. Noi, ardelenii socotim şi suntem de părere că dintâi această cangrenă trebue scoasă din trupul bolnav al naţiunei române şi atunci noi pu­­tem­ să înfăptuim programul fru­mos, dătător de bună stare şi feri­cire, de sănătate şi mărire şi pros­peritate a naţiunei române. Trebue să tindem acolo ca în viaţa pudu­cnă r­oman­ici numai un astfel de guvern să vină la cârma ţării, care reprezintă voinţa naţiunii, care are sprijinul opiniei publice a nea­mului românesc şi care lucrează ex­clusiv în interesul neamului româ­nesc şi statului naţional românesc. Cu aceste puţine cuvinte încerc să scurtez problemele care frământă Ardealul şi acestea au devenit pro­­blemele centrale ale vieţii publice. Astăzi nu sunt divergenţe de opi­nie în conducerea partidului naţio­­nal-ţărănesc. Aceste postulate ideo­logice fundamentale ale noastre, tre­­buese în prima linie înfăptuite. In acest consemn, d-le preşedinte Mihalache, vă asigur, în numele Ar­dealului că toţi ardelenii, ca o tabă­ră şi oaste bine înarmată, aşteaptă porunca dv. pentru ca să dărâme a­­■ce ut sistem care a împiedicat des­­voltarea firească a poporului ro­­m­ă.­ Domnule preşedinte, să trăiţi, la mulţi ani! Defilarea sătenilor Defilarea începe la ora 10. In fața clubului partidului naţional-ţărănesc din str. Regina Maria unde s-a instalat o tribună pentru conducătorii partidu­lui. Pe platforma ei iau loc d-nii Mihala­che, Iuliu Maniu, dr. Lupu, V. Mad­gearu, Pan Halippa şi membrii comi­tetului provincial. Primul convoi care trece prin faţa fruntaşilor naţional-ţărănişti îl for­mează sătenii din Caras. Înaintează în Pas de marş aproape cinci mii de ţă­rani. In fața lor sunt conducătorii or­ganizaţiei şi o puternică fanfară. Ma­nifestanţii poartă numeroase steaguri şi placarde pe care stă scris: Jos cezura! Jos starea de asediu! Urmează judeţele Severin şi Arad. Convoiul se compune din ţărani zdra­veni in cămăşi albe, purtând în pălării fotografia d-lui Maniu. Sătenii se o­­presc o clipă în faţa tribunei şi fac conducătorilor naţional-ţărăniştilor o caldă manifestaţie de simpatie. După Caraş şi Arad se încolonează Maramureşul sub conducerea d-lui Ilie Lazăr. Costumele atât de originale, ţi Urmează organizaţia din Mureş com­pusă din două mii de ţărani înveştmân­taţi cu bogate costume şi purtând peste o sută de steaguri ale partidului. Organizaţia din Trei Scaune condusă de d. dr. C. C. Petrovici, defilează cu simbolurile răzmeriţelor ţărăneşti. Nu­merosul convoi poartă recuri şi coase, apoi pe placarde s'au incrustat cu li­tere mari: Trăiască demnitatea civică! Jos lacheii! Vom şti să apărăm dreptu­rile poporului! Someşul se revarsă într’o încoronare enormă. Defilarea acestei organizaţii durează o jumătate de oră, trecând prin faţa tribunei peste cinci mii de ţărani, reprezentând elita satelor. nuia şi elanul acestor oameni produc ! Oragnizaţia din Sălaj sub conducerea o impresie profundă. Ţăranii poartă inscripţia pe care stă scris: ««CREDEM INTR'UNUL. », IULIU MANIU» DELEGAŢIILE DIN BRAŞOV.­­ FAGARAŞ Vine apoi Braşovul sub conducerea d-lui dr. Nicolae Precup, secretarul or­ganizaţiei. Numeroase delegaţii săteşti din Ţara Bârsei se prezintă in costume de sărbătoare cu o disciplină remarca­bilă şi cu zeci de steaguri, placarde şi fanfare. La capătul uliţei apar şi bravii fă­­gărăşeni din ţara Oltului dând imagi­nea justă a ţăranului cetăţean. E un convoiu impozant in fruntea căruia pă­ţeşte d. dr. Aurel Dobrescu. Ţăranii trec voiniceşte iar in faţa tribunei o­­magiază pe cârmacii partidului câteva minute.­­’Atenţia colectivă se îndreaptă apoi spre un convoi de o distincţie particu­lară. Ţăranii din Hunedoara îmbrăcaţi un alb imaculat, cu figuri pletoase sim­bolizatul chibzuinţă şi omenia satului ardelean, reîmprospătează întreg epicul provincial de peste munţi. Grupul se compune din aproape cinci mii de oa­meni, unii plecaţi de jos încă de alal­­tăeri şi reprezentând toată suflarea­ţă­ Deschiderea adunării ALTE DELEGAŢII Cuvântarea d-lui Aurel Socol vrea să institue un nou stat pentru­­ cârmuiască cineva de la Bucureşti* naţiunea românească, statul naţio­nal ţărănesc. Dv. provincia occidentală ,a Ro­mâniei aţi dat până acum concursul cel mai neprecupeţit, cea mai mare parte partidului nostru pentru ca să dobândiţi pentru naţiunea română, dreptatea şi libertatea. La drept vor­bind, ardelenii au fost aceia cari au formulat catechismul libertăţii na­ţionale româneşti. Conştiinţa naţională la Românii din principate s’a trezit sub im­boldul muncii culturale naţionale a ardelenilor. Noi, în răsăritul Ţării Româneşti, la hotarul a două lumi, a lumii ro­mane şi a lumii slave, dacă am îm­părtăşit ideile de ordine şi liber­tate, de aci din Ardeal şi Vechiul Regat le-am câştigat, le-am primit. Dacă nu aţi fi fost dv. cu ideile de ordine, de libertate, de dreptate, te pomeneşti că noi, la hotarul „marii mări slave“ ne-am fi molipsit de alte idealuri şi acum iată-ne că stăm alături de lumea românească, pentru ordine şi pentru stat naţional ro­mânesc. Insă, fraţilor, tot aşa precum dv. judecaţi că un stat naţional trebue să fie gospodăria noastră a tu­turor, tot aşa şi noi socotim că în statul acesta naţional român, cetă­ţenii trebue să-şi spună vederile, interesul, să-şi spună necazul şi po­trivit cu puterile unanime ale na­ţiunii, să putem merge înainte pe calea progresului. Şi în vremea aceasta dând nea­mul românesc cu atâta strădanie şi cu atâta jertfă şi-a dobândit pe seama lui statul naţional român, în vremea aceasta oameni pripăşiţi, oa­meni cari n’au legături strânse cu solul, cu pământul acestei ţări, şi cu sângele neamului românesc, vin cu idei de dictatură, vin cu idei tari ar însemna că noi să ne lepădăm de acel principiu care ne-a ridicat ca naţiune, de acel principiu care ne-a ridicat conştiinţa şi ne-a făcut po­porul care merităm astăzi un stat naţional. Domnilor, noi numai prin liber­tate, noi numai prin lupta pentru această libertate şi dreptate pentru naţiunea­­noastră, am devenit­­un neam cunoscut în Europa şi s’au găsit state şi popoare libere cari ne-au dat sprijin întru năzuinţa noa­stră naţională. Şi iată astăzi vin sfetnici cari ne şoptesc la ureche că libertatea a­­dus la­ desordine, a dus la slăbirea sta­tului. Şi cu vorbe de acestea coboară şi prestigiul unei naţiuni întregi. Pentrucă ce ar zice o lume cere ne-ar­­ vedea în spectacolul urât că noi, după ce cu jertfa a 800­­mii de ro­mâni am câştigat statul naţional şi libertatea pe seama naţiunii noa­stre, astăzi ne-am desbrăca de a­ceste drepturi şi am spune să ne care nu are legătură de sânge cu a­­cest neam şi această ţară.­­ Acest spectacol urât ne-ar cobori în ochii întregii lumi civilizate. Domnilor, noi de bună seamă că nu vom merge pe calea aceasta. Dacă înaintaşii noştri şi-au sfâr­şit viaţa lor ,pe roată pentru liber­tatea şi dreptatea poporului român, dacă în timpul războiului mondial noi am dat tributul de 800 mii de suflete româneşti pentru statul no­stru naţional român, degeaba îş­i fac iluzii unii netrebnici ai meleagu­rilor româneşti cum că acest neam poate să se desbrace de drepturi şi libertăţi cu atâtea greutăţi dobân­dite. , Domnilor, am ţinut să vin tocmai de la hotarul răsăritean al statului român, ca să spun că această în­cercare de a desbina neamul nostru și­ neamul nostru românesc — nu dă rezultate. Am întors o vizită lui Vaida Voe­­vod, care a venit la Chișinău, încer­când să sfărâme moldovenismul, ro­mânismul basarabean.­­ Trebue să vă spun bucuria noastră şi a românismului de pretutindeni,­ d. Vaida Voevod n’a reuşit., , D. Vaida Voevod nu putea sa reuşească acolo când se­ întovără­şeşte cu elemente suspecte cari vor să treacă peste un Iuliu Maniu ,peste un ion Mihalache. Am văzut cu ochii mei — şi aci, că şi dv. împărtăşiţi aceiaşi gândi­­re ca noi ,că preferăm să stăm în opoziţie încă alţi 10 ani, dar guver­nul naţional-ţărănesc să însemne guvern pentru ţărănime. Noi revendicăm puterea în stat, dar o revendicăm pentru ţărănime, pentru neamul acesta românesc, ca­re are şi el dreptul od­ată să fie stă-,­pun în gospodăria lui şi pe desti­nele lui, pentru că avem complecta deplina încredere, că sub conduce­rea căpitanului nostru, preşedintele, Ion Mihalache, el care a formulat cu atâta limpezime, cu atâta hotărîre ideia statului naţional-ţărănesc şi sub conducerea fruntaşului dintre fruntaşi Iuliu Maniu, şi cu ajutâ­nd aceluia pe care dv. pe toate placardele îl numiţi cu drept cu­vânt: «apărătorul ţărănimii», dr. Niculae Lupu, avem deplina încre­dere că partidul naţional-ţărăn­ic merge spre izbândă. Nu va trece vreme multă şi a­ Cei cari s’au cuibărit în „cetatea UU Bucur“ vor trebui să șteargă pu­tina — că nu mai merge. Neamul acesta a dat poruncă ait toate capitalele provinciilor. Astăzi, în capitala Ardealului se­­dă cea dăi pe urmă poruncă ca acei cari s’au făcut stăpâni în capitala țării să' ia aminte: _t_ ii«t Vor pleca — vor pleca în pade. Dacă vor întârzia, vai .jle capul lor. i. »Voim un stat pus pe alte temelii, statul ţărănimii" Cuvântarea d-lui Sauciuc Sâveanu Domnule preşedinte, doamnelor şi domnilor, coltul est mai de Nord al ţtării, Bucovina frumoasă de alta dată, ia parte la această însufleţi­re de astăzi, din Cluj, cu tot uraga­nul de astă noapte, care ne-a pus în drum co­pacii pe capi a trebuit să-i tăiem cu fierăstrăul şi toporul şi am sosit aci şi avem plăcerea de a constata răsunetul cel mare pe ca­­re-l are din partea acestei ţări, aci în Ardeal, Banat şi Crişana pro­gramul partidului naţional-ţărănesc, acest partid pe care-l conduce pre­şedintele nostru d. Ion Mihalache. In Ardeal a fotet şi aci să constat aceiaşi însufleţire pe care am consta­tat-o astăzi o săptămână în Capita­la Moldovei. însufleţirea aceasta do­­vedeşte convingerea tuturor cetăţe­nilor loiali ai acestei ţări că nu mai putem merge imitate cu regimul de până acum. Dorim un stat pus pe alte temelii, pe temelii mult mai sănătoase, mult mai solide, voim statul ţărănesc, sta­tul ţărănimii, care să lucreze pen­­tru popor cu popor şi prin popor. Voim ca acest stat cu aceste gos­­podarii ţărăneşti să folosească toate energiiile sănătoase, toate energiile vii naţionale ale acestui stat, tot ce este bun să fie pus la locul său, pen­tru ca noi să ne prezentăm aşa după cum merită ţara cu bogăţiile solului şi subso­lului, după cum merită acest popor al acestei tari, acest admira­bil popor al nostru. Şi vom ajunge într’acolo numai prin dv. hotărâţi membri ai partidu­lui naţioinal-ţârănesc. Şi dv. de aci, mai mult ca din altă parte a ţării pentru că dv. aţi dat partea întâia, din nomenclatura partidului pe ca­re-l reprezentaţi. Dv. aci şi cu parti­dul naţional de odinioară, din Ar­deal, aţi pus temelia acestui partid într-o parte, şi noi bazându-ne în programul nostru ca naţionalişti constructivi, nu de paradă, şi nu ca naţionalişti parazitari, noi c­u dv. înainte de toate vom putea să în­făptuim acel stat ideal, care este statul naţional ţărănesc şi vrem cu dv. aci, prin naţionalismul care o să respire din toate părţile — şi a res­pirat şi până acum — condus ca u­­nul cu to­ate celelalte părţi ale ţării noastre, să înfăptuim acel ideal al cetăţenilor români, care era odinioa­ră idealul cetăţenilor români şi să ajungem într’acolo ca dv. cetăţeni loi­ali ai acestei ţări, cu sentimen­tul de dreptate, de adevăr, de can­doare, şi cu sentimentul de demnita­te naţională să ajungeţi să inspiraţi cum au inspirat odinioară cetăţenii români în toată lumea, respectul, cinstea şi iubirea. Şi-l vom realiza prin dv. cu instru­mentul acesta care este partidul na­ţional-ţărănesc, de sub preşedinţia d-lui Ion Mihalache şi ajutat de d-nii Iuliu Maniu şi dr. Lupu (aplau­ze). r­o* Cuvântarea d-lui Pan. Halippa Dela hotarul răsăritean ăl ţării noastre, m’am grăbit­­să vin ca să salut aci măreaţa întrunire Şi tot­deodată să constat că Ardealul­­— în întregimea lui *— este alături de partidul naţional-ţărănesc — care lei Cuvântarea d-lui Aienie Sever Dacia Pe câmpia libertăţii la Blaj în 1848,­­ şi libertăţi cetăţeneşti. Or, cum noi a­­la Alba Iulia în 1919 şi 1928 când Al- I­bia am ajuns la aceste libertăţi şi dealul s’a adunat, s’au înscris pagini­­ sunt unii cari ar voi să ni le fure, ca biruitoare în istoria neamului nostru. Astăzi avem de dărâmat un regim care duce la sfârşire un neam şi ava­m de cretat un stat nou. In epoca aceasta a muncii fără re­­zultat a unei revoltătoare exploatări a­ ţărănimii de către carteluri­ d. Ion Mihalache, dr. Lupu şi V. Madgearu au lansat formula unui stat de liber­­tate şi muncă, d© cinste şi bună stare, statul naţional ţărănesc. In epoca aceasta a tuturor prăbuşi­rilor, în epoca aceasta în care s'au nă­ruit iluzii, s’au spulberat speranţe şi s'au distrus credinţe, dr. Iuliu Maniu poate fi fericit căci a creat o nouă religie: religia demnităţii naţionale. LUPTA PENTRU LIBERTATE Iată programul partidului nostru. Mai apărăm libertatea, căci libertatea e singura cucerire a omenirii pentru libertatea poporului. Şi au ştiut să câştige pământ şi viaţă omenească, cultură şi cinste. . 'fi­­ pfifftţşi !,! Acei cari s’au jertfit pentru a ne da România Unită au înţeles ca ţara noa­stră să fie nu numai mare, bogată şi abuzuri şi mizerii, revoltă şi foamete. De aceia partidul nostru ne-a ehe­­românească dar mai ales cu drepturi l­oi tinerelul a de­venit în ajut­orii acestui partid pentrucă suntem con­vinşi că el singur duc* la kibAnda po­porului. .. -t ■■ * -11 n i. Acum steagul luptei celei noul t’M desfăşurat în cea mai frumoasă mişca­re politică a ţării noastre, J \\ Să redăm poporului drepturile lui,­ libertatea şi cinstea, dreptatea şi cori* ducătorii pe care-i vrea să vedem din n­ou teroare şi ilegalităţi, mai la luptă, iar prin adunările ţinute la Craiova, Chişinău, Braşov, Cer­­năuţi şi Iaşi, poporul a arătat încă odată devotamentul faţă de credinţele noastre. Aşa că amatorilor de aven­turi noi le spunem calm: să poftească să facă dacă au curaj, căci noi vom lupta şi împotriva ei şi o vom birui. Râul vijelios curge înspre victorie. Cu riscul spre onoare, cu jertfe spre bi­ruinţă. Luptând cu noi luptaţi pentru voi, pentru viitorul copiilor voştri, . . . Luptând împotriva imoralităţii, lupta­taţi pentru triumful cinstei voastre. Luptând împotriva teroarei luptați pentru propria voastră libertate. .1 •" 1 I 1 11 I '■ • v,-,' Cuvântarea d-lui Victor Jiiuţa Se apropie,, d-le preşedinte, şi om­­­o­rată adunare, forma pentru care mulţimea, nenumărata mulţime din Ardeal, luptă de zeci şi poate de sute de ani. • D­v!? ■ Ofensiva pe care ţărănimea o ia şi epoca de deşteptare a acestei ţă­rănimi este marele fenomen, es­ta marele eveniment pe care lumea r°o­mânească nu l’a cunoscut nicioklatic și epoca noastră se va mândri tot­deauna că a fost determinată de mat­---------------------r r----------­Continuare în pag. 2-a

Next