Dreptatea, iulie 1935 (Anul 9, nr. 2318-2342)
1935-07-02 / nr. 2318
mi IX. No. 2318 4 pagini Taxele de fraucare plătite la numerar cilit. aprobării Direcţiune' Generale P. T.T. No. S4.S56/Q28 Redacţia şi Administraţia: Bucureşti, Str. G. Clefrenceau, 9 — Telefon: Redacţia 30342, Adţia 34102 Grandioasa manifestaţie naţional-ţărănistă de la Cluj Discursurile d-lor Ion Mihalache, Iuliu Maniu, dr. N. Lupu, Virgil Madgearu, Pan Halippa, Sauciuc Săveanu, etc. Pe străzile Clujului lumea satelor s’a concentrat Sâmbătă în convoaie grandioase. Până la ora 10 trenurile speciale şi autobuzele au adus peste 50 de mii de oameni. Numai din judeţul Cluj sunt aproape zece mii de ţărani apoi din Sălaj şi Turda au venit delegaţii din toate comunele într-o încoronare enormă. Alte mii de ţărani au venit pe jos pornind cu o zi şi chiar două înainte de la mari depărtări. SOSESC FRUNTAŞII PARTIDULUI La ora 9.45 sosesc fruntaşii partidului din Bucureşti. Trenul a avut o întârziere de 15 minute. Peronul gării este arhi-aglomerat de public venit în aşteptarea conducătorilor naţional-ţărănişti. Sunt de faţă toţi şefii organizaţiilor ardelene în frunte cu comitetul provincial. D. Maniu a venit și d-sa pentru întâmpinarea d-lui Mihalache. Apoi d-nii Gh. Pop fost ministru, Vaier Moldovan fost ministru, Aurel Dobrescu fost subsecretar de stat, Ionel Pop deputat, dr. Alex. Borza prof. univ. Aurel Socol fost deputat, Valentin Poruţiu prof. univ., Octavian Prie prof. univ. Ioan Pop fost subsecretar de stat, Adonis Popov, fost deputat, dr.Victor Deleu fost deputat, Petre Porului prof. univ., Vladimir Ghidionescu prof. univ., Ieronim Stochiţia, Cornel Bianu fost deputat, Ion Căpăţineanu fost deputat, Pavel Pavel, fost deputat, dr. Virgil Solomon deputat, Chirtop Josim, dr. Augustin Maior prof. univ., Romul Pop, dr. Iulius Coroianu fost deputat, dr. Oţeanu, dr. Nicolae Precup, dr. Kernbach prof. univ. Augustin Popa foşti deputaţi, dr. Ilarie Debil, dr. Valeca, dr. Simeon Nemeş fost senator, dr. Sever Erdély fost senator, G. Gongopol fost deputat, dr. Valer Moldovan,Graţian Mărcuş, Sever Bandu, Camil Suciu, dr. Victor Jinga, prof. univ. şi preşedintele tineretului naţional-ţărănist din Ardeal. PRIMIREA IN GARA CLUJ Primirea conducătorilor partidului o Adunarea naţională se deschidă la ora 11,30 a. m. în sala teatrului maghiar. In sală au putut pătrunde numai două mii ele oameni. Massolese 3002 face organizaţia din Sălaj sub conducerea d-lui dr. Iuliu Coroianu şi dr. Ioan Gheţie. Pe peronul gării s’au înşiruit peste două mii de ţărani sosiţi cu 18 placarde pe care stă scris. Trăiască Ion Mihalache, Trăiască Iuliu Maniu, cu 10 steaguri şi două muzici. Acceleratul intră în gară încărcat de oameni. Fanfarele intonează «Deşteaptă-te române» iar uralele izbucnesc ca un puternic vitet. Cel dintâi coboară din vagon d. Ion Mihalache. Apoi d. dr. N. Lupu. Şeful partidului profund emoţionat strigă de pe treptele vagonului: Trăiască partidul naţional-ţărănesc. Coboară apoi d-nii V. Madgearu, Pan Halipipa şi Răducanu. D. Maniu strânge afectuos mâna oaspeţilor şi le spune: Bine aţi venit. Mulţimea ovaţionează din nou pe conducătorii partidului timp de zece minute. Se strigă puternic: Trăiască Iuliu Maniu, Trăiască Ion Mihalache. Fruntaşii naţional-ţărănişti abia străbat prin mulţimea uriaşe care a năvălit la ieşirea din gară. D-nii Maniu şi Mihalache îşi fac drum anevoios la maşină. Tot astfel pe parcursul drumului de la gară până la clubul partidului automobilul în care se află cei doi cârmaci este des oprit de mulţime, acoperindu-l cu flori şi în tumult de urale. Din Bucureşti au mai venit cu acelaş tren, d-nii: M. Ghelmegeanu, Mihail Ralea, Dem. Dobrescu, Demostene Botez, deputat Căpăţineanu, I. M. Leon, ing. St. Mihăescu, deputat, I. Hudiţă, deputat, Octav Livezeanu, dr. Odăgescu, Victor Gherasim, Cezar Spineanu deputat, Vasile Arjoceanu, deputat, Al. Cartojan deputat, V. Serdici deputat, dr. C. C. Petrovici, Virgil Cherciu, I. Gârneţul, d-na Ortansa Satmari, d-na Lelia Mihăilescu, dr. Nicu Precup, căpitan C. Buhălţeanu, Chitilă Vasilescu, dr. L. Stănculescu, Al. Protopopescu, Popescu Zorica, Take Niculescu, fost deputat de Argeş, D. Ginculescu- Olt, avocat Jean Popescu etc., etc. rănească din acest judeţ. După Hunedoara defilează judeţele Alba, Târnava Mare, Târnava Mică, Sibiul şi o delegaţie ţărănească din Rădăuţi-Bucovina. Sătenii acestor judeţe au adus cu ei zeci de steaguri, sute de placarde şi numeroase fanfare înaintând în faţa tribunei ca o mare de capele sub conducerea celorde seamă cărturari ardeleni d-lui Iuliu Coroianu şi dr. I. Gheţie, păşeşte întrun convoi compus din peste două mii de ţărani. Oameni zdraveni, îmbrăcaţi ca în zi de mare praznic poartă în pălărie fotografia d-lui Maniu şi Mihalache. Trec apoi ţărani van joşi din Năsăud, cu patru fanfare, 50 de steaguri şi sute de inscripţii, cu: Trăiască Iuliu Maniu. Disciplina şi bărbăţia frumoşilor ţărani produc pe stăzile Clujului entuziasm şi admiraţie generală. Din Bihor defilează şase mii de ţărani in pitoreşti sumane. In pălării ţăranii au înfipt fotografia d-lui Maniu şi Mihalache. Defilarea o încheie judeţul Cluj. Din acest judeţ trec prin faţa tribunei peste 10.000 de ţărani cu 30 de muzici, 130 de steaguri şi peste 300 placarde. In fruntea lor păşesc conducătorii organizaţiei şi tineretul în cămăşi albe. Defilarea a durat două ore. Fruntaşii naţional-ţărănişti trecând in revistă peste 30 000 de cămăşi albe, exprimând cea mai puternică şi autentică forţă politică a Ardealului. Din manifestaţia de astăzi trebue menţionat următorul fapt în chip particular şi anume că judeţele unde s’a produs ruptura vaidistă în partid, au trimis reprezentanţi mai numeros decât celelalte judeţe află strânse ia parcul oraşului care e arhiplin. Ele ascultă de aci discursurile cari sunt difuzate prin cinci megafoane special instalate. Delegaţiile poartă numeroasele placarde cu inscripţiile «Trăiască partidul naţional-ţărănesc», Jos dictatura, Trăiască d, Ion Mihalache, dr. Lupu, Iuliu Maniu, etc. Masa la care vor lua loc fruntaşii partidului este plină de flori. La ora 11 şi jumătate d. Ilie Lazăr anunţă sosirea fruntaşilor partidului. Sala ovaţionează îndelung. Primii îşi D.le preşedinte Ion Mihalache, D-lor şi fraţilor. Adânc emoţionat şi impresionat de această frumoasă şi puternică adunare la care v-aţi prezentat, sunt cu atât mai mândru, nu atât de numărul în care v-aţi prezentat căci intemperiile vremurilor prele fi munca câmpului pe mulţi a reţinut de-a veni la această adunare. Dar sunt impresionat de elanul, dragostea, iubirea şi însufleţirea cu care aţi dat urmare chemării preşedintelui nostru, Ion Mihalache (aplauze). Să-mi daţi voie, fraţilor, ca în numele vostru, al tuturor, să aduc cele mai sincere mulţumiri iubitului nostru preşedinte, d. Ion Mihalache (aplauze) şi întregului stat major, al conducătorilor partidului nostru, cari au ostenit la această frumoasă întrunire şi adunare a noastră (apl.). In special îndrept mulţumirea voastră faţă de d. dr. Lupu, vajnicul luptător pentru idealul politic al democraţiei şi a unei stări mai bune în ţara românească (aplauze prelungite). Salut pe reprezentanţii provinciilor, pe d. profesor Sauciuc Săveanu, reprezentantul Bucovinei, salut pe d. Pan. Halipa, preşedintele provin, ciei atât de iubită a noastră Basarabie. (Apl.). Salut pe toţi distinşii oaspeţi cari ne-au făcut cinstea ca să vie la adunarea noastră. In special îl salut în numele vostru pe mult iubitul nostru şef sufletesc, d. Iuliu Maniu. (Apl. prelungite)Îi asigur, atât pe d. preşedinte Ion Mihalache, cât şi pe d. Iuliu Maniu, de dragostea noastră desăvârşită, de aderenţa noastră la conducerea politică şi a ideilor politice ale d-lor, şi-i asigurăm că veşnic vom fi credincioşi partidului naţional-ţărănesc, în care ne-am născut şi în care vom muri. (Apl.). OMAGIU LUI GH. CRIŞAN îmi împlinesc o tristă datorie atunci când constat, fraţilor, că din şirurile noastre lipseşte un om de mare valoare, un luptător vajnic pentru idealul politic al neamului românesc, Ghiţă Crişan. In valoarea forţii şi a puterii elanului de muncă ni l-a răpit moartea Prea de timpuriu, pentru noi, pentru naţiunea românească. In semn de omagiu pentru memoria lui, vă rog ca un minut să stăm în linişte desăvârşită, în contemplarea durerii care ne sfâşie sufletul pentru Griţă Crişan. (Adunarea păstrează un minut reculegerea' Dumnezeu să-l ierte! MANIFESTAŢII PENTRU D. MIHAI POPOVICI Cu adânci regrete şi cu durere constatăm lipsa din şirurile noastre a mult iubitului nostru preşedinte, Mihai Popovici. (Adunarea aclamă pe d. Popovici). Ne comunică însă vestea îmbucurătoare că este pe cale de a s însănătoşi şi în puţine zile va fi pe deplin sănătos şi în şirurile noastre. Totdeodată cu bucurie aşi putea comunica că d-sa, pe patul de suferinţă, în fiecare zi sa interesat de mersul pregătirilor acestei adunări. Vă rog să mă însărcinaţi ca să tălmăcesc urările dv. ale tuturor, pentru o grabnică însănătoşire. (Aplauze frenetice). PENTRU LIBERTATEA POLITICA In fine vă mulţumesc vouă, fraţilor, cari aţi ostenit din toate depărtările Ardealului, lăsându-vă munca, ogorul, câmpul şi toate necazurile şi greutăţile vieţii actuale şi aţi alergat la cuvântul tămăduitor al preşedintelui nostru, la această întrunire frumoasă Şi dacă pun întrebarea care este forţa morală care v’a pus pe drumuri şi care v’a adus în aşa zile grele la Cluj,ca să manifestaţi pentru idealul Ardealului şi partidului naţional-ţărănesc, cu bucurie trebue fac apariţia d-nii I. Mahalche, Virgil Madgearu şi d. Lupu. Sosirea d-lui Iuliu Maniu este primită cu un ropot de aplauze. Manifestaţia nu mai conteneşte. Sosesc apoi d-nii Dem. Dobrescu, Sauciuc Săveanu, Pan Halippa, Vaier Moldovan şi ceilalţi fruntaşi ai partidului. Primul ia clientul d. Aurel Socol, să constat că acelaş ideal care pe înaintaşii i-a întrunit pe Câmpia Libertăţii la U8, acelaş ideal politic care la IMS a dus la Alba Iulia la decretul Unirii pe veci cu toţi fraţii dintre Nistru şi Tisa, aceiaşi însufleţire ne.. a dus aci. Şi ne-a dus la 6 Mai 1928 acelaş ideal politic la Alba Iulia. Acest ideal politic, fraţilor mai întâi v’a precedat în mod politic şi l’a denumit ca libertate naţională, Simion Bărniţiu Pe câmpia Libertăţii la 15 Mai 1848. Idealul politic al libertăţii naţionale va fi împlinit când acest pământ hărăzit de Dumnezeu ca leagăn de desvoltare pentru rasa română, când Pe acest pământ va fi singur şi exclusiv naţiunea română stăpână, când covârşitoarea realitate în staul român va fi naţiunea română. Am dus în România Unită o luptă aprigă pentru înfăptuirea acestui ideal politic. Zece ani s’a dus această luptă, o lupă eroică, frumoasă, astfel : epoca până la 1028 se poate numi cepocul oică» a partidului naţionaî-ţărănes _ _ Dipă lupte de 10 ani, dârze, fură preget, duse cu multă asiduitate şi abnegare, s’a înfăptuit acest ideal politic, pentru moment. A fost prima guvernare Iuliu Maniu, eşită din voinţa liber exprimată a naţiunei. Adică prin acest guvern naţiunea română era stăpână pe soarta sa, findcă acest guvern, eşit din alegeri libere a avut majoritatea opiţiunii române, a avut sprijinul opiniei publice, şi a lucrat prin popor, pentru poporul românesc. D-lor, munca de fondare a statului român, munca preţioasă, adică, ca în toate instituţiile statului naţional să fie exprimat sufletul, psihicul statului, s’a făcut în guvernul din 1928—1020, guvern prezidat de d. Iuliu Maniu, cu munca preţioasă în colaborare în prima linie cu d. Ion Mihalache. Ca încoronare a acestei munci, s’a făcut Restauraţia monarhică. Dacă la lumina acestui adevăr analizăm noua desvoltare politică a anilor din urmă, atunci în mod firesc trebuie să constatăm că poporul român aproape cu desăvârşire a fost absent dela determinarea soartei lui, de ani de zile. Guvernele din urmă cari s’au succedat, n’au eşit din opinia publică, n’au avut sprijinul opiniei publice, n’a eşit din voinţa majorităţii poporului. A fost unul prim ministru care în opoziţie est© incapabil să aleagă un singur reprezentant în casa ţării. D-Jor, la noi în viaţa publică este un fenomen trist care nu trebue să-l amintim, dar fiind între noi trebue să ne spunem păsurile şi trebue să facem analiza precisă a situaţiei şi trebue să ştim cum să lecuim această situaţie. In ţara românească de ani de zile s’au pripăşit oameni cari îşi caută fericirea lor, cari umblă dintr’o ţară în alta — astăzi la noi, mâine dincolo — şi caută să se, pricopsească şi să adune bani şi averi, fiindcă averea şi banul este isvorul plăcerii. Mai au şi altce ambiţiuni ca poziţiuni înalte în viaţa publică şi socială, etc. Nu vreau să insist mai mult asupra acestui punct. Noi, ardelenii socotim şi suntem de părere că dintâi această cangrenă trebue scoasă din trupul bolnav al naţiunei române şi atunci noi putem să înfăptuim programul frumos, dătător de bună stare şi fericire, de sănătate şi mărire şi prosperitate a naţiunei române. Trebue să tindem acolo ca în viaţa puducnă romanici numai un astfel de guvern să vină la cârma ţării, care reprezintă voinţa naţiunii, care are sprijinul opiniei publice a neamului românesc şi care lucrează exclusiv în interesul neamului românesc şi statului naţional românesc. Cu aceste puţine cuvinte încerc să scurtez problemele care frământă Ardealul şi acestea au devenit problemele centrale ale vieţii publice. Astăzi nu sunt divergenţe de opinie în conducerea partidului naţional-ţărănesc. Aceste postulate ideologice fundamentale ale noastre, trebuese în prima linie înfăptuite. In acest consemn, d-le preşedinte Mihalache, vă asigur, în numele Ardealului că toţi ardelenii, ca o tabără şi oaste bine înarmată, aşteaptă porunca dv. pentru ca să dărâme a■ce ut sistem care a împiedicat desvoltarea firească a poporului romă. Domnule preşedinte, să trăiţi, la mulţi ani! Defilarea sătenilor Defilarea începe la ora 10. In fața clubului partidului naţional-ţărănesc din str. Regina Maria unde s-a instalat o tribună pentru conducătorii partidului. Pe platforma ei iau loc d-nii Mihalache, Iuliu Maniu, dr. Lupu, V. Madgearu, Pan Halippa şi membrii comitetului provincial. Primul convoi care trece prin faţa fruntaşilor naţional-ţărănişti îl formează sătenii din Caras. Înaintează în Pas de marş aproape cinci mii de ţărani. In fața lor sunt conducătorii organizaţiei şi o puternică fanfară. Manifestanţii poartă numeroase steaguri şi placarde pe care stă scris: Jos cezura! Jos starea de asediu! Urmează judeţele Severin şi Arad. Convoiul se compune din ţărani zdraveni in cămăşi albe, purtând în pălării fotografia d-lui Maniu. Sătenii se opresc o clipă în faţa tribunei şi fac conducătorilor naţional-ţărăniştilor o caldă manifestaţie de simpatie. După Caraş şi Arad se încolonează Maramureşul sub conducerea d-lui Ilie Lazăr. Costumele atât de originale, ţi Urmează organizaţia din Mureş compusă din două mii de ţărani înveştmântaţi cu bogate costume şi purtând peste o sută de steaguri ale partidului. Organizaţia din Trei Scaune condusă de d. dr. C. C. Petrovici, defilează cu simbolurile răzmeriţelor ţărăneşti. Numerosul convoi poartă recuri şi coase, apoi pe placarde s'au incrustat cu litere mari: Trăiască demnitatea civică! Jos lacheii! Vom şti să apărăm drepturile poporului! Someşul se revarsă într’o încoronare enormă. Defilarea acestei organizaţii durează o jumătate de oră, trecând prin faţa tribunei peste cinci mii de ţărani, reprezentând elita satelor. nuia şi elanul acestor oameni produc ! Oragnizaţia din Sălaj sub conducerea o impresie profundă. Ţăranii poartă inscripţia pe care stă scris: ««CREDEM INTR'UNUL. », IULIU MANIU» DELEGAŢIILE DIN BRAŞOV. FAGARAŞ Vine apoi Braşovul sub conducerea d-lui dr. Nicolae Precup, secretarul organizaţiei. Numeroase delegaţii săteşti din Ţara Bârsei se prezintă in costume de sărbătoare cu o disciplină remarcabilă şi cu zeci de steaguri, placarde şi fanfare. La capătul uliţei apar şi bravii făgărăşeni din ţara Oltului dând imaginea justă a ţăranului cetăţean. E un convoiu impozant in fruntea căruia păţeşte d. dr. Aurel Dobrescu. Ţăranii trec voiniceşte iar in faţa tribunei omagiază pe cârmacii partidului câteva minute.’Atenţia colectivă se îndreaptă apoi spre un convoi de o distincţie particulară. Ţăranii din Hunedoara îmbrăcaţi un alb imaculat, cu figuri pletoase simbolizatul chibzuinţă şi omenia satului ardelean, reîmprospătează întreg epicul provincial de peste munţi. Grupul se compune din aproape cinci mii de oameni, unii plecaţi de jos încă de alaltăeri şi reprezentând toată suflareaţă Deschiderea adunării ALTE DELEGAŢII Cuvântarea d-lui Aurel Socol vrea să institue un nou stat pentru cârmuiască cineva de la Bucureşti* naţiunea românească, statul naţional ţărănesc. Dv. provincia occidentală ,a României aţi dat până acum concursul cel mai neprecupeţit, cea mai mare parte partidului nostru pentru ca să dobândiţi pentru naţiunea română, dreptatea şi libertatea. La drept vorbind, ardelenii au fost aceia cari au formulat catechismul libertăţii naţionale româneşti. Conştiinţa naţională la Românii din principate s’a trezit sub imboldul muncii culturale naţionale a ardelenilor. Noi, în răsăritul Ţării Româneşti, la hotarul a două lumi, a lumii romane şi a lumii slave, dacă am împărtăşit ideile de ordine şi libertate, de aci din Ardeal şi Vechiul Regat le-am câştigat, le-am primit. Dacă nu aţi fi fost dv. cu ideile de ordine, de libertate, de dreptate, te pomeneşti că noi, la hotarul „marii mări slave“ ne-am fi molipsit de alte idealuri şi acum iată-ne că stăm alături de lumea românească, pentru ordine şi pentru stat naţional românesc. Insă, fraţilor, tot aşa precum dv. judecaţi că un stat naţional trebue să fie gospodăria noastră a tuturor, tot aşa şi noi socotim că în statul acesta naţional român, cetăţenii trebue să-şi spună vederile, interesul, să-şi spună necazul şi potrivit cu puterile unanime ale naţiunii, să putem merge înainte pe calea progresului. Şi în vremea aceasta dând neamul românesc cu atâta strădanie şi cu atâta jertfă şi-a dobândit pe seama lui statul naţional român, în vremea aceasta oameni pripăşiţi, oameni cari n’au legături strânse cu solul, cu pământul acestei ţări, şi cu sângele neamului românesc, vin cu idei de dictatură, vin cu idei tari ar însemna că noi să ne lepădăm de acel principiu care ne-a ridicat ca naţiune, de acel principiu care ne-a ridicat conştiinţa şi ne-a făcut poporul care merităm astăzi un stat naţional. Domnilor, noi numai prin libertate, noi numai prin lupta pentru această libertate şi dreptate pentru naţiuneanoastră, am devenitun neam cunoscut în Europa şi s’au găsit state şi popoare libere cari ne-au dat sprijin întru năzuinţa noastră naţională. Şi iată astăzi vin sfetnici cari ne şoptesc la ureche că libertatea adus la desordine, a dus la slăbirea statului. Şi cu vorbe de acestea coboară şi prestigiul unei naţiuni întregi. Pentrucă ce ar zice o lume cere ne-ar vedea în spectacolul urât că noi, după ce cu jertfa a 800mii de români am câştigat statul naţional şi libertatea pe seama naţiunii noastre, astăzi ne-am desbrăca de aceste drepturi şi am spune să ne care nu are legătură de sânge cu acest neam şi această ţară. Acest spectacol urât ne-ar cobori în ochii întregii lumi civilizate. Domnilor, noi de bună seamă că nu vom merge pe calea aceasta. Dacă înaintaşii noştri şi-au sfârşit viaţa lor ,pe roată pentru libertatea şi dreptatea poporului român, dacă în timpul războiului mondial noi am dat tributul de 800 mii de suflete româneşti pentru statul nostru naţional român, degeaba îşi fac iluzii unii netrebnici ai meleagurilor româneşti cum că acest neam poate să se desbrace de drepturi şi libertăţi cu atâtea greutăţi dobândite. , Domnilor, am ţinut să vin tocmai de la hotarul răsăritean al statului român, ca să spun că această încercare de a desbina neamul nostru și neamul nostru românesc — nu dă rezultate. Am întors o vizită lui Vaida Voevod, care a venit la Chișinău, încercând să sfărâme moldovenismul, românismul basarabean. Trebue să vă spun bucuria noastră şi a românismului de pretutindeni, d. Vaida Voevod n’a reuşit., , D. Vaida Voevod nu putea sa reuşească acolo când se întovărăşeşte cu elemente suspecte cari vor să treacă peste un Iuliu Maniu ,peste un ion Mihalache. Am văzut cu ochii mei — şi aci, că şi dv. împărtăşiţi aceiaşi gândire ca noi ,că preferăm să stăm în opoziţie încă alţi 10 ani, dar guvernul naţional-ţărănesc să însemne guvern pentru ţărănime. Noi revendicăm puterea în stat, dar o revendicăm pentru ţărănime, pentru neamul acesta românesc, care are şi el dreptul odată să fie stă-,pun în gospodăria lui şi pe destinele lui, pentru că avem complecta deplina încredere, că sub conducerea căpitanului nostru, preşedintele, Ion Mihalache, el care a formulat cu atâta limpezime, cu atâta hotărîre ideia statului naţional-ţărănesc şi sub conducerea fruntaşului dintre fruntaşi Iuliu Maniu, şi cu ajutând aceluia pe care dv. pe toate placardele îl numiţi cu drept cuvânt: «apărătorul ţărănimii», dr. Niculae Lupu, avem deplina încredere că partidul naţional-ţărănic merge spre izbândă. Nu va trece vreme multă şi a Cei cari s’au cuibărit în „cetatea UU Bucur“ vor trebui să șteargă putina — că nu mai merge. Neamul acesta a dat poruncă ait toate capitalele provinciilor. Astăzi, în capitala Ardealului sedă cea dăi pe urmă poruncă ca acei cari s’au făcut stăpâni în capitala țării să' ia aminte: _t_ ii«t Vor pleca — vor pleca în pade. Dacă vor întârzia, vai .jle capul lor. i. »Voim un stat pus pe alte temelii, statul ţărănimii" Cuvântarea d-lui Sauciuc Sâveanu Domnule preşedinte, doamnelor şi domnilor, coltul est mai de Nord al ţtării, Bucovina frumoasă de alta dată, ia parte la această însufleţire de astăzi, din Cluj, cu tot uraganul de astă noapte, care ne-a pus în drum copacii pe capi a trebuit să-i tăiem cu fierăstrăul şi toporul şi am sosit aci şi avem plăcerea de a constata răsunetul cel mare pe care-l are din partea acestei ţări, aci în Ardeal, Banat şi Crişana programul partidului naţional-ţărănesc, acest partid pe care-l conduce preşedintele nostru d. Ion Mihalache. In Ardeal a fotet şi aci să constat aceiaşi însufleţire pe care am constatat-o astăzi o săptămână în Capitala Moldovei. însufleţirea aceasta dovedeşte convingerea tuturor cetăţenilor loiali ai acestei ţări că nu mai putem merge imitate cu regimul de până acum. Dorim un stat pus pe alte temelii, pe temelii mult mai sănătoase, mult mai solide, voim statul ţărănesc, statul ţărănimii, care să lucreze pentru popor cu popor şi prin popor. Voim ca acest stat cu aceste gospodarii ţărăneşti să folosească toate energiiile sănătoase, toate energiile vii naţionale ale acestui stat, tot ce este bun să fie pus la locul său, pentru ca noi să ne prezentăm aşa după cum merită ţara cu bogăţiile solului şi subsolului, după cum merită acest popor al acestei tari, acest admirabil popor al nostru. Şi vom ajunge într’acolo numai prin dv. hotărâţi membri ai partidului naţioinal-ţârănesc. Şi dv. de aci, mai mult ca din altă parte a ţării pentru că dv. aţi dat partea întâia, din nomenclatura partidului pe care-l reprezentaţi. Dv. aci şi cu partidul naţional de odinioară, din Ardeal, aţi pus temelia acestui partid într-o parte, şi noi bazându-ne în programul nostru ca naţionalişti constructivi, nu de paradă, şi nu ca naţionalişti parazitari, noi cu dv. înainte de toate vom putea să înfăptuim acel stat ideal, care este statul naţional ţărănesc şi vrem cu dv. aci, prin naţionalismul care o să respire din toate părţile — şi a respirat şi până acum — condus ca unul cu toate celelalte părţi ale ţării noastre, să înfăptuim acel ideal al cetăţenilor români, care era odinioară idealul cetăţenilor români şi să ajungem într’acolo ca dv. cetăţeni loiali ai acestei ţări, cu sentimentul de dreptate, de adevăr, de candoare, şi cu sentimentul de demnitate naţională să ajungeţi să inspiraţi cum au inspirat odinioară cetăţenii români în toată lumea, respectul, cinstea şi iubirea. Şi-l vom realiza prin dv. cu instrumentul acesta care este partidul naţional-ţărănesc, de sub preşedinţia d-lui Ion Mihalache şi ajutat de d-nii Iuliu Maniu şi dr. Lupu (aplauze). ro* Cuvântarea d-lui Pan. Halippa Dela hotarul răsăritean ăl ţării noastre, m’am grăbitsă vin ca să salut aci măreaţa întrunire Şi totdeodată să constat că Ardealul— în întregimea lui *— este alături de partidul naţional-ţărănesc — care lei Cuvântarea d-lui Aienie Sever Dacia Pe câmpia libertăţii la Blaj în 1848, şi libertăţi cetăţeneşti. Or, cum noi ala Alba Iulia în 1919 şi 1928 când Al- Ibia am ajuns la aceste libertăţi şi dealul s’a adunat, s’au înscris pagini sunt unii cari ar voi să ni le fure, ca biruitoare în istoria neamului nostru. Astăzi avem de dărâmat un regim care duce la sfârşire un neam şi avam de cretat un stat nou. In epoca aceasta a muncii fără rezultat a unei revoltătoare exploatări a ţărănimii de către carteluri d. Ion Mihalache, dr. Lupu şi V. Madgearu au lansat formula unui stat de libertate şi muncă, d© cinste şi bună stare, statul naţional ţărănesc. In epoca aceasta a tuturor prăbuşirilor, în epoca aceasta în care s'au năruit iluzii, s’au spulberat speranţe şi s'au distrus credinţe, dr. Iuliu Maniu poate fi fericit căci a creat o nouă religie: religia demnităţii naţionale. LUPTA PENTRU LIBERTATE Iată programul partidului nostru. Mai apărăm libertatea, căci libertatea e singura cucerire a omenirii pentru libertatea poporului. Şi au ştiut să câştige pământ şi viaţă omenească, cultură şi cinste. . 'fi pfifftţşi !,! Acei cari s’au jertfit pentru a ne da România Unită au înţeles ca ţara noastră să fie nu numai mare, bogată şi abuzuri şi mizerii, revoltă şi foamete. De aceia partidul nostru ne-a eheromânească dar mai ales cu drepturi loi tinerelul a devenit în ajutorii acestui partid pentrucă suntem convinşi că el singur duc* la kibAnda poporului. .. -t ■■ * -11 n i. Acum steagul luptei celei noul t’M desfăşurat în cea mai frumoasă mişcare politică a ţării noastre, J \\ Să redăm poporului drepturile lui, libertatea şi cinstea, dreptatea şi cori* ducătorii pe care-i vrea să vedem din nou teroare şi ilegalităţi, mai la luptă, iar prin adunările ţinute la Craiova, Chişinău, Braşov, Cernăuţi şi Iaşi, poporul a arătat încă odată devotamentul faţă de credinţele noastre. Aşa că amatorilor de aventuri noi le spunem calm: să poftească să facă dacă au curaj, căci noi vom lupta şi împotriva ei şi o vom birui. Râul vijelios curge înspre victorie. Cu riscul spre onoare, cu jertfe spre biruinţă. Luptând cu noi luptaţi pentru voi, pentru viitorul copiilor voştri, . . . Luptând împotriva imoralităţii, luptataţi pentru triumful cinstei voastre. Luptând împotriva teroarei luptați pentru propria voastră libertate. .1 •" 1 I 1 11 I '■ • v,-,' Cuvântarea d-lui Victor Jiiuţa Se apropie,, d-le preşedinte, şi omorată adunare, forma pentru care mulţimea, nenumărata mulţime din Ardeal, luptă de zeci şi poate de sute de ani. • Dv!? ■ Ofensiva pe care ţărănimea o ia şi epoca de deşteptare a acestei ţărănimi este marele fenomen, esta marele eveniment pe care lumea r°omânească nu l’a cunoscut nicioklatic și epoca noastră se va mândri totdeauna că a fost determinată de mat---------------------r r----------Continuare în pag. 2-a