Dreptatea, august 1935 (Anul 9, nr. 2343-2366)
1935-08-20 / nr. 2357
Solemnitatea închiderii cursurilor de secretari la C.Lung Cuvântârile Minorii. Zinc, L C. Pdresca, Grossu, V.Soldeo $ ind. Blânda C. LUNG. — Am publicat în ultimele două numere, cuvântările d-lor Ion Mihalache și V. Madgearu rostite la încheerea cursurilor de secretari ai tineretului partidului naţional-ţărănesc. Vom da azi — pe scurt — cuvântările rostite tot cu acest prilej de către d. prof. Zâne, din Iaşi, prof. I. C. Petrescu, D. Grossu, în numele Basarabiei, Victor Iioldea (Ardeal) şi ing. Blându, în numele Bucovinei era în aceiaş direcţie pe care ne-a determinat-o tocmai trăirea laolaltă. Am avut în noi, cei care am stat timp de două săptămâni laolaltă, intuiţia clară a forţei pe care o reprezentăm. Şi această forţă înţeleaptă s’o punem la dispoziţia conducătorilor noştri. In unanimitate, încă de ieri, spre a arăta atitudinea spre care înţelegem să lucrăm, ne-am hotărât să prezentăm omagiile noastre ilustrelor personalităţi care conduc partidul nostru. Am hotărât expedierea unei telegrame dl lui Iuliu Maniu (aplauze puternice). S’a dat deasemenea câte o telegramă domnilor: Mihai Popovici. (aplauze) Prof. Costăchescu, (aplauze) Pan Halippa (aplauze) Sauciuc Săveanu (aplauze) Și avem plăcerea să prezentăm personal omagiile, secretarului general al partidului d. Virgil Madgearu (aplauze prelungite). Domnule Președinte, Am lucrat sub conducerea dvs. timp de 2 săptămâni. Ne-aţi urmărit lucrările; ne-aţi dat îndrumări la fiecare pas; ne-aţi arătat calea. O vom urma. Tineretul naţional-ţărănesc este ferm hotărât să lucreze în luminile pe care le-aţi determinat dvs. Tineretul naţional-ţărănesc din ţară reprezintă o forţă care vă va ajuta pe dvs. să creeaţi mentalităţi favorabile creiării noului sfat de ţărani. Tineretul naţional-ţărănesc reprezintă deasemeni şi forţa de înfăptuire a acestui program. Tineretul naţional-ţărănesc reprezintă deasemeni forţa de reîmprospătare a cadrelor şi e gata ca şi în lupta politica să fie alături de cei bătrâni pentru a stimula această luptă şi a duce pe toţi la victorie. Tineretul naţional-ţărănesc în vechea organizaţie a avut fericirea să ajute prin activitatea sa la construirea unui program al statului ţărănesc. Tineretul naţional-ţărănesc prin noua organizare are curajul să afirme de pe acum că îşi ia asupra lui mândria ca să contribue la realizarea statului ţărănesc. Când ne despărţim astăzi, după o conlucrare de 2 săptămâni, ar fi firesc ca prietenii cari s’au legat aci să simtă un sentiment de emoţie. Dar nu acest sentiment este predominant în sufletele noastre astăzi. Intr’adevăr simţim o profundă emoţie, dar mai este şi emoţia care o simţi întotdeauna când inaugurezi opere mari. In anul viitor noi va trebui sa ne depunem mandatul şi putem de azi să vă dăm asigurări domnule preşedinte, că talentul pe care dvs. ni l-aţi dăruit cu atâta încredere nu-l vom îngropa ci naţional-ţărănesc şi hotărârea de a lu- l vom face ca el să rodească însuti lui desbaterilor noastre d-lui Muşetescu. Datorită căldurii lui sufleteşti şi bunătăţii lui a căutat ca fiecare din noi să-şi poată deschide larg băierile inimii. Admiraţiunea noastră întreagă secretarului nostru general, d. profesor Petrescu, care cu tact şi obiectivitatea de adevărat occidental a câştigat întreaga nostră stimă. Nu putem să nu mulţumim tineretuln numele tineretului ardelean care a participat la aceste cursuri ce au fost nu numai prilej de luminare şi instruire — ci mai ales, prilej de creiare şi întărire a legăturilor dintre generaţia tânără şi conducătorii partidului, — aduc cele mai călduroase mulţumiri domnului Preşedinte Ion Mihalache şi conducătorilor, pentru osteneala depusă în scopul instruirii noastre. Ducem în sufletul nostru seminţele învăţăturii câştigate pentru a le spori şi transmite aşa cum atât de plastic s-a exprimat domnul preşed. Ion Mihalache: «ducând lumină din lumină». Cunoştinţele câştigate despre noul Stat ce «va să vină», clădit pe realitatea naţională, ţăranul ca element de bază socială şi naţională pe de o parte, de altă parte minunatele realizări practice văzute în Muscel, vor fi îndreptarul şi stimulentul, vor fi «ideia care luminează», «drumul care îndreptează», cărora le vom alătura toată puterea sufletului nostru: «voinţa care realizează» — dacă, îmi este permis să folosesc aceste expersiuni pe cari, d. preşedinte Ion Mihalache Ie mirii ia: «mistica noastră», în acel faimos discurs de la Câmpulung din 10 Septembrie 1933, discurs ce constitue fără îndoială o piatră de hotar care marchează un nou făgaş al destinului nostru istoric, o nouă evanghelie, a desrobirei sociale. După cum sculptorul muncit de geniul său mai întâi creiază o miniatură a operei de artă ce va turna-o în bronz neperitor, aşa aţi făcut dv. domnule preşedinte, căci aţi realizat în miniatură «Statul ţărănesc» pe care l-am admirat la Topoloveni: muncă, construe- Unitate, cooperaţie. Dacă pentru sufletul ardeleanului, care nu poate şterge urma tiraniei milenare, naţionalismul este alina, mediul lui din Muscel care a fost totdeauna alături de noi şi care ne-a servit frăţeşte în tot acest timp. încheind, urez ca banul Dumnezeu să-i dea preşedintelui nostru, d. Ion Mihalache, sănătate şi putere deplină ca să ne conducă, să ne îndrumeze încă mulţi ani şi să aducă la îndeplinire Statul ţărănesc — adevăratul Stat românesc, de trai, ce poate oare potoli mai desăvârşit această sete de românism decât naţionalismul organic bazat pe realitatea satelor, adică acest naţionalism constructiv: «ţărănismul». De la acest naţionalism aşteptăm să se pună capăt calvarului de suferinţă a ţăranului şi biruinţa lui de pe acum îşi anunţă răsăritul măreţ pe orizontul înroşit de razele luminoase împrăştiate de urmaşul lui Tudor Vladimirescu, Dobrescu Argeş, d. preş. Ion Mihalache. Domnule Preşedinte, Credem şi mărturisim: nu se poate să nu izbândiţi, chiar dacă s’ar coaliza în contră nu numai forţele corăbiei naufragiate a liberalismului muribund ci însăşi forţele întunecate ale iadului — cari tulbură de multe ori viaţa noastră politică — zic, nu se poate să nu izbândiţi atâta timp cât în luptă mergeţi împreună cu acela care este unica poartă pe care se poate intra în sufletul adevărat al Ardealului, (aplauze), cu marele caracter Iuliu Maniu (aplauze mult prelungite) cu neînfricoşatul luptător al democraţiei româneşti d. D. Nicolae Lupu, (aplauze), cu acel ce a schimbat porecla de «spaimă a liberalilor» în renume, cu d. Virgil Madgearu (aplauze prelungite). Cât ne priveşte pe noi, credem că singura mulţumire ce v-o putem aduce, nu este aceia a cuvintelor — oricât ar fi ele de frumoase — ci a faptelor. Credem în «Statul naţional-ţărănesc» îl simţim, îl zărim. Vom clădi cu dârzenia şi puterea de sacrificiu, întrupate în noul meşter Manaie al templului măreţ ce va fi «Statul ţărănesc», d. Ion Mihalache iar noi, tineretul, vom pune cărămidă cu cărămidă, «trup din trupul nostru, suflet din sufletul nostru». (aplauze prelungite). Cuvântarea d-lui Victor Soldca« Cuvântarea d-lui prof. Zone Domnule preşedinte, Deşi nu fac parte din cadrele tineretului — şi cu regret trebue să spun nu mai pot face parte — dar pentru că d. secretar general vrea să-mi ofere o nouă ocaziune de a adăuga câteva cuvinte, primesc cu plăcere. Spunea d. secretar general al tineretului că această şcoală care se închide astăzi, nu poate pretinde nici un examen. Desigur că modestia d-sale şi forma în care a exprimat această ideie ar putea să lase impresia cursiştilor cari au urmat aceste două săptămâni, că acest lucru nu le incumbă decât o datorie platonică ca, reîntorşi în judeţele lor să poată pune în rândurile celor locali, sufletul care aci s’a fărământat. Intr’adevăr nu poate fi vorba de examen aci. Dar examenul adevărat trebue dat pe teren. Rostul acestei şcoli este pregătirea de cadre care să lucreze pe teren pentru răspândirea ideologiei şi idealurilor noastre. Dv. sunteţi şi tineri şi intelectuali. Şi tănărul şi intelectualul din epoca noastră are altă misiune de îndeplinit şi alt sens în viaţă decât tinerii de acum 20—30 ani. Acum 20—30 ani era alt tip al tânărului: contemplativ, sentimental, individualist. Epoca noastră cunoaşte alt tip de tânăr, un tânăr social care vrea să se avânte în luptele cotidiane şi vrea să închine acţiunea lui unor iniţiative care depăşesc sfera individualistă. Intelectual adevărat nu este numai omul care ştie să adâncească literele unei cărţi, care este preocupat de câteva adevăruri, el este omul capabil să se înalţe la concepţia de viaţă, capabil să se rotească într’un ideal în care să lupte, să se sacrifice. Numai omul care este animat de ideia socială, care găseşte energia de a lupta petru realizarea ei, numai acela poate căpăta titlul de veridic intelectual. De aceea d-voastră ca tineri şi intelectuali, după această încercare de şcoală de propagandă vă veţi duce şi veţi arăta recunoştinţa şi mulţumirea faţă de d. preşedinte Ion Mihalache, când pe teren veţi reuşi să organizaţi elemente capabile de jertfă, iar nu nişte tineri comtemplativi, capabili să se uite la şef cu admiraţie. Nouă ne trebuie un tineret dinamic care să ştie să lupte şi să lovească şi să primească lovituri când comanda va fi dată. Cu speranţa că noi creiăm această dinamică şi că dinamismul trăeşte în sufletele noastre, eu vă doresc tot succesul şi toată biruinţa în judecata voastră. Cuvântarea «cu prof. f. I. Petrescu Dumoule preşedinte, doamnelor şi domnilor, Şcoala de îndrumare a conducătorilor tineretului naţional ţărănesc din ţară, îşi închide azi cursurile şi lucrările. Deşi organizatăm mare grabă, în ultimul moment, totuşi putem avea astăzi putinţă să privim cu satisfacţie la drumul străbătut în cursul a două săptămâni. Am fost însărcinat să fac o dare de seamă asupra activităţii desfăşurată aici. Ca om de şcoală aşi fi fost foarte înclinat să întrebuinţez şablonul obişnuit acelora cari conduc o şcoală şi să arăt anumite date statistice, dar şcoala noastră este unică în felul ei. Ce importantă ar avea dacă aşi spune că s’au ţinut 26 conferinţe, că au participat peste 120 reprezentanţi ai tineretului din întreaga ţară, că s’au ţinut multe şedinţe de discuţie, că au fost convorbiri şi de zi şi de noapte. Ce importanţă ar avea deasemeni dacă aşi încerca să zugrăvesc prin cuvinte toate vizitele cari le-am făcut în judeţul nostru. Aceasta s’a realizat. Ceva mai mult: ar fi trebuit ca cineva să fi trăit realmente în aceiaşi atmosferă de lucru, ca să constate torentul de idei cari ne-au năpădit sufletele noastre în timp de două săptămâni. Nu cunosc în viaţa mea de pregătire intelectuală, o altă activitate mai intensă, mai susţinută ca aceasta. O şcoală unică în felul ei, este şcoala pe care o închidem azi, nu numai prin cantitatea de cunoştinţe pe care le-am câştigat în timpul acestor două săptămâni. Este o şcoală unică şi prin faptul că nu se pune preţ pe această cantitate de cunoştinţe. Dacă şcoala noastră ar fi fost organizată după modelul vechilor şcoale obişnuite, ar fi trebuit ca aceasta să se termine printr’un examen; ar fi trebuit — după sistemul vechi — ca să se convingă conducătorii acestei şcoli ce quantum de cunoştinţe a rămas în sufletele dv. în urma atâtor conferinţe frumoase şi interesante, cari sau jinii aici. Şcoala aceasta, însă, nu se termină printr’un examen, fiindcă important este — şi aceasta s’a şi urmărit — nu o cantitate oare-care de material, de idei — ci s’a urmărit să se creieze aici o atmosferă în care ideile să pătrundă în sufletele noastre şi în subconştientul nostru să se frământe împreună cu elementul personalităţei noastre şi astfel să putem câştiga impuls asupra activitătei noastre. Partidul nostru a dat dovadă dealtfel chiar de la începutul activitătei sale că în deosebire de celelalte partide politice, înțelege să se scoboare de pe culmile pe care se aşează — și se aşează de obicei partidele politice prin acele faimoase declarații de principiu , partidul nostru, înţelege să se scoboare în viaţa reală şi să asculte de aci de jos şoaptele acestei realităţi. Aşi merge mai departe încât să spun că ar trebui în momentul de faţă să ne hotărâm de a uita tot ce am învăţat aci. Să uităm, astăzi când închidem această şcoală, să alungăm în fundul sufletelor noastre toate cunoştinţele căpătate aci, fiindcă sistemul unanim de a gândi şi a simţi nu se poate analiza prin analiza ideologiei. Adevărul unanim în gând şi sentimente nu se poate realiza decât prin contopirea ideilor şi impresiunilor care le-am câştigat din lumea de afară în sufletele noastre întregi. Am avut această impresie că această contopire sufletească s'a realizat. Am trăit două săptămână împreună. Amost alături; ne-am cunoscut — dar afară de cunoştinţa personală, ceiace s’a degajat în tot acest timp a fost acel fluid pe care numai noi care am participat regulat la aceste cursuri l-am simţit. Cunoscându-ne unii pe alţii ne-am deschis sufletele şi am lăsat o poartă deschisă ca din acest fluid al comunităţii şcolare să pătrundă în sufletele fiecăruia o nouă forţă — forţa care dă colectivitatea noastră. Un rezultat al şcoalei este foarte greu de precizat. Un rezultat cert şi imediat acesta este: îmbinarea sufletească deplină între toţi conducătorii tineretului Cuvântarea dlui Grossu de scepticism sau alţii am fost nedam După atingerea programatică şi a organizării prin care a trecut partidul naţional-ţărănesc, trebue şi tineretul săşi măsoare, pasul după ei. Daca în vechea formă de organizare a tineretului pentru atingerea obiectivului era deajuns credinţa, astăzi mai este nevoie de fapte pentru construirea ţărănismului. Şi tineretul şi-a însuşit o nouă formă de organizare corespunzătoare vreunei. Şi vremea ne arată cu o totală prefacere a statului este necesară, că fără un adevărat ţărănism nu se va putea asigura celor mulţi şi obijduiţi un trai omenesc pe care-l merită. Sgnduită din temelie lumea veche liberală capitalistă se prăbuşeşte. Pe ruinele ei suntem datori noi să clădim, o lume nouă, Statul ţărănesc. Dar pentru clădirea nouă nu e de ajuns credinţa, mai trebuesc fapte, mai trebue meşteşug, mai trebuie pregătire. Pentru a primi această pregătire de zidire a unei lumi noui am venit aci noi ucenicii din toate colţurile ţării şi au venit şi cei mai iscusiţi şi luminaţi maeştrii ai partidului. Dacă unii din noi am avut momente uiţi în decursul celor două săptămâni, cuvântul cald şi plin de entuziasm şi dragoste pentru ţărănime al d-lui preşedinte Ion Mihalache, ne-a spulberat orice nedumerire. Două săptămâni, zi de zi, cu vorba şi mai ales cu pilda vie a Muscelenilor, ţărani doritori şi conştienţi de dreptul la viaţă, am putut să ne dăm seama ce însemnează faptele ţărănismului, am putut să vedem ce aşteaptă ţara şi partidul de la noi. Acum ne despărţim pentru a fi şi mai uniţi prin acţiunea noastră comună. In sufletele noastre înălţate prin credinţa întărită prin mintea luminată a conducătorilor noştri, ducem hotărârea de a păşti la fapte. Pentru toate acestea în numele secretarilor din Basarabia, mulţumim d-lui preşedinte al partidului, conducerei tineretului judeţului. Muscelenilor ospitalieri şi tuturor acelora care ne-a făcut să respirăm aci o atmosferă de înţelegere, căldură şi prietenie. cuvântarea «Mul ing. Blându Domnule preşedinte, doamnelor şi domnilor, Nu găsesc cuvinte ca în numele cursiştilor din Moldova de Nord, din Bucovina, să exprim gratitudinea noastră întreagă şi mulţumiri pentru aranjarea acestor cursuri. In această sală timp de 14 zile datorită conferinţelor documentate s’a făcut uniunea spirituală a noastră,iar în excursiunile frumoase şi practice pe care le-am făcut în ţinuturile încântătoare ale Muscelului s'a făcut unitatea noastră sufletească. .Aceste cursuri au fost ocaziunea cea mai fericită ca să se facă sudura atât de necesară pentru realizarea expresiunii noastre, acelora din toate unghiurile ţării, într’o nouă credinţă ce este Statul ţărănesc. încă odată am văzut că ideologia noastră, aceea a Statului ţărănesc, corespunde întru totul nevoilor acestei ţări. In ceaace priveşte agricultura, cooperativele din Topoloveni ne-au demonstrat că întregul proces de la producţie şi desfacere se poate rezolva datorită cooperaţiei. La fel în sectorul industrial, cooperativa de cărbuni din Godeni şi industria lemnului din Rucăr ne-au demonstrat că şi în acest sector. Statul ţărănescu rezolvă problema. Ceea ce am admirat noi mai mult — mai mult decât frumuseţea naturală din Muscel, mai mult decât partea naţională — a fost dârzenia şi spiritul întreprinzător al Muscelenilor. Am avut ocaziunea să vedem că Musceleiii sunt stăpâni pe întreaga activitate culturală şi economică în acest judeţ şi noi datorită acestei dârzenii şi acestui spirit de activitate am avut fericirea ca timp de 14 zile să aspirăm aierul curat românesc. Noi, cam, poate, datorită structurilor castre sufleteşti, sau vremurile vitrege prin care am trecut, nu suntem în situaţia fericită a Muscelenilor, dar noi suntem cu convingerea fermă, că datorită mijloacelor ce ne pune la dispoziţie Statul ţărănesc şi datorită dârzeniei şi voinţei ferme vom şti să recâştigăm locurile cari ni se cuvin nouă şi cari au fost ocupate de alţii. Ceea ce ne-a impresionat mai mult decât atât, a fost voinţa fermă, credinţa adâncă şi energia inepuizabilă a iubitului nostru preşedinte d. Ion Mihalache. D-sa, a lăsat deoparte toate treburile mari ale partidului, a trecut peste indiceţiunile medicului şi n’a pregetat un moment să vie în mijlocul nostru ca un părinte care îşi arată fiilor lui realizările ce a făcut, ne-a arătat câtă muncă a pus în cutare lucrare sau în cutare instituţie şi n’a uitat să spună că în toate acestea este o parte a sufletului său. Domnule preşedinte, vă luăm de pildă şi vă promitem că ce vom face pe deantregul datoria faţă de d-voastră, faţă de partid, faţă de străbuni noştri. Şi acum când ne despărţim nu pu «JfJREPTATEA» Cum a evadat Coroiu Declarațiile soldatului Siminiceanu. Banditul plănuia alte lovituri BOTOȘANI, 18. — Asta noapte, la spitalul militar, s'a procedat la extragerea glorîtelui cu care s’a împuşcat ori dimineaţă, în pădurea Rediul, soldatul Mihai Siminiceanu, care l-a ajutat pe Coroiu să evadeze din închisoarea Botoşani, şi a fugit împreună cu banditul. Medicii au declarat că operaţia a reuşit şi că soldatul este în afară de orice pericol. , Imediat s-a prezentat la spital d. Aurel Spiru, substitut de procuror, care a luat lui Siminiceanu primele declaraţii. CE POVESTEŞTE SOLDATUL Soldatul declară că, în noaptea de 11 August, a fost surprins de comandantul gărzii, pe când încerca să-şi părăsească postul. Plutonierul i-a dat câteva palme. Coroiu a văzut această scenă prin vizeta de la uşa celulei. Banditul l-a chemat pe soldat la vizetă şi i-a spus că mai bine ar pleca cu el, să se facă bandit, decât să stea să îndure mizerii. Coroiu i-a mai spus că, dacă se hotărăşte să-l ajute a doua seară, — adică în noaptea de 12 spre 13 August — să ceară să fie pus în schimbul al doilea, urmând ca restul ce avea de făcut, să-l înveţe atunci. In noaptea de 12 spre 13 August, soldatul a intrat în post la ora 12 noaptea. Prin semne, i-a dat să înţeleagă banditului că totul este aranjat. Banditul stătea în celulă şi citea gazete. La un semn al său, banditul a dat lui Siminiceanu, prin vizetă, un pachet cu rufe, pe care banditul le-a făcut cadou proveniţilor din camera No. 5. Soldatul a mai declarat că le-a transmis deţinuţilor şi o scrisoare, dar nu cunoaşte conţinutul ei , şi nici în mâinile cărui deţinut a intrat scrisoarea, deoarece el a aruncat-o pe fereastră. Siminiceanu a mai denunţat şi planul pe care-l avea Coroiu. Banditul i-a propus ca, în acea noapte, soldatul să dea drumul şi celorlalţi deţinuţi din arest, în număr de peste 60. Siminiceanu pretinde că ar fi făcut şi acest lucru* dar, in ultimul moment — adică după ce a deschis lacătul celulei lui Coroiu*i i-a fost frică. __' _ , ... . j In momentul când au eșit din celulă, au auzit soneria dela corpul de gardă. — Venise, ofițerul de. rond, Coroiu i-a spus acestuia să se grăbească. _*j Pe brânci, banditul și sentinela s'au târât până la bucătăria închisoarei, căutând ceva de mâncare, dar nu au găsit. S-auîndreptat apoi, încet, spre zidul de lângă tribunal, pe care l-au escaladat. In acest scop Siminiceanu pregătise din vreme o scară. După ce au parcurs 100 m., pe bulevard, fugarii au auzit alarma dată de ofiţerul de rond. Ei au stat ascunşi în porumbiştea de pe lângă Buda, iar noaptea au pornit spre Copălău, Draciani şi Suliţa. sfn:__ ■ ** In prima seară de şedere, în preajma satului Copălău, ei au observat venind pe şosea, doi drumeţi. Coroiu a luat arma şi a eşit înaintea lor. După puţin timp s’a înapoiat în ascunziş cu suma de 300 lei, găsită asupra drumeţilor. In satul Copălău, plănuiseră să dea o lovitură la un mare comerciant, dar au găsit casa încuiată şi numeroşi câini cari au început să latre, din care cauză au fost nevoiţi să fugă. I ' * De acolo, ei intenţionau să se ducă la o veche gazdă a lui Coroiu. Siminiceanu a mai spus că Gh. Coroiu s'a predat, fiindcă şi-a dat seama că sunt prea încercuiţi de jandarmi şi era sigur că nu vor scăpa decât ucişi. I ’ t 1 Siminiceanu, dându-şi seama de situaţia nenorocită în care l-a adus Coroiu, a refuzat să sie întoarcă la corp, de frica urmărilor. | inci s'a întrerupt declaraţia soldatului Siminiceanu, fiindcă i s'a făcut rău. ANCHETA DELA PENITENCIAR CONTINUA BOTOŞANI, 18. — Azi dimineaţa a sosit în localitate d. însp. Raicovfceanu, din direcţia generală a penitenciarelor, care a continuat ancheta cu privire la evadarea şi predarea banditului Gh. Coroiu. D-sa a început să interogheze din nou personalul administrativ al închisoarei, precum şi pe deţinuţi. * Lili Campania naţionalărâfflsti , in judetul Cetatea-Albă Marea adunare din comuna Culevcea CETATEA ALBA. Continuând programul său de propagandă politică, organizaţia naţional-ţărănistă a jud. Cetatea-Albă a ţinut o mare adunare de săteni în comuna Culevcea, în ziua de 2 August. ASISTENŢA Au luat parte, în afară de mulţimea de plugari din Culevcea, numeroşi delegaţi din următoarele sate: Bairamcea, sub conducerea d-lor Cezar Popovici, Mihail Colesnicenco, şi Tihon Colesnicenco, Satu-Nou, cu d. H. Mohoreanu, Sergheevca, în frunte cu d. Nicon Voronov, Caira, cu d-nii Ion şi Gh. Seredenco, Uspenca, (Dionisie Eputatov), Iaroslavca, Rimen Gubiciu, Andron Josan, şi Gr. Scolozub, Divizia, Pavel Covalivenco* ,Vasile Jeleascov, Al. Roşea, Tihon Climenco, Nicolai Covalenco, Chebabcea, (Ilie Volosatâi), Plahteevca (Gr. Sereda, Efim Sereda, Gavrii Cotelevschi, Pavel Neboga, Alexei Bardan, Pavel Galchevici, Condrat Glicenco), Constantineşti, (Filip Nocepurenco), Strasburg, (Rudolf Tilman), Mansburg, (Sperling şi Fr. Hafer), zile, cu care îşi cumpără maşini luxoase şi moşii. Un deputat liberal merge în maşină la băi de soare, de la Daiavicea la Caifra, ori la matteh-ul de foot-ball, în loc să treacă prin satele, unde copii mor de foame, seceraţi de boale. Vorbind de fuziunea Cuza-Goga, reaminteşte dureroasele alegeri avereseane din 1926, patronate de ministrul Goga. Cuzismul înseamnă dictatură, fascism, războiu. UN INCIDENT D. PAVEL COVALENCO (Divizia), înD. T. IACOBESCU, primit cu frenetice aplauze, explică noul program al partidului şi arată Câtă deosebire este între agenţii, plătiţi ai grupărilor politice de extrema dreaptă sau de stânga, cari amăgesc pe săteni în fiecare an cu ceva nou şi între conducătorii ţărănişti care de 15 ani stau neclintită straie în slujba ţăranilor. Dacă la unele alegeri au fost cetăţeni cari nu ne-au votat, noi n’am avut supărare. Am lăsat ca vremea să arate adevanul şi drumul luminos pe care merge partidul nostru. Cine vrea să lupte dezinteresat pentru cei mulţi, să vină lângă noi. Cei cari sunt mulţumiţi de guvernarea liberală, ajunsă în faliment, pot să meargă cu liberalii, doamnă pe săteni la solidaritate, in jurul steagului ridicat de d. Ion Mihalache. Face o paralelă între programul partidului naţional-ţărănesc şi ale celorlalte partide. In timpul cuvântării d-lui Covalenco, un „pierde-vară”, cu numele Victor Zubuc, aventurier care a mâncat in petreceri cele 50 hectare ce i-a dăruit guvernul liberal, fiindcă s’a nimerit în Sfatul Ţărei, a îndrăznit să întrerupă. Sătenii au dorit să-l alunge din adunare, fiindcă nu voiau să-l asculte şi au strigat: „Afară cu aventurierul care ne-a furat pământul’*, avea loc la 18 August în Plahteeva, unde aproaape unanimitatea plugarilor sunt în partidul naţional-ţărănesc, D. AL. M. ARNAUTOV (Cetatea Albă), ţine o cuvântare entuziastă, arătând că fiecare cetăţean, pe lângă nevoi materiale, are neapărată necesitate de lumina sufletească, de înălţarea gândurilor. Descrie trista situaţie a plugarilor din sate, astăzi nevoiţi să sufere de foame. In prăvăliile din Gulevcea a început să se vândă câte 20—30 puduri de porumb, pe zi, deşi ţăranii nu consumau decât pâine de grâu. Mâine, nu vor avea nici păpuşorii, iar guvernul liberal ne stăpâneşte prin comisii interimare, care risipesc bugetul judeţului, strâns din munca trudnică a ţăranului. Partidul naţional-ţărănesc a reînceput organizarea sa, pe baze noul, spre a realiza o ţară în care şi cei 15.000.000 de muncitori harnici să trăiască omeneşte. La luptă această grea, să vină toţi cei cari simt dragoste şi au grije de nevoile mulţimei. Cei cărora Ie place politica unor deputaţi, ca cel vaidist dela Cetatea- Albă, care s’a transformat în vânzător de votcă, n au decât să se ducă pe drumul lor. Noi nu vom înşela niciodată mulţimea şi am dovedit-o timp îndelungat Partidul nostru şi-a creiat un mare prestigiu, o mare cinste în faţa banilor gospodari şi a conducătorilor satelor, încât orice încercări de ponegrire a vrăjmaşilor noştri se vor lovi de stânca de granit a iubirii şi încrederii de ne-a arătat totdeauna ţărănimea. Rezultatul alegerilor din urmă din ţară, au arătat opiniei publice şi Coroanei că mulţimea este alături de noi. Adunarea s’a terminat moralele entuziaste ale sătenilor. D. NISTRU tem ca să nu mulţumim şi preşedinte- * împroprietărire şi bonuri de impo Alte cuvântări D. ILIE GAVRILIUC (Şaba), arată ce a realizat guvernarea ţărănistă: alegeri libere, ridicarea cenzurii şi stării de asediu, micşorarea impozitelor agricole, reducerea numărului miniştrilor, lege bună a jandarmeriei, o lege administrativă după nevoile locale, legea cooperaţiei, legea camerei. Partidul naţional-ţărănesc a dat dreptul populaţiei minoritare din Basarabia să întrebuinţeze limba maternă în şcoală, drept ce a fost anulat. Un alt agent liberal, Luscalov, a încercat să întrerupă, dar mulţimea a început a striga: „Dolci coza” (jos căpriţa), în hazul general. D. VASÎLE JELEASCOV (Divizia), a ţinut o interesantă cuvântare, ascultată cu multă atenţiune, întrucât a făcut un astăzi, când lipseşte hrana zilnică. A arătat cu ce se ocupă deputaţii guvernamentalii, aleşi prin voturi furate. D. GR. SEREDA (Plătăreşti), îndeamnă la unire şi la întărirea puternicei forţe cooperatiste, care este temelia partidului nostru. Invită pe săteni la adunarea ce va CUVÂNTĂRILE Adunarea a fost deschisă prin cuvântul de bună venire al d-lui Simion Hristodorov, preşedintele organizaţiei Culevcea. I. MIHAIL FEODORENCO şeful sectorului a salutat pe frnn- ^a^°.u a' y'e^' mizerabile a sătenilor Iaşii de la conducerea judeţeană apoi a arătat cât de vitreg a fost regimul liberal faţă de ţărănime. Face apel la unirea tuturor sătenilor, sub steagul partidului, îndepărtând pe agenţii interesaţi ai grupelor cuziste sau vaidiste, a căror politică negativă nu poate servi cauza mulţimei. D. ILIE VOLOSATAT, (Chebabcea), arată momentele grele prin care a trecut organizaţia judeţeană în trecut şi suferinţele de azi ale ţărănimei Partidul ţărănesc s’a născut în focul groaznicelor lupte din tranşee şi din nevoia grabnică a ţărănimei de libertate, pământ şi vot. Politica micilor grupări de dreapta împinge la distrugerea tratatelor şi la războiu. LIBERALII FAC AFACERI D. CEZAR POPOVICI, (Bairamcea), informează adunarea asupra ocupaţiunilor parlamentarilor liberali, cari, în loc să ajute ţărănimea flămândă, merg numai în satele germane, spre a acumula rentă de Cuvântarea d-lui T. lacobescu 3 Manifestaţiunea politică din culoarea de Albastru In cadrul unor manifestări politice şi de simpatie, a avut loc aseară în grădina d-lui V. Dumitrescu din Şos. Olteniţei 28, o serbare câmpenească a circ. 27 a partidului naţional-ţărănesc (Culoarea de Albastru), pentru sărbătorirea unui an de activitate a d-lui avocat Victor Gherasim, preşedintele acelei circumscripţii. Manifestaţiunea extrem de insufleţită şi numeroasă ce i s’a făcut d-lui Gherasim, dovedeşte cu prisosinţă simpatia de care se bucură în raza circumscripţiei şi a Culorii. La această serbare a luat parte un public foarte numeros şi distins, printre care remarcăm pe d-nii: Ionel Vlădescu, dr. Dumitrescu, prof. Rădulescu, Eremia Muntenescu, ing. Röder, dr. Istodor, V. Găvănescu, Am. Zaharescu, avocat Moisescu şi d-nele Mihăilescu, Marincu, Lăzărescu precum şi fruntaşii circumscripţiei: C. Negrea, C. D. Ricu, Didiţoi, G. Ştefănescu, N. Sterian, I. Bănici şi alţii. Ofiţeri francezi la Curtea de Argeş «“» - ■ ■ ■ O delegaţie formată, din 7 ofiţeri francezi, medaliaţi cu «Crucea de Răsboi» a vizitat dri Curtea de Argeş, pentru a pune «Palmele Crucei de răsboi» pe mormântul Regelui Ferdinand. Delegaţia medaliaţilor francezi a fost condusă la Curtea de Argeş de d-ni: Mareşal Prezari,general Glatz, secretarul general al Ministerului Apărări Naţionale, general Sichitiu şi col. Râmniceanu, adjutant regal. La sosirea în Curtea de Argeş, medaliaţii francezi de răsboi au fost întâmpinaţi de d-nii: gen. Strat, col. Calotescu, col. Tomescu, M. Ştefănescu-Goangă, primarul oraşului şi de toţi şefii autorităţilor locale. O companie cu drapel din reg. 4 Argeş a dat onorurile. Delegaţia medaliaţilor de răsboi a depus «Palmele de stejar» pe mormântul Regelui-Erou, în prezenţa Episcopului Nichita al Argeşului. Ofiţerii francezi, împreună cu profesorii din misiunea culturală franceză, care ţin cursuri la «Universitatea liberă» din Braşov, au placat apoi spre Braşov şi Bran.