Dreptatea, septembrie 1935 (Anul 9, nr. 2367-2390)

1935-09-01 / nr. 2367

2 BUN CURAT UCR­A MN Z SI EFTIN n Ei K­­____|_______________. LEI ! CEREŢI OFERTE PENTRU Intrepozitarea mărfurilor în depozite de beton, cu linie de garaj în Dealul Spirei, adresaţi-vă toni Mie Wie­le Unul Bstgureşti Casa Asigurârilor Sociale contribue la întinderea epidemiilor vina corpului medical din caiali — Dela redacţia noastră — ,GALAŢI 31. —. Cu prilejul unei re­cente vizite făcute la spitalul «Izola­rea, din localitate, fiind întâmpinaţi Încă dela intrare în vestibul, de către dr. dr. C. Paţica medic primar, condu­cător al instituţiei, d-sa după vizita ce am făcut-o aşezământului și pe care o­ vom publica într’un număr viitor, ne informează că spitalul are de primit încă din anii 1933—1934 și 1933 dela Caasa Asigurărilor sociale suma de peste 60.000 lei iar dela cassa autono­mă a C. F. R.-ului arţi peste 70.000 lei, sume provenite din tratarea bolnavilor în spital, trimiși de medicii ambelor case, arătate mai sus. Cu toate repetatele interverniri fă­cute, ceva mai mult, conducătorii ser­­­vicilor de la casa asigurărilor, eschivân­­du-se de la plata îngrijirilor bolnavilor în spital, produc mari perturbațiuni în asistenţa mediacră a bolnavilor prin a­­ceea că pe lângă că recurg la mijloace necorecte de a frusta aşezământul spitalicesc de drepturile ei pentru în­grijirea de urgenţă a bolnavilor, cum e cazul unui copil înbolnăvit de difte­­nie, care văzut de un medic de la cor­poraţie, în loc a-l recomanda — cum se obişnueşte — cu bilet de internare ur­gentă în spital, lasă pacientul la domi­ciliu, anunţând pe medicul circ. comu­nale despre cazul ivit care şi acesta la rându-i ntai întârzie fiu izolarea în spi­tal, în care timp pe lângă că boala se agravează dar constitue şi un pericol de întindere a epidemiei._____. Dar, iată un alt caz recent şi mai grav. De curând, un copil în vârstă de 12 ani fiul, unui electrician de la U. G G. cu domiciliul în str. Grădina Ve­che, despre care se zice — ne afirmă de medic primar­ă— că a fost mai în­tâi examinat de un medic al corporaţi­ei, e lăsat la domiciliu, fără însă a se aviza autoritatea sanitară comunală. După câteva zile numai, starea copi­lului devenind extrem de gravă, pă­rinţii l-au dus spre o nouă consultare medicului şef al oraşului, care exami­­nându-l în propriul său cabinet şi con­statând că e caz de boală contagioasă, a luat măsuri urgente de izolare la spital. Forma de boală fiind însă foarte gravă şi intervenţiile medicale întrebu­inţate , pe care Ie dă ştiinţa rămân­­nând fără succes, pacientul a sucombat după scurt timp. Din parte-ne­considerând, cazurile repetate extrem de grave şi sesizând pe d. director al casei de asigurări so­ciale din localitate. Noi întrebăm dacă d-sa are vre­o cu­noştinţă de modul cum ştie să-şi facă datoria, corpul medical, pendinte al a­­celei instituţii, indicat să contribue la salvarea, mai ales în cazuri de boli ur­gente contagioase, a pacienţilor asigura­ţilor de la casa asigurărilor sociale din localitate sau urmează să fie lăsaţi la voia întâmplării, răspândind microbii boalelor ori sfârşind în cele mai multe cazuri, cu desnodăminte fatale. Oribila crimă din Teleorman Un sătean ucis cu lovituri de topor \ .. 'ali --------› ‹$:›==›--------­ ALEXANDRIA 31. « In apro­piere de comuna Calomfirești s'a petrecut o crimă îngrozitoare a că­rei victimă a căzut locuitorul Tacu Postelnicu din acea comună.­­ Pe când numitul se afla la mun­ca câmpului a fost ucis cu cinci lovituri de topor de către necunos­cuţi. întârziind a se întoarce, mem­brii familiei alarmaţi s-au dus la proprietatea lor unde cu groază au constatat crima. Adus fiţn­ grabă acasă a încetat din viaţă fără a-şi recăpăta cu­noştinţa şi fără a putea da vreo indicaţie. Şeful postului de jandarmi pe urma cercetărilor întreprinse, cri- D UIR E R I L E t» mp, aev ral tril, gripă, reumatism, te­M vindecă numai prin ^ Antinevralgic Dr. Nanu-Musce! In cutii originale, conţinând I b* line gl numai an semnătura do» t torului­­ Deposit Vsrinad­a N. POPOVICH Bucureşti Calea Bakoval IIf, DIRECŢIUNEA GENERALA C. F. R. minalul a putut fi descoperit în persoana săteanului Tănase Brân­­ceanu din comuna Ţigăneşti cu­ care Cel ucis avusese o ceartă de ordin familiar. Mărturisindu-şi fapta, criminalul a fost arestat şi înaintat pachetului spre cercetare. * ,_l_ i | . Publicaţie Se aduce la cunoştinţa gene­rală că, în ziua de Luni 50 Sep­tembrie 1935, ora 11 a. m., se va ţine o licitaţie publică la sediul Inspecţiei de Mişcare, Gara de Nord, etaj II camera No. 32, pen­tru : CONCESIONAREA CANTI­NEI DIN STAŢIA BUCUREŞTI TRIAJ. Condiţiunile de publicaţie, se găsesc publicate în Foaia Licita­ţiilor C. F. R. Informaţiuni detailate, la Ins­pecţia de Mişcare, arătată mai jas, Biuroul M. 5. Ad. No. 115140 RA/935. Direcţiunea Mişcării EHÉ Ştiu­lt li fin­ Continuare din pagină 1­* cărţile de specialitate însă, inclusiv cele de şcoală, singura formă care se impune, chiar cu riscul de a pă­rea pedanţ­i, socotim că este forma întrebuinţată de d. Bilmus. Am fi dorit apoi un studiu mai amănunţit asupra limbii şi mai ales a artei fiecărui autor, fie în introducere, fie incidental, la fie­care bucată. Este adevărat că de obiceiu se crede că această lucrare cade în sarcina profesorului, în clasă. Nu era rău însă daca i se prezenta cât mai multe sugestii de această natură. Aceasta pentru a fie rupe odată cu tradiţia exagerat gramaticală, în interpretarea texte­lor latine. Şi ce ar fi putut să ne dea autorii în această privinţa, ne arată puţinele, dar finele conside­­raţiuni estetice asupra artei lui Horatius sau Ovidius. Procedeul trebuia doar generalizat. Cu toate aceste observaţiuni, căr­ţile d-lor Balmuş şi Graur rămân ceea ce am spus, o foarte serioasă contribuţie pentru studiul temeinic al limbii şi literaturii latine în şco­lile noastre, contribuţie peste care cu greu se va putea trece de aci înainte. — ’ I­orgu Stoian » V Duminică I Sept. 1935 1875 m. RADIO-ROMANIA 20 kvr. I 1 160 kHz. i ': . -•> 264,5 m. BUCUREŞTI 12 kw. 823 kHz. , ORA RELIGIOASA 11.30: Predică de pr. Toma Chiri­­cuţă. 11.45: Cronica vieţii religioase de P. S. S. Arh. I. Scriban. 12.00: Muzică religioasă (discuri). 12.30: Ora. Calendar comemorativ Faptele zilei. Cota Dunării. 12.40: Concert de prânz. Orchestra Radio; Uvertură la opera „Zampa”, de Herold; Peer Gyttt 2 suite de Grieg; Fantezie din opera „Aida”, de Verdi; Suită de dansuri din opera „Mireasa vândută” de Smetana. 15.45-13.50: Știri sportive. Spectacole. 13.55: Muzică uşoară (discuri). 14.15: Ora. Mersul vremii. 14.20: Radio jurnal. 14.30: Ora veselă. Focul-sketch umo­ristico-muzical de Stroe şi Vasilache. 14.50: Muzică uşoară (discuri). ORA SATULUI. 17.00: Cunoştinţe folositoare de dr. Popescu Francisc. 17.15: Muzică românească (discuri). 17.30: D-na Lucia Ciulei: De vorbă cu sătenii.­­ 17.45: Gazeta sătenilor. 18.00: Concert de muzică românească. Taraful Fănică Luca: Arii naţionale, Ro­­manţe şi Cântece populare. Fănică Luca (voce): 1. Din ochii care au plâns vreo­dată; 2. Doi ochi negri; 3. De când ne-a aflat mulţimea; Hora şi Sârba lui Ocneanu; Arii naţionale (solo ţambal).­­ 19.00: Ora. Mersul vremii. 19.05: Radio jurnal. 19.15: Continuarea concertului: Făni­că Luca (voce): 1. Ţiganca; 2. Lampa 3. Drag mi-e să trăiesc pe lume; Român­ie şi Arii naţionale; solo nai: Fănică Luca).­­ UNIVERSITATEA RADIO 20.00: Literatura de aou­zaţii de Mihail Ralea. 20.20: Din filme şi operete (discuri). 21.00: Dragoş Vrânceană: Viaţa so­cială in Elveţia. 21.15: Seară vieneză. D-ra Margareta Rozen-canto acompaniată de Orchestra Radio, Viena, oraşul visurilor mele. 21.50: Cronica sportivă de ing. Virgil Economu.­­ 22.00: Continuarea concertului. Orche­stra Radio; Fantezie din „Manosi” de Masseneî; Acceleraţiuni-vals de Joh. Straus­s; La clacă-potpuriu de Paschil!; Doină şi Dans de Monţia. __ 25.00: Radio jurnal. 23.15: Concert de muzică distractivă (discuri). 24.00-1.30: Concert nocturn al orches­trei Petrică Moțoi. Conflictul italo-abisini­a din partea Angliei Comentariile presei franceze cu prilejul discuţiilor de la Geneva Abisinia face importante concesiuni economice Ananiei şi Statelor-unite PARIS, 31 (Rador). O parte din ziare se întreabă care va fi atitu­dinea Franţei faţă de conflictul italo abisinian.­­ Examinând această chestiune, «Le Matin» se opune sancţiunilor, dacă după ele ar trebui să vină com­­plicaţii. «Dacă se găseşte mijlocul de a se împăca litera obligaţiunilor din pac­tul Societăţii Naţiunilor, cu spiri­tul lor, care este evitarea unei ge­neralizări a răsboiului şi limitarea efectelor sale, acest mijloc să fie a­­plicat. Dar dacă se consideră că luarea de sancţiuni poate duce la asemenea complicaţiuni, încât să urmeze un răsboiu european, să nu se voteze sancţiuni». «Le Figaro» scrie: Franţa a fă­cut tot ce­­ a stat în putinţă, de trei luni, pentru a încerca să rezol­ve conflictul în sensul echităţii şi al înţelepciunii, dar atitudinea tre­buie să fie fermă, efici­­ată în ce se angajează politica franceză, de mâine. Pretutindeni se spune că rolul Franţei la Geneva trebuie să fie concilierea. Bine­înţeles. Tre­buie să facem totul pentru a apro­pia tezele opuse şi a evita o înrău­tăţire a situaţiei, dar trebuie să arătăm că este o margine peste ca­re nu se poate trece, marcată prin­­tr-un punct de la care politica noas­tră externă şi principiile pe care se sprijină de acord cu Marea Bri­­tanie, ar fi contrazise sau compro­mise. Amiciţia cu Italia este întreagă, dar nu se poate ca această amiciţie să sa­­critice interesele perma­nente ale Franţei. Franţa trebuie să se silească a su­gera soluţiuni practice şi onorabile, in stare de a sa­tisface legitimele revendi­cări italiene, menajând în­să în acelaş timp şi poziţii­le internaţionale. Nimic, absolut nimic nu trebuie să ne facă să deviem de la axa ge­nerală pe care se mişcă politica ex­ternă a Franţei, de cinci sute de ani». «L’Oeuvre» spune: «Este aproape sigur că Franţa, înainte de a urma Anglia în acţiunea pe care o va avea aceasta la Gene­va, va cere ministerului de Externe din Londra să-i dea asigurări că dacă In E­­uropa s’ar produce vreo violare identică a pactului Societăţii Naţiunilor, Ma­rea Britanie, îşi va ţine an­gajamentele, la fel». ---------==*›===---------­Capitala A căzut din tramvai Stan Dobre, din șos. Mihai Bravu 220, pe când mergea pe scara unui vagon de tramvai, în piața Bibescu Vodă a căzut de pe scară rănindu-se la cap. «DREPTATEA» Activitatea partidului naţional ţărănesc din Maramureş Adunarea din Vişeul de Jos Înfiinţarea unei Casei de cetire SIGHET 26. — Deşi în Maramureş în timpul verii, începând cu cositul oa­menii stau şi în timpul sărbătorilor sus la munte la «Cosălău», totuşi or­ganizaţia part. nostru de aci de sub conducerea d-lui preşed. dr. Ilie Lazăr şi vice­preşed. înv. Gh. Vornicu şi dr. Ilie, a activat intens desăvârşind orga­­zarea comunelor şi lămurind pe oame­ni asupra programului statului ţără­nesc, dându-se instrucţiuni precise şefi­lor de sectoare. Iar între 13 Iulie şi 1 August însuşi preşedintele a vizitat co­mună cu comună. In programul dinainte stabilit intra o mare adunare populară în Vişeul de Sus, centru de plasă pe valea Vişeului cu adunarea preşedinţilor din comu­nele din jur. Adunarea populară a a­­vut loc dimineaţa la ora 11 după eşi­­rea din biseri­că unde au vorbit frun­taşii locali. Iar după amiază la ora 4 a avut loc în casa protopopului Victor Şteţiu, adunarea preşed. comunelor din jur, la care au luat par­te: dr. Ivan Dan, şeful sectorului de plasă, proto­pop Victor Şteţiu din sectorul Vişeu, Gh. Tomoioagă Oţel preşed. corn. Vişe­ul de Sus, Gh. Marin, preşed. Ştefan Kerekeş, învăţ. direct. Chiarilia şi Tu­nis Lupu Subruc din Borşa, Alex. Şe­­bariei şef. de sector în comunele ru­seşti, Pop Ion Petreanu, Gh. Nănui, Pop Ion Securei, Bumbuc Mihai etc. Adunarea a fost prezidată de vice preşed. înv. Gh. Vornicu care în sen­sul înţelegerii stabilite de preşed. dr. Ilie Lazăr, a stabilit mai întâi — de­limitativa sectoarelor — a expus apoi in punctele ei principale doctrina sta­tului ţărănesc insistând asupra punc­telor de aplicare în viitoarea noastră guvernarea în Maramureş, cerând şefi­lor de sectoare să insiste zilnic prin tot felul de mijloace pentru lămurirea doc­trinei statului ţărănesc, în masele a­­dânci ale poporului, maramureşan, inse­tat de dreptate şi omenie. A rugat apoi şefii de sectoare să compelcteze, cât mai fidel chestionarul trimis pentru fiecare comună , de d. complecteze, cât mai fidel chestionarul prin mulțimea întrebărilor tinde să de­vină o adevărată monografie, oglinda reală a stărilor sociale asupra nevoilor locale , pe care trebuie să plasăm vii­toarea noastră guvernare. Au luat cuvântul cerând lămuriri dr. Ivan Dan, protopop Ştefin, tomoia­­gă Oţel, învăţ. Chioralia, preot. Chere­­cheş şi alţii la care a răspuns d. v. preşed. înv. Gh. Vornicu. Pentru intensificarea propagandei d. Gh. Tomoiagă Oţel preşed. organizaţiei centrului de plasă, Vişeul de Sus, a lu­at iniţiativa înfinţării unei case de ci­tire, care va fi numită «Ion Mihalache» drept recunoştinţă pentru activitatea d. preşed. Ion Mihalache în trecută gu­vernare când, din iniţiativa d-sale s’a înfiinţat în localitate fabricele, Capsu­­lui, singurul ajutor real pentru necăjiţii maramureşeni. Această casă de citire va fi inaugurată Sâmbătă 14 Septem­brie a. c. în faţa întregului comitet ju­deţean,­­ care va ţine şedinţa plenară Vineri 13 Sept la clubul partidului din Sighet. Apoi în fiecare Duminică au loc a­­dunări a membrilor organizaţiei Si­ghet la clubul partidului organizaţi de domnii căpitan Simionescu, I. Bârzu dr. Dermer, Gh. Sima şi prof. Epure. In general în timpul din urmă acti­vitatea organizaţiei maramureşene a lu­at un ritm foarte viu iar oamenii aşteap­tă din zi în zi căderea regimului satra­piei prefectului Gabor Mihály, pacos­tea şi sărăcia Maramureşului. Corespondent * Avem sub ochi exemplarea din nouile cărţi editate de «Adeverul». Dintru început, trebue să spu­nem că, condiţiunile tehnice în cari au apărut, ele fac cinste ace­stei instituţii. Dar îmbrăcămintea cărţii devine cu atât mai preţioasă cu cât ea adă­posteşte un conţinut de netăgădui­tă valoare. O seamă de autori îmbogăţesc ca­talogul: profesori a căror ştiinţă şi experienţă fac ca lucrările lor apă­rute să constitue, pentru fiecare în parte, o operă cu care învăţămân­tul are dreptul să se mândrească. Profesorul Mihail Carp, de la Li­ceul C. Negruzzi, din Iaşi, a dat la iveală manuale de limba română pentru primele cinci clase ale lice­ului iar tot pentru ace­a­ materie eruditul filolog şi profesor univer­sitar, d. Al. Roseti dă învăţămân­tului manuale minunat întocmite pentru întreg cursul liceal,­­ cu excepţia clasei a Vil-a. Manualele de limba elenă şi lati­nă, — texte comentate din Ovidum (Metamorfosele şi Tristele), Virgi­­liu (Georgicele), Titu-Liviu (Ab ur­be condita), Cicero (Pro Archiit poeta) Tacit (Dialogues de Oratori­­bus), Horaţiu (Epistole şi Satire) precum şi antologii şi o gramatică a limbii elene nu­ au fost date de re­putaţii profesori şi pedagogi cari sunt d-nii C. Balmuş, conferenţiar la Universitatea din Iaşi şi Alex. Graur, profesor la liceul «Lazăr» din Bucureşti şi doctor în litere de la Paris. Toate manualele de liceu, — de la clasa I până la clasa VIII, — pen- Literatura didac­tică Noul manuale de şcoala O nouă programă analitică pen­tru cursul secundar constitue, din­­totdeauna, un prilej de afirmare e­­ditorială. Sub imperiul vechei pro­grame, totul nu era decât o chesti­­une de revizuire, de verificare. Totuşi, însă,­­ultimii ani au dove­dit o viaţă editorială de rară inten­sitate ceea ce a determinat, în miş­carea culturală, s-• nu numai un cu­rent prim­eros hărţii da­r a îndemnat noui organizaţii la acţiunea îndrep­tată în aceastăn­direcţie. Noi edituri şi-au croit un drum ce s’a dovedit bogat în temeinice realizări şi se vesteşte, cu fiecare zi ce trece, mai rodnic. Printre acestea, un loc de frunte îl ocupă editura «Adeverul», asupra căreia se cuvine să ne o­­prim­ o clipă. In­triade­văr, de câţiva ani încoace succese mari literare au fost înre­gistrate de Editura «Adeverul». Anul trecut, aceiaş editură in­­dreptându-şi activitatea spre ma­nualul didactic primar, a întâmpi­nat, cu o serie de cărţi al căror cu­prins, — semnat de cei mai de sea­mă scriitori şi autori şcolari, — a­­celaş strălucit succes, — de data a­­ceasta din partea corpului învăţă­­toresc din ţară. Apariţia nouei programe analiti­ce pentru cursul secundar, — şi a­­plicarea ei în acest an — a fost pen­tru editura «Adeverul», încă un în­demn la muncă. Scarlat Lambrino, profesor la uni­versitatea din Bucureşti şi mem­bru corespondent al Academiei, în colaborare cu d. George Lazăr, pro­fesor la Seminarul pedagogic uni­versitar şi Virgil Arbore, profesor la liceul «Unirea» din Focşani. Cursul superior al liceului,­­ de la cl. V până la el. VIII, se va îmbogăţi cu manualele d-lor Ion Sân Georgiu şi Bruno Colbert, iar învăţământul geografic va avea pe acelea ale strălucitului director de liceu «Laurian» din Botoşani, d. I­­V. Luca. Se cuvine să menţionăm cu laude pe deplin îndreptăţite, manualele St. Naturale ale d-lui C. Lacriţean­u pentru clasele I, III, IV şi V­ pre­cum şi acelea de fizico-ch­imice sem­nate de d-nii N. T. Negulescu, in­spector general al învăţământului şi C. E Predeteanu. Dreptul e reprezentat prin manu­alele d-lui Dem. P.­loader. Câteva cuvinte rostite, cu larg în­dreptăţite elogii, trebuesc adresate manualelor d-lor Ernest Abason, profesor universitar cu colaborarea d-lor profesori Al. Andronic şi Gh. Dumitrescu, — manuale cu cari a­­vem­ credinţa că învăţământul ma­tematicilor va avea dreptul să se mândrească, aşa cum pentru filo­­sofie va fi acelaş lucru atunci când e vorba de manualele întocmite sub direcţia d-lui prof. C. Rădulescu- Motru, Logica şi Etica de d. prof. Al. P. Bogdan şi d-na prof. Emilia Bogdan. Sub acelaş titlu trebue menţionat manualul de sociologie pentru cla­sa VIII al d-lor profesori Dinu­ Gusti şi Traian Hersen. Nu putem încheia această enu­merare fără să nu amintim manu­alele de dexterităţi: Muzica de d. C. Brăiloiu, — strălucitul Profesor la Conservator şi eruditul folclorist muzical,­­ cu colaborarea d-lui Ion Croitorul, profesor la liceul «Mihai Viteazu» din Bucureşti. Modele şi caietele de Caligrafie şi Desen pentru întreg liceul poar­tă semnătura d-lor A. D. Atanasiu, rectorul Academiei de Bel­le-Ar­te din Iaşi, Eduard Săndulescu, profe­sor la lecul «Mănăstirea Dealului» şi a pictorului A. Murnu. învăţământul comercial se va pu­tea, la rândul lui mândri cu ma­nualele de geografie special întoc­mite pentru acest învăţământ, ale d-lui Ion V. Lupca, cu acelea de pro­­ductologie şi St. Naturale aplicate ale d-lui C. Lacriteanu, cu cartea de limba germană pentru cursul superior a d-lui Ion Sân Georgiu şi Bruno Colbert şi manualul de Drept de M. A. Dumitrescu ?i Dem. P. Toader. E desigur, înşiruirea cea mai bo­gată şi tăgăduitoare de cele mai frumoase r­ezultate pe care a ofe­rit-o cândva, o editură la începutu­rile ei. Suntem siguri că, înaintea întoc­­mirei listelor de cărți, profesorii tu­turor liceelor vor consulta manua­lele prezentate de «Adeverul» ca­­e, pășește în această nouă activitate editorială, cu piciorul drept, a.­a­tru istorie poartă semnătura d-lui La Braşov, numerus nullus? Două licee din Braşov se pare că au fericirea să fie conduşi de direc­tori valah­işti şi cuzişti. Liceele se numesc «Andrei Şagu­­na» şi «Meşotă». Cu începerea anului şcolar 1935— 1936, nu se vor mai primi în clasa I decât elevi creştini. Părinţii elevi­lor «păgâni» care funcţionează la a­­cieste şcoli s’au alarmat. Au între­bat dacă decizia are efect... retroac­tiv. Se pare, că, deocamdată, se res­pectă principiul... neretroactivităţii legilor şi al regulamentelor, prin­cipiul elementar într’un Stat de drept. Se calcă numai Constituţia, pare prevede categoric egalitatea confesiunilor în faţa legilor, impli­---------------* ||%r . “­cit a legilor care conduc instrucţia generală a ţării. Este inutil să mai subliniem stu­­piditatea măsurilor luate la Bra­şov de doi directori prea zeloşi na­ţionalişti. România are aproape 5 (cinci) mi­lioane minoritari. Aceşti minori­tari nu pot fi transformaţi în ce­­­tăţeni reali şi solidari cu Statul ro­mân, decât, dacă se adapă la izvoa­rele de lumină ale culturii româ­neşti. Refuzul învăţăturii pentru elevi dornici de cultură? Iată o greşală abominabilă de secolul trist în care trăim. Cum se refac», vai distil Popa Terente şi Ion Chiaru pleaca de la liberali Pentru multă lume a părut sus­­pectă, atitudinea atât de binevoi­toare a organului liberalilor de stânga, «Naţionalul Nou», pentru mişcarea «Frontului Românesc». In lipsă de ziar propriu, organi­zaţia d-lui Vaida folosia — şi folo­seşte încă şi azi, — coloanele «Na­ţionalului Nou», pentru opera de propagandă de care are nevoie. Nedumerirea se risipeşte astăzi la ştirea, că o parte din hasişti, a­­nume ramura Ghiată, compusă din tatăl, fiul şi prietenii—în majorita­tea lor posesori de numeroase citaţii pe la cabinetele de instrucţia — duc tratative pentru trecerea lor în or­ganizaţia politică a d-lui Vaida. Cel ce duce tratativele est.» .1. Do­rică. Deocamdată, s’a încheiat un acord tacit de susţinere reciprocă in toa­te împrejurările. Mai târziu, adică în cazul când partidul liberal va a­­plica sancţiuni împotriva lui Ghia­­ţă — tatăl şi fii — acesta împreună cu prietenii săi se vor înscrie în «Frontul Românesc». Partizani ai trecerei imediate la valahi sunt: Mişu Ghiaţă, Băicoia­­nu, Bâcănoiu — omul de casă al fa­miliei Ghiaţă, Popa Terente de la Trestieni, Ion Voiculescu, preşedin­tele comitetului şcolar din Ilfov etc. Cu acesta din urmă d. Ioaniţescu a tratat îndelung la via sa din Greaca (Ilfov). Mai dăm amănuntul, că între d-nii Ghiaţă şi Ioaniţescu s’a luat angajamentul, ca în cazul când va apare în presă ceva cu privire la aceste tratative ambii să desmintă categoric. Indiferent deci de des­­minţire, faptul rămâne fapt Se poate spune despre valahişti ceia ce se spune despre sac... şi-au găsit petecul! Spectacole TEATRE TEATRUL CĂRĂBUŞ: Hip, Hip, Ura, GRADINA MARCONI: Figura de la Do­rohoi­a» GRADINA ISBANDA: Adevărul gol, goluţ CINEMATOGRAFE TRIANON: Irene Dunce în «Dulce _ delina», jurnal şi complectare colo­­rată. Cântecul rândunicelor. Grădina Cinema TRIANON, B-dul Brătianu 2. Irene Dunne în «Dulce Adelina», jurnal şi complectare colo­rată. Cântecul rândunicelor. ARO. — „Tovarăşii" cu Irene de Zi­­lah şi Andre Lefaur. REGAL: Uraganul cu Marlene Die­trich şi Simfonia primăverii cu Ade­le Kern, Szőke Szakáll, Oscar Karl­­weiss, Ursula Grabley. VOX: Liliana cu Barbara Stanwick ş Gol puşcă cu George Milton. BD. PALACE: 30 zile prinţesă cu Syl­via Sidney şi 2 complectări colorate. CITY: Oraşul patimilor şi Amanţii fu­gari cu Robert Montgomery, etc. Funeraliile reginei Astrid se vor face Marţi BRUXELLES 36 (Rador).­­ De la acord cu Curtea regală, consiliul de miniştri a stabilit ca funeraliile Re­ginei Astrid să se desfăşoare în zi­ua de Marţi, 3 Septembrie. Carul funebru, care va transporta rămăşiţele pământeşti ale Reginei Astrid la mausoleul regal de la Lae­­hen, este acela­ care a servit la fu­neraliile Reginei Marie-Henriette, soţia Regelui Leopold II, precum şi la funeraliile Regelui Leopold II. Guvernul a hotărât ca la înmor­mântarea Reginei Astrid să ia par­te toţi elevii şcolilor din Bruxelles precum şi delegaţiile asociaţiilor de foşti luptători. REGELE A SUFERIT UN ŞOC NERVOS BRUXELLES 36 (Rador).­­ Se confirmă că Regele Leopold nu a su­ferit decât răni fără gravitate, în accidentul de eri. La Lucerna, unde i s’a făcut o ra­diografie ca şi la Bruxelles, s’a con­statat numai o uşoară tăetură pe obrazul drept şi o vânătae la înche­­etura braţului drept.­­ Din atitudinea Regelui se poate însă vedea că a primit un şoc ner­vos extrem de violent în accident şi că este foarte abătut şi impresio­nat de moartea soţiei sale. Anturajul Regelui deplânge fap­tul că Regele se află în această grea împrejurare singur. Intr’ade­­văr, nimeni din rudele apropiate nu se găseşte în momentul de faţă la Bruxelles. Regina mam­ă Elisabeta şi principesa Maria José de Pie­mont sunt pe drum de la Neapole. Prinţul Carol a plecat întru întâm­pinarea lor. Familia Reginei nu a so­sit încă din Suedia. * Se crede că mâine, când aproape toţi membrii familiei regale vor fi sosit în Capitala Belgiei, starea Re­gelui se va îmbunătăţi simţitor. Incendiu catastrofal In stepele Argentinei BUENOS AIERES, 30 (Radio­­central). — De câteva zile, a isbuc­­nit un imens incendiu în regiunea stepelor din districtul Gualeguay­­chu. Focul a cuprins o întindere de vre­o 25 mii hectare şi întreaga re­giune este o mare de flăcări. Fer­mierii şi toate vietăţile au părăsit in grabă ţinutul incendiat. Oraşul Rozario di Santa Fe este acoperit cu un strat destul de gros de cenuşă. Navigaţia pe fluviul Parana, în spe­cial în cotul de la Ramalla, se face cu mare greutate, din cauza întune­ricului produs de cenuşa care întu­necă orizontul. Este cel mai mare incendiu care a cuprins vreodată stepele argentine. Au fost trimise la fața locului nu­meroase detașamente militare, dar totul este în zadar, deoarece focul continuă să ardă cu furie. Germania cere retrocedarea fostelor ei colonii BERLIN, 30 (Rador). — Ocupân­­du-se de chestiunea coloniilor, oficio­sul «Voelkischer Beobachter» scrie între altele: «Guvernul englez ar pu­tea foarte bine să exami­neze chestiunea de a ști dacă n’ar fi prudent să se dea Germaniei teritoriile coloniale care se găsesc actualmente sub mandatul Marei Britani. D. Samuel Hoare a recunoscut nevo­ia de expansiune a Italiei« Germania resimte aceeaşi nevoie». «Voelkischer Beobach­ter» reaminteşte apoi ce­ea ce a fost imperiul colo­nial dinainte de război şi afirmă că buna înţelegere în Europa pretinde soluţi­onarea chestiunii coloni­ale. «Nu este posibil, adaugă ziarul, de a mărgini într’un teritoriu de 181 mii mile pătrate, o naţiune de pes­te 66 milioane locuitori. Germania are nevoe de spaţiu pentru teritoriul său suprapopulat. Revendicările Germaniei în pri­vinţa coloniilor sunt pentru prin­i­oară formulate într’un mod atât de precis de un ziar considerat cu orga­­nul oficial al statului naţional-so­cialist.

Next