Dreptatea, septembrie 1935 (Anul 9, nr. 2367-2390)
1935-09-01 / nr. 2367
2 BUN CURAT UCRA MN Z SI EFTIN n Ei K____|_______________. LEI ! CEREŢI OFERTE PENTRU Intrepozitarea mărfurilor în depozite de beton, cu linie de garaj în Dealul Spirei, adresaţi-vă toni Mie Wiele Unul Bstgureşti Casa Asigurârilor Sociale contribue la întinderea epidemiilor vina corpului medical din caiali — Dela redacţia noastră — ,GALAŢI 31. —. Cu prilejul unei recente vizite făcute la spitalul «Izolarea, din localitate, fiind întâmpinaţi Încă dela intrare în vestibul, de către dr. dr. C. Paţica medic primar, conducător al instituţiei, d-sa după vizita ce am făcut-o aşezământului și pe care o vom publica într’un număr viitor, ne informează că spitalul are de primit încă din anii 1933—1934 și 1933 dela Caasa Asigurărilor sociale suma de peste 60.000 lei iar dela cassa autonomă a C. F. R.-ului arţi peste 70.000 lei, sume provenite din tratarea bolnavilor în spital, trimiși de medicii ambelor case, arătate mai sus. Cu toate repetatele interverniri făcute, ceva mai mult, conducătorii servicilor de la casa asigurărilor, eschivându-se de la plata îngrijirilor bolnavilor în spital, produc mari perturbațiuni în asistenţa mediacră a bolnavilor prin aceea că pe lângă că recurg la mijloace necorecte de a frusta aşezământul spitalicesc de drepturile ei pentru îngrijirea de urgenţă a bolnavilor, cum e cazul unui copil înbolnăvit de diftenie, care văzut de un medic de la corporaţie, în loc a-l recomanda — cum se obişnueşte — cu bilet de internare urgentă în spital, lasă pacientul la domiciliu, anunţând pe medicul circ. comunale despre cazul ivit care şi acesta la rându-i ntai întârzie fiu izolarea în spital, în care timp pe lângă că boala se agravează dar constitue şi un pericol de întindere a epidemiei._____. Dar, iată un alt caz recent şi mai grav. De curând, un copil în vârstă de 12 ani fiul, unui electrician de la U. G G. cu domiciliul în str. Grădina Veche, despre care se zice — ne afirmă de medic primară— că a fost mai întâi examinat de un medic al corporaţiei, e lăsat la domiciliu, fără însă a se aviza autoritatea sanitară comunală. După câteva zile numai, starea copilului devenind extrem de gravă, părinţii l-au dus spre o nouă consultare medicului şef al oraşului, care examinându-l în propriul său cabinet şi constatând că e caz de boală contagioasă, a luat măsuri urgente de izolare la spital. Forma de boală fiind însă foarte gravă şi intervenţiile medicale întrebuinţate , pe care Ie dă ştiinţa rămânnând fără succes, pacientul a sucombat după scurt timp. Din parte-neconsiderând, cazurile repetate extrem de grave şi sesizând pe d. director al casei de asigurări sociale din localitate. Noi întrebăm dacă d-sa are vreo cunoştinţă de modul cum ştie să-şi facă datoria, corpul medical, pendinte al acelei instituţii, indicat să contribue la salvarea, mai ales în cazuri de boli urgente contagioase, a pacienţilor asiguraţilor de la casa asigurărilor sociale din localitate sau urmează să fie lăsaţi la voia întâmplării, răspândind microbii boalelor ori sfârşind în cele mai multe cazuri, cu desnodăminte fatale. Oribila crimă din Teleorman Un sătean ucis cu lovituri de topor \ .. 'ali --------› ‹$:›==›-------- ALEXANDRIA 31. « In apropiere de comuna Calomfirești s'a petrecut o crimă îngrozitoare a cărei victimă a căzut locuitorul Tacu Postelnicu din acea comună. Pe când numitul se afla la munca câmpului a fost ucis cu cinci lovituri de topor de către necunoscuţi. întârziind a se întoarce, membrii familiei alarmaţi s-au dus la proprietatea lor unde cu groază au constatat crima. Adus fiţn grabă acasă a încetat din viaţă fără a-şi recăpăta cunoştinţa şi fără a putea da vreo indicaţie. Şeful postului de jandarmi pe urma cercetărilor întreprinse, cri- D UIR E R I L E t» mp, aev ral tril, gripă, reumatism, teM vindecă numai prin ^ Antinevralgic Dr. Nanu-Musce! In cutii originale, conţinând I b* line gl numai an semnătura do» t torului Deposit Vsrinada N. POPOVICH Bucureşti Calea Bakoval IIf, DIRECŢIUNEA GENERALA C. F. R. minalul a putut fi descoperit în persoana săteanului Tănase Brânceanu din comuna Ţigăneşti cu care Cel ucis avusese o ceartă de ordin familiar. Mărturisindu-şi fapta, criminalul a fost arestat şi înaintat pachetului spre cercetare. * ,_l_ i | . Publicaţie Se aduce la cunoştinţa generală că, în ziua de Luni 50 Septembrie 1935, ora 11 a. m., se va ţine o licitaţie publică la sediul Inspecţiei de Mişcare, Gara de Nord, etaj II camera No. 32, pentru : CONCESIONAREA CANTINEI DIN STAŢIA BUCUREŞTI TRIAJ. Condiţiunile de publicaţie, se găsesc publicate în Foaia Licitaţiilor C. F. R. Informaţiuni detailate, la Inspecţia de Mişcare, arătată mai jas, Biuroul M. 5. Ad. No. 115140 RA/935. Direcţiunea Mişcării EHÉ Ştiult li fin Continuare din pagină 1* cărţile de specialitate însă, inclusiv cele de şcoală, singura formă care se impune, chiar cu riscul de a părea pedanţi, socotim că este forma întrebuinţată de d. Bilmus. Am fi dorit apoi un studiu mai amănunţit asupra limbii şi mai ales a artei fiecărui autor, fie în introducere, fie incidental, la fiecare bucată. Este adevărat că de obiceiu se crede că această lucrare cade în sarcina profesorului, în clasă. Nu era rău însă daca i se prezenta cât mai multe sugestii de această natură. Aceasta pentru a fie rupe odată cu tradiţia exagerat gramaticală, în interpretarea textelor latine. Şi ce ar fi putut să ne dea autorii în această privinţa, ne arată puţinele, dar finele consideraţiuni estetice asupra artei lui Horatius sau Ovidius. Procedeul trebuia doar generalizat. Cu toate aceste observaţiuni, cărţile d-lor Balmuş şi Graur rămân ceea ce am spus, o foarte serioasă contribuţie pentru studiul temeinic al limbii şi literaturii latine în şcolile noastre, contribuţie peste care cu greu se va putea trece de aci înainte. — ’ Iorgu Stoian » V Duminică I Sept. 1935 1875 m. RADIO-ROMANIA 20 kvr. I 1 160 kHz. i ': . -•> 264,5 m. BUCUREŞTI 12 kw. 823 kHz. , ORA RELIGIOASA 11.30: Predică de pr. Toma Chiricuţă. 11.45: Cronica vieţii religioase de P. S. S. Arh. I. Scriban. 12.00: Muzică religioasă (discuri). 12.30: Ora. Calendar comemorativ Faptele zilei. Cota Dunării. 12.40: Concert de prânz. Orchestra Radio; Uvertură la opera „Zampa”, de Herold; Peer Gyttt 2 suite de Grieg; Fantezie din opera „Aida”, de Verdi; Suită de dansuri din opera „Mireasa vândută” de Smetana. 15.45-13.50: Știri sportive. Spectacole. 13.55: Muzică uşoară (discuri). 14.15: Ora. Mersul vremii. 14.20: Radio jurnal. 14.30: Ora veselă. Focul-sketch umoristico-muzical de Stroe şi Vasilache. 14.50: Muzică uşoară (discuri). ORA SATULUI. 17.00: Cunoştinţe folositoare de dr. Popescu Francisc. 17.15: Muzică românească (discuri). 17.30: D-na Lucia Ciulei: De vorbă cu sătenii. 17.45: Gazeta sătenilor. 18.00: Concert de muzică românească. Taraful Fănică Luca: Arii naţionale, Romanţe şi Cântece populare. Fănică Luca (voce): 1. Din ochii care au plâns vreodată; 2. Doi ochi negri; 3. De când ne-a aflat mulţimea; Hora şi Sârba lui Ocneanu; Arii naţionale (solo ţambal). 19.00: Ora. Mersul vremii. 19.05: Radio jurnal. 19.15: Continuarea concertului: Fănică Luca (voce): 1. Ţiganca; 2. Lampa 3. Drag mi-e să trăiesc pe lume; Românie şi Arii naţionale; solo nai: Fănică Luca). UNIVERSITATEA RADIO 20.00: Literatura de aouzaţii de Mihail Ralea. 20.20: Din filme şi operete (discuri). 21.00: Dragoş Vrânceană: Viaţa socială in Elveţia. 21.15: Seară vieneză. D-ra Margareta Rozen-canto acompaniată de Orchestra Radio, Viena, oraşul visurilor mele. 21.50: Cronica sportivă de ing. Virgil Economu. 22.00: Continuarea concertului. Orchestra Radio; Fantezie din „Manosi” de Masseneî; Acceleraţiuni-vals de Joh. Strauss; La clacă-potpuriu de Paschil!; Doină şi Dans de Monţia. __ 25.00: Radio jurnal. 23.15: Concert de muzică distractivă (discuri). 24.00-1.30: Concert nocturn al orchestrei Petrică Moțoi. Conflictul italo-abisinia din partea Angliei Comentariile presei franceze cu prilejul discuţiilor de la Geneva Abisinia face importante concesiuni economice Ananiei şi Statelor-unite PARIS, 31 (Rador). O parte din ziare se întreabă care va fi atitudinea Franţei faţă de conflictul italo abisinian. Examinând această chestiune, «Le Matin» se opune sancţiunilor, dacă după ele ar trebui să vină complicaţii. «Dacă se găseşte mijlocul de a se împăca litera obligaţiunilor din pactul Societăţii Naţiunilor, cu spiritul lor, care este evitarea unei generalizări a răsboiului şi limitarea efectelor sale, acest mijloc să fie aplicat. Dar dacă se consideră că luarea de sancţiuni poate duce la asemenea complicaţiuni, încât să urmeze un răsboiu european, să nu se voteze sancţiuni». «Le Figaro» scrie: Franţa a făcut tot ce a stat în putinţă, de trei luni, pentru a încerca să rezolve conflictul în sensul echităţii şi al înţelepciunii, dar atitudinea trebuie să fie fermă, eficiată în ce se angajează politica franceză, de mâine. Pretutindeni se spune că rolul Franţei la Geneva trebuie să fie concilierea. Bineînţeles. Trebuie să facem totul pentru a apropia tezele opuse şi a evita o înrăutăţire a situaţiei, dar trebuie să arătăm că este o margine peste care nu se poate trece, marcată printr-un punct de la care politica noastră externă şi principiile pe care se sprijină de acord cu Marea Britanie, ar fi contrazise sau compromise. Amiciţia cu Italia este întreagă, dar nu se poate ca această amiciţie să sacritice interesele permanente ale Franţei. Franţa trebuie să se silească a sugera soluţiuni practice şi onorabile, in stare de a satisface legitimele revendicări italiene, menajând însă în acelaş timp şi poziţiile internaţionale. Nimic, absolut nimic nu trebuie să ne facă să deviem de la axa generală pe care se mişcă politica externă a Franţei, de cinci sute de ani». «L’Oeuvre» spune: «Este aproape sigur că Franţa, înainte de a urma Anglia în acţiunea pe care o va avea aceasta la Geneva, va cere ministerului de Externe din Londra să-i dea asigurări că dacă In Europa s’ar produce vreo violare identică a pactului Societăţii Naţiunilor, Marea Britanie, îşi va ţine angajamentele, la fel». ---------==*›===---------Capitala A căzut din tramvai Stan Dobre, din șos. Mihai Bravu 220, pe când mergea pe scara unui vagon de tramvai, în piața Bibescu Vodă a căzut de pe scară rănindu-se la cap. «DREPTATEA» Activitatea partidului naţional ţărănesc din Maramureş Adunarea din Vişeul de Jos Înfiinţarea unei Casei de cetire SIGHET 26. — Deşi în Maramureş în timpul verii, începând cu cositul oamenii stau şi în timpul sărbătorilor sus la munte la «Cosălău», totuşi organizaţia part. nostru de aci de sub conducerea d-lui preşed. dr. Ilie Lazăr şi vicepreşed. înv. Gh. Vornicu şi dr. Ilie, a activat intens desăvârşind orgazarea comunelor şi lămurind pe oameni asupra programului statului ţărănesc, dându-se instrucţiuni precise şefilor de sectoare. Iar între 13 Iulie şi 1 August însuşi preşedintele a vizitat comună cu comună. In programul dinainte stabilit intra o mare adunare populară în Vişeul de Sus, centru de plasă pe valea Vişeului cu adunarea preşedinţilor din comunele din jur. Adunarea populară a avut loc dimineaţa la ora 11 după eşirea din biserică unde au vorbit fruntaşii locali. Iar după amiază la ora 4 a avut loc în casa protopopului Victor Şteţiu, adunarea preşed. comunelor din jur, la care au luat parte: dr. Ivan Dan, şeful sectorului de plasă, protopop Victor Şteţiu din sectorul Vişeu, Gh. Tomoioagă Oţel preşed. corn. Vişeul de Sus, Gh. Marin, preşed. Ştefan Kerekeş, învăţ. direct. Chiarilia şi Tunis Lupu Subruc din Borşa, Alex. Şebariei şef. de sector în comunele ruseşti, Pop Ion Petreanu, Gh. Nănui, Pop Ion Securei, Bumbuc Mihai etc. Adunarea a fost prezidată de vice preşed. înv. Gh. Vornicu care în sensul înţelegerii stabilite de preşed. dr. Ilie Lazăr, a stabilit mai întâi — delimitativa sectoarelor — a expus apoi in punctele ei principale doctrina statului ţărănesc insistând asupra punctelor de aplicare în viitoarea noastră guvernarea în Maramureş, cerând şefilor de sectoare să insiste zilnic prin tot felul de mijloace pentru lămurirea doctrinei statului ţărănesc, în masele adânci ale poporului, maramureşan, insetat de dreptate şi omenie. A rugat apoi şefii de sectoare să compelcteze, cât mai fidel chestionarul trimis pentru fiecare comună , de d. complecteze, cât mai fidel chestionarul prin mulțimea întrebărilor tinde să devină o adevărată monografie, oglinda reală a stărilor sociale asupra nevoilor locale , pe care trebuie să plasăm viitoarea noastră guvernare. Au luat cuvântul cerând lămuriri dr. Ivan Dan, protopop Ştefin, tomoiagă Oţel, învăţ. Chioralia, preot. Cherecheş şi alţii la care a răspuns d. v. preşed. înv. Gh. Vornicu. Pentru intensificarea propagandei d. Gh. Tomoiagă Oţel preşed. organizaţiei centrului de plasă, Vişeul de Sus, a luat iniţiativa înfinţării unei case de citire, care va fi numită «Ion Mihalache» drept recunoştinţă pentru activitatea d. preşed. Ion Mihalache în trecută guvernare când, din iniţiativa d-sale s’a înfiinţat în localitate fabricele, Capsului, singurul ajutor real pentru necăjiţii maramureşeni. Această casă de citire va fi inaugurată Sâmbătă 14 Septembrie a. c. în faţa întregului comitet judeţean, care va ţine şedinţa plenară Vineri 13 Sept la clubul partidului din Sighet. Apoi în fiecare Duminică au loc adunări a membrilor organizaţiei Sighet la clubul partidului organizaţi de domnii căpitan Simionescu, I. Bârzu dr. Dermer, Gh. Sima şi prof. Epure. In general în timpul din urmă activitatea organizaţiei maramureşene a luat un ritm foarte viu iar oamenii aşteaptă din zi în zi căderea regimului satrapiei prefectului Gabor Mihály, pacostea şi sărăcia Maramureşului. Corespondent * Avem sub ochi exemplarea din nouile cărţi editate de «Adeverul». Dintru început, trebue să spunem că, condiţiunile tehnice în cari au apărut, ele fac cinste acestei instituţii. Dar îmbrăcămintea cărţii devine cu atât mai preţioasă cu cât ea adăposteşte un conţinut de netăgăduită valoare. O seamă de autori îmbogăţesc catalogul: profesori a căror ştiinţă şi experienţă fac ca lucrările lor apărute să constitue, pentru fiecare în parte, o operă cu care învăţământul are dreptul să se mândrească. Profesorul Mihail Carp, de la Liceul C. Negruzzi, din Iaşi, a dat la iveală manuale de limba română pentru primele cinci clase ale liceului iar tot pentru acea materie eruditul filolog şi profesor universitar, d. Al. Roseti dă învăţământului manuale minunat întocmite pentru întreg cursul liceal, cu excepţia clasei a Vil-a. Manualele de limba elenă şi latină, — texte comentate din Ovidum (Metamorfosele şi Tristele), Virgiliu (Georgicele), Titu-Liviu (Ab urbe condita), Cicero (Pro Archiit poeta) Tacit (Dialogues de Oratoribus), Horaţiu (Epistole şi Satire) precum şi antologii şi o gramatică a limbii elene nu au fost date de reputaţii profesori şi pedagogi cari sunt d-nii C. Balmuş, conferenţiar la Universitatea din Iaşi şi Alex. Graur, profesor la liceul «Lazăr» din Bucureşti şi doctor în litere de la Paris. Toate manualele de liceu, — de la clasa I până la clasa VIII, — pen- Literatura didactică Noul manuale de şcoala O nouă programă analitică pentru cursul secundar constitue, dintotdeauna, un prilej de afirmare editorială. Sub imperiul vechei programe, totul nu era decât o chestiune de revizuire, de verificare. Totuşi, însă,ultimii ani au dovedit o viaţă editorială de rară intensitate ceea ce a determinat, în mişcarea culturală, s-• nu numai un curent primeros hărţii dar a îndemnat noui organizaţii la acţiunea îndreptată în aceastăndirecţie. Noi edituri şi-au croit un drum ce s’a dovedit bogat în temeinice realizări şi se vesteşte, cu fiecare zi ce trece, mai rodnic. Printre acestea, un loc de frunte îl ocupă editura «Adeverul», asupra căreia se cuvine să ne oprim o clipă. Intriadevăr, de câţiva ani încoace succese mari literare au fost înregistrate de Editura «Adeverul». Anul trecut, aceiaş editură indreptându-şi activitatea spre manualul didactic primar, a întâmpinat, cu o serie de cărţi al căror cuprins, — semnat de cei mai de seamă scriitori şi autori şcolari, — acelaş strălucit succes, — de data aceasta din partea corpului învăţătoresc din ţară. Apariţia nouei programe analitice pentru cursul secundar, — şi aplicarea ei în acest an — a fost pentru editura «Adeverul», încă un îndemn la muncă. Scarlat Lambrino, profesor la universitatea din Bucureşti şi membru corespondent al Academiei, în colaborare cu d. George Lazăr, profesor la Seminarul pedagogic universitar şi Virgil Arbore, profesor la liceul «Unirea» din Focşani. Cursul superior al liceului, de la cl. V până la el. VIII, se va îmbogăţi cu manualele d-lor Ion Sân Georgiu şi Bruno Colbert, iar învăţământul geografic va avea pe acelea ale strălucitului director de liceu «Laurian» din Botoşani, d. IV. Luca. Se cuvine să menţionăm cu laude pe deplin îndreptăţite, manualele St. Naturale ale d-lui C. Lacriţeanu pentru clasele I, III, IV şi V precum şi acelea de fizico-chimice semnate de d-nii N. T. Negulescu, inspector general al învăţământului şi C. E Predeteanu. Dreptul e reprezentat prin manualele d-lui Dem. P.loader. Câteva cuvinte rostite, cu larg îndreptăţite elogii, trebuesc adresate manualelor d-lor Ernest Abason, profesor universitar cu colaborarea d-lor profesori Al. Andronic şi Gh. Dumitrescu, — manuale cu cari avem credinţa că învăţământul matematicilor va avea dreptul să se mândrească, aşa cum pentru filosofie va fi acelaş lucru atunci când e vorba de manualele întocmite sub direcţia d-lui prof. C. Rădulescu- Motru, Logica şi Etica de d. prof. Al. P. Bogdan şi d-na prof. Emilia Bogdan. Sub acelaş titlu trebue menţionat manualul de sociologie pentru clasa VIII al d-lor profesori Dinu Gusti şi Traian Hersen. Nu putem încheia această enumerare fără să nu amintim manualele de dexterităţi: Muzica de d. C. Brăiloiu, — strălucitul Profesor la Conservator şi eruditul folclorist muzical, cu colaborarea d-lui Ion Croitorul, profesor la liceul «Mihai Viteazu» din Bucureşti. Modele şi caietele de Caligrafie şi Desen pentru întreg liceul poartă semnătura d-lor A. D. Atanasiu, rectorul Academiei de Belle-Arte din Iaşi, Eduard Săndulescu, profesor la lecul «Mănăstirea Dealului» şi a pictorului A. Murnu. învăţământul comercial se va putea, la rândul lui mândri cu manualele de geografie special întocmite pentru acest învăţământ, ale d-lui Ion V. Lupca, cu acelea de productologie şi St. Naturale aplicate ale d-lui C. Lacriteanu, cu cartea de limba germană pentru cursul superior a d-lui Ion Sân Georgiu şi Bruno Colbert şi manualul de Drept de M. A. Dumitrescu ?i Dem. P. Toader. E desigur, înşiruirea cea mai bogată şi tăgăduitoare de cele mai frumoase rezultate pe care a oferit-o cândva, o editură la începuturile ei. Suntem siguri că, înaintea întocmirei listelor de cărți, profesorii tuturor liceelor vor consulta manualele prezentate de «Adeverul» cae, pășește în această nouă activitate editorială, cu piciorul drept, a.atru istorie poartă semnătura d-lui La Braşov, numerus nullus? Două licee din Braşov se pare că au fericirea să fie conduşi de directori valahişti şi cuzişti. Liceele se numesc «Andrei Şaguna» şi «Meşotă». Cu începerea anului şcolar 1935— 1936, nu se vor mai primi în clasa I decât elevi creştini. Părinţii elevilor «păgâni» care funcţionează la acieste şcoli s’au alarmat. Au întrebat dacă decizia are efect... retroactiv. Se pare, că, deocamdată, se respectă principiul... neretroactivităţii legilor şi al regulamentelor, principiul elementar într’un Stat de drept. Se calcă numai Constituţia, pare prevede categoric egalitatea confesiunilor în faţa legilor, impli---------------* ||%r . “cit a legilor care conduc instrucţia generală a ţării. Este inutil să mai subliniem stupiditatea măsurilor luate la Braşov de doi directori prea zeloşi naţionalişti. România are aproape 5 (cinci) milioane minoritari. Aceşti minoritari nu pot fi transformaţi în cetăţeni reali şi solidari cu Statul român, decât, dacă se adapă la izvoarele de lumină ale culturii româneşti. Refuzul învăţăturii pentru elevi dornici de cultură? Iată o greşală abominabilă de secolul trist în care trăim. Cum se refac», vai distil Popa Terente şi Ion Chiaru pleaca de la liberali Pentru multă lume a părut suspectă, atitudinea atât de binevoitoare a organului liberalilor de stânga, «Naţionalul Nou», pentru mişcarea «Frontului Românesc». In lipsă de ziar propriu, organizaţia d-lui Vaida folosia — şi foloseşte încă şi azi, — coloanele «Naţionalului Nou», pentru opera de propagandă de care are nevoie. Nedumerirea se risipeşte astăzi la ştirea, că o parte din hasişti, anume ramura Ghiată, compusă din tatăl, fiul şi prietenii—în majoritatea lor posesori de numeroase citaţii pe la cabinetele de instrucţia — duc tratative pentru trecerea lor în organizaţia politică a d-lui Vaida. Cel ce duce tratativele est.» .1. Dorică. Deocamdată, s’a încheiat un acord tacit de susţinere reciprocă in toate împrejurările. Mai târziu, adică în cazul când partidul liberal va aplica sancţiuni împotriva lui Ghiaţă — tatăl şi fii — acesta împreună cu prietenii săi se vor înscrie în «Frontul Românesc». Partizani ai trecerei imediate la valahi sunt: Mişu Ghiaţă, Băicoianu, Bâcănoiu — omul de casă al familiei Ghiaţă, Popa Terente de la Trestieni, Ion Voiculescu, preşedintele comitetului şcolar din Ilfov etc. Cu acesta din urmă d. Ioaniţescu a tratat îndelung la via sa din Greaca (Ilfov). Mai dăm amănuntul, că între d-nii Ghiaţă şi Ioaniţescu s’a luat angajamentul, ca în cazul când va apare în presă ceva cu privire la aceste tratative ambii să desmintă categoric. Indiferent deci de desminţire, faptul rămâne fapt Se poate spune despre valahişti ceia ce se spune despre sac... şi-au găsit petecul! Spectacole TEATRE TEATRUL CĂRĂBUŞ: Hip, Hip, Ura, GRADINA MARCONI: Figura de la Dorohoia» GRADINA ISBANDA: Adevărul gol, goluţ CINEMATOGRAFE TRIANON: Irene Dunce în «Dulce _ delina», jurnal şi complectare colorată. Cântecul rândunicelor. Grădina Cinema TRIANON, B-dul Brătianu 2. Irene Dunne în «Dulce Adelina», jurnal şi complectare colorată. Cântecul rândunicelor. ARO. — „Tovarăşii" cu Irene de Zilah şi Andre Lefaur. REGAL: Uraganul cu Marlene Dietrich şi Simfonia primăverii cu Adele Kern, Szőke Szakáll, Oscar Karlweiss, Ursula Grabley. VOX: Liliana cu Barbara Stanwick ş Gol puşcă cu George Milton. BD. PALACE: 30 zile prinţesă cu Sylvia Sidney şi 2 complectări colorate. CITY: Oraşul patimilor şi Amanţii fugari cu Robert Montgomery, etc. Funeraliile reginei Astrid se vor face Marţi BRUXELLES 36 (Rador). De la acord cu Curtea regală, consiliul de miniştri a stabilit ca funeraliile Reginei Astrid să se desfăşoare în ziua de Marţi, 3 Septembrie. Carul funebru, care va transporta rămăşiţele pământeşti ale Reginei Astrid la mausoleul regal de la Laehen, este acela care a servit la funeraliile Reginei Marie-Henriette, soţia Regelui Leopold II, precum şi la funeraliile Regelui Leopold II. Guvernul a hotărât ca la înmormântarea Reginei Astrid să ia parte toţi elevii şcolilor din Bruxelles precum şi delegaţiile asociaţiilor de foşti luptători. REGELE A SUFERIT UN ŞOC NERVOS BRUXELLES 36 (Rador). Se confirmă că Regele Leopold nu a suferit decât răni fără gravitate, în accidentul de eri. La Lucerna, unde i s’a făcut o radiografie ca şi la Bruxelles, s’a constatat numai o uşoară tăetură pe obrazul drept şi o vânătae la încheetura braţului drept. Din atitudinea Regelui se poate însă vedea că a primit un şoc nervos extrem de violent în accident şi că este foarte abătut şi impresionat de moartea soţiei sale. Anturajul Regelui deplânge faptul că Regele se află în această grea împrejurare singur. Intr’adevăr, nimeni din rudele apropiate nu se găseşte în momentul de faţă la Bruxelles. Regina mamă Elisabeta şi principesa Maria José de Piemont sunt pe drum de la Neapole. Prinţul Carol a plecat întru întâmpinarea lor. Familia Reginei nu a sosit încă din Suedia. * Se crede că mâine, când aproape toţi membrii familiei regale vor fi sosit în Capitala Belgiei, starea Regelui se va îmbunătăţi simţitor. Incendiu catastrofal In stepele Argentinei BUENOS AIERES, 30 (Radiocentral). — De câteva zile, a isbucnit un imens incendiu în regiunea stepelor din districtul Gualeguaychu. Focul a cuprins o întindere de vreo 25 mii hectare şi întreaga regiune este o mare de flăcări. Fermierii şi toate vietăţile au părăsit in grabă ţinutul incendiat. Oraşul Rozario di Santa Fe este acoperit cu un strat destul de gros de cenuşă. Navigaţia pe fluviul Parana, în special în cotul de la Ramalla, se face cu mare greutate, din cauza întunericului produs de cenuşa care întunecă orizontul. Este cel mai mare incendiu care a cuprins vreodată stepele argentine. Au fost trimise la fața locului numeroase detașamente militare, dar totul este în zadar, deoarece focul continuă să ardă cu furie. Germania cere retrocedarea fostelor ei colonii BERLIN, 30 (Rador). — Ocupându-se de chestiunea coloniilor, oficiosul «Voelkischer Beobachter» scrie între altele: «Guvernul englez ar putea foarte bine să examineze chestiunea de a ști dacă n’ar fi prudent să se dea Germaniei teritoriile coloniale care se găsesc actualmente sub mandatul Marei Britani. D. Samuel Hoare a recunoscut nevoia de expansiune a Italiei« Germania resimte aceeaşi nevoie». «Voelkischer Beobachter» reaminteşte apoi ceea ce a fost imperiul colonial dinainte de război şi afirmă că buna înţelegere în Europa pretinde soluţionarea chestiunii coloniale. «Nu este posibil, adaugă ziarul, de a mărgini într’un teritoriu de 181 mii mile pătrate, o naţiune de peste 66 milioane locuitori. Germania are nevoe de spaţiu pentru teritoriul său suprapopulat. Revendicările Germaniei în privinţa coloniilor sunt pentru prinioară formulate într’un mod atât de precis de un ziar considerat cu organul oficial al statului naţional-socialist.