Dreptatea, octombrie 1935 (Anul 9, nr. 2391-2415)
1935-10-01 / nr. 2391
DURERILE de cap, nevralgii, gripă, reumatism, se vinde numai prin Antinevralgie Dr. Kanu-Musce îti cutii originale, conţinând 2 buline şi numai cu semnătura doctorului Depozit Farmacia N. Popovici Bucureşti, Calea Rahovei 237 Lepre didactice (Continuare din pag. I-a) Cum doamna abea anul acesta a dat examenul de capacitate şi încă nu a luat catedră în învăţământ rămân cu drept cuvânt impresionat de tezaurul de cunoştinţe acumulat de d-sa şi dat spre folosinţa bătrânilor profesori. Partea tragică şi în acelaş timp condamnabilă este,că d. inspector, într un acces de admiraţie, respect şi dragoste faţă de soţie, cutreeră toate oraşele, vizitează toate şcoalele şi într’un loc cu o vorbă bună, în altă parte cu o promisiune şi în majoritatea cazurilor prin teroare, impune profesorilor aceste manuale. Mă gândesc cu o explicabilă îngrijorare ce vor pătimi profesorii încăpăţânaţi, însă conştienţi, cari nu vor recomanda aceste manuale, cunoscând ferocitatea junelui inspector politic. Rămâne să respectăm pe acei inspectori care au înţeles sau să plece din aceste posturi ce le impuneau asemeni restricţiuni sau să dispară de pe cărţile ce le aveau. Iată de ce această lege necinstit propusă, aplicată şi escamotată după împrejurări nu va aduce nici o urmă de schimbare şi nici nu va fi îngăduit d-lui ministru Angelescu să se laude că sub ministeriatul d-sale, s’au schimbat obiceiurile, că a întronat cinstea, a biciuit incorectitudinile ce sălăşluiau sub guvernarea ţărănistă. Aceasta, cu atât mai mult că pe lângă inspectori se mai găsesc şi unii parlamentari, care profesori fiind şi autori de manuale didactice, se folosesc de biletul de călătorie gratuită pentru a face pe comis voiajorul editurei sale, cum este cazul unui conferenţiar de la Iaşi autor de cărţi de istorie. PROFESOR Inaugurări de şcoale în Dâmboviţa In zile de 2 şi 3 octombrie, vor avea loc la Târgovişte şi jud. Dâmboviţa, festivităţi şcolare, cu prilejul inaugurării a 30 localuri de şcoli primare, şcoli profesionale, comerciale, et. Se va pune temelia gimnaziului „Niculae Titulescu” la Băile Puciosa, probabil chiar în prezența ministrului de externe, care a primit să ia sub ocrotire prima şcoală, care-i poartă numele său, dacă evenimentele îi vor permite să fie până la această dată în ţară. Se va pune de asemenea temelia Căminului învăţătorilor, se va inaugura şcoala profesională şi şcoala comercială. In ziua de 3 Octombrie se va desveli bustul lui Enăchiţă Văcărescu, patronul liceului cu acelaşi anume, în oraşul Târgovişte. D-ra Elena Văcărescu, care va participa la aceste serbări, va conferenţia şi seara zilei de 3 Octombrie în oraşul Târgovişte, vorbind despre: „IStoria şi faptele Văcăreştilor”, în ciclul conferinţelor asoc. culturale „Târgoviştea’’, înainte de conferinţa d-rei Văcărescu, va avea loc pe hipodromul şcoalei de cavalerie, o mare demonstraţie a tuturor şcoalelor de toate categoriile din judeţ şi oraş. Serbările se vor desfăşura în prezenţa d-lui prof. dr. Angelescu, ministrul instrucţiunii publice. CEREȚI OFERTE PENTRU intrepozitarea mârfurilor în depozite de beton, cu linie de garaj, în Dealul Spirei, adresaţi-vă Ulii lui» Intele ly București—Str. llSpy 3—Telefon 3.92.40 _ CAPITALA : Ziua de eri a fost foarte bogată în mateburi. Cu ocazia asta am făcut o constatare tot atât de numeroasă, egal de îmbucurătoare pentru reacţiunea publicului şi la fel de dăunătoare sportului în înţelesul lui ideal. Indiferent de numărul mateburi - lor, publicul, săracul public, le înghite pe toate, iar arbitrii, săracele echipe, «înghit» goaluri peste goaluri, fără a avea cel puţin ruşinea faţă de spectatorii plătitori cari vor manifestări de elequenţă şi corectitudine în orice fel de exhibiţiune sportivă. De aceia toate calculele au dat greş, fiindcă în pronosticuri până azi nu s’a ţinut seamă şi de... «simpatia» arbitrului. Numai aşa, mulţumită d-lui Xilando, CF.R. cu un joc slab a putut învinge Victoria (România) cu 1—1 (1—0) pe terenul Venus, unde, deşi dimineaţă, a asistat un număr destul de numeros de specia , toți. După amiază au fost cuplate două materiuri care s’au desfăşurat pe terenul O.N.E.F. Prima întâlnire a avut loc între Sportul Studenţesc şi Tricolor din Ploeşti, care după un joc dur, cu 1 ‘viri şi fourtărî reciproce s’a terminat cu 2—1 (1—0). Arbitrul, ca toţi arbitrii din ultima vreme, slab. Şi în sfârşit vedeta zilei, mateh-ul dintre Juventus şi C.A.O. Contrar tuturor aşteptărilor bucureştenii au învins pe orădeni şi asta pe merit nediscutat. Oaspeţii au cam bruscat gazdele — ca în fabula ariciului cu sobolul — dar soarta a fost nemiloasă şi i-a răsplătit după purtare — tot ea în fabulă. Astfel după 90 minute de joc viu şi impetuos din partea juventiştilor, C.A.O. a fost învinsă cu 3—2 (1—1) şi asta încă cu un ghinion formidabil care a urmărit pe roşi albaştrii. Altfel rezultatul trebuia să fie de 5—2 în favoarea câştigătoarei, succes pentru care Korony şi Mischolcz n’au nici o vină. PROVINCIA : La Cluj Ripensia-Universitatea 2-0 (1-0). La Arad Avncia-Gloria 2—2 (1—0). La Timişoara Venus-Chinezul 1—1 (1-0). La Oradea Crişana-Unirea Tricolor 3—2 1—2). Sport — Football — Continuare din paginaa 1 2 a acestor bunuri economice prin instituţiile centrale cooperative, cari vor lucra după indicaţiunile şi sub controlul Statului. In ce priveşte cooperativele care au să colaboreze la executarea programului, nu am crezut că este potrivit să se creeze cooperative adhoc a căror activitate să se rezume la această operaţie, şi am înţeles să fie folosite pe cât posibil cooperativele existente, care posedă organizaţia financiară, comercială şi tehnică, având şi o experienţă în acest domeniu. In regiunile unde nu există astfel de cooperative ele se pot creia însă nu cu obiectul limitat de a servi drept instrument acţiunei guvernamentale. în ce priveşte structura şi funcţionarea acestor cooperative, ele sunt cele obişnuite, caracteristice acestei categorii de cooperative agricole. Statul elaborat de Oficiul Naţional al Cooperaţiei Române indica depozitului cooperativ de cereale un caracter regional (pentru a avea o cantitate suficientă de produse de comercializat), fiind formate exclusiv din producătorii agricoli: capitalul acţionar primeşte o dividenţă limitată, excedentul realizat de cooperativă fiind repartizat între asociaţi pro rata operaţiunilor făcute de aceştia cu societatea. Cooperativele se afiliază Centralei Cooperative de Import şi Export, care este instituţia centrală comercială a mişcării cooperative a agricultorilor din tară. In ce priveşte interventiunea Statului am limitat-o la aceia a Statului cumpărător. Statul în acest caz intervine numai în momentul când găseşte necesar, întrucât consideră că preturile au scăzut sub nivelul pe care l-a fixat, ca având să asigure o remunerare justă a producătorului agricol. Programul acesta a fost acceptat în principiu şi s'a procedat la punerea lui în executare. Pentru dirijarea acţiunei s’a creat un Comisariat al Guvernului pentru valorificarea grâului, cu a cărei conducere a fost însărcinat de Radu Irimescu. Acest Comisariat nu a făcut el însuşi operaţiile de cumpărare şi vânzare, având numai caracterul unui organ care în numele Guvernului să ia dispoziţiunile pe care le găsea necesare şi să urmărească activitatea organelor executante. Deşi principial Comisariatul se putea sluji ca organe colectoare de orice întreprinderi de specialitate operaţiunea s’a făcut aproape exclusiv de către Centrala Cooperativă de Import şi Export, împreună cu societăţile cooperative afiliate In campania 1934—1935, colectarea grâului s’a făcut prin intermediul a 62 unităţi cooperative, având 241 centre de colectare. Dintre acestea însă numai 16 erau cooperative speciale de vânzare în comun a cerealelor. Din rest, 18 erau cooperative agricole cu caracter general («cooperative cu funcţiuni multiple»), 24 federaţiuni judeţene de credit şi chiar 4 cooperative de credit. Aceste două categorii de instituţii din urmă, fac, potrivit statutului lor în spirit raiffeisenian,şi operaţii economice (de aprovizionare şi vânzare în comun). In campania 1934—1935 s’a lucrat pe bazele aceluiaşi program, cumpărarea făcându-se la preţurile fixate de Comisariat şi cuprinse într’un bareme în raport cu calitatea grâului (pentru anul 1933-1934 baza era de 31.500 lei vagonul (963 franci elveţieni), calitatea de 75 kgr, la HI, cu 5%, corpuri streine, franco staţia de CFR sau depozitul cooperativei din centrele apropiate locului de producţie. Pentru anul 1934—1935, preţul de bază era 43.500.— lei vagonul. Preţul a fost astfel determinat pentru a se da o rentabilitate medie de 3000 lei la ha. In acest timp paritatea mondială era de circa 15.000 lei vagonul. Suprapreţul realizat de producător a fost deci de 16.500, respectiv 28.500 lei de vagon. Dacă ţinem seama că recolta anului 1933 a fost de 324.000 vagoane iar cea a anului următor de 220.000 vagoane se poate socoti la circa 11 miliarde Iei suma ce a revenit în plus producătorilor. S’a colectat astfel din recolta 1933, o cantitate de 7637 iar în anul ur-mător 15.516 vagoane de grâu, deci în total 23.153 în doi ani. Cantităţile acestea au fost folosite în primul rând pentru aprovizionarea instituţiilor de Stat (armata, etc.), apoi o cantitate de 4674 vagoane a fost vândută pe piaţa internă (la mori şi distribuţii pentru sămânţă selecţionată), iar o cantitate de 12.900 vagoane a trebuit să fie exportată. Pentru acţiunea aceasta de susţinere, Comisariatul guvernului a avut la dispoziţie un fond de rulment de 900 milioane lei, din care a folosit în primul an numai 210 milioane lei. Pierderea pe care o suportă Statul este de 200 milioane lei. Dacă avem în vedere supravenitul realizat de producătorul agricol sacrificiul impus bugetului Statului apare minim. Operaţiunea de susţinere a preţului grâului, aşa cum a fost realizată în România în 1933—1934, poate fi deci socotită ca deplin reuşită. E necesar însă să facem câteva observaţiuni de ordin general. Mai întâi este cert că sistemul folosit nu putea reuşi în cazul unei recolte excepţionale, când ar fi fost necesar un export însemnat. Stocajul şi reportul nu pot fi socotite, pentru o ţară care este în regulă generală exploatatoare, decât ca o amânare a lichidării operaţiei, amânare care în anumite împrejurări (recolte abundente în decurs de mai mulţi ani) poate să agraveze problema, dacă nu chiar să ducă la prăbuşirea acţiunei. Solutiunile,deci, nu pot fi decât diferite, după cum este vorba de o recoltă normală, slabă ori abundentă. In al doilea rând e de remarcat că susţinerea preţului numai la un anumit produs, provoacă în chip firesc tendinţa de sporire a producţiunei acelei cereale, ceea ce agravează problema. O soluţie radicală a crizei agricole şi în general a crizei economice nu poate fi încercată decât printr’un sistem general de adevărată «economie dirizată», care să privească ansamblul economiei naţionale respective. Or se face azi un abuz cu acest termen, abuz care nu poate duce decât la confuziuni şi la o întunecare a datelor problemei. Orice măsură de intervenţiune a Statului în domeniul vieţii economice este catalogată sub noua etichetă. Se foloseşte deci un termen nou pentru o noţiune veche. Dar, în situaţia actuală, aceasta nu poate duce decât la compromiterea ideii. In afară de asta, trebuie să observăm că ordinea în viaţa economică nu poate fi realizată decât pe plan, international. • In ce priveşte poziţiunea cooperaţiei în diferitele sisteme de interventiune a puterilor publice pe piaţa produselor agricole şi în genere în viaţa economică, este neîndoios că în sistemul monopolului de Stat spiritul cooperatist se găseşte slăbit. Cum ne găsim pretutindeni într-o perioadă de tranziţie, de la economia liberală la un sistem sau la sisteme de economie socială încă insuficient precizate — ideea cooperativă este mai bine servită în metode de intervenţiune parţială — cum este de exemplu cea folosită în România —cari nu înlătură întru totul posibilitatea operaţiunilor proprii, — «normale» dacă vreţi, — ale întreprinderilor cooperative, operaţiuni cari ţin încă treaz simţul de iniţiativă şi de răspundere cari stau la baza acţiunii cooperative, aşa cum am cunoscut-o până acum. ut proba literală 1' 88 —— ■ I ’ ./ (Continuare din pagina 1-a) fire cerute de lege, cunoscând în acelaș timp CA SUB NICIUN MOTIV NU VA ESTE PERMIS. DV. PERSONAL, A PASUI PE NUMITUL DEBITOR (în speță pe Gh. Costache N. R.). In cazul când vi se prezintă din însă și partea Camerei creditoare, o amânare de plată, ne-o veţi face cunoscut imediat, înainte de a o executa chiar. De asemeni veţi comunica, săptămânal, în mod special şi personal subsemnatului, situaţia încasărilor efectuate în contul acestui debit precum şi gradele de urmărire aplicate, înaintându-ne câte o copie după procesul verbal de sechestru pe care, eventual, veţi avea nevoie a-l înfiinţa. Pentru executarea dispoziţiunilor prezentului ordin, vă rugăm a depune TOATĂ STĂRUINŢĂ, CUNOSCÂND CA PENTRU NECONFORMARE VOM LUA MASURILE DE RIGOARE ÎMPOTRIVA DUMNEAVOASTRĂ. Autor financiar, (ss) DR. PAUL POPESCU Iată pe baza cărui ordin, perceptorul din Tamaş a ridicat fără discuţie dovlecii lui Gh. Costache din bătătură şi i-a lăsat copiii flămânzi. Cu asta se încheie al doilea capitol al filmului acesta tragic pentru Populaţia satelor din Ilfov. Trei întrebări trebuesc puse, pentru a putea trage concluzia că trebuie aşternută în ochii d-lui ministru de finanţe: a) Cu ce drept Camera de agricultură, fără să aibe un titlu judecătoresc absolut necesar în atari cazuri, ci numai prin simplă adresă (No. 1397/1935) dă pur şi simplu în debit pe cei ce nu sunt în stare să plătească dar mai ales nu sunt de aceiaş culoare politică cu actualul guvern ? b) Cu ce drept organele fiscului prea zeloase, se pretează la asemenea ilegalităţi şi pe baza unor simple adrese de ordine ca cel de mai sus ? c) Aşa înţelege Camera de agricultură din Ilfov sa ajute pe agricultorii români, fie ei chiar plugari? Aşteptăm deocamdată răspunsul celor vizaţi prin rândurile de mai sus. Şi aşteptăm mai ales curmarea ilegalităţii şi a abuzului menţionat. Căci, vrem să ştim mai ales dacă cele întâmplate la Tamaş nu s’au petrecut aevea, în vremurile de tristă aducere aminte ale lui Pazvantoglu, când se puneau biruri pe fumul ce ieşea pe horn, sau pe cenuşa din vatra creştinului. Şi dacă faptul este adevărat, acest Pazvantoglu al zilelor noastre să fie scos de urechi din locul pe care-l ocupă şi pe care l-a compromis cu asemenea măsuri şi tiranice şi sălbatece. Jol 3 Octombrie Se deschide renumitul Restaurant Jambriniss“ Concertează: JEAN MARCU «DREPTATEA» Adunarea consiliului judeţean al partidului naţional-ţărănesc din jud. Baia FĂLTICENI. — Duminică 22 Septembrie a- c. la sediul partidului «Naţional-ţărănesc» din oraşul Fălticeni a avut loc adunarea consiliului judeţean al partidului din jud. Baia sub preşedinţia d-lui deputat I. Hudiţă şeful organizaţiei de Baia, fiind prezenţi d-nii: M. V. Theodorescu Ruginoasa vice-preşedinte al organizaţiei de Baia,, avocat Aurel Pomârleanu fost deputat, avocat Titus Ionescu fost prefect, avocat Aurel Spiridonescu fost primar al urbei Paşcani, avocat Const. Guter, dr. Drăguşanu, avocat V. M. Theodorescu secretarul general al tineretului ţărănesc de Baia, farmacist Ghelberg, Dr. V. Gheorghiadi, sătenii: Nec. Moldoveanu, Gh. Arteni, Dumitru Axinte, I. Stofer, Gh. Moraru, învățătorii: Ion Bălan, Vasile Holban. CUVÂNTĂRILE D. deputat I. Hudiţă, preşedintele organizaţiei de Baia, declarând adunarea deschisă dă cuvântul d-lui avocat Vas. Theodorescu, preşedintele tineretului naţional-ţărănesc de Baia, care luând cuvântul, mulţumeşte în primul rând d-lui profesor Universitar I. Hudiţă, preşedintele organizaţiei pentru deosebita cinste ce i-a făcut-o de a-l trimite la şcoala de la Câmpu- Lung ca reprezentant al tineretului din jud. Baia. Preşedintele tineretului naţional-ţărănesc din Baia face un raport detailat Consiliului judeţean despre cele discutate la şcoala de la Câmpulung de sub preşedinţia marelui român Ion Mihalache. D-sa arată atmosfera călduroasă în care sau ţinut aceste cursuri pentru iniţiativa tineretului «naţional-ţărănesc» de felul cum trebue să se organizeze acest tineret pentru a putea face faţă situaţiunilor de orice fel când această armată a partidului va fi chemată să-şi îndeplinească misiunea. In expunerea ce o face arată că animatorul acestor cursuri a fost şeful suprem al partidului naţional-ţărănesc, d. I. Mihalache care a fost ascultat cu mare atenţie de către tot tineretul de pe plaiurile întregii ţării, uniţi într-o frăţească armonie. D. av. Vasile Theodorescu între altele arată motivele care l-au determinat pe d. Ion Mihalache să facă aceste cursuri la şcoala de la Câmpu- Lung. D-sa spune că această şcoală a fost o necesitate primordială pentru partid ca secretarii tineretului naţional-ţărănesc din întreaga ţară să se cunoască şi să dispute ideile ce călăuzesc acest mare partid de guvernământ, ca prin aceasta să se cimenteze pe baze solide ideiile statului ţărănesc. In alte ordine de idei, d-sa spune că învăţătorul Ion Mihalache de la Topoloveni, reprezentantul clasei oprimate, alături de d-nii luliu Maniu şi dr. Lupu, sunt singuri care au format şi formează întotdeauna chiezăşia acestui neam şi că noi tinerii ce am urmat şcoala de la Câmpu-Lung trebue să urmăm cu sfinţenie ideile acestor mari români. Totodată d-sa descrie excursiile întreprinse cu şcoala de la Câmpu-Lung prin împrejurimile sau la Curtea de Argeş că a avut ocazia să vadă gospodăria frumoasă făcută de către Ion Mihalache pentru binele ţării şi a ţărănimii, ridicând căminuri, cooperative, case de stat etc., «Cooperativele model înfiinţate de către animatorul ideei ţărăniste spune d-sa nu poate să dea decât un randament folositor masselor ţărăneşti fiind puşi la adăpost prin acest sistem de organizaţie de a nu fi speculaţi de către acei ce sunt străini de neam şi ţară». In încheiere arată ideile desprinse de d-sa din conferinţele ţinute la Câmpu-Lung şi că este mândru că va putea să propovăduească ideia democratică şi cele auzite de la fruntaşii partidului, tineretului din judeţul său, combătând pe acei care fac paradă de patriotism cu haină de împrumut, D-sa spune că românul prin firea sa este naţionalist şi că nimeni nu trebue să se se lase speculat printr’o licitaţie ordinară a sentimentului ce se găseşte in orice bun român. Singura salvare a neamului nu poate să fie decât munca cinstită, iubirea de oameni şi o colaborare sănătoasă între toţi fiii acestei ţări. Deci altă formulă nu poate fi decât «democraţia» şi «statul ţărănesc». DISCUŢIILE La ordinea de zi au fost luate în discuţie următoarele: felul cum trebue să se facă pregătirile pentru congresul regional din 6 octombie a- c. din oraşul Paşcani, care org. se află în conducerea d-lui M. V. Theodorescu Ruginoasa vice-preşedinte al oganizaţiei partidului naţional-ţărănesc de Baia. Pentru această chestiune au luat cuvântul d. av. A. Pomârleanu fost deputat, d. av. A. Spiridonescu fost primar al urbei Paşcani şi dr. V. Gheorghiadi ca şefi de sectoare-D. dr. V. Gheorghiadi luând cuvântul în afară de cele discutate pentru congresul regional de la 6 octombrie a. c. din oraşul Paşcani, face unele propuneri cum ar trebui să se organizeze tineretul «naţional-ţărănesc» din judeţul Baia. Luând cuvântul săteanul Neculai Moldovanu, acesta pune chestiunea oganizării cadrelor pe baze cât mai solide a organizaţiei ţărăniste din judeţ, combătând în acelaş timp cuzismul, despre care spune că este o doctrină care nu se bazează pe nici o realitate politică şi nici pe o guvernare care să folosească ţării şi ţărănimii. Săteanul Arteni cerând cuvântul, între altele spune că doreşte ca partidul «naţional-ţărănesc » să rezolve problema economiei naţionale în aşa fel încât printre cei privilegiaţi să fie şi sătenii. In cele din urmă luând cuvântul d. prof. şi deputat I. Hudiţă preşedintele organizaţiei de Baia, acesta arată că partidul va căuta să rezolve toate problemele ce privesc «statul ţărănesc» şi că aceasta se va realiza în apropiata guvernare. Arată că actualul regim este în deplină decadenţă şi face apel la toţi membrii din consiliul judeţean şi la toţi organizatorii de sectoare ca să depună muncă cât mai pricepută pentru a pregăti massele de a fi gata pentru marele congres ce va fi la 14 Noembrie la Bucureşti. Cu aceasta, adunarea a luat sfârşit. Sâmbătă 21 Sept. a. c. d. dr. Lupu vice-preşedinte al partidului naţionalţărănesc a fost oaspetele d-lui av. M. V. Theodorescu Ruginoasa vice-preşedinte al organizaţiei partidului naţional-ţărănesc al jud. Baia unde a avut loc o mare manifestaţie de simpatie din partea sătenilor localnici. de «• f ■ —eVist » A apărut: „REVISTA FUNDAŢIILOR REGALE’’, No. 10 (Octombrie 1935), anul II, cu următorul sumar: Pr. Vasile Radu şi Gaia Galacticii, Cartea lui Iov; Paul Zarifopol: Alecsandri; Gherghiaescu Vania: Versuri; Mihail Sorbul: Aventură cartoforească; Lucia Demetrius: Versuri; P. P. Neguiescu: Iubirea ca factor cosmic; Nicolae Petrescu: Noui concepţii de organizare în Statele Unite; Al. Em. Lahovary: Amintiri diplomadee; Em. Ciomac: George Enescu; Em. Bucuta: Scrisori trimise de Duiliu Zamfirescu lui Titu Maiorescu; Vladimir Streinu: O perspectivă asupra poeziei noastre actuale; Şerban Cioculescu: Detractorii lui Caragiale; Vladimir Streinu: Romanul român; Al. Dima: Personalitatea estetică a lui Alexandru Odobescu; Horia Stamatu: Intr’un cămin de domnişoare; Victor Valeria Martinescu: N. Milcu: un senzitiv; G. M. Cantacuzino: Cronica plastică; D. I. Suchiatiu: Actualităţi culturale europene; Alexandru Vianu: Actualităţi franceze; Edgar Papu: O estetică românească; Petru Comarnescu: Liceul gândit cu prilejul unei monografii; St. Antim: ConstruCiuni noul; Revista Revistelor. * A apărut revista „ARHIVA” pentru ştiinţa şi reforma socială, organ al Institutului Social Român şi al Federaţiei Internaţionle a Societăţilor şi Institutelor de sociologie. No. 3 — a, An. XII. Abisinia a decretat mobilizarea generală Faptul a fost adus la cunoştinţa Societăţii Naţiunilor GENEVA 29 (Rader).— Guvernul Abisiniei a informat, în mod oficial Societatea Naţiunilor că Negusul a decretat astăzi mobilizarea generală a armatei. Membrii Societăţii Naţiunilor au fost imediat înştiinţaţi. CAND VOR ÎNCEPE OSTILITĂŢILE ADDIS ABEBA, 29 (Rador). — In cercurile informate se crede că mobilizarea armatei se va decreta la 1 Octombrie. In cazul acesta, ostilităţile ar putea începe până în 15 zile. Scrisoarea împăratului a produs o adâncă emoţie la Addis Abeba, cu toate că majoritatea populaţiei nu cunoaşte incă hotărârea împăratului. SCRISOAREA ADRESATA SOCIETĂŢII NAŢIUNILOR Negusul a trimis preşedintelui consiliului Societăţii Naţiunilor un mesaj în care spune: «Rugăm consiliul Societăţii Naţiunilor să ia cât de repede cu putinţă toate măsurile de precauţiune împotrivă unei agresiuni a Italiei, deoarece a sosit momentul în care am lipsi de tot îndatoririle noastre dacă am amâna încă mobilizarea generală a armatei. «Mobilizarea nu va atinge cu nimic ordinele date rupelor abisiniene de a se menţine la distanţă de frontieră, şi afirmăm din nou hotărîrea noastră de a colabora totdeauna şi în modul cel mai strâns cu consiliul Societăţii Naiiunilor». ^ GENEVA, 29 (Rador). — In cercurile Societăţii Naţiunilor se insistă asupra faptului că din termenii mesajului adresat de Negus secretariatului, rezultă că mobilizarea nu a fost încă ordonată în Abisinia. \ Mesagiul se mulţuimeşte să arate că mobilizarea generală a devenit o necesitate absolută şi că Mesagiul se mulţumeşte să audie împotriva apărării graniţelor Abisiniei. \! In aceste cercuri se crede deci că ordinul de mobilizare a devenit inevitabil şi că decretarea sa este numai o chestiune de ore. 1. Sunt temeri ca guvernul din Roma să nm folosească mobilizarea abisiniană ca un pretext şi să pornească imediat operaţiile militare împotriva Abisiniei. Italia grăbeşte începerea acţiunii militare ROMA 29 (Rador). *— Cercurile oficiale declară că mobilizarea generală a armatelor abisiniene, anunţată oficial, va grăbi începere acţiunii militare. Ştirea mobilizării abisiniene nu a produs prea mare impresie în opinia publică italiană, fiindcă presa a anunţat-o încă de câteva zile, pe baza informaţiunilor căpătate de la străinii plecaţi din Abisinia , PARIS 29 (Rador). -- Ziarul «Le Matin» anunţă din Roma că semnalul pentru deslănţuirea ostilităţilor între Italia şi Abisinia ar putea să fie dat pe la mijlocul săptămânii viitoare. Mobilizarea generală a forţelor fasciste, aşteptată de zece zile, se va face în ajunul zilei în care se va da trupelor italiene din Africa orientală ordinul de a ataca pe abisinieni. UNGARIA ŞI POLONIA SE VOR RETRAGE DIN SOCIETATEA NAŢIUNILORAgenţia «Havas» transmite din Roma. , . Cercurile politice socotesc probabilă şi plecarea Ungariei din Societatea Naţţiunilor, în cazul când Italia ar părăsi instituţia de la Geneva. Se crede că şi Polonia va urma exemplul acestor două ţări. Aceste eventualităţi sunt puse în legătură cu vizitei d-lui Goembees la Berlin. SPECTACOLE TEATRE NAŢIONAL. — Henric IV. ALHAMBRA. — O nuntă la Alhambra. REGINA MARIA. — Tessa. _ COMOEDIA. — Fracul. MAJESTIC. — Tic-Tic-Tic, cu Stroe şi Vasilache. CINEMATOGRAFE TRIANON. — Richard Tauber in Viena, oraşul visurilor mele, jurnal Paramount şi compactare. ARO. — Domnul de la Folies Bergere cu Maurice Chevalier. A. R. P. A. — Papagalul chinezesc, cu Warner Olanei, jurnal și complectare. REGAL. — Blonda Carmen cu Martha Eggerth, Leo Siezak, jurnal. CORSO. — Agentul G. Cu James Gaggney. VOX. — Josephine Baker In „Zou- Zou”. Jurnal Fox și complectare. FORUM. — Sequoia cu Jean Parker şi Egoista cu Charles Roger şi Claudette Colbert. CAPITOL. — Peer Gynt cu Hans Albers şi jurnal Pathe Natham. SELECT. — „Vanessa” (Romanul ei de dragoste) cu Robert Montgomery şi Helen Hayes. — ROXY. — Peer Ggnt Cu Haas Albers şi jurnal Pathe Nathan. LIDO. — Cei doi regi, cu Emil Ja* mugs și Stan și Bran în Congresul semeherilor, OMNIA. — Sequela, cu Jean Parker și Dans Palace cu Dick Powell. , DARLY. — învierea, jurnal și com* plectare. j j __»j FRANKLIN. — Haimanaua și S'a in* tâmplat într'o noapte. ED. PALACE. — „Vanessa* (Romanul ei de dragoste) cu Robert Montgomery şi Helen Hayesi. La MARNA. — Caranga și Circul Baraum. AMERICAN. — David Copperfield, CU Lionel Barrymore, etc., jurnal și com* plectare. : î . /! VOLTA BUZESTI. — Marietta cu Jeannette Mac Donald şi complectări. RAHOVA. — Contele de Monte Cristo. Cu Elisa Landi şi Robert Donat, jut* nai şi complectare. „ ij i i MARCONI. — Gangster fără voie, cu Georges ly Milton, Fată fără toane, Ci* Thelma Todd şi Jurnal Paramount, jj MODEL. — Fantome vii cu Bella Lu*gosi şi Cascada Morţii cu WiUiaik Boyd. ! ' .r i ' j ' .• LIA (Griviţei, 196). — Anna Sten îit învierea şi Cazacul şi Privighetoarea. —:—=*==---------|. IV4 Femee tăiată de tren T.SEVERIN, 29. — Femeia Ana Cîotârlă, soţia cantonierului de la cartonul No. 222 dintre staţiile Balata şi Privnişor, ducându-se târziu să închidă biţiclrele, a încercat să traverseze Ulljfjţ înaintea trenului 1502 spre a închidă şi bariera de pe cealaltă parte. ------