Dreptatea, octombrie 1935 (Anul 9, nr. 2391-2415)

1935-10-01 / nr. 2391

DURERILE de cap, nevralgii, gripă, reumatism,­­ se vinde numai prin Antinevralgie Dr. Kanu-Musce­ îti cutii originale, conţinând 2 buline şi numai cu semnătura doctorului Depozit Farmacia N. Popovici Bucureşti, Calea Rah­ovei 237 Lepre didactice (Continuare din pag. I-a) Cum doamna abea anul acesta a dat examenul de capacitate şi încă nu a luat catedră în învăţământ rămân cu drept cuvânt impresionat de tezaurul de cunoştinţe acumu­lat de d-sa şi dat spre folosinţa bă­trânilor profesori. Partea tragică şi în acelaş timp condamnabilă este,că d. inspector, într un acces de admiraţie, respect şi dragoste faţă de soţie, cutreeră toate oraşele, vizitează toate şcoa­­lele şi într’un loc cu o vorbă bună, în altă parte cu o promisiune şi în majoritatea cazurilor prin teroare, impune profesorilor aceste manuale. Mă gândesc cu o explicabilă în­grijorare ce vor pătimi profesorii încăpăţânaţi, însă conştienţi, cari nu vor recomanda aceste manuale, cunoscând ferocitatea junelui ins­pector politic. Rămâne să respectăm pe acei ins­pectori care au înţeles sau să plece din aceste posturi ce le impuneau asemeni restricţiuni sau să dispară de pe cărţile ce le aveau. Iată de ce această lege necinstit propusă, aplicată şi escamotată du­pă împrejurări nu va aduce nici o urmă de schimbare şi nici nu­ va fi îngăduit d-lui ministru Ange­­lescu să se laude că sub ministeria­tul d-sale, s’au schimbat obiceiurile, că a întronat cinstea, a biciuit in­corectitudinile ce sălăşluiau sub gu­vernarea ţărănistă. Aceasta, cu atât mai mult că pe lângă inspectori se mai găsesc şi unii parlamentari, care profesori fiind şi autori de manuale didacti­ce, se folosesc de biletul de călă­torie gratuită pentru a face pe co­mis voiajorul editurei sale, cum este cazul unui conferenţiar de la Iaşi autor de cărţi de istorie. PROFESOR Inaugurări de şcoale în Dâmboviţa In zi­­le de 2 şi 3 octombrie, vor avea loc la Târgovişte şi jud. Dâm­­boviţa, festivităţi şcolare, cu prilejul inaugurării a 30 localuri de şcoli pri­mare, şcoli profesionale, comerciale, et. Se va pun­e temelia gimnaziului „Ni­­culae Titulescu” la Băile Puciosa, pro­babil chiar în prezența ministrului de externe, care a primit să ia sub o­­crotire prima şcoală, care-i poartă nu­mele său, dacă evenimentele îi vor permite să fie până la această dată în ţară. Se va pune de asemenea temelia Că­minului învăţătorilor, se va inaugura şcoala profesională şi şcoala comer­cială. In ziua de 3 Octombrie se va des­­veli bustul lui Enăchiţă Văcărescu, pa­tronul liceului cu acelaşi anume, în o­­raşul Târgovişte. D-ra Elena Văcărescu, care va parti­cipa la aceste serbări, va conferenţia şi seara zilei de 3 Octombrie în o­­raşul Târgovişte, vorbind despre: „I­­Storia şi faptele Văcăreştilor”, în ci­clul conferinţelor asoc. culturale „Târ­­goviştea’’, înainte de conferinţa d-rei Văcăre­­scu, va avea loc pe hipodromul şcoa­­lei de cavalerie, o mare demonstra­ţie a tuturor şcoalelor de toate ca­­tegoriile din judeţ şi oraş. Serbările se vor desfăşura în pre­zenţa d-lui prof. dr­. Angelescu, mi­nistrul instrucţiunii publice. CEREȚI OFERTE PENTRU intrepozitarea mârfurilor în depozite de beton, cu linie de garaj, în Dealul Spirei, adresaţi-vă Ulii lui» Inte­le ly București—Str. llSpy 3—Telefon 3.92.40 _ CAPITALA : Ziua de eri a fost foarte bogată în mateburi. Cu ocazia asta am făcut o constatare tot atât de numeroasă, egal de îmbucurătoare pentru reac­ţiunea publicului şi la fel de dău­nătoare sportului în înţelesul lui i­­deal. Indiferent de numărul mateburi - lor, publicul, săracul public, le în­ghite pe toate, iar arbitrii, săracele echipe, «înghit» goal­uri peste goal­­uri, fără a avea cel puţin ruşinea faţă de spectatorii plătitori cari vor manifestări de elequenţă şi corecti­tudine în orice fel de exhibiţiune sportivă. De aceia toate calculele au dat greş, fiindcă în pronosticuri până azi nu s’a ţinut seamă şi de... «sim­patia» arbitrului. Numai aşa, mulţumită d-lui Xi­­lando, C­F.R. cu un joc slab a pu­tut învinge Victoria (România) cu 1—1 (1—0) pe terenul Venus, unde, deşi dimineaţă, a asistat un nu­­măr destul de numeros de specia , toți. După amiază au fost­ cuplate două materiuri care s’au desfăşurat pe terenul O.N.E.F. Prima întâlnire a avut loc între Sportul Studenţesc şi Tricolor din Ploeşti, care după un joc dur, cu 1 ‘viri şi fourt­ărî reciproce s’a ter­minat cu 2—1 (1—0). Arbitrul, ca toţi arbitrii din ulti­ma vreme, slab. Şi în sfârşit vedeta zilei, mateh-ul dintre Juventus şi C.A.O. Contrar tuturor aşteptărilor bucureştenii au învins pe orădeni şi asta pe me­rit­ nediscutat. Oaspeţii au cam brus­cat gazdele — ca în fabula ariciului cu sobolul — dar soarta a fost ne­miloasă şi i-a răsplătit după pur­tare — tot ea în fabulă. Astfel după 90 minute de joc viu şi impetuos din partea juventişti­­lor, C.A.O. a fost învinsă cu 3—2 (1—1) şi asta încă cu un ghinion formidabil care a urmărit pe roşi albaştrii. Altfel rezultatul trebuia să fie de 5—2 în favoarea câştigătoarei, suc­ces pentru care Korony şi Mischolcz n’au nici o vină. PROVINCIA : La Cluj Ripensia-Universitatea 2-0 (1-0). La Arad Avncia-Gloria 2—2 (1—0). La Timişoara Venus-Chinezul 1—1 (1-0). La Oradea Crişana-Unirea Trico­lor 3—2 1—2). S­po­r­t — Foot­ball — Continuare din paginaa 1­ 2 a acestor bunuri economice prin in­stituţiile centrale cooperative, cari vor lucra după indicaţiunile şi sub controlul Statului. In ce priveşte cooperativele care au să­ colaboreze la executarea pro­gramului, nu am crezut că este po­trivit să se creeze cooperative ad­­hoc a căror activitate să se rezume la această operaţie, şi am înţeles să fie folosite pe cât posibil coope­rativele existente, care posedă or­ganizaţia financiară, comercială şi tehnică, având şi o experienţă în acest domeniu. In regiunile unde nu există astfel de cooperative ele se pot creia însă nu cu obiectul li­mitat de a servi drept instru­ment acţiunei guvernamentale. în ce priveşte structura şi func­ţionarea acestor cooperative, ele sunt cele obişnuite, caracteristice acestei categorii de cooperative a­­gricole. Statul elaborat de Oficiul Naţional al Cooperaţiei Române in­dica depozitului cooperativ de cere­ale un caracter regional (pentru a avea o cantitate suficientă de pro­duse de comercializat), fiind for­mate exclusiv din producătorii a­­gricoli: capitalul acţionar primeşte o dividenţă limitată, excedentul rea­lizat de cooperativă fiind reparti­zat între asociaţi pro rata operaţi­unilor făcute de aceştia cu societa­tea. Cooperativele se afiliază Cen­tralei Cooperative de Import şi Ex­port, care este instituţia centrală comercială a mişcării cooperative a agricultorilor din tară. In ce priveşte interventiunea Sta­tului am limitat-o la aceia a Statu­lui cumpărător. Statul în acest caz intervine numai în momentul când găseşte necesar, întrucât consideră că preturile au scăzut sub nivelul pe care l-a fixat, ca având să asi­gure o remunerare justă a produ­cătorului agricol.­­ Programul acesta a fost acceptat în principiu şi s'a procedat la pu­nerea lui în executare. Pentru dirijarea acţiunei s’a cre­at un Comisariat al Guvernului pentru valorificarea grâului, cu a cărei conducere a fost însărcinat de Radu Irimescu. Acest Comisariat nu a făcut el însuşi operaţiile de cumpărare şi vânzare, având numai caracterul u­­nui organ care în numele Guvernu­lui să ia dispoziţiunile pe care le găsea necesare şi să urmărească activitatea organelor executante. Deşi principial Comisariatul se putea sluji ca organe colectoare de orice întreprinderi de specialitate operaţiunea s’a făcut aproape exclu­siv de către Centrala Cooperativă de Import şi Export, împreună cu societăţile cooperative afiliate In campania 1934—1935, colecta­rea grâului s’a făcut prin interme­diul a 62 unităţi cooperative, având 241 centre de colectare. Dintre a­­cestea însă numai 16 erau coopera­tive speciale de vânzare în comun a cerealelor. Din rest, 18 erau coo­perative agricole cu caracter gene­ral («cooperative cu funcţiuni mul­tiple»), 24 federaţiuni judeţene de­­ credit şi chiar 4 cooperative de cre­dit. Aceste două categorii de insti­tuţii din urmă, fac, potrivit statu­­­­tului lor în spirit raiffeisenian,şi o­­peraţii economice (de aprovizionare şi vânzare în comun). In campania 1934—1935 s’a lucrat pe bazele aceluiaşi program, cumpă­rarea făcându-se la preţurile fixate de Comisariat şi cuprinse într’un bareme în raport cu calitatea grâu­­lui (pentru anul 1933-1934 baza era de 31.500­­ lei vagonul (963 franci elveţieni), calitatea de 75 kgr, la HI, cu 5%, corpuri streine, franco staţia de CFR sau depozitul cooperativei di­n centrele apropiate locului de producţie. Pentru anul 1934—1935, preţul de bază era 43.500.— lei va­gonul­. Preţul a fost astfel determinat pentru a se da o rentabilitate medie de 3000 lei la ha. In acest timp pari­tatea mondială era de circa 15.000 lei vagonul. Suprapreţul realizat de producător a fost deci de 16.500, res­pectiv 28.500 lei de vagon. Dacă ţi­nem seama că recolta anului 1933 a fost de 324.000 vagoane iar cea a a­­nului următor de 220.000 vagoane se poate socoti la circa 11 miliarde Iei suma ce a revenit în plus producă­torilor. S’a colectat astfel din recolta 1933, o cantitate de 7637 iar în anul ur-­­­mător 15.516 vagoane de grâu, deci în total 23.153 în doi ani. Cantităţile acestea au fost folosite în primul rând pentru aprovizionarea institu­ţiilor de Stat (armata, etc.), apoi o cantitate de 4674 vagoane a fost vân­dută pe piaţa internă (la mori şi distribuţii pentru sămânţă selecţio­nată), iar o cantitate de 12.900 va­goane a trebuit să fie exportată. Pentru acţiunea aceasta de susţi­nere, Comisariatul guvernului a a­­vut la dispoziţie un fond de rulment de 900 milioane lei, din care a folosit în primul an numai 210 milioane lei. Pierderea pe care o suportă Statul este de 200 milioane lei. Dacă avem în vedere supravenitul realizat de producătorul agricol sacrificiul im­pus bugetului Statului apare minim. Operaţiunea de susţinere a preţu­lui grâului, aşa cum a fost realizată în România în 1933—1934, poate fi deci socotită ca deplin reuşită. E necesar însă să facem câteva observaţiuni de ordin general. Mai întâi este cert că sistemul fo­losit nu putea reuşi în cazul unei recolte excepţionale, când ar fi fost­­ necesar un export însemnat. Stoca­jul şi reportul nu pot fi socotite, pentru o ţară care este în regulă generală exploatatoare, decât ca o amânare a lichidării operaţiei, a­­mânare care în anumite împrejurări (recolte abundente în decurs de mai mulţi ani) poate să agraveze proble­ma, dacă nu chiar să ducă la pră­buşirea acţiunei. Solutiunile,­deci, nu pot fi decât diferite, după cum este vorba de o recoltă normală, slabă ori abun­dentă. In al doilea rând e de remarcat că susţinerea preţului numai la un a­­numit produs, provoacă în chip fi­resc tendinţa de sporire a producţiu­­nei acelei cereale, ceea ce agravează problema. O soluţie radicală a crizei agricole şi în general a crizei eco­nomice nu poate fi încercată decât printr’un sistem general de adevă­rată «economie dirizată», care să pri­vească ansamblul economiei naţio­nale respective. Or se face azi un abuz cu acest termen, abuz care nu poate duce decât la confuziuni şi la o întunecare a datelor problemei. Orice măsură de intervenţiune a Statului în domeniul vieţii economi­ce este catalogată sub noua etichetă. Se foloseşte deci un termen nou pentru o noţiune veche. Dar, în­ si­tuaţia actuală, aceasta nu poate du­­ce decât la compromiterea ideii. In afară de asta, trebuie să obser­văm că ordinea în viaţa economică nu poate fi realizată decât pe plan, international.­­ • In ce priveşte poziţiunea coopera­ţiei în diferitele sisteme de interven­­tiune a puterilor publice pe piaţa produselor agricole­ şi în genere în viaţa economică, este neîndoios că în sistemul monopolului de Stat spiri­tul cooperatist se găseşte slăbit. Cum ne găsim pretutindeni într-o perioadă de tranziţie, de la economia liberală la un sistem sau la sisteme de economie socială încă insuficient­ precizate — ideea cooperativă este mai bine servită în metode de inter­venţiune parţială — cum este de exemplu cea folosită în România —­­cari nu înlătură întru totul posibi­litatea operaţiunilor proprii, — «nor­male» dacă vreţi, — ale întreprin­derilor cooperative, operaţiuni cari­ ţin încă treaz simţul de iniţiativă şi de răspundere cari stau la baza ac­ţiunii cooperative,­­­ aşa cum am cunoscut-o până acum. ut proba literală 1­­' 88 —— ■ I ’ ./ (Continuare din pagina 1-a) fire cerute de lege, cunoscând în acelaș timp CA SUB NICIUN MO­TIV NU VA ESTE PERMIS. DV. PERSONAL, A PASUI PE NUMI­TUL DEBITOR (în speță pe Gh. Costache N. R.). In cazul când vi se prezintă din­ însă și partea Camerei creditoare, o amânare de plată, ne-o veţi face cunoscut imediat, înainte de a o executa chiar. De asemeni veţi comunica, săp­tămânal, în mod special şi perso­nal subsemnatului, situaţia încasă­­rilor efectuate în contul acestui debit precum şi gradele de urmă­rire aplicate, înaintându-ne câte o­ copie după procesul verbal de sechestru pe care, eventual, veţi a­­vea nevoie a-l înfiinţa. Pentru executarea dispoziţiuni­­lor prezentului ordin, vă rugăm a depune TOATĂ STĂRUINŢĂ, CU­NOSCÂND CA PENTRU NECON­FORM­ARE VOM LUA MASU­RILE DE RIGOARE ÎMPOTRIVA DUMNEAVOASTRĂ. Au­tor financiar, (ss) DR. PAUL POPESCU Iată pe baza cărui ordin, percep­torul din Tamaş a ridicat fără dis­cuţie dovlecii lui Gh. Costache din bătătură şi i-a lăsat copiii flămânzi. Cu asta se încheie al doilea capitol al filmului acesta tragic pentru Populaţia satelor din Ilfov. Trei întrebări trebuesc puse, pen­tru a putea trage concluzia că tre­buie aşternută în ochii d-lui mini­stru de finanţe: a) Cu ce drept Camera de agricultură, fără să ai­be un titlu judecătoresc absolut necesar în atari cazuri, ci numai prin sim­plă adresă (No. 1397/1935) dă pur şi simplu în debit pe cei ce nu sunt în stare să plătească dar mai ales nu sunt de aceiaş culoare politică cu actualul gu­vern ? b) Cu ce drept organele fiscului prea zeloase, se pretează la asemenea ile­galităţi şi pe baza unor simp­le adrese de ordine ca cel de mai sus ? c) Aşa înţelege Camera de agricultură din Ilfov sa ajute pe agricultorii ro­mâni, fie ei chiar plugari? Aşteptăm deocamdată răspunsul celor vizaţi prin rândurile de mai sus. Şi aşteptăm mai ales curmarea ilegalităţii şi a abuzului menţio­nat. Căci, vrem să ştim mai ales dacă cele întâmplate la Tamaş nu s’au petrecut aevea, în vremurile de tristă aducere aminte ale lui Paz­­vantoglu, când se puneau biruri pe fumul ce ieşea pe horn, sau pe ce­­nuşa din vatra creştinului. Şi dacă faptul este adevărat, a­­cest Pazvantoglu al zilelor noastre să fie scos de urechi din locul pe care-l ocupă şi pe care l-a compro­mis cu asemenea măsuri şi tiranice şi sălbatece. Jol 3 Octombrie Se deschide renumitul Restaurant Jambriniss“ Concertează: JEAN MARCU «DREPTATEA» Adunarea consiliului judeţean al partidului naţional-ţărănesc din jud. Baia FĂLTICENI. — Duminică 22 Sep­tembrie a- c. la sediul partidului «Na­­ţional-ţărănesc» din oraşul Fălticeni a avut loc adunarea consiliului jude­ţean al partidului din jud. Baia sub preşedinţia d-lui deputat I. Hudiţă şe­ful organizaţiei de Baia, fiind pre­zenţi d-nii: M. V. Theodorescu Rugi­­noasa vice-preşedinte al organizaţiei de Baia,, avocat Aurel Pomârleanu fost deputat, avocat Titus Ionescu fost prefect, avocat Aurel Spiridonescu fost primar al urbei Paşcani, avocat Const. Guter, dr. Drăguşanu, avocat V. M. Theodorescu secretarul general al ti­neretului ţărănesc de Baia, farmacist Ghelberg, Dr. V. Gheorghiadi, sătenii: Nec. Moldoveanu, Gh. Arteni, Dumitru Axinte, I. Stofer, Gh. Moraru, învăță­torii: Ion Bălan, Vasile Holban. CUVÂNTĂRILE D. deputat I. Hudiţă, preşedintele organizaţiei de Baia, declarând aduna­rea deschisă dă cuvântul d-lui avo­cat Vas. Theodorescu, preşedintele ti­neretului naţional-ţărănesc de Baia, care luând cuvântul, mulţumeşte în primul rând d-lui profesor Universi­tar I. Hudiţă, preşedintele organizaţiei pentru deosebita cinste ce i-a făcut-o de a-l trimite la şcoala de la Câmpu- Lung ca reprezentant al tineretului din jud. Baia. Preşedintele tineretului naţional-ţă­­rănesc din Baia face un raport detai­lat Consiliului judeţean despre cele discutate la şcoala de la Câmpulung de sub preşedinţia marelui român Ion Mihalache. D-sa arată atmosfera căl­duroasă în care sau ţinut aceste cursuri pentru iniţiativa tineretului «naţional-ţărănesc» de felul cum tre­­bue să se organizeze acest tineret pen­tru a putea face faţă situaţiunilor de orice fel când această armată a par­tidului va fi chemată să-şi îndepli­nească misiunea. In expunerea ce o face arată că animatorul acestor cursuri a fost şeful suprem al partidu­lui naţional-ţărănesc, d. I. Mihalache care a fost ascultat cu mare atenţie de către tot tineretul de pe plaiurile între­gii ţării, uniţi într-o frăţească armo­nie. D. av. Vasile Theodorescu între al­tele arată motivele care l-au deter­minat pe d. Ion Mihalache să facă aceste cursuri la şcoala de la Câmpu- Lung. D-sa spune că această şcoală a fost o necesitate primordială pentru partid ca secretarii tineretului naţio­­nal-ţărănesc din întreaga ţară să se cunoască şi să dispute ideile ce călău­zesc acest mare partid de guvernă­mânt, ca prin aceasta să se cimenteze pe baze solide ideiile statului ţărănesc. In alte ordine de idei, d-sa spune că învăţătorul Ion Mihalach­e de la To­­poloveni, reprezentantul clasei oprima­te, alături de d-nii luliu Maniu şi dr. Lupu, sunt singuri care au format şi formează întotdeauna chiezăşia a­­cestui neam şi că noi tinerii ce am ur­mat şcoala de la Câmpu-Lung trebue să urmăm cu sfinţenie ideile acestor mari români. Tot­odată d-sa descrie excursiile în­treprinse cu şcoala de la Câmpu-Lung prin împrejurimile sau la Curtea de Argeş că a avut ocazia să vadă gospo­dăria frumoasă făcută de către Ion Mi­halache pentru binele ţării şi a ţără­nimii, ridicând căminuri, cooperative, case de stat etc., «Cooperativele model înfiinţate de către animatorul ideei ţă­răniste spune d-sa nu poate să dea de­cât un randament folositor masselor ţărăneşti fiind puşi la adăpost prin a­­cest sistem de organizaţie de a nu fi speculaţi de către acei ce sunt străini de neam şi ţară». In încheiere arată ideile desprinse de d-sa din conferinţele ţinute la Câm­pu-Lung şi că este mândru că va pu­tea să propovăduească ideia democra­tică şi cele auzite de la fruntaşii par­tidului, tineretului din judeţul său, combătând pe acei care fac paradă de patriotism cu haină de împrumut, D-sa spune că românul prin firea sa este naţionalist şi că nimeni nu trebue să se se lase speculat printr’o licitaţie ordinară a sentimentului ce se găseşte in orice bun român. Singura salvare a neamului nu poate să fie decât mun­ca cinstită, iubirea de oameni şi o co­­laborare sănătoasă între toţi fiii aces­tei ţări. Deci altă formulă nu poate fi decât «democraţia» şi «statul ţărănesc». DISCUŢIILE La ordinea de zi au fost luate în dis­cuţie următoarele: felul cum trebue să se facă pregătirile pentru congre­sul regional din 6 octombie a- c. din oraşul Paşcani, care org. se află în conducerea d-lui M. V. Theodorescu Ruginoasa vice-preşedinte al oganiza­­ţiei partidului naţional-ţărănesc de Baia. Pentru această chestiune au luat cuvântul d. av. A. Pomârleanu fost de­putat, d. av. A. Spiridonescu fost pri­mar al urbei Paşcani şi dr. V. Gheor­ghiadi ca şefi de sectoare-D. dr. V. Gheorghiadi luând cuvân­tul în afară de cele discutate pentru congresul regional de la 6 octombrie a. c. din oraşul Paşcani, face unele propuneri cum ar trebui să se organi­zeze tineretul «naţional-ţărănesc» din judeţul Baia. Luând cuvântul săteanul Neculai Moldovanu, acesta pune chestiunea oganizării cadrelor pe baze cât mai solide a organizaţiei ţărăniste din ju­deţ, combătând în acelaş timp cuzis­mul, despre care spune că este o doc­trină care nu se bazează pe nici o rea­litate politică şi nici pe o guvernare care să folosească ţării şi ţărănimii. Săteanul Arteni cerând cuvântul, între altele spune că doreşte ca partidul «na­ţional-ţărănesc » să rezolve problema economiei naţionale în aşa fel încât printre cei privilegiaţi să fie şi sătenii. In cele din urmă luând cuvântul d. prof. şi deputat I. Hudiţă preşedintele organizaţiei de Baia, acesta arată că partidul va căuta să rezolve toate pro­blemele ce privesc «statul ţărănesc» şi că aceasta se va realiza în apropiata guvernare. Arată că actualul regim este în deplină decadenţă şi face apel la toţi membrii din consiliul judeţean şi la toţi organizatorii de sectoare ca să depună mun­că cât mai pricepută pentru a pregăti massele de a fi gata pentru marele congres ce va fi la 14 Noembrie la Bucureşti. Cu aceasta, adunarea a luat sfârşit. Sâmbătă 21 Sept. a. c. d. dr. Lupu vice-preşedinte al partidului naţional­­ţărănesc a fost oaspetele d-lui av. M. V. Theodorescu Ruginoasa vice-preşe­dinte al organizaţiei partidului naţio­­nal-ţărănesc al jud. Baia unde a avut loc o mare manifestaţie de simpatie din partea sătenilor localnici. d­e «• f ■ —e­V­ist » A apărut: „REVISTA FUNDAŢIILOR REGALE’’, No. 10 (Octombrie 1935), anul II, cu următorul sumar: Pr. Vasile Radu şi Gaia Galacticii­, Cartea lui Iov; Paul Zarifopol: Alec­­sandri; Gherghiaescu Vania: Versuri; Mihail Sorbul: Aventură cartoforească; Lucia Demetrius: Versuri; P. P. Ne­­­guiescu: Iubirea ca factor cosmic; Ni­­colae Petrescu: Noui concepţii de or­ganizare în Statele­ Unite; Al. Em. La­­hovary: Amintiri diplomadee; Em. Cio­­mac: George Enescu; Em. Bucuta: Scri­­sori­ trimise de Duiliu Zamfirescu lui Titu Maiorescu; Vladimir Streinu: O perspectivă asupra poeziei noastre ac­tuale; Şerban Cioculescu: Detractorii lui Caragiale; Vladimir Streinu: Romanul român; Al. Dima: Personalitatea este­tică a lui Alexandru Odobescu; Horia Stamatu: Intr’un cămin de domnişoare; Victor Valeria Martinescu: N. Milcu: un senzitiv; G. M. Cantacuzino: Cro­nica plastică; D. I. Suchiatiu: Actua­lităţi culturale europene; Alexandru Via­­nu: Actualităţi franceze; Edgar Papu: O estetică românească; Petru Comar­­nescu: Liceul gândit cu prilejul unei monografii; St. Antim: ConstruCiuni noul; Revista Revistelor. * A apărut revista „ARHIVA” pentru ştiinţa şi reforma socială, organ al Institutului Social Român şi al Fe­deraţiei Internaţionle a Societăţilor şi Institutelor de sociologie. No. 3 — a, An. XII. Abisinia a decretat mobilizarea generală Faptul a fost adus la cunoştinţa Societăţii Naţiunilor GENEVA 29 (Rader).— Gu­vernul Abisiniei a infor­mat, în mod oficial Socie­tatea Naţiunilor că Negu­­sul a decretat astăzi mobi­lizarea generală a armatei. Membrii Societăţii Naţiu­nilor au fost imediat înşti­inţaţi. CAND VOR ÎNCEPE OSTI­LITĂŢILE ADDIS ABEBA, 29 (Ra­­dor). — In cercurile infor­mate se crede că mobiliza­rea armatei se va decreta la 1 Octombrie. In cazul a­­cesta, ostilităţile ar putea începe până în 15 zile. Scrisoarea împăratului a produs o adâncă emoţie la Addis Abeba, cu toate că majoritatea populaţiei nu cunoaşte incă hotărârea împăratului. SCRISOAREA ADRESATA SOCIETĂŢII NAŢIUNILOR Negusul a trimis preşedintelui con­siliului Societăţii Naţiunilor un mesaj în care spune: «Rugăm consiliul Societăţii Naţiuni­lor să ia cât de repede cu putinţă toa­te măsurile de precauţiune împotrivă unei agresiuni a Italiei, deoarece a so­sit momentul în care am lipsi de tot îndatoririle noastre dacă am amâna în­că mobilizarea generală a armatei. «Mobilizarea nu va atinge cu nimic ordinele date rupelor abisiniene de a se menţine la distanţă de frontieră, şi afirmăm din nou hotărîrea noastră de a colabora totdeauna şi în modul cel mai strâns cu consiliul Societăţii Nai­iunilor». ^­­ GENEVA, 29 (Rador). — In cercu­rile Societăţii Naţiunilor se insistă asupra faptului că din termenii me­­­sa­­jului adresat de Negus secreta­­r­iatului, re­zultă că mobilizarea nu a fost încă ordonată în Abisinia. \ Mesagiul se mulţuime­şte să a­­rate că mobilizarea generală a de­venit o necesitate absolută şi că­­ Mesagiul se mulţumeşte să au­die împotriva apărării graniţelor­ Abisiniei. \! In aceste cercuri se crede deci că ordinul de mobilizare a devenit ine­vitabil şi că decretarea sa este numai o chestiune de ore. 1. Sunt temeri ca guvernul din Roma să nm folosească mobilizarea abisi­niană ca un pretext şi să pornească imediat operaţiile militare împotri­va Abisiniei. Italia grăbeşte începerea acţiunii militare ROMA 29 (Rador). *— Cercurile ofi­ciale declară că mobilizarea generală a armatelor abisiniene, anunţată ofi­cial, va grăbi începere acţiunii militare. Ştirea mobilizării abisiniene nu a produs prea mare impresie în opinia publică italiană, fiindcă presa a anun­ţat-o încă de câteva zile, pe baza infor­­maţiunilor căpătate de la străinii ple­caţi din Abisinia­ , PARIS 29 (Rador). -- Ziarul «Le Ma­tin» anunţă din Roma că semnalul pen­tru deslănţuirea ostilităţilor între Ita­lia şi Abisinia ar putea să fie dat pe la mijlocul săptămânii viitoare. Mobilizarea generală a forţelor fas­ciste, aşteptată de zece zile, se va face în ajunul zilei în care se va da trupe­lor italiene din Africa orientală ordi­nul de a ataca pe abisinieni. UNGARIA ŞI POLONIA SE VOR RETRAGE DIN SO­­CIETATEA NAŢIUNILORA­genţia «Havas» transmite din Roma. , . Cercurile politice soco­tesc probabilă şi ple­carea Ungariei din Societatea Naţ­ţiunilor, în cazul când Ital­ia ar părăsi instituţia de la Geneva. Se crede că şi Polonia va urma exemplul acestor două ţări. Aceste eventualităţi sunt puse în legătură cu vizitei d-lui Goembees la Berlin. SPECTACOLE TEATRE NAŢIONAL. — Henric IV. ALHAMBRA. — O nuntă la Alhambra. REGINA MARIA. — Tessa. _ COMOEDIA. — Fracul. MAJESTIC. — Tic-Tic-Tic, cu Stroe şi Vasilache.­­ CINEMATOGRAFE TRIANON. — Richard Tauber in Vie­­na, oraşul visurilor mele, jurnal Pa­ramount şi comp­actare. ARO. — Domnul de la Folies Bergere cu Maurice Chevalier. A. R. P. A. — Papagalul chinezesc, cu Warner Olanei, jurnal și complectare. REGAL. — Blonda Carmen cu Martha Eggerth, Leo Siezak, jurnal. CORSO. — Agentul G. Cu James Gagg­ney. VOX. — Josephine Baker In „Zou- Zou”. Jurnal Fox și complectare. FORUM. — Sequoia cu Jean Parker şi Egoista cu Charles Roger şi Clau­dette Colbert. CAPITOL. — Peer Gynt cu Hans Albers şi jurnal Pathe Natham. SELECT. — „Vanessa” (Romanul ei de dragoste) cu Robert Montgomery şi Helen Hayes. — ROXY. — Peer Ggnt Cu Haas Albers şi jurnal Pathe Nathan. LIDO. — Cei doi regi, cu Emil Ja* mugs și Stan și Bran în Congresul semeherilor, OMNIA. — Sequela, cu Jean Parker și Dans Palace cu Dick Powell. , DARLY. — învierea, jurnal și com* plectare. j j __»j FRANKLIN. — Haimanaua și S'a in* tâmplat într'o noapte. ED. PALACE. — „Vanessa* (Romanul ei de dragoste) cu Robert Montgo­mery şi Helen Hayesi.­­ La MARNA. — Caranga și Circul Ba­raum. AMERICAN. — David Copperfield, CU Lionel Barrymore, etc., jurnal și com* plectare. :­­ î .­ /! VOLTA BUZESTI. — Marietta cu Jean­nette Mac Donald şi complectări. RAHOVA. — Contele de Monte Cristo. Cu Elisa Landi şi Robert Donat, jut* nai şi complectare. „ ij i i MARCONI. — Gangster fără voie, cu Georges ly Milton, Fată fără toane, Ci* Thelma Todd şi Jurnal Paramount, jj MODEL. — Fantome vii cu Bella Lu*­gosi şi Cascada Morţii cu WiUiaik Boyd. ! ' .r i ' j ' .• LIA (Griviţei, 196). — Anna Sten îit învierea şi Cazacul şi Privighetoarea. —:—=*==---------|. I­V4 Femee tăiată de tren T.­SEVERIN, 29. — Femeia Ana Cîo­­târlă, soţia cantonierului de la cartonul No. 222 dintre staţiile Balata şi Priv­nişor, ducându-se târziu să închidă biţi­cl­rele, a încercat să traverseze Ulljfjţ înaintea trenului 1502 spre a închidă şi bariera de pe cealaltă parte. ------­

Next