Dreptatea, noiembrie 1935 (Anul 9, nr. 2416-2439)
1935-11-01 / nr. 2416
BUN CURAT SI EFTINHERDAN Pomi fructiferi Arbori pentru străzi, şosele şi parcuri, brazi, trandafiri, poeţi de salcâm şi gladice, VIŢE ALTOITE etc., de calitate superioară, furnizează: pepinierele ştirbey-buftea Reprezentanta generală în Bucureşti Ii Str. Banului, 2 _______________ Catalog gratuit, la cerere. GUTinan mandri m o B I L e Din OTCL nicneLdT BUCUR 64 TI I «artk.«stii apostoli». S’a deschis renumitul Restaurant Jambritius“ Concertează: JEAN MARCI ANTINEVRALGIC Dr. Nanu-Muscel Singurul remediu contra GRIPEI, MIGRENEI, NEVRALGIEI, etc. Se vinde numai în cutii originale conţinând două buline şi cu semnătura doctorului. Depozit farmacia N. Popovici Bucureşti, Calea Rahovei 237. JUDECĂTORIA MIXTA REGHIN Secţia c. f. No. 2907-1935 c. f. VIZIATI T AI O O VISTE Curăţenie exemplară ^Preţuri convenabileI RĂZBOI EUROPEAN Sancţiunile militare Fotografii frontul abisinian De vorbă cu PETRACHE LUPU Fotografii senzaţionale Senzaţionala carieră a d-lui Gunsbourg din România Fotografii dela meetingul aviatic Fotogafii de mare actualitate A REALITATEA ILUSTRATĂ de azi, Miercuri 30 Oct. 1935 Ştiri din Galaţi PROTESTUL LOCUITORILOR DIN CARTIERUL DEMOBILIZAŢILOR GALAŢI. 30. O nouă şi vie agitaţie se observă de câteva zile la rândurile locuitorilor din cartierul demobilizaţilor situat la extremitatea oraşului, deoarece primăria Galaţi nu mai voeşte să elibereze certificate cetăţenilor, obligându-i să le solicite primăriei comunei Piteşti. Dacă faptul se acroMov*«» rezultă că primăria oraşului îşi bate joc de cei peste 3000 locuitori împroprietăriţi, cu drepturi câştigate Ştim însă că consiliul comunal, într’o şedinţă din ianuarie trecut, a hotărât în mod definitiv anexarea cartierului la municipiul Galaţi. Ni se mai afirmă, că persoane interesate, au introdus o contestaţie contra acestei alipiri, care nici până în prezent nu a fost rezolvită de ministerul de interne. Pe de altă parte conducătorii nu depun stăruinţe pentru nevoile inerente cartierului, în ceea ce priveşte alipirea cartierului de oraş. Nu numai că credem, dar se impune chiar ca autorităţile locale să rezolve favorabil chestiunea alipirei, comunei la oraş stabilindu-se în acelaşi timp şi condiţiunile de plată a ratelor loturilor de casă. Nu înţelegem ca pe de o parte să se aplice sechestre forţate pe micile averi ale locuitorilor, iar pe de altă parte să se tergiveseze intenţionat rezolvirea alipirei. CORESP. Da la organizaţia naţionalţărănistă Romanaţi CONVOCARE D-nii preşedinţi ai Secţiunilor Organizaţiei Judeţene din Romanaţi, sunt convocaţi pentru Duminică 3 Noembrie ora 9.30, la Casa Partidului din Caracal pentru a lua ultimile măsuri în vederea adunării de la 14 Noembrie a. c. Preşedinte, Ing. ST. MIHAESCU. PMBBiwmmmmmmmm Asociaţiei comerciale Contuinare din pag. I-a plătind chirie mai mică, prin gruparea lor, comercianţii asociaţi ar putea vinde mai ieftin; 4. aprovizionarea „asociaţiilor comerciale” se poate face în condiţii mai bune chiar de la origina mărfurilor: cumpărând mai mult, vor putea vinde mai mult şi mai repede; 5. restabilirea încrederei consumatorului, care va fi convins că la preţul dat va primi exact contravaloare — ca cantitate şi calitate — a mărfei cumpărată; 6. preţ fix al mărfurilor; 7. refacerea moralei comerciale prin înlăturarea actualelor tendinţe de falsificare a mărfurilor ceea ce va fi un câştig enorm din punctul de vedere al sănătăţii publice. De altfel, ceea ce propunem nu este ceva nou. In toată lumea sistemele de producţie şi desfacere individuale sunt în complectă decădere. Interesele individuale cedează celor colective. Statul respectiv protejează colectivitatea în contra tendinţelor de acaparare ale individului. Pretutindeni se introduce noul sistem de economie dirijată, bazat pe următorul principiu: Individul să lucreze pentru binele colectivităţii care, in schimb, o garantează un trai bun, în conformitate cu cerinţele actuale ale vieţi — pentru a putea progresa fără a se istovi la muncă de multe ori nefolositoare, cum se întâmplă în regimul actual individualist. Dacă veacul al XIX-lea e cunoscut prin promovarea intereselor individuale, — în schimb veacul al XX-lea va fi trecut în istorie ca veac al spiritului colectivist și al economiei dirijate, cu planuri bine studiate și aplicabile pe lungă durată (cunoscute sub numele de qu'nquinale piatiletca), sub controlul real al Statului încât de a se spera că se vor tolera sau proteja mai departe sistemele actuale, învechite de-a face comerţ — ar fi o mare naivitate. De acest adevăr trebue să fie pătrunşi comercianţii, cultivând între ei spațiul de asociaţie sau de cooperare — dacă doresc să existe mai departe ca o clasă importantă în organizația actuală a Statului. Decisiune Judecătoria mixtă Reghin se afia cărţilor funduare pe baza cererii proprietarilor Dionisiu Kovats senior domiciliat în Reghin şi Dionisiu Kovats junior domiciliat în Galaţi înaintată la 18 Octombrie 1935 înregistrată sub. No. 2907- 1935 c. f. prin care cere radierea menţiunii de asanare notată cu decisiunea No. 2859-1934 c. f. asupra imobilului cuprins în prot. fund. No. 3115 Reghin, în baza art. 27 din Legea dela 7 Aprilie 1934 pentru ascultarea părţilor fixează desbaterea pe ziua de 27 Noembrie 1935 ora 9 a. m. camera 22 pentru când sunt chemaţi toţi creditorii ipotecari, proprietari, cum şi cei cari faţă de susnumiţii proprietari ar avea vreo pretenţiune bănească, cu observarea, că înlor funduare in baza cereii proprietaprezenta, se va ordona radierea menţiunii de asanare. Această deciziune se va comunica celor interesaţi. Reghin la 22 Oct. 1935. Șef. jud., Indescifrabil. Dir. de cf., Indescifrabil P. conf. Indescifrabil Chiff : „Dreptatea“ . Reviste A apărut Revista de Filosofie No. 2 anul XX-935 cu următorul cuprins Studii: Philosophie et Spiritualisaié de René le Senne, Un doctrinaj al liberalismului: Maurice Haurion de E. A. Poulopol; Originea Limbajului de Avram Giurcă; Tragedia omului în poezia hesiodică de Ioan Coman; Problema valorilor în doctrina Montesori de A. R. Pogoneanu. Recenzii. Ioan Petrovici şi Ioan Buricescu: Logica (T. Vianu) — C. Dimitrescu Iaşi: Omul şi opera (Edgar Papu), Ion F. Buricescu: Didactica logicei (Edgar Papu), Charles Nicolle : La Nature (I. Didilescu), Const C. Pavel: «L’irréductibilité de la Morale a la Science des Mouers (Mihai I. Procopie). A. Castiglioni: Incantesimo e magia (I. Didilescu), Spinoza nel terzo centenario dela sua nascita (N. Facon). Oswald Spengler : Jahre der Entecheidung (I. Didilescu). Puternic incendiu în jud. Cernăuţi A FOST DISTRUSA GOSPODĂRIA UNUI SATEAN CERNĂUŢI 31. — In comuna Toporăuţi, din jud. Cernăuţi, s’a produs în noaptea de Luni spre Marţi un puternic incendiu. Pe la orele 12 noaptea a ispuenit un incendiu în casa văduvei Axema Puchalschi. Flăcările fiind alimentate de un mare vânt s’au împrăștiat cu mare repeziciune, distrugând după o oră, întreaga gospodărie a văduvei. Jandarmii din comună au organizat imediat echipe de săteni cari au udat acoperişurile caselor din vecinătatea celei în flăcări, pentru ca focul să nu se întindă. Văduva Axenia Puchalschi, a cărei casă a fost arsă până la temelie, a suferit o pagubă de peste 40.000 lei. Postul de jandarmi a întreprins o anchetă pentru a stabili cauzele incendiului. Deschiderea cursurilor la Academia de studii comerciale Deschiderea cursurilor la Academia de înalte Studii Comerciale şi Industriale din Bucureşti, va avea loc in ziua de 1 Noembrie a. c. orele 11 a. m- D. profesor N. Iorga va ţine prelegerea de deschidere, vorbind despre: «Tradiţiile comerțului în regiunile Dunărene». Vineri 1 Noembrie 1935 1875 m. RADIO-ROMANIA 20 kw. 160 kHz. 364,5 m. BUCUREŞTI 12 kw. 823 kHzz. 13.00: Ora. Calendar. Actualităţi. Cota Dunării. 13.05: Concert de prânz. Muzică uşoară (discuri): Oh Paris!-one-step de Penso şi Cântecul inimii mele de Mario(C). Luna azurie-foxtrot de Hart şi Foxtrot din filmul „Fericirea în primul rând” din Dixon (C); Fantezie rusească şi Doina de Boulanger. — (Electrola); Lied şi Duet din comedia muzicală „Mls Viteza” de Elsemann canto: Grete Mosheim şi Artur Schroeder(Parlofon); Doamna mea, spune-mi da sau nu-foxtrot şi Acum să cânte lăutaric-tango de Eugen Seno(Cântare compozitor H. M. V.). 13.40-13.50: Sport, Ştiri artistice. Bursa. 13.55: Muzică variată (discuri); Uvertură la „Poet şi toran” de Suppe, (arch. Simfonică din Amsterdam dirij. de Mingelberg-C); Serenadă de Niederberger (Jos. Schmidt-O); Selecțiuni din „Rose- Marie” de Friml-(H. M. V.). 14.30: Radio jurnal. 14.30: Continuarea concertului de muzică variată (discuri): Cavalcada şi Vals din „Haensel şi Gretel” de Humperdinck (orch. Operii din Berlin dirij. de Schmalstich(H. M. V.). Dacă versuila mele ar avea aripi de Reynaldo Hahn,, (violoncel :Squire-C). Jonny ne cântă di Krenek (arch. Odeon-O.); Popuriu de şlagăre de Dostal(H.). 15.00: Ultimele ştiri, 18.00: Concert de după amiază. Orchestra Radio: Potpuriu din operete: Potpuriu din „Gheișa” de Sidney; Potpuriu din „Mikado” de Sullivan; Potpuriu din „Tip-Toes” de Gershwin; Potpuriu din „Fatinitza” de Suppe. UNIVERSITATEA RADIO 19.00: Cronica plastică de prof. Alex. Busuioceanu. 19.20: Continuarea concertului: Serenade și umoreschie; Serenadă de Vidor; Umorescă de greuls; Mandolinata de Paladithe-Saint-Saens; Piesă umoristică de Caludi; Serenadă de Rachmaninoff; Serenadă spaniolă de Micheli. 20.00: Radio jurnal. Bursa cerealelor. 20.35: Mihail Sorbul: Cevai despre mine. 20.35: „Liliacul” operetă în 3 acte de Joh. Strauss: „Transmisie de la Opera Română). In pauza I-a: Radio jurnal. la pauza Il-a Ştiri sportive. 23.50. Jurnalul pentru străinătate şi limba franceză şi germană. 24.00. Ultimele știri. lila niliii l«fila IUI al partidului național-ţărânesc CHIŞINĂU 29. C Eri a avut loc şedinţa comitetului organizaţiei municipale Chişinău sub preşedinţia d-lui Pan Halippa. La ordinea zilei a fost fixată chestiunea plecare laBucureşti. Secretarul general al organizaţiei municipale, d. R. Calimei a făcut o expunere asupra activităţei desfăşurate de delegaţia permanentă şi şefii sectoarelor teritoriale şi periferice, aducând la cunoştinţă ultimele instrucţiuni cu privire la modul de organizare a plecărei la Bucureşti. , D. PAN HALIPPA a făcut o expunere a situaţiei politice din ţarţă, după care a propus ca organizaţia municipală să organizeze o serbare în scopul ajutorărei regiunilor înfometate din sudul Basarabiei. Această propunere a fost îmbrăţişată, cu multă căldură alegându-se o comisiune care să organizeze această serbare. Şefii organizaţiilor teritoriale şi periferice au raportat mersul lucrărilor de organizare a plecărei la Bucureşti, vărsând sumele adunate de la membrii înscrişi pentru plecare. Apoi şefii de sectoare au prezentat spre ratificare numeroase cereri de înscrieri noui. Se observă o accentuată avalanşă de cereri de înscrieri din rândurile meseriaşilor şi muncitorilor din oraş. Comitetul a ratificat toate înscrierile precum şi hotărârea delegaţiei permanente de a se înfiinţa secţia muncitorească. înainte de plecarea la Bucureşti va avea loc la Chişinău o mare întrunire publică. La 3 Noembrie are loc şedinţa comitetului judeţean. . mniiin hm ah partidului naţional-ţărănesc-Soroca CHIŞINĂU, 29. — Duminică a avut loc la Soroca, şedinţa comitetului judeţean al organizaţiei partidului naţional-ţărănesc din acel judeţ. Şedinţa a fost prezidată de preşedintele organizaţiei d. Grigore Cazacliu, asistat de biurou. După ce secretarul general N. Scaleţchi raportează că comitetul este reglementar constituit şi face o dare de seamă asupra activităţei desfăşurată de organizaţie la cursul verii, d. G. Cazacliu şi şefii de sectoare fac o amplă expunere a situaţiei politice, comunicând ultimele dispoziţiuni cu privire la organizarea plecărei la Bucureşti. Din rapoartele şefilor de sectoare rezultă că numărul participanţilor s-a mărit simţitor şi va fi nevoe de a se cere majorarea numărului vagoanelor. Un mare inconvenient constitue faptul că îmbarcarea participanţilor din judeţul Soroca se va face numai în două puncte: Floreşti şi Târnova, ceea ce înseamnă că ţăranii trebue să străbată distanţe mari până la staţia de îmbarcare. După ce s’au pus la punct lucrările acestea, s’a trecut la chestiuni de reorganizarea unor sectoare şi sancţionarea unor şefi de sectoare, cari au lipsit la 3 şedinţe. S’a ratificat apoi înscrierea unui însemant număr de tineri intelectuali eliberaţi de curând din armată, cari au venit cu mult entuziasm pentru a contribui la luminarea şi organizarea ţărănime! din judeţul Soroca, la organizaţia Soroca se observă, că d. Gr. Cazacliu, preşedintele organizaţiei, menţine o disciplină severă şi aplică sancţiuni fără şovăire acelora care nu-şi fac datoria complect. O voce dela ţară Din partea unui plugar din co-mitatul nostru Rege Ferdinand I-lu, numa Cocu-Argeş primim scrisoarea de mai jos: Domnule Director, In ziarul dv. «Dreptatea» No. 2411 din 25 Oct. 1935, am văzut un articol sub titlul: «Sorocul din urmă», în care se spunea tu în vederea manifestaţiei de la 14 Noembrie a partidului naţional ţărănesc, va veni şi d. Octavian Golga, cu batalioanele de asalt, penttru a împedica pe orice cale pe naţional ţărănişti de a-şi manifesta dorinţa politică. Iată ce le spune ţăranul român acestor domni tulburători ai întrunirii noastre. Domnilor, Mai întâi de toate să ştiţi că valurile Dunării nu le poate nimeni opri în loc. Aşa suntem şi noi partidul naţional ţărănesc; puterea şi talpa ţării este ţărana din această ţară. Ţăranul român este şi cuminte, este şi cinstit, dar să ştiţi că atunci când, cineva îl supără, este rău. Domnilor, ţăranul Ion Mihalache, preşedinte al partidului naţional ţărănesc, vrea să facă în ziua de 14 Noembrie o manifestaţie politică în Bucureşti. Vrea să vadă cine îl urmează, vrea să ştie dacă ţăranii din România zic ca dumnealui. Şi apoi vrea să arate că regimul de azi nu e condamnat numai de câţiva deputaţi din partidul naţionalţărănesc, ci este condamnat de toată opinia publică din ţară. Ţăranii vor răspunde în număr mare şi aceasta o vom vedea. Domnilor, eu mă întreb singur, la apelul făcut de ţăranul Ion Mihalache, către partidul naţional ţărănesc, pe care-l conduce: ce răspunde frântura de partid a d-lui Goga? Că este o frântură rupt din alt partid. Cine vorbeşte de batalioane de asalt? Ce ruşine să ameninţi fiii de ţărani! Puterea şi talpa ţării s’o ameninţi cu batalioane de asalt? Pe mine mă pune pe gânduri. Ce asalt face d. Goga în Bucureşti? Cu cine vrea să dea asaltul? Cu gogile şi furnicile din Cişmigiu? Să nu se mai obosească cu această luptă, că aceste insecte se opresc ele singure odată cu venirea brumei. Sau vrea să dea asalt împotriva ţăranilor în frunte cu neînfricoşatul Ion Mihalache. Ce ruşine! D. Ion Mihalache, a ştiut să dea asaltul la Mărăşti, la Mărăşeşti şi Oituz, unde Marele şi Neva oferit scumpa noastră decoraţie «Mihai Viteazu» pentru asalturile date, date de el în fruntea companiei lui de ţărani. Părinţii şi bătrânii noştri, au mai dat asalt la Griviţa şi la Plevna şi au eliberat cu sângele lor ţara de jugul turcesc. A mai dat şi Tudor Vladimirescu asalt, cu care ne fălim noi azi în ţară, unde unii doritori şi însetaţi de averi şi de grandomanie, ca d. Goga, vrea puterea ţării şi să împedice dorinţa ţăranului Român cu batalioane de asalt. Nu se poate, D. Guţă, să ia seama să plece că nu mai este ţinut pe scaun decât numai cu aparatul administrativ, care îl mânuie. De are urechi să audă vocea ţării, să nu mai stea pe spinarea stării de asediu şi a cenzurii, că pe aceste două cuvinte se menţine, pentru că este ruşinos să conduci 17 milioane de locuitori români cu cenzură şi stare de asediu. Pe d. Goga îl cunoaştem noi din 1926. Ştim ce purtare a avut cu ţăranii Români. Are în sânul lui fiecare ţăran român foaia personală a d-lor Octavian Goga cu purtarea lui în alegerile din 1926, pe când era ministru de interne. Domnilor, Luaţi bine seama că aşa grăieşte ţăranul român din comuna Cocu, judeţul Argeş. MARIN RADUMA Plugar Revocarea d-lui Săbăreanu din funcţia de primar Comitetul central de revizuire, secţiunea II, sub preşidenţia d-lui G. Minea Popescu, preşedinte, primind plângerea d-lui N. Manolescu funcţionar al primăriei Sectorului I Galben, a aplicat astăzi dispoziţiunile art. 53 din legea pentru organizarea comitetelor de revizuire, revocând pe dl. ing. I. Săbăreanu din funcţiunea de primar al Sectorului I Galben, pentru neexecutarea deciziei comitetului din 21 Septembrie 1934, prin care acel funcţionar fusese reintegrat de comitet în funcţiunea de subşef de birou din care a fost îndepărtat prin decizia primăriei. Consecința măsurei luate de comitetul central de revizuire este că ministerul de interne va trebui să convoace consiliul comunal pentru alegerea unui nou primar în locul d-lui Săbăreanu. Sângeroasă agresiune la Cernăuţi CERNĂUŢI 31. — Pe strada Română pustii asupra lor, rănindu-i grav, din localitate s'a produs ori dimineaţă o sângeroasă agresiune. Victimile sunt trei săteni. Dis de dimineaţă sosiseră împreună în oraş sătenii Gheorghe Cuciuruc, în vârstă de 29 ani, de fel din comuna Mamorniţa, Mihai Andrusczak, in vârstă de 45 ani şi Nicolae Badiuc în etate de 40 ani, de fel din comuna Simbozia- Rarancea, pentru a face nişte cumpărături din piaţa Chica Vodă. Pe la orele 10 dimineaţa când cei trei săteni se întorceau acasă, au fost atacaţi în strada Romană de doi indivizi înarmaţi cu cuţite. înainte ca cei trei săteni să se fi putut apăra, indivizii s’au nij Profitând de învălmăşeala produsă, cei doi agresori au luat-o la fugă reuşind să dispară într’o stradă dosnică. A fost imediat anunţată Salvarea, a cărei ambulanţă a sosit după scurt timp la faţa locului cu medicul ei dr. Sandberg. Răniţilor li s-au dat primele ajutoaie, fiind transportaţi apoi la spitalul Regele Carol II. Poliţia a reuşit să aresteze pe cunoscutul apaş Simon Caulea, care împreună cu un alt tovarăş al lui au atacat şi rănit pe cei trei săteni, la cursul după amiezii va fi arestat și cel de al doilea agresor. ; J »j («?(' Un apel al lui Roosevelt către exportatorii americani de materii prime Ijft! ■isii UhS^u Preşedintele Statelor Unite doreşte menţinerea păcii WASHINGTON, 31 (Rador). —Casa Albă» a publicat o declaraţie prin care anunţă următoarele’. Preşedintele Roosevelt a făcut cunoscut exportatorilor americani că guvernul Statelor Unite verifică cu o deosebită atenţie toate transporturile destinate Italiei şi Abisiniei .Guvernul Statelor Unite, scrie textual declaraţia, este decis să nu fie implicat în nici o controversă şi doreşte în mod viu restabilirea şi menţinerea păcii. Totuşi, în cursul unui războiu, ocaziuni ademenitoare pot să fie oferite exportatorilor americani pentru a furniza materii prime cari ar prelungi starea de războiu. «Eu cred că poporul american nu vrea să tragă beneficii mari, însă anormale, cari ar fi obţinute temporar prin sporirea volumului vânzărilor unor astfel de materii, după cum nu cred că el doreşte ca luptele pe câmpiile de războiu să fie prelungite numai din cauza beneficiilor pe care le-ar realiza un număr relativ mic de cetăţeni americani». Cercurile politice şi presa acordă o mare importanţă declaraţiei de mai sus a d-lui Roosevelt, subliniind faptul că ea este făcută în ajunul zilei când se întruneşte la Geneva consiliul Societăţii Naţiunilor pentru a decide data aplicării sancţiunilor economice. Declaraţia preşedintelui Roosevelt este interpretată ca o încercare supremă făcută de d-sa de a se da ascultare de bunăvoie politicei dusă de guvernul american, anume de a nu lăsa să sporească exportul în ţările beligerante. Se crede că numai dacă această încercare nu ar reuşi, d. Roosevelt ar recurge la măsura de a interzice pe cale legală exportarea materiilor prime în țările beligerante. Noile decrete legi In Franţa PARIS, 31. (Rador). — întreaga presă franceză continuă să se ocupe de nouile decrete legi adoptate de consiliul de miniştri şi cari au fost prezentate semnăturei d-lui Lebrun, preşedintele Republicei. Sunt semnalate în mod special decretele privitoare la diferitele ameliorări aduse situaţiei pensionarilor civili şi militari, în deosebi a pensionarilor cu pensii mici şi a sporirei avantagiilor pentru acei cari au mai mulţi copii şi au nevoie de ajutorul statului pentru creşterea lor. Ziarele menţionează deasemeni importanţa noului decret lege pentru acordarea de beneficii exportatorilor francezi cu privire la nouile garanţii din plăţile mărfurilor exportate în devize străine. In sfârşit, presa subliniază marea însemnătate pentru desvoltarea relaţiunilor comerciale franceze externe rezultând din scutirea de impozite a obligaţiunilor emise de statele străine pentru a face plăţi pentru lichidarea datoriilor lor comerciale faţă de exportatorii francezi Franţa şi Anglia au o concepţie Indenticâ despre pace şi securitate PARIS, 31 (Rador). — Deoarece în ultimele săptămâni s’a vorbit foarte mult de divergenţe reale sau imaginare între Franţa şi Anglia, ziarul «Excelsior» enumără problemele în care, după părerea sa, Londra şi Parisul sunt de acord. Astfel, scrie ziarul, Franţa şi Anglia au o concepţie identică despre pace şi securitate. Ele au un interes comun ca situaţia din Marea Mediterană să nu fie modificată. Ele urmăresc, dimpotrivă, o consolidare a situaţiei actuale. Nici Anglia, nici Franţa nu pot lăsa să continue primejdia unor viitoare complicaţii în Africa orientală, care sunt tot atât de mari pentru posesiunile franceze din Africa ca şi pentru siguranţa comunicaţiilor imperiului britanic. Franţa şi Anglia îşi întemeiază politica pe asistenţa mutuală în cadrul Societăţii Naţiunilor şi urmăresc să se readucă la Geneva statele care nu mai fac parte din Societatea Naţiunilor iar nicidecum să excludă vreun stat, care se află în organizaţiile de la Geneva. Deasemenea ambele ţări nu vor să vadă prelungindu-se un conflict, care provoacă perturbări economice și financiare, care, la rândul lor, pot duce la tulburări de natură socială. luptele italo-abisintesie ROMA 31 (Rador). — Se subliniază în toate telegramele corespondenţilor de răsboiu ai ziarelor italiene marea importanţă strategică a cuceririi fortului Skillave, pe frontul de sud- Această operaţie, executată de detaşamente de «dubati», — indigeni servind în armata italiană, — asigură stăpânirea întregei regiuni Skillare şi înlătură un obstacol destul de important din drumul spre Gorrahei. Este de aşteptat o accentuare a presiunei italiene în această direcţie, cu o grăbire a marşului asupra localităţii Gorahei, care reprezintă o mare importanţă pentru desvoltarea ulterioară a operaţiunilor. D. KELLOGG CERE DECLARAREA ITALIEI CA AGRESOARE NEW-YORK 31 (Rador). In localitatea Saint Paul din statul Minnesota, d. Kellogg, fost secretar al Departamentului de Stat, a ţinut o cuvântare în care a declarat că Statele Unite au şi posibilitatea şi datoria să desemneze, în înţelegere cu celelalte ţări, Italia ca agresoare. Statele Unite pot face aceasta în urma violări flagrante a suveranităţii unui alt stat. Statele Unite, a declarat d. Kellogg, ar trebui să condamne Italia pentru violarea angajamentelor ei contractuale şi să notifice că nu vor întreprinde niciun demers care ar putea să stânjenească sau să anihileze măsurile luate de celelalte state pentru a pune capăt ostilităţilor. CONCENTRAREA TRUPELOR ITALIENE PARIS 31 (Rador). — Din Harrar se semnalează noui concentrări de trupe abisiniene. In ultimele zile au sosit 60.000 oameni şi se aşteaptă noui transporturi. Corespondentul agenţiei Havas telegrafiază că pare a se confirma ştirea că Rasul Seyum se îndreaptă de armata sa către vest încercând o mişcare de învăluire a liniilor italiene și de apărare a drumului către Makalle. Rasul Seyum ar avea astfel să execute însărcinarea pe care o avusese Rasul Selassie Gugsa, trecut la italieni. SPECTACOLE TEATRE OPERA : Relache. NAŢIONAL : Gură de leu. REGINA MARIA: Bisonel cu d. V. Maximilian. COMOEDIA: Rose-Marie. ALHAMBRA: O nuntă la Alhambra. VESEL: Otto Eliiantu, cu G. Timică. MAJESTIC: Tic-Tic-Tic cu Stroe şi Vasilache. CINEMATOGRAFE CAPITOL şi ROXX : Iubirea lor, cu Katharine Hepburn şi Charles Boyer. ARO : Juanita, cu Alfred Rode. SAVOY (fost Rio): Lilian Harvey în «Invitaţia la vals», jurnal şi compl. ARPA : Ultima romanţă cu Jose Mojica şi Rosită Moreno. REGAL: Gelozie cu Harry Baur şi Susy Vernon, jurnal. BD. PALACE: Secretul celor 3, jurnal şi complectare. CORSO: Cursa de noapte cu James Cagney. LIDO: Detectivul buclucaş şi Puterea dragostei cuJack Holt. SELECT şi ED. PALACE: Te-am iubit întotdeauna cu Jeen Crawford. TRIANON: «Dansatoarea» cu Ralph A. Roberts, Else Elster, Addle Sandrock, etc. Jurnal şi complectare. VOX: Joana d’Arc (Fecioara din Orleans), jurnal Fox şi complectare. DARLY: Micul colonel cu Shirley Temple, jurnal Fox. OMNTA: Fericirea cu Charles Boyer şi Pumnalul malaez. FORUM: Fericirea cu Charles Boyer şi Beau să uit dragostea FRANKLIN: Charles Boyer în Liliom şi Continental. MARNA: Willy Forst în Valsul Majestät» Sale şi revista «Adis-A-Marna». AMERICAN: Roberta cu Irene Dunne, Ginger Rogers, jurnal şi compl. VOLTA BUZEŞTI: Tovarăşi şi Zero la purtare. RAHOVA: David Copperfield cu Lionel Barrymore, jurnal şi compl. MARCONI: Roberta cu Irene Dunne şi matchul Baer—Jimmy Braddock. CENTRAL (Calea 13 Septembrie): Diavolii aerului şi Drama de la barul Mexico. MODEL: Abisinia (aşa cum este şi trăeşte) şi Spioana misterioasă. LIA: Franciska Gaal în «Puiul mamei» şi Naufragiul.