Dreptatea, noiembrie 1935 (Anul 9, nr. 2416-2439)

1935-11-01 / nr. 2416

BUN CURAT SI EFTINHERDAN Pomi fructiferi Arbori pentru străzi, şosele şi parcuri, brazi, trandafiri, poeţi de salcâm şi gladice, VIŢE ALTOITE etc., de calitate superioară, furnizează: pepinierele ştirbey-buftea Reprezentanta generală în Bucureşti Ii Str. Banului, 2 _______________ Catalog gratuit, la cerere. GUTinan mand­ri m o B I L e Din OTCL nicneLdT BUCUR 6­4 TI I «a­rtk.«s­tii apostoli­­». S’a deschis renumitul Restaurant Jambritius“ Concertează: JEAN MARCI­ ANTINEVRALGIC Dr. Nanu-Muscel Singurul remediu contra GRIPEI, MIGRENEI, NEVRALGIEI, etc. Se vinde numai în cutii originale conţinând două buline şi cu sem­nătura doctorului. Depozit farmacia N. Popovici Bucureşti, Calea Rahovei 237. JUDECĂTORIA MIXTA REGHIN Secţia c. f. No. 2907-1935 c. f. VIZI­­­ATI T AI O O VISTE Curăţenie exemplară ^Preţuri convenabileI RĂZBOI EUROPEAN Sancţiunile militare Fotografii frontul abisinian De vorbă cu PETRACHE LUPU Fotografii senzaţionale Senzaţionala carieră a d-lui Gunsbourg din România Fotografii dela meetingul aviatic Fotogafii de mare actualitate A REALITATEA ILUSTRATĂ de azi, Miercuri 30 Oct. 1935 Ştiri din Galaţi PROTESTUL LOCUITORILOR DIN CARTIERUL DEMOBILI­ZAŢILOR GALAŢI. 30.­­ O nouă şi vie a­­gitaţie se observă de câteva zile la rândurile locuitorilor din cartierul demobilizaţilor situat la extremita­tea oraşului, deoarece primăria Ga­laţi nu mai voeşte să elibereze cer­tificate cetăţenilor, obligându-i să le solicite primăriei comunei Pi­teş­ti. Dacă faptul se acr­oM­ov*«» rezul­tă că primăria oraşului îşi bate joc de cei peste 3000 locuitori îm­proprietăriţi, cu drepturi câştigate­ Ştim însă că consiliul comunal, într’o şedinţă din ianuarie trecut, a hotărât în mod definitiv anexa­rea cartierului la municipiul Ga­laţi. Ni se mai afirmă, că persoane in­teresate, au introdus o contestaţie contra acestei alipiri, care nici pâ­nă în prezent nu a fost rezolvită­ de ministerul de interne. Pe de altă parte conducătorii nu depun stăruinţe­ pentru nevoile inerente cartierului, în ceea ce pri­veşte alipirea cartierului de oraş. Nu numai că credem, dar se im­pune chiar ca autorităţile locale să rezolve favorabil chestiunea alipi­­rei, comunei la oraş stabilindu-se în acelaşi timp şi condiţiunile de plată a ratelor loturilor de casă. Nu înţelegem ca pe de o parte să se aplice sechestre forţate pe micile averi ale locuitorilor, iar pe de altă parte să se tergiveseze in­tenţionat rezolvirea alipirei. CORESP. Da la organizaţia naţional­­ţărănistă Romanaţi CONVOCARE D-nii preşedinţi ai Secţiunilor Organizaţiei Judeţene din Roma­naţi, sunt convocaţi pentru Dumi­nică 3 Noembrie ora 9.30, la Casa Partidului din Caracal pentru a lua ultimile măsuri în vederea a­­dunării de la 14 Noembrie a. c. Preşedinte, Ing. ST. MIHAESCU. P­MBBiwmmmmmmmm Asociaţiei comerciale Contuinare din pag. I-a plătind chirie mai mică, prin gruparea lor, comercianţii asociaţi ar putea vinde mai ieftin; 4. aprovizionarea „asocia­ţiilor comerciale” se poate face în con­diţii mai bune chiar de la origina măr­furilor: cumpărând mai mult, vor putea vinde m­ai mult şi mai repede; 5. re­stabilirea încrederei consumatorului, care va fi convins că la preţul dat va primi exact contra­valoare — ca cantitate şi calitate — a mărfei cumpărată; 6. preţ fix al mărfurilor; 7. refacerea moralei comerciale prin înlăturarea actualelor tendinţe de falsificare a mărfurilor ceea ce va fi un câştig enorm din punctul de vedere al sănătăţii publice. De altfel, ceea ce propunem nu este ceva nou. In toată lumea sistemele de producţie şi desfacere individuale sunt în complectă decădere. Interesele indi­viduale cedează celor colective. Statul respectiv protejează colectivitatea în contra tendinţelor de acaparare ale in­dividului. Pretutindeni se introduce noul sistem de economie dirijată, bazat pe următorul principiu: Individul să lucreze pentru binele colectivităţii care, in schimb, o garantează un trai bun, în conformitate cu cerinţele actuale ale vie­ţi — pentru a putea progresa fără a se istovi la muncă de multe ori nefolo­sitoare, cum se întâmplă în regimul actual individualist. Dacă veacul al XIX-lea e cunoscut prin promovarea intereselor individuale, — în schimb vea­cul al XX-lea va fi trecut în istorie ca veac al spiritului colectivist și al e­­conomiei dirijate, cu planuri bine stu­diate și aplicabile pe lungă durată (cu­noscute sub numele de qu'nquinale piati­­letca), sub controlul real al Statului încât de a se spera că se vor tolera sau proteja mai departe sistemele ac­tuale, învechite de-a face comerţ —­ ar fi o mare naivitate. De acest adevăr trebue să fie pătrunşi comercianţii, cul­tivând între ei spațiul de asociaţie sau de cooperare — dacă doresc să existe mai departe ca o clasă importantă în or­ganizația actuală a Statului. Decisiune Judecătoria mixtă Reghin se afia cărţi­lor funduare pe baza cererii proprieta­rilor Dionisiu Kovats senior domiciliat în Reghin şi Dionisiu Kovats junior do­miciliat în Galaţi înaintată la 18 Octom­brie 1935 înregistrată sub. No. 2907- 1935 c. f. prin care cere radierea men­ţiunii de asanare notată cu decisiunea No. 2859-1934 c. f. asupra imobilului cu­prins în prot. fund. No. 3115 Reghin, în baza art. 27 din Legea dela 7 Aprilie 1934 pentru ascultarea părţilor fixea­ză desbaterea pe ziua de 27 Noembrie 1935 ora 9 a. m. camera 22 pentru când sunt chemaţi toţi creditorii ipotecari, proprietari, cum şi cei cari faţă de sus­­numiţii proprietari ar avea vreo pre­­tenţiune bănească, cu observarea, că în­­lor funduare in baza cere­ii proprieta­­prezenta, se va ordona radierea men­ţiunii de asanare. Această deciziune se va comunica ce­lor interesaţi. Reghin la 22 Oct. 1935. Șef. jud., Indescifrabil. Dir. de cf., Indescifrabil P. conf. Indescifrabil Ch­iff : „Dreptatea“ . R­eviste A apărut Revista de Filosofie No. 2 anul XX-935 cu următorul cuprins Studii: Philosophie et Spiritualisaié de René le Senne­, Un doctrinaj al­ li­beralismului: Maurice Haurion de E. A. Poulopol; Originea Limbaju­lui de Avram Giurcă; Tragedia o­­mului în poezia hesiodică de Ioan Coman; Problema valorilor în doc­trina Montesori de A. R. Pogonea­­nu. Recenzii. Ioan Petrovici şi Ioan Buricescu: Logica (T. Vianu) — C. Dim­itrescu Iaşi: Omul şi opera (Edgar Papu), Ion F. Buricescu: Didactica logicei (Edgar Papu), Charles Nicolle : La Nature (I. Didilescu), Const C. Pa­vel: «L’irréd­uctibilité de la Morale a la Science des Mouers (Mihai I. Procopie). A. Castiglioni: Incantesi­mo e magia (I. Didilescu), Spinoza nel terzo centenario dela sua nas­­cita (N. Facon). Oswald Spengler : Jahre der Entecheidung (I. Didiles­cu). Puternic incendiu în jud. Cernăuţi A FOST DISTRUSA GOSPODĂ­RIA UNUI SATEAN CERNĂUŢI 31. — In comuna Topo­­răuţi, din jud. Cernăuţi, s’a produs în noaptea de Luni spre Marţi un puternic incendiu. Pe la orele 12 noaptea a ispuenit un incendiu în casa văduvei Axema Pu­­chalschi. Flăcările fiind alimentate de un mare vânt s’au împrăștiat cu mare repeziciune, distrugând după o oră, în­treaga gospodărie a văduvei. Jandarmii din comună au organizat imediat echipe de săteni cari au udat acoperişurile caselor din vecinătatea ce­lei în flăcări, pentru ca focul să nu se întindă. Văduva Axenia Puchalschi, a cărei casă a fost arsă până la temelie, a suferit o pagubă de peste 40.000 lei. Postul de jandarmi a întreprins o an­chetă pentru a stabili cauzele incen­diului. Deschiderea cursurilor la Academia de studii comerciale Deschiderea cursurilor la Academia de înalte Studii Comerciale şi Indus­triale din Bucureşti, va avea loc in ziua de 1 Noembrie a. c. orele 11 a. m- D. profesor N. Iorga va ţine prele­gerea de deschidere, vorbind despre: «Tradiţiile comerțului în regiunile Dunărene». Vineri 1 Noembrie 1935 1875 m. RADIO-ROMANIA 20 kw. 160 kHz. 364,5 m. BUCUREŞTI 12 kw. 823 kHzz. 13.00: Ora. Calendar. Actualităţi. Cota Dunării. 13.05: Concert de prânz. Muzică uşoa­ră (discuri): Oh Paris!-one-step de Pen­­so şi Cântecul inimii mele de Mario­­(C). Luna azurie-foxtrot de Hart şi Fox­trot din filmul „Fericirea în primul rând” din Dixon (C); Fantezie rusea­scă şi Doina de Boulanger. — (Elec­­trola); Lied şi Duet din comedia muzicală „Mls Viteza” de Elsemann canto: Grete Mosheim şi Artur Schroeder­(Parlofon); Doamna mea, spune-mi da sau nu-fox­­trot şi Acum să cânte lăutaric-tango de Eugen Seno­(Cântare compozitor H. M. V.). 13.40-13.50: Sport, Ştiri artistice. Bursa. 13.55: Muzică variată (discuri); Uver­tură la „Poet şi toran” de Suppe, (arch. Simfonică din Amsterdam dirij. de Min­­gelberg-C); Serenadă de Niederberger (Jos. Schmidt-O); Selecțiuni din „Rose- Marie” de Friml-(H. M. V.). 14.30: Radio jurnal. 14.30: Continuarea concertului de mu­zică variată (discuri): Cavalcada şi Vals din „Haensel şi Gretel” de Humper­dinck (orch. Operii din Berlin dirij. de Schmalstich­(H. M. V.). Dacă versuila mele ar avea aripi de Reynaldo Hahn,, (violoncel :Squire-C). Jonny ne cântă di Krenek (arch. Odeon-O.); Popuriu de şlagăre de Dostal­(H.). 15.00: Ultimele ştiri, 18.00: Concert de după amiază. Orche­stra Radio: Potpuriu din operete: Pot­puriu din „Gheișa” de Sidney; Potpuriu din „Mikado” de Sullivan; Potpuriu din „Tip-Toes” de Gershwin; Potpuriu din „Fatinitza” de Suppe. UNIVERSITATEA RADIO 19.00: Cronica plastică de prof. Alex. Busuioceanu. 19.20: Continuarea concertului: Sere­nade și umoreschie; Serenadă de Vidor; Umorescă de greuls; Mandolinata de Paladithe-Saint-Saens; Piesă umoristică de Caludi; Serenadă de Rachmaninoff; Serenadă spaniolă de Micheli. 20.00: Radio jurnal. Bursa cerealelor. 20.35: Mihail Sorbul: Cevai despre mine. 20.35: „Liliacul” operetă în 3 acte de Joh. Strauss: „Transmisie de la Opera Română). In pauza I-a: Radio jurnal. la pauza Il-a Ştiri sportive. 23.50. Jurnalul pentru străinătate şi limba franceză şi germană. 24.00. Ultimele știri. lila nil­iii l«fila IUI al partidului național-ţărânesc CHIŞINĂU 29. C Eri a avut loc şedinţa comitetului organizaţiei municipale Chişinău sub preşedin­ţia d-lui Pan Halippa. La ordinea zilei a fost fixată chestiunea plecare­ la­­Bucureşti. Secretarul general al organizaţiei municipale, d. R. Cali­­mei a făcut o expunere asupra ac­­tivităţei desfăşurate de delegaţia per­manentă şi şefii sectoarelor terito­riale şi periferice, aducând la cu­noştinţă ultimele instrucţiuni cu pri­vire la modul de organizare a plecă­­rei la Bucureşti. , D. PAN HALIPPA a făcut o expunere a situaţiei politice din ţarţă, după care a propus ca organizaţia municipală să organizeze o serbare în scopul ajutorărei regiunilor înfo­metate din sudul Basarabiei. Această propunere a fost îmbrăţişată, cu multă căldură alegându-se o co­misiune care să organizeze această serbare. Şefii organizaţiilor teritoriale şi periferice au raportat mersul lu­crărilor de organizare a plecărei la Bucureşti, vărsând­­ sumele adunate de la membrii înscrişi pentru plecare. Apoi şefii de sectoare au pre­zentat spre ratificare numeroase ce­reri de înscrieri noui. Se observă o accentuată avalanşă de cereri de înscrieri din rândurile meseriaşilor şi muncitorilor din oraş. Comitetul a ratificat toate înscrie­rile precum şi hotărârea delegaţiei permanente de a se înfiinţa secţia muncitorească. înainte de plecarea la Bucureşti va avea loc la Chişinău o mare în­trunire publică. La 3 Noembrie are loc şedinţa comitetului judeţean. . mniiin hm a­­h partidului naţional-ţărănesc-Soroca CHIŞINĂU, 29. — Duminică a avut loc la Soroca, şedinţa comitetului ju­deţean al organizaţiei partidului na­­ţional-ţărănesc din acel judeţ. Şedinţa a fost prezidată de preşe­dintele organizaţiei d. Grigore Cazacliu, asistat de biurou. După ce secretarul general N. Sca­­leţchi raportează că comitetul este re­glementar constituit şi face o dare de seamă asupra activităţei desfăşurată de organizaţie la cursul verii, d. G. Ca­zacliu şi şefii de sectoare fac o amplă expunere a situaţiei politice, comunicând ultimele dispoziţiuni cu privire la or­ganizarea plecărei la Bucureşti. Din rapoartele şefilor de sectoare re­zultă că numărul participanţilor s-a mă­rit simţitor şi va fi nevoe de a se cere majorarea numărului vagoanelor. Un mare inconvenient con­stitue faptul că îmbarcarea participanţilor din judeţul Soroca se va face numai în două puncte: Floreşti şi Târnova, ceea ce înseamnă că ţăranii trebue să străbată distanţe mari până la staţia de îmbarcare. După ce s’au pus la punct lucrările acestea, s’a trecut la chestiuni de re­organizarea unor sectoare şi sancţio­narea unor şefi de sectoare, cari au lipsit la 3 şedinţe. S’a ratificat apoi înscrierea unui în­­semant număr de tineri intelectuali eli­beraţi de curând din armată, cari au venit cu mult entuziasm pentru a con­tribui la luminarea şi organizarea ţără­nime! din judeţul Soroca, la organizaţia Soroca se observă, că d. Gr. Cazacliu, preşedintele organi­zaţiei, menţine o disciplină severă şi aplică sancţiuni fără şovăire acelora care nu-şi fac datoria complect. O voce dela ţară Din partea unui plugar din co-­mitatul nostru Rege Ferdinand I-lu, numa Cocu-Argeş primim scrisoa­rea de mai jos: Domnule Director, In ziarul dv. «Dreptatea» No. 2411 din 25 Oct. 1935, am văzut un arti­col sub titlul: «Sorocul din urmă», în care se spunea tu în vederea ma­nifestaţiei de la 14 Noembrie a par­tidului naţional ţărănesc, va veni şi d. Octavian Golga, cu batalioane­le de asalt, penttru a împedica pe orice cale pe naţional ţărănişti de a-şi manifesta dorinţa politică. Iată ce le spune ţăranul român acestor domni tulburători ai întru­nirii noastre. Domnilor, Mai întâi de toate să ştiţi că valurile Dunării nu le poa­te nimeni opri în loc. Aşa suntem şi noi partidul naţional ţărănesc; pu­terea şi talpa ţării este ţărana din această ţară. Ţăranul român este şi cuminte, este şi cinstit, dar să ştiţi că atunci când, cineva îl supă­ră, este rău. Domnilor, ţăranul Ion Mihala­­che, preşedinte al partidului naţio­nal ţărănesc, vrea să facă în ziua de 14 Noembrie o manifestaţie poli­tică în Bucureşti. Vrea să vadă cine îl urmează, vrea să ştie dacă ţăra­nii din România zic ca dumnealui. Şi apoi vrea să arate că regimul de azi nu e condamnat numai de câţi­va deputaţi din partidul naţional­­ţărănesc, ci este condamnat de toa­tă opinia publică din ţară. Ţăranii vor răspunde în număr mare şi a­­ceasta o vom vedea. Domnilor, eu mă întreb singur, la apelul făcut de ţăranul Ion Mi­­halache, către partidul naţional ţă­rănesc, pe care-l conduce: ce răs­punde frântura de partid a d-lui Goga? Că este o frântură rupt din alt partid. Cine vorbeşte de bata­lioane de asalt? Ce ruşine să ame­ninţi fiii de ţărani! Puterea şi talpa ţării s’o ameninţi cu batalioane de asalt? Pe mine mă pune pe gân­duri. Ce asalt face d. Goga în Bu­cureşti? Cu cine vrea să dea asal­tul? Cu gogile şi furnicile din Ciş­­migiu? Să nu se mai obosească cu această luptă, că aceste insecte se opresc ele singure odată cu venirea brumei. Sau vrea să dea asalt îm­potriva ţăranilor în frunte cu ne­înfricoşatul Ion Mihalache. Ce ru­şine! D. Ion Mihalache, a ştiut să dea asaltul la Mărăşti, la Mără­­şeşti şi Oituz, unde Marele şi Ne­va oferit scumpa noastră decoraţie «Mihai Viteazu» pentru asalturile date, date de el în fruntea compa­niei lui de ţărani. Părinţii şi bă­trânii noştri, au mai dat asalt la Griviţa şi la Plevna şi au eliberat cu sângele lor ţara de jugul tur­cesc. A mai dat şi Tudor Vladimi­­rescu asalt, cu care ne fălim noi azi în ţară, unde unii doritori şi înse­taţi de averi şi de grandomanie, ca d. Goga, vrea puterea ţării şi să împedice dorinţa ţăranului Român cu batalioane de asalt. Nu se poate, D. Guţă, să ia seama să plece că nu mai este ţinut pe scaun decât numai cu aparatul administrativ, care îl mânuie. De are urechi să audă vocea ţării, să nu mai stea pe spinarea stării de asediu şi a cen­zurii, că pe aceste două cuvinte se menţine, pentru că este ruşinos să conduci 17 milioane de locuitori români cu cenzură şi stare de ase­diu. Pe d. Goga îl cunoaştem noi din 1926. Ştim ce purtare a avut cu ţăranii Români. Are în sânul lui fiecare ţăran român foaia persona­lă a d-lor Octavian Goga cu purta­rea lui în alegerile din 1926, pe când era ministru de interne. Domnilor, Luaţi bine seama că aşa grăieşte ţăranul român din comuna Cocu, judeţul Argeş. MARIN RADUMA Plugar Revocarea d-lui Săbăreanu din funcţia de primar Comitetul central de revizuire, secţiunea II, sub preşidenţia­­ d-lui G. Minea Popescu, preşedinte, pri­mind plângerea d-lui N. Manolescu funcţionar al primăriei Sectorului I Galben, a aplicat astăzi dispozi­­ţiunile art. 53 din legea pentru or­ganizarea comitetelor de revizuire, revocând pe dl. ing. I. Săbăreanu din funcţiunea de primar al Secto­rului I Galben, pentru neexecuta­rea deciziei comitetului din 21 Sep­tembrie 1934, prin care acel funcţio­nar fusese reintegrat de comitet în funcţiunea de subşef de birou din care a fost îndepărtat prin decizia primăriei. Consecința măsurei luate de co­mitetul central de revizuire este că ministerul de interne va trebui să convoace consiliul comunal pentru alegerea unui nou primar în locul d-lui Săbăreanu. Sângeroasă agresiune la Cernăuţi CERNĂUŢI 31. — Pe strada Română­­ pustii asupra lor, rănindu-i grav, din localitate s'a produs ori dimineaţă o sângeroasă agresiune. Victimile sunt trei săteni. Dis de dimineaţă sosiseră împreună în oraş sătenii Gheorghe Cuciuruc, în vârstă de 29 ani, de fel din comuna Mamorniţa, Mihai Andrusczak, in vâr­stă de 45 ani şi Nicolae Badiuc în etate de 40 ani, de fel din comuna Simbozia- Rarancea, pentru a face nişte cumpără­turi din piaţa Chica Vodă. Pe la orele 10 dimineaţa când cei trei săteni se întorceau acasă, au fost atacaţi în strada Romană de doi indivizi înar­maţi cu cuţite. înainte ca cei trei săteni să se fi putut apăra, indivizii s’au nij­ Profitând de învălmăşeala produsă, cei doi agresori au luat-o la fugă reu­şind să dispară într’o stradă dosnică. A fost imediat anunţată Salvarea, a cărei ambulanţă a sosit după scurt timp la faţa locului cu medicul ei dr. Sand­berg. Răniţilor li s-au dat primele aju­­toaie, fiind transportaţi apoi la spi­talul Regele Carol II. Poliţia a reuşit să aresteze pe cuno­scutul apaş Simon Caulea, care împreună cu un alt tovarăş al lui au atacat şi rănit pe cei trei săteni, la cursul după amiezii va fi arestat și cel de al doilea agresor. ; J »­j («?(' Un apel al l­ui Roosevelt către exportatorii americani de materii prime Ijft! ■isii UhS^­u Preşedintele Statelor­ Unite doreşte menţinerea păcii WASHINGTON, 31 (Rador). —­­Casa Albă» a publicat o declaraţie prin care anunţă următoarele’. Preşedintele Roosevelt a făcut cu­noscut exportatorilor americani că guvernul Statelor Unite verifică cu o deosebită atenţie toate transpor­turile destinate Italiei şi Abisiniei .Guvernul Statelor Unite, scrie textual declaraţia, este decis să nu fie implicat în nici o controversă şi doreşte în mod viu restabilirea şi menţinerea păcii. Totuşi, în cursul unui războiu, ocaziuni ade­menitoare pot să fie oferite expor­tatorilor americani pentru a furni­za materii prime cari ar prelung­i starea de războiu. «Eu cred că poporul american nu vrea să tragă beneficii mari, însă anormale, cari ar fi obţinute tem­porar prin sporirea volumului vân­zărilor unor astfel de materii, du­pă cum nu cred că el doreşte ca luptele pe câmpiile de războiu să fie prelungite numai din cauza be­neficiilor pe care le-ar realiza un număr relativ mic de cetăţeni ame­ricani». Cercurile politice şi presa acordă o mare importanţă declaraţiei de mai sus a d-lui Roosevelt, subliniind faptul că ea este făcută în ajunul zilei când se întruneşte la Geneva consiliul Societăţii Naţiunilor pen­tru a decide data aplicării sancţiu­nilor economice. Declaraţia preşedintelui Roose­velt este interpretată ca o încerca­re supremă făcută de d-sa de a se da ascultare de bunăvoie politicei dusă de guvernul american, anume de a nu lăsa să sporească exportul în ţările beligerante. Se crede că numai dacă această încercare nu ar reuşi, d. Roosevelt ar recurge la măsura de a interzice pe cale legală exportarea materii­­lor prime în țările beligerante. Noile decrete legi In Franţa PARIS, 31. (Rador). — întreaga presă franceză continuă să se ocu­pe de nouile decrete legi adoptate de consiliul de miniştri şi cari au fost prezentate semnăturei d-lui Lebrun, preşedintele Republicei. Sunt semnalate în mod special de­cretele privitoare la diferitele a­­meliorări aduse situaţiei pensiona­rilor civili şi militari, în deosebi a pensionarilor cu pensii mici şi a sporirei avantagiilor pentru acei cari au mai mulţi copii şi au ne­voie de ajutorul statului pentr­u creşterea lor. Ziarele menţionează deasemeni importanţa noului decret lege pen­tru acordarea de beneficii exporta­torilor francezi cu privire la noui­le garanţii din plăţile mărfurilor exportate în devize străine. In sfârşit, presa subliniază marea însemnătate pentru desvoltarea re­laţiunilor comerciale franceze ex­terne rezultând din scutirea de im­pozite a obligaţiunilor emise de statele străine pentru a face plăţi pentru lichidarea datoriilor lor co­merciale faţă de exportatorii fran­cezi Franţa şi Anglia au o concepţie Indenticâ despre pace şi securitate PARIS, 31 (Rador). — Deoarece în ultimele săptămâni s’a vorbit foarte mult de divergenţe reale sau imagi­nare între Franţa şi Anglia, ziarul «Excelsior» enumără problemele în care, după părerea sa, Londra şi Pa­­risul sunt de acord. Astfel, scrie ziarul, Franţa şi Anglia au o concepţie identică despre pace şi securitate. Ele au un interes comun ca situaţia din Marea Mediterană să nu fie modificată. Ele urmăresc, dimpo­trivă, o consolidare a situaţiei actuale. Nici Anglia, nici Franţa nu pot lăsa să continue primejdia unor viitoare complicaţii în Africa orientală, care sunt tot atât de mari pentru posesiu­nile franceze din Africa ca şi pentru siguranţa comunicaţiilor imperiului britanic. Franţa şi Anglia îşi întemeiază po­litica pe asistenţa mutuală în cadrul Societăţii Naţiunilor şi urmăresc să se readucă la Geneva statele care nu mai fac parte din Societatea Naţiunilor iar nicidecum să excludă vre­un stat, care­ se află în organizaţiile de la Geneva. Deasemenea ambele ţări nu vor să vadă prelungindu-se un conflict, care provoacă perturbări economice și fi­nanciare, care, la rândul lor, pot duce la tulburări de natură socială. luptele italo-abisintesie ROMA 31 (Rador). — Se sublinia­ză în toate telegramele corespon­denţilor de răsboiu ai ziarelor ita­liene marea importanţă strategică a cuceririi fortului Skillave, pe frontul de sud- Această operaţie, e­­xecutată de detaşamente de «du­­bati», — indigeni servind în arma­ta italiană, — asigură stăpânirea întregei regiuni Skillare şi înlătu­ră un obstacol destul de important din drumul spre Gorrahei. Este de aşteptat o accentuare a presiunei italiene în această direc­ţie, cu o grăbire a marşului asupra localităţii Gorahei, care reprezintă o mare importanţă pentru desvol­tarea ulterioară a operaţiunilor. D. KELLOGG CERE DECLARA­­REA ITALIEI CA AGRESOARE NEW-YORK 31 (Rador).­­ In lo­calitatea Saint Paul din statul Min­nesota, d. Kellogg, fost secretar al Departamentului de Stat, a ţinut o cuvântare în care a declarat că Sta­tele Unite au şi posibilitatea şi da­toria să desemneze, în înţelegere cu celelalte ţări, Italia ca agresoare. Statele Unite pot face aceasta în urma violări flagrante a suverani­tăţii unui alt stat. Statele Unite, a declarat d. Kel­logg, ar trebui să condamne Italia pentru violarea angajamentelor ei contractuale şi să notifice că nu vor întreprinde niciun demers care ar putea să stânjenească sau să anihi­leze măsurile luate de celelalte state pentru a pune capăt ostilităţilor. CONCENTRAREA TRUPELOR ITALIENE PARIS 31 (Rador). — Din Harrar se semnalează noui concentrări de trupe abisiniene. In ultimele zile au sosit 60.000 oameni şi se aşteaptă noui transporturi. Corespondentul agenţiei Havas telegrafiază că pare a se confirma ştirea că Rasul Seyum se îndreaptă d­e armata sa către vest încercând o mişcare de învăluire a liniilor ita­liene și de apărare a drumului către Makalle. Rasul Seyum ar avea ast­fel să execute însărcinarea pe care o avusese Rasul Selassie Gugsa, trecut la italieni. SPECTACOLE TEATRE OPERA : Relach­e. NAŢIONAL : Gură de leu. REGINA MARIA: Bisonel cu d. V. Ma­ximilian. COMOEDIA: Rose-Marie. ALHAMBRA: O nuntă la Alhambra. VESEL: Otto Eliiantu, cu G. Timică. MAJESTIC: Tic-Tic-Tic cu Stroe şi Va­­silache. CINEMATOGRAFE CAPITOL şi ROXX : Iubirea lor, cu Katharine Hepburn şi Charles Boyer. ARO : Juanita, cu Alfred Rode. SAVOY (fost Rio): Lilian Harvey în «Invitaţia la vals», jurnal şi compl. ARPA : Ultima romanţă cu Jose Mo­jica şi Rosită Moreno. REGAL: Gelozie cu Harry Baur şi Susy Vernon, jurnal. BD. PALACE: Secretul celor 3, jurnal şi complectare. CORSO: Cursa de noapte cu James Cagney. LIDO: Detectivul buclucaş şi Puterea dragostei cu­­Jack Holt. SELECT şi ED. PALACE: Te-am iubit întotdeauna cu Jeen Crawford. TRIANON: «Dansatoarea» cu Ralph A. Roberts, Else Elster, Addle San­drock, etc. Jurnal şi complectare. VOX: Joana d’Arc (Fecioara din Or­leans), jurnal Fox şi complectare. DARLY: Micul colonel cu Shirley Tem­ple, jurnal Fox. OMNTA: Fericirea cu Charles Boy­er şi Pumnalul malaez. FORUM: Fericirea cu Charles Boyer şi Beau să uit dragostea FRANKLIN: Charles Boyer în Liliom şi Continental. MARNA: Willy Forst în Valsul Majes­tät» Sale şi revista «Adis-A-Marna». AMERICAN: Roberta cu Irene Dunne, Ginger Rogers, jurnal şi compl. VOLTA BUZEŞTI: Tovarăşi şi Zero la purtare. RAHOVA: David Copperfield cu Lio­nel Barrymore, jurnal şi compl. MARCONI: Roberta cu Irene Dunne şi matchul Baer—Jimmy Braddock. CENTRAL (Calea 13 Septembrie): Dia­volii aerului şi Drama de la barul Mexico. MODEL: Abisinia (aşa cum este şi trăeşte) şi Spioana misterioasă. LIA: Franciska Gaal în «Puiul mamei» şi Naufragiul.

Next