Dreptatea, noiembrie 1935 (Anul 9, nr. 2416-2439)

1935-11-17 / nr. 2429

Un deziderat al Ţării şi al Coroanei: înarmarea Sa point înfăptui­ti a fost zădărnicit; se doreşte realizat dar lipsesc priceperea şi mijloacele Trei miniştri, laolaltă, discută, luptă şi asudă, dar nu pot înfăptui ceia ce isbutise să facă unul singur Vina liberalilor în chestiunea înzestrării oştirii Mesajul regal pentru deschiderea celei de a treia sesiuni a actualelor tor­puri legiuitoare, face iarăşi de­­actualitate chestia înarmărei. Se arată, astfel, că guvernul par­titurilor n’a scos încă de pe afiş chestiunea înarmărei, deşi sunt doi ani împliniţi de când ea trebuia să dispară de pe frontispiciul preocu­părilor de stat. Trebuia să dispară, complect soluţionată, dacă guver­nul d-lui Tătărăscu nu s'ar fi pier­dut în acţiuni neserioase şi pătima­şe, s’ar fi mulţumit să-şi însu­ţească ceea ce priceperea, truda, do­rinţa de bine şi patriotismul gu­vernelor naţional-ţărăniste ante­rioare, isbutise să realizeze efectiv din punct de vedere al înzestrării oştirii. Refăcând aceasta, guvernul d-lui Tătărăscu prezintă pentru a treia oară, printre preocupările sale de ordin legislativ, ceeace, cum am spus, trebuia de mult soluţionat. In atari condiţiuni, firesc este, ca opinia publică să se întrebe nedu­merită, de ce nu ne-am înarmat, când şi Ţara şi Coroana aveau la inima lor această chestiune de or­din superior. Procesul apare astfel, din nou, pe rol ?i se cere desbătut. * Se va vedea, din proectele pe care guvernul le va înfăţişa parlamentu­lui, ce sa lucrat efectiv — dela tre­cuta sesiune parlamentară şi până azi — în această materie, şi ce s’a putut .A valiza ca concepţie, în inter­­minabilele peregrinări dintre Bucu­reşti şi Constanţa. Până atunci rămâne în desbatere numai ceea ce ştim. Şi anume* a) In 1930, guvernul naţi­­onal-ţarănesc încheiase cu­noscutul contract «Skoda» care avea să complecteze nevoile oştireî cu un arma­ment bun, modern şi sufi­cient până cel mai târziu în April 1934. b) Guvernul Iorga­ Arge­­toianu a sistat contractul in curs de executare fără a pune nimic în loc; c) Guvernul liberal actu­al a făcut un proces public din încheierea acestui con­tract pe care l’a găsit de­fectuos și abia după un an a încheiat un altul, CU A­­CEIAŞ CASA DE ARMA­MENT ŞI APROAPE CU A­­CELAŞ CUPRINS CU CEL PRECEDENT. Ceia­re nu la împiedecat să tri­mită în faţa Casaţiei pe strălucitul ofiţer general care a încheiat primul contract; să desf­ăşure o campanie abjectă d de presă împotriva guvernu­lui naţional-ţărănist care aprobase acel contract; să ordone o instrucţie judiciară asupra contractului după ce o comisie de anchetă parlamenta­ră mai făcuse una cu rezultate nega­tive, cum se va vedea în curând, să arunce discreditul asupra fruntaşilor naţional-ţăranişti cari avuseseră rol in perfectarea contractului, etc. d) Noul contract, a­sistat o vreme din ftrîc£na rse pre­­vederri şi greutăţilor de or­din financiar-economic în­tâmpinate de actualul gu­vern, — atârnă asism — în realizarea lui — de chesti­unea devizelor, ( ajunsă mare problemă de stat şi foarte greu de soluţionat), ceia ce a determinat şii de­termină încă, o nouă în­târziere în desăvârşirea o­­perei de înzestrare. c) In sfârşit, dintr'o serie de pricini, unele vinovate, altele independente de vo­inţa cârmuiturilor, N’AVENS AST­AZI CEIA CE SE CU­VENEA, CE TREBUIA SA AVEM INCA DIN APRILIE 1934. Acesta este adevărul în­treg. Aşa dar, în­­rezumat, s’a putut în­făptui mult în materie de înarmare şi a fost zădărnicit, iar azi, se do­reşte încă realizat acest mare dezi­derat, dar lipsesc şi priceperea şi mijloacele necesare pentru înfăp­tuire. Cineva trebuie să poarte răspunde­­rea acestei vitrege situaţii Fiindcă, în alte condiţiuni mai pu­ţin prielnice ca cele de azi, această vină a lipsei de înarmare ar fi îm­brăcat alura unei crime naţionale şi a unei trădări. Şi nici chiar azi, per­spectivele nu sunt aşa de luminoase, încât să putem afirma că pericolul este definitiv înlăturat. Ceia ce trebuie să reţină deocamdată opinia publică este că, trei miniştri libe­rali, cari conduc actualmen­te treburile oştirei, n’au isbutit să realizeze in doi ani de activitate, ceia ce parvenise să desăvârşească unul singur, d. general Ci­hosky, sub guvernul naţio­nal-ţărănesc într’un timp cu mult mai scurt şi în atari condiţiuni, încât, actualii conducători au trebuit să­­şi însuşească în cele din ur­mă opera, acestuia. Deocamdată deci, stă în picioare răspunderile prezente. Şi fiindcă mesajul legal a actua­lizat chestia înarmărei, opinia pu­blică trebuie să aibe satisfacţia u­­unui răspuns care să limpezească toate nedumeririle. Schiţării, succint, aceste nedumeriri: 1. Aplicat conform pre­vederilor şi cu mijloacele de finanţare prevăzute, trebuia — da, sau nui — contractul Cihosky să ne înarmeze, în cele mai bune condiţii, până cel mai târ­ziu în Aprilie 1934? 2. Noul contract de înar­mare al actualului guvern, se prezintă în condiţiuni mai bune ca cel dintâi, pentru ca să justifice — eventual — măcar tergi­versarea înarmărei, cu cel puţin doi ani ? 3. Admiţând prin imposi­bil, că ceea ce realizat ulterior este mai folositor decât ceea ce se înfăptuise prin primul contract, s’a adus — da, sau nu — oștirei, până acum, ceeace i-a tre­buit să aibă deja din anul trecut ? 4. Imputându-se — pe ne­drept — vechiul contract vina de a nu fi ținut seama de industria indigenă, s’a înfăptuit — da, nu nu — până acum ceva, în mate­rie de înarmare, prin aju­torul acestei industrii, in afară de ceeace era pre­văzut de către generalul Cihosky ? 5. Care este termenul precis, prevăzut de actua­lul guvern, în care oștirea va putea să aibe complect ceeace vechiul contract îi dădea încă din anul trecut? 6. In afară de armament propriu zis, s’a satisfăcut cu ceva în plus, celelalte nevoi ale armatei, peste ce cuprindea planu­l politicei de înzestrare alcătuit de guvernul naţional-țărănesc din 1930? Cu ce şi în cari anume condiţii ? 7. Sub raportul operei de gospodărire a armatei s’a prevăzut — da, sau nu — altceva, decât au lăsat ve­chii cârmuitori naţional­­ţărănişti din 1930? Nu putem intra în detalii suscepti­­bile de a fi cenzurate, căci am mul­tiplica seria întrebărilor Până la o cifră Considerabilă. Totuşi, ne-am declara nemulţu­miţi, dacă actualii cârmuitori ar putea răspunde măcar la nedumeri­rile de mai sus. Opinia publică, curioasă, ar putea astfel să se încredinţeze, că In ade­văr cei TREI miniştri cari conduc azi treburile armatei, au depăşit cu ceva măcar activitatea desfăşurată la ministerul Apărărei Naţionale, de către fostul ministru Cihosky. In așteptarea lămuririlor avem răgazul să foiletăm în liniște dove­zile cari stabilesc răspunderile pre­zente. ❖ Specula cu pâinea la Duş HUŞI. — In fiecare oraş exista o problemă a pâinii, o problemă de im­portanţă covârşitoare. Dar acei în drept să intervină s’au dovedit a fi tocmai ei profitori Nu înţelegem dece Primăria tole­rează — prin d. P­ Bogdan — anumi­tor comercianţi şi industriaşi, ascunşi cum sunt brutarii noştri, sub aşa nu­mitul cartel, să ia sau — mai precis — să fure din buzunarul consumatorului banul pe care nu brutarii l-au muncit. Acei ce tolerează asemenea lucruri sunt vinovaţi. Şi tăcerea lor oare nu dă de bănuit nimic? Desigur că da. Căci avem patru brutării ce stau cu uşile zăvorite. De ce? Consumatorul când îşi ia pâinea zilnică dă 50—60 bani şi acestor brutări, aşa, nu­mai cadou de dragul..­ bunătăţii şi curăţe­niei pâinei ce lasă foarte mult de do­rit. Răspunsul clar şi adevărat ce se poate da la vederea acelor brutării e că brutarii activi, brutarii care sunt brutari, câştigă atât încât le dă mâna ca sa scoată o parte din tovarăşii de meserie, la pensie, asigurându-li-se câş­tigul integral. La Iaşi cetăţenii au pro­testat. La noi, va mai dura mult a­­ceastă stare de lucruri. Pe de altă par­te moara «Prutul» e unica furnizoare a brutarilor din oraş şi pentru acest lucru — conducătorii ei au ridicat pre­ţul făinei. Nu uita­ţi însă că toţi con­ducătorii morii sunt liberali — şi da­torită acestui fapt reprezentanţii Pri­măriei se mulţumeşte să ia şi apoi să tacă­ Brutarii sunt ameninţaţi că dacă vor aduce din altă parte făină, atunci moara îşi va deschide brutăria sa, şi prin concurenţă îi va distruge. Deci, preţ ridicat la făină, căci aşa vor d-nii dela moară, şi’preţ ridicat la pâine, căci vor d-nii b­rutari* Toleranţă tutu­ror căci aşa voi* d. primar şi cei trei edili de ajutori­­de primar. Dar vom reveni cu date. Până atunci aşteptăm să vedem răspunsul şi soluța ce meri­tă această problemă. Rep. marca întrunire national­­amnistii d­in oraşul Colab­a-AICA CETATEA ALBA. — In ziua de 10 Noembrie a avut loc o mare în­trunire orăşenească de protestare împotriva guvernării liberale ,con­vocată de către organizaţia Muni­cipală a partidului naţional-ţără­­nesc. A luat parte un mare număr de cetăţeni. S’a observat în special o mare afluenţă de intelectuali, me­seriaşi, lucrători şi comercianţi. întrunirea s’a deschis sub preşe­dinţia d-lui A. M. Arnautov, pre­şedintele organizatei municipale, fost primar al oraşului. D. Arnă­­utov arată că această adunare a fost convocată cu scopul de a pro­testa contra actualei guvernări, ca­re prin incapacitate şi neviste a ruinat ţara. Scoate în relief jafuri­le, escrocheriile cu devize etc. Ara­tă că guvernul stoarce 450 milioa­ne anual de la cetăţeni pentru băn­cile liberale conform legei conver­­siunei şi în acelaş timp distruge cooperaţia, neajutând-o nici cu un ban din această imensă sumă. In altă ordine de idei, arată că în ju­deţul nostru există trei grupări de extrema dreaptă, la fel ca în trecut, pe vremea Ruşilor. D. A. Arnăut,ov­­ îndeamnă la lupta pentru doborâ­rea guvernului, după care se vor prăbuşi şi grupările antisemite sau­­ rasiste, D. M. FEDORENCO, avocat vor­­­beşte despre noul program al par-­­ tidului Naţional-Ţărănesc. Acest­­ program asigură o viaţă liberă ce-­ tăţenilor României Mari. Când partidul naţional-ţărănesc va veni la putere, ţara nu va mai şti ce­­ este stare de asediu şi cenzura. D.­­ Fedorenco cere ca toată lumea să­ ajute partidul tărănesc în lupta sa pentru realizarea statului ţărănesc.­­ D. ŞT. AVU­JDOV, fost senator a cetit o poezie în care glorifică lu­pta, pe care o duce partidul natio­­nal-ţăranesc pentru democratizarea vieţii de Stat. D. CEZAR POPOVICI avocat, mulţumeşte d-lui A. M. Arnautov, pentru frumoasa adunare, şi asigu­ră că partidul naţional-ţărănec nu se va da îndărăt şi pun orice mij­loace va alunga partidul liberal de la sârma ţării şi va introduce libertatea şi legalitate pentru toţi locuitorii. D. I. GAVRILIUC fost deputat spune, că numai partidul naţional­­ţărănesc asigură o viaţă liniştită minorităţilor, care după programul partidului vor putea avea şi şcolile lor, în care limba de predare va fi cea maternă. Chiamă pe toţi cetă­ţenii cinstiţi sub steagul partidu­lui naţional-ţărănesc. D. N. SCLEAR, meseriaş, vorbeş­te despre starea precară a meseria­şilor cari mor de foame, de când liberalii guvernează, căci liberalii susţin numai industria mare, unde au interese proprii. Numai partidul naţional-ţărănesc va putea îndrep­ta situaţia nenorocită a meseria­şilor. D. Avocat I. STOIANOV, spune, că minor­ităţile acestei ţări îşi în­dreaptă privirea lor spre partidul naţional-ţărănesc, care ca partid de­mocrat, va pune capăt agitaţiuni­lor de rasă, care aduc mare neno­rociri ţării întregi. Cum îndrăzneşte d. Iorga să spu­nă că d. I. Mihalache n’are dreptul să chimbe structura ţării? D. Ion Mihalache, care a luptat în tranşee pentru alcătuirea României­ Mari şi care pentru vitejia sa a fost de­corat cu ordinul Mihai ,Viteazu, nare drept să se gândească la fe­ricirea ţării sale?. Statul ţărănesc nu este o utopie. Statul Ţărănesc va fi înfăptuit contra voinţei elioilor şi reacţionarilor, cari formează di­ferite grupări politice. D. MIHAIL STRATAN, fost pre­fect, spune că de când s’a instalat regimul liberal pretutindeni se ve­de un jaf nemai­pomenit. Se fură ca în codru în judeţul nostru. Se născocesc lucrări, nu pentru binele populaţiei, ci­ numai pentru câşti­gul personal. Trebue alungaţi hoţii, cari nu mai pot sta ln fruntea ţă­rii. Cum poate sta la cârma ţării un partid al cărui preşedinte a fost ucis mişeleşte de către membrii u­­nei grupări de extrema dreaptă? Cum poate să susţină guvernul tocmai pe aceşti extremişti numai c­­ scopul de a creia o diversiune? Asta o pot face numai criminalii, dar nu oamenii de treabă. invantarea a-lui T. Iacobescu Ultimul a luat cuvântul d. depu­­tat TH. IACOBESCU, preşedin­tele organizaţiei judeţene, primit de către adunare cu aplauze îndelun­gate şi unanime. D. deputat Iac­o­­bescu spune, că este fericit că la prima chemarea a partidului naţio­­nal-ţărănesc, cetăţenii Municipiului au răspuns în număr atât de mare. Aici, sunt împreună cu d-sa prie­­teni, cari duc lupta timp de 18 ani, cu partidul oligarhic liberal. Timp de 18 ani mulţi partizani au fost arestaţi, bătuţi şi chiar ucişi de că­tre liberali. Chiar în timpul alege­rilor parlamentare din 1938. D. M. Stratan a fost crunt bătut, chi­ar în secţiunea de vot. Omul nefast al guvernării de azi, este Ivan Incu­­leţ, ministrul internelor, fostul re­voluţionar rus, care a venit cu anu­mite scopuri în Basarabia, deve­nind un reacţionar, stăpâneşte ţara, după bunul plac. Partidul liberal nu face alegeri judeţene şi comunale, fiindcă se fe­reşte de controlul cetăţenesc. Se gândeşte la furt şi jaf. Ţara vede toate acestea. Partidul naţional-ţă­­rănesc Care reprezintă opinia pu­blică a ţării este obligat să înlăture această guvernare nefastă cât se poate de repede, pentru binele po­porului. Un partid, în frunte cu un prim ministru care la Constanţa a putut califica partidul nostru ca un Partid de dezordine şi de extremişti ca oameni de treabă nu mai poate guverna, căci asemenea guvernare poate să fie fatală. Partidul liberal, partid al bancherilor şi marilor fa­bricanţi îşi dă mâna cu reacţionarii de dreapta şi sprijină pe trădătorii democraţiei. D. Iacobescu îndeamnă la luptă înverşunată cu regimul Pu­tred al partidului liberal pentru triumful democraţiei în ţara româ­nească. Adunarea a luat sfârşit într’o at­mosferă de entuziasm general. V. Nistrul 1 . Jimfutt­uhât ÎMBRĂCĂMINTEA practica ftuU­ iu, uxice iPzeme. CEHOSLOVACA bucureşti- str. seriei. too-ioî­­ sul. elisabeta. e­ ro CAL. GRI VI­T­El, 1 50 • STR. ŞELARI. 13 PLOEŞTI • GALAŢI • CRAIOVA • BRAŞOV TIMIŞOARA Marea întrunire a tineretului nafionoţârânest d­e­­coşii (jud. râteia) HUŞI. — Duminică 10 Noem­brie a­ avut loc o mare întrunire a tineretului naţional ţărănesc în sa­tul Leoşti, în curtea d-lui Gh. V., Dobrea, student. Întrunirea a fost anunţată la ora 3 p. m­. deoarece nu se ştia de venirea d-lui V. D. Ma­­rinov, preşedintele organizaţiei ti­neretului naţional ţărănesc, oraşul’ Huşi. Imediat ce d-sa sosise, ti­nerii din satul Lepşti s'au adunat şi în acelaş timp vrednicul luptă­tor V. Negru din org. satului Le­­leşti a plecat călare în satul’ vecin Croşnăşeni,­­am­unţând şi tinerii din acel sat. La ora 4 şi juni, peste 70 tineri din cele două sate şi foarte mulţi săteni erau adunaţi în curtea d-lui Dobrea. D-sa anunţă pe cei de faţă că prietenul Vasile D. Marinov din Huşi, a venit să ne vadă şi să ne mai spună lucruri noui. D. Dobrea dă cuvântul d-lui V. Marinov care, primit cu furtunoase aplauze, spu­ne: „Deşi n’au trecut decât 2 săp­tămâni de când nu v’am văzut, to­tuşi dragostea mea faţă de d-stră m’a îndemnat să viu în mijlocul dv. Spre fericirea mea, dv. aţi răspuns cu aceeaş dragoste. Deci vă zic bine v’am găsit’’. D. V. Marinov spune că astăzi va avea prilejul să arate ce este partidul naţional ţărănesc şi tine­retul naţional ţărănesc. D-sa îşi în­cepe astfel prelegerea: „M'am decis să fac o şcoală po­litică cu tot tineretul, atât din ju­deţ cât şi oraş. Conferinţele pe care le voiu ţine vor fi referitoare la toate problemele discutate astă vară la Câmpul Lung, şcoală ţinută din iniţiativa iubitului nostru şef d. I. Mihalache (urate îndelung re­petate, strigăte de trăiască d. Mi­halache!). Aceste conferinţe eu le denumesc prelegeri — şi încep pri­ma cu satul d-stră. Partidul naţional-ţărănesc şi tineretul Apropierea acestor două noţiuni părea unora, până acum, cam ha­zardată. Căci în viaţa noastră pu­blică există o serie de oameni de paie care, fie cu rea credinţă sau din neştiinţă, negau cu încăpăţânare că ar putea exista un tineret cu un rol politic determinant în viaţa par­tidului naţional ţărănesc. Acest partid, spre deosebire de cel liberal, închegat din interese uri­­cioase, s-a născut în zbuciumul tran­­şeelor, a marilor prefaceri naţional­­sociale. Acest mare partid are o­ mi­siune istorică de îndeplinit: revo­luţia socială pe care ţara o aşteaptă. Evolutiv prin natura lui, partidul naţional ţărănesc a manifestat, ma­nifestă şi va manifesta o rară ca­pacitate de rezistenţă şi o nemai­pomenită adaptabilitate intereselor statului românesc, adică a ţăranilor şi a statului viitor naţional ţărănesc (aplauze puternice. Trăiască statul ţărănesc). Acest mare organism po­litic de guvernare a ştiut să reziste şi să se adapteze, căci fiind for­mat de ţărani, nu putea fi distrus. Condus de ţărani că d. I. Mihalache, dr. Lupu, făcea la putere legi tot pentru ţărani, aşa cum le cerea e­­voluţia timpului. Dar în toate gu­vernările sale, a căutat să prime­nească structura sa socia­lă­, înca­drând succesiv generaţiile noui. Idealul său politic social crista­lizat în programe a fost totdeauna nu o creaţie arbitrară, demagogică, aşa ca a d-lor Goga-Cuza, nici Ide interese băneşti şi asupritoare ca al liberalilor — programul parti­dului naţional ţărănesc este izvorât dintr'o concepţie ideologică conti­nuu actuală, fiindcă-şi are baza în­­tr'o laborioasă sinteză a tendinţelor sociale ale vremii. Soliditatea lui, atunci când partide mari se des­tramă şi se nasc grupări şovine făr­ă aderenţe în masse, se datoreşte faptului că a ştiut să încadreze într-o perfectă armonie acel tine­ret valorificat cu cadrele sale as­tăzi — tineretul din sânul parti­dului naţional ţărănesc. Acest ti­neret va avea greaua sarcină de­ a conduce noul stat pe care marii noştri conducători şi iubitori de po­por ni-l vor lăsa nouă: statul ţă­rănesc. (Aplauze puternice. Strigăte: trăiască d. I. Mihalache, dr. Lupu şi prof. Ralea). Acest tineret, conştient de valoa­rea organismului politic în sânul căruia activează, încrezător în i­­dealul politic, va ajuta la dinami­zarea vieţii noastre politice, prin energia proaspătă pe care o aduce şi­ o orientare sigură făurită în con­tact cu actualitatea. Acest tineret născut în preziua lui 1907 — revo­luţionar al formelor sociale —şi cel născut în 1914, perioadă de ade­vărată luptă naţională — cuprinde două forme distincte: ţărănismul şi naţionalismul constructiv. Acest tineret nu poate fi decât monarhic şi plini de încredere şi devotament către M. S. Regele Ca­rol II-lea (urare: trăiască M. S. Regele şi Marele Voevod Mihai). Acest tineret, departe de­ a fi so­cotit comunist, este totuşi împo­triva metodelor perimate (învechi­te), se încadrează perfect în ideo­logia şi doctrina partidului naţional ţărănesc. Acest tineret nu este un produs de laborator, creaţiune artificială şi la comandă, ci este un produs al împrejurărilor: un tineret disciplinat şi organic. Tineret ce are la baza conştiinţei sale: muncă, dreptate, e­­galitate şi moralitate. Departe de­ a fi arivist — snobist — acest tineret intră în realităţile vii sociale, căci nu se poate concepe ideie naţională fără fundament so­cial. Acesta este tineretul naţional- ţărănesc şi partidul naţional ţără­nesc. Dar d-stră aţi mai auzit, ca prin basme, şi de un aşa zis tineret liberal: Inculeţ - Tătărescu - V. Sasu. Probabil despre aceştia, căci alt tineret liberal, nu numai că nu se concepe — dar e ridicul să fie denumit astfel — cei în a căror vine curge petrol şi nu sânge. A­­ceştia nu pot fi socotiţi tineri — dar dacă totu­şi i s’a dat denumirea de tineret liberal, apoi nu poate fi considerat ca o realitate politică. El este o creaţie artificială pentru organizaţia respectivă — ,şi aceasta ca o înscenare fără vreun rol de­terminant în viaţa ei. Acest tineret ar trebui să se inis­tituleze tineret petrolist, perimetrist, liberal, spre deosebire de tineretul naţional ţărănesc, conştient, moral, naţional democrat. In continuare d. Marinov spune că astăzi se agită un alt tineret — cărora li se spune mai nimerit — huligani. Aceştia flutură ideia na­ţională care în realitate nu este naţionalism ci şovinism — ură între clasele sociale. Acest tineret este ca­racterizat — prin incapacitate — li­chelism. Iar d. prof. N. Iorga le-a dat denumirea de: „secături entu­­siasmate”. Din spargerea geamuri­lor, din scandaluri şi bătăi îşi fac firma şefilor Goga—Guza ce le ser­veşte drept paravan a greşitelor con­cepţii celor doui şefi şi a inexisten­ţei celorlalţi Acest tineret lancist — animat de un spirit şovin, de un na­ţionalism destructiv — mânat de ambiţiuni deşarte, pretinde a naţio­naliza satele d-voastră — şi pe d-voastră cei cari v-aţi jertfit în ma­rele răsboi pentru întregir­ea neamu­lui românesc. Din nefericire acest tineret îl urmează cei rătăciţi dela ţară care uită la şcoli de brazdă şi ţărani, iar cei de la oraş, din toţi neisprăviţii din toţi derbedeii. Sunt doi ani de când unul din tinerii or­ganizaţiei cuziste a fost purtat cu tăbliţa la gât fiind prins la furat poamă. — Ei iubiţi gospodari şi voi tineri, găsiţi că aceşti tineri sunt naţionalişti şi că fac cinste nea­mului acestuia? Aceştia au deci curajul să con­teste realităţile sociale. Rostul lor ar treb­ui să se întoarcă de unde a plecat, să caute a-şi* revizui* con­ştiinţa, şi a se adopta adevăratelor curente naţionale, ce sunt canalizate de partidul naţional-ţărănesc. Nu d-nii Goga-Cuza să dea lecţii de naţionalism, ci căpitanul I. Miha­lache, decorat cu ordinul cel mai înalt şi d. Iuliu Maniu dezrobitorul Ardealului. Parlamentar Camera In şedinţa de ori după amiază a Camerei, după proclamarea d-lui N. N. Săveanu ca preşedinte, s-au ales următorii vicepreşedinţi: Gh. Fotino, Tiberiu Moşoiu, Jus­tin Stănescu, Mircea Djuvara şi V. Barcă. In­­şedinţa de astăzi se va face complectarea biuroului. Senatul La Senat a fost ales preşedinte d. C Dimitriu iar vicepreşedinţi di­nii Purcureanu, C. Alimănişteanu, dr. Ciugureanu, Max Hackerman, Al. Săndulescu şi I. Boeru. Au fost aleşi apoi secretarii şi chestorii.

Next