Dreptatea, noiembrie 1935 (Anul 9, nr. 2416-2439)
1935-11-17 / nr. 2429
Un deziderat al Ţării şi al Coroanei: înarmarea Sa point înfăptuiti a fost zădărnicit; se doreşte realizat dar lipsesc priceperea şi mijloacele Trei miniştri, laolaltă, discută, luptă şi asudă, dar nu pot înfăptui ceia ce isbutise să facă unul singur Vina liberalilor în chestiunea înzestrării oştirii Mesajul regal pentru deschiderea celei de a treia sesiuni a actualelor torpuri legiuitoare, face iarăşi deactualitate chestia înarmărei. Se arată, astfel, că guvernul partiturilor n’a scos încă de pe afiş chestiunea înarmărei, deşi sunt doi ani împliniţi de când ea trebuia să dispară de pe frontispiciul preocupărilor de stat. Trebuia să dispară, complect soluţionată, dacă guvernul d-lui Tătărăscu nu s'ar fi pierdut în acţiuni neserioase şi pătimaşe, s’ar fi mulţumit să-şi însuţească ceea ce priceperea, truda, dorinţa de bine şi patriotismul guvernelor naţional-ţărăniste anterioare, isbutise să realizeze efectiv din punct de vedere al înzestrării oştirii. Refăcând aceasta, guvernul d-lui Tătărăscu prezintă pentru a treia oară, printre preocupările sale de ordin legislativ, ceeace, cum am spus, trebuia de mult soluţionat. In atari condiţiuni, firesc este, ca opinia publică să se întrebe nedumerită, de ce nu ne-am înarmat, când şi Ţara şi Coroana aveau la inima lor această chestiune de ordin superior. Procesul apare astfel, din nou, pe rol ?i se cere desbătut. * Se va vedea, din proectele pe care guvernul le va înfăţişa parlamentului, ce sa lucrat efectiv — dela trecuta sesiune parlamentară şi până azi — în această materie, şi ce s’a putut .A valiza ca concepţie, în interminabilele peregrinări dintre Bucureşti şi Constanţa. Până atunci rămâne în desbatere numai ceea ce ştim. Şi anume* a) In 1930, guvernul naţional-ţarănesc încheiase cunoscutul contract «Skoda» care avea să complecteze nevoile oştireî cu un armament bun, modern şi suficient până cel mai târziu în April 1934. b) Guvernul Iorga Argetoianu a sistat contractul in curs de executare fără a pune nimic în loc; c) Guvernul liberal actual a făcut un proces public din încheierea acestui contract pe care l’a găsit defectuos și abia după un an a încheiat un altul, CU ACEIAŞ CASA DE ARMAMENT ŞI APROAPE CU ACELAŞ CUPRINS CU CEL PRECEDENT. Ceiare nu la împiedecat să trimită în faţa Casaţiei pe strălucitul ofiţer general care a încheiat primul contract; să desfăşure o campanie abjectă d de presă împotriva guvernului naţional-ţărănist care aprobase acel contract; să ordone o instrucţie judiciară asupra contractului după ce o comisie de anchetă parlamentară mai făcuse una cu rezultate negative, cum se va vedea în curând, să arunce discreditul asupra fruntaşilor naţional-ţăranişti cari avuseseră rol in perfectarea contractului, etc. d) Noul contract, asistat o vreme din ftrîc£na rse prevederri şi greutăţilor de ordin financiar-economic întâmpinate de actualul guvern, — atârnă asism — în realizarea lui — de chestiunea devizelor, ( ajunsă mare problemă de stat şi foarte greu de soluţionat), ceia ce a determinat şii determină încă, o nouă întârziere în desăvârşirea operei de înzestrare. c) In sfârşit, dintr'o serie de pricini, unele vinovate, altele independente de voinţa cârmuiturilor, N’AVENS ASTAZI CEIA CE SE CUVENEA, CE TREBUIA SA AVEM INCA DIN APRILIE 1934. Acesta este adevărul întreg. Aşa dar, înrezumat, s’a putut înfăptui mult în materie de înarmare şi a fost zădărnicit, iar azi, se doreşte încă realizat acest mare deziderat, dar lipsesc şi priceperea şi mijloacele necesare pentru înfăptuire. Cineva trebuie să poarte răspunderea acestei vitrege situaţii Fiindcă, în alte condiţiuni mai puţin prielnice ca cele de azi, această vină a lipsei de înarmare ar fi îmbrăcat alura unei crime naţionale şi a unei trădări. Şi nici chiar azi, perspectivele nu sunt aşa de luminoase, încât să putem afirma că pericolul este definitiv înlăturat. Ceia ce trebuie să reţină deocamdată opinia publică este că, trei miniştri liberali, cari conduc actualmente treburile oştirei, n’au isbutit să realizeze in doi ani de activitate, ceia ce parvenise să desăvârşească unul singur, d. general Cihosky, sub guvernul naţional-ţărănesc într’un timp cu mult mai scurt şi în atari condiţiuni, încât, actualii conducători au trebuit săşi însuşească în cele din urmă opera, acestuia. Deocamdată deci, stă în picioare răspunderile prezente. Şi fiindcă mesajul legal a actualizat chestia înarmărei, opinia publică trebuie să aibe satisfacţia uunui răspuns care să limpezească toate nedumeririle. Schiţării, succint, aceste nedumeriri: 1. Aplicat conform prevederilor şi cu mijloacele de finanţare prevăzute, trebuia — da, sau nui — contractul Cihosky să ne înarmeze, în cele mai bune condiţii, până cel mai târziu în Aprilie 1934? 2. Noul contract de înarmare al actualului guvern, se prezintă în condiţiuni mai bune ca cel dintâi, pentru ca să justifice — eventual — măcar tergiversarea înarmărei, cu cel puţin doi ani ? 3. Admiţând prin imposibil, că ceea ce realizat ulterior este mai folositor decât ceea ce se înfăptuise prin primul contract, s’a adus — da, sau nu — oștirei, până acum, ceeace i-a trebuit să aibă deja din anul trecut ? 4. Imputându-se — pe nedrept — vechiul contract vina de a nu fi ținut seama de industria indigenă, s’a înfăptuit — da, nu nu — până acum ceva, în materie de înarmare, prin ajutorul acestei industrii, in afară de ceeace era prevăzut de către generalul Cihosky ? 5. Care este termenul precis, prevăzut de actualul guvern, în care oștirea va putea să aibe complect ceeace vechiul contract îi dădea încă din anul trecut? 6. In afară de armament propriu zis, s’a satisfăcut cu ceva în plus, celelalte nevoi ale armatei, peste ce cuprindea planul politicei de înzestrare alcătuit de guvernul naţional-țărănesc din 1930? Cu ce şi în cari anume condiţii ? 7. Sub raportul operei de gospodărire a armatei s’a prevăzut — da, sau nu — altceva, decât au lăsat vechii cârmuitori naţionalţărănişti din 1930? Nu putem intra în detalii susceptibile de a fi cenzurate, căci am multiplica seria întrebărilor Până la o cifră Considerabilă. Totuşi, ne-am declara nemulţumiţi, dacă actualii cârmuitori ar putea răspunde măcar la nedumeririle de mai sus. Opinia publică, curioasă, ar putea astfel să se încredinţeze, că In adevăr cei TREI miniştri cari conduc azi treburile armatei, au depăşit cu ceva măcar activitatea desfăşurată la ministerul Apărărei Naţionale, de către fostul ministru Cihosky. In așteptarea lămuririlor avem răgazul să foiletăm în liniște dovezile cari stabilesc răspunderile prezente. ❖ Specula cu pâinea la Duş HUŞI. — In fiecare oraş exista o problemă a pâinii, o problemă de importanţă covârşitoare. Dar acei în drept să intervină s’au dovedit a fi tocmai ei profitori Nu înţelegem dece Primăria tolerează — prin d. P Bogdan — anumitor comercianţi şi industriaşi, ascunşi cum sunt brutarii noştri, sub aşa numitul cartel, să ia sau — mai precis — să fure din buzunarul consumatorului banul pe care nu brutarii l-au muncit. Acei ce tolerează asemenea lucruri sunt vinovaţi. Şi tăcerea lor oare nu dă de bănuit nimic? Desigur că da. Căci avem patru brutării ce stau cu uşile zăvorite. De ce? Consumatorul când îşi ia pâinea zilnică dă 50—60 bani şi acestor brutări, aşa, numai cadou de dragul.. bunătăţii şi curăţeniei pâinei ce lasă foarte mult de dorit. Răspunsul clar şi adevărat ce se poate da la vederea acelor brutării e că brutarii activi, brutarii care sunt brutari, câştigă atât încât le dă mâna ca sa scoată o parte din tovarăşii de meserie, la pensie, asigurându-li-se câştigul integral. La Iaşi cetăţenii au protestat. La noi, va mai dura mult această stare de lucruri. Pe de altă parte moara «Prutul» e unica furnizoare a brutarilor din oraş şi pentru acest lucru — conducătorii ei au ridicat preţul făinei. Nu uitaţi însă că toţi conducătorii morii sunt liberali — şi datorită acestui fapt reprezentanţii Primăriei se mulţumeşte să ia şi apoi să tacă Brutarii sunt ameninţaţi că dacă vor aduce din altă parte făină, atunci moara îşi va deschide brutăria sa, şi prin concurenţă îi va distruge. Deci, preţ ridicat la făină, căci aşa vor d-nii dela moară, şi’preţ ridicat la pâine, căci vor d-nii brutari* Toleranţă tuturor căci aşa voi* d. primar şi cei trei edili de ajutoride primar. Dar vom reveni cu date. Până atunci aşteptăm să vedem răspunsul şi soluța ce merită această problemă. Rep. marca întrunire nationalamnistii din oraşul Colaba-AICA CETATEA ALBA. — In ziua de 10 Noembrie a avut loc o mare întrunire orăşenească de protestare împotriva guvernării liberale ,convocată de către organizaţia Municipală a partidului naţional-ţărănesc. A luat parte un mare număr de cetăţeni. S’a observat în special o mare afluenţă de intelectuali, meseriaşi, lucrători şi comercianţi. întrunirea s’a deschis sub preşedinţia d-lui A. M. Arnautov, preşedintele organizatei municipale, fost primar al oraşului. D. Arnăutov arată că această adunare a fost convocată cu scopul de a protesta contra actualei guvernări, care prin incapacitate şi neviste a ruinat ţara. Scoate în relief jafurile, escrocheriile cu devize etc. Arată că guvernul stoarce 450 milioane anual de la cetăţeni pentru băncile liberale conform legei conversiunei şi în acelaş timp distruge cooperaţia, neajutând-o nici cu un ban din această imensă sumă. In altă ordine de idei, arată că în judeţul nostru există trei grupări de extrema dreaptă, la fel ca în trecut, pe vremea Ruşilor. D. A. Arnăut,ov îndeamnă la lupta pentru doborârea guvernului, după care se vor prăbuşi şi grupările antisemite sau rasiste, D. M. FEDORENCO, avocat vorbeşte despre noul program al par- tidului Naţional-Ţărănesc. Acest program asigură o viaţă liberă ce- tăţenilor României Mari. Când partidul naţional-ţărănesc va veni la putere, ţara nu va mai şti ce este stare de asediu şi cenzura. D. Fedorenco cere ca toată lumea să ajute partidul tărănesc în lupta sa pentru realizarea statului ţărănesc. D. ŞT. AVUJDOV, fost senator a cetit o poezie în care glorifică lupta, pe care o duce partidul national-ţăranesc pentru democratizarea vieţii de Stat. D. CEZAR POPOVICI avocat, mulţumeşte d-lui A. M. Arnautov, pentru frumoasa adunare, şi asigură că partidul naţional-ţărănec nu se va da îndărăt şi pun orice mijloace va alunga partidul liberal de la sârma ţării şi va introduce libertatea şi legalitate pentru toţi locuitorii. D. I. GAVRILIUC fost deputat spune, că numai partidul naţionalţărănesc asigură o viaţă liniştită minorităţilor, care după programul partidului vor putea avea şi şcolile lor, în care limba de predare va fi cea maternă. Chiamă pe toţi cetăţenii cinstiţi sub steagul partidului naţional-ţărănesc. D. N. SCLEAR, meseriaş, vorbeşte despre starea precară a meseriaşilor cari mor de foame, de când liberalii guvernează, căci liberalii susţin numai industria mare, unde au interese proprii. Numai partidul naţional-ţărănesc va putea îndrepta situaţia nenorocită a meseriaşilor. D. Avocat I. STOIANOV, spune, că minorităţile acestei ţări îşi îndreaptă privirea lor spre partidul naţional-ţărănesc, care ca partid democrat, va pune capăt agitaţiunilor de rasă, care aduc mare nenorociri ţării întregi. Cum îndrăzneşte d. Iorga să spună că d. I. Mihalache n’are dreptul să chimbe structura ţării? D. Ion Mihalache, care a luptat în tranşee pentru alcătuirea României Mari şi care pentru vitejia sa a fost decorat cu ordinul Mihai ,Viteazu, nare drept să se gândească la fericirea ţării sale?. Statul ţărănesc nu este o utopie. Statul Ţărănesc va fi înfăptuit contra voinţei elioilor şi reacţionarilor, cari formează diferite grupări politice. D. MIHAIL STRATAN, fost prefect, spune că de când s’a instalat regimul liberal pretutindeni se vede un jaf nemaipomenit. Se fură ca în codru în judeţul nostru. Se născocesc lucrări, nu pentru binele populaţiei, ci numai pentru câştigul personal. Trebue alungaţi hoţii, cari nu mai pot sta ln fruntea ţării. Cum poate sta la cârma ţării un partid al cărui preşedinte a fost ucis mişeleşte de către membrii unei grupări de extrema dreaptă? Cum poate să susţină guvernul tocmai pe aceşti extremişti numai c scopul de a creia o diversiune? Asta o pot face numai criminalii, dar nu oamenii de treabă. invantarea a-lui T. Iacobescu Ultimul a luat cuvântul d. deputat TH. IACOBESCU, preşedintele organizaţiei judeţene, primit de către adunare cu aplauze îndelungate şi unanime. D. deputat Iacobescu spune, că este fericit că la prima chemarea a partidului naţional-ţărănesc, cetăţenii Municipiului au răspuns în număr atât de mare. Aici, sunt împreună cu d-sa prieteni, cari duc lupta timp de 18 ani, cu partidul oligarhic liberal. Timp de 18 ani mulţi partizani au fost arestaţi, bătuţi şi chiar ucişi de către liberali. Chiar în timpul alegerilor parlamentare din 1938. D. M. Stratan a fost crunt bătut, chiar în secţiunea de vot. Omul nefast al guvernării de azi, este Ivan Inculeţ, ministrul internelor, fostul revoluţionar rus, care a venit cu anumite scopuri în Basarabia, devenind un reacţionar, stăpâneşte ţara, după bunul plac. Partidul liberal nu face alegeri judeţene şi comunale, fiindcă se fereşte de controlul cetăţenesc. Se gândeşte la furt şi jaf. Ţara vede toate acestea. Partidul naţional-ţărănesc Care reprezintă opinia publică a ţării este obligat să înlăture această guvernare nefastă cât se poate de repede, pentru binele poporului. Un partid, în frunte cu un prim ministru care la Constanţa a putut califica partidul nostru ca un Partid de dezordine şi de extremişti ca oameni de treabă nu mai poate guverna, căci asemenea guvernare poate să fie fatală. Partidul liberal, partid al bancherilor şi marilor fabricanţi îşi dă mâna cu reacţionarii de dreapta şi sprijină pe trădătorii democraţiei. D. Iacobescu îndeamnă la luptă înverşunată cu regimul Putred al partidului liberal pentru triumful democraţiei în ţara românească. Adunarea a luat sfârşit într’o atmosferă de entuziasm general. V. Nistrul 1 . Jimfuttuhât ÎMBRĂCĂMINTEA practica ftuU iu, uxice iPzeme. CEHOSLOVACA bucureşti- str. seriei. too-ioî sul. elisabeta. e ro CAL. GRI VITEl, 1 50 • STR. ŞELARI. 13 PLOEŞTI • GALAŢI • CRAIOVA • BRAŞOV TIMIŞOARA Marea întrunire a tineretului nafionoţârânest decoşii (jud. râteia) HUŞI. — Duminică 10 Noembrie a avut loc o mare întrunire a tineretului naţional ţărănesc în satul Leoşti, în curtea d-lui Gh. V., Dobrea, student. Întrunirea a fost anunţată la ora 3 p. m. deoarece nu se ştia de venirea d-lui V. D. Marinov, preşedintele organizaţiei tineretului naţional ţărănesc, oraşul’ Huşi. Imediat ce d-sa sosise, tinerii din satul Lepşti s'au adunat şi în acelaş timp vrednicul luptător V. Negru din org. satului Leleşti a plecat călare în satul’ vecin Croşnăşeni,amunţând şi tinerii din acel sat. La ora 4 şi juni, peste 70 tineri din cele două sate şi foarte mulţi săteni erau adunaţi în curtea d-lui Dobrea. D-sa anunţă pe cei de faţă că prietenul Vasile D. Marinov din Huşi, a venit să ne vadă şi să ne mai spună lucruri noui. D. Dobrea dă cuvântul d-lui V. Marinov care, primit cu furtunoase aplauze, spune: „Deşi n’au trecut decât 2 săptămâni de când nu v’am văzut, totuşi dragostea mea faţă de d-stră m’a îndemnat să viu în mijlocul dv. Spre fericirea mea, dv. aţi răspuns cu aceeaş dragoste. Deci vă zic bine v’am găsit’’. D. V. Marinov spune că astăzi va avea prilejul să arate ce este partidul naţional ţărănesc şi tineretul naţional ţărănesc. D-sa îşi începe astfel prelegerea: „M'am decis să fac o şcoală politică cu tot tineretul, atât din judeţ cât şi oraş. Conferinţele pe care le voiu ţine vor fi referitoare la toate problemele discutate astă vară la Câmpul Lung, şcoală ţinută din iniţiativa iubitului nostru şef d. I. Mihalache (urate îndelung repetate, strigăte de trăiască d. Mihalache!). Aceste conferinţe eu le denumesc prelegeri — şi încep prima cu satul d-stră. Partidul naţional-ţărănesc şi tineretul Apropierea acestor două noţiuni părea unora, până acum, cam hazardată. Căci în viaţa noastră publică există o serie de oameni de paie care, fie cu rea credinţă sau din neştiinţă, negau cu încăpăţânare că ar putea exista un tineret cu un rol politic determinant în viaţa partidului naţional ţărănesc. Acest partid, spre deosebire de cel liberal, închegat din interese uricioase, s-a născut în zbuciumul tranşeelor, a marilor prefaceri naţionalsociale. Acest mare partid are o misiune istorică de îndeplinit: revoluţia socială pe care ţara o aşteaptă. Evolutiv prin natura lui, partidul naţional ţărănesc a manifestat, manifestă şi va manifesta o rară capacitate de rezistenţă şi o nemaipomenită adaptabilitate intereselor statului românesc, adică a ţăranilor şi a statului viitor naţional ţărănesc (aplauze puternice. Trăiască statul ţărănesc). Acest mare organism politic de guvernare a ştiut să reziste şi să se adapteze, căci fiind format de ţărani, nu putea fi distrus. Condus de ţărani că d. I. Mihalache, dr. Lupu, făcea la putere legi tot pentru ţărani, aşa cum le cerea evoluţia timpului. Dar în toate guvernările sale, a căutat să primenească structura sa socială, încadrând succesiv generaţiile noui. Idealul său politic social cristalizat în programe a fost totdeauna nu o creaţie arbitrară, demagogică, aşa ca a d-lor Goga-Cuza, nici Ide interese băneşti şi asupritoare ca al liberalilor — programul partidului naţional ţărănesc este izvorât dintr'o concepţie ideologică continuu actuală, fiindcă-şi are baza într'o laborioasă sinteză a tendinţelor sociale ale vremii. Soliditatea lui, atunci când partide mari se destramă şi se nasc grupări şovine fără aderenţe în masse, se datoreşte faptului că a ştiut să încadreze într-o perfectă armonie acel tineret valorificat cu cadrele sale astăzi — tineretul din sânul partidului naţional ţărănesc. Acest tineret va avea greaua sarcină de a conduce noul stat pe care marii noştri conducători şi iubitori de popor ni-l vor lăsa nouă: statul ţărănesc. (Aplauze puternice. Strigăte: trăiască d. I. Mihalache, dr. Lupu şi prof. Ralea). Acest tineret, conştient de valoarea organismului politic în sânul căruia activează, încrezător în idealul politic, va ajuta la dinamizarea vieţii noastre politice, prin energia proaspătă pe care o aduce şi o orientare sigură făurită în contact cu actualitatea. Acest tineret născut în preziua lui 1907 — revoluţionar al formelor sociale —şi cel născut în 1914, perioadă de adevărată luptă naţională — cuprinde două forme distincte: ţărănismul şi naţionalismul constructiv. Acest tineret nu poate fi decât monarhic şi plini de încredere şi devotament către M. S. Regele Carol II-lea (urare: trăiască M. S. Regele şi Marele Voevod Mihai). Acest tineret, departe de a fi socotit comunist, este totuşi împotriva metodelor perimate (învechite), se încadrează perfect în ideologia şi doctrina partidului naţional ţărănesc. Acest tineret nu este un produs de laborator, creaţiune artificială şi la comandă, ci este un produs al împrejurărilor: un tineret disciplinat şi organic. Tineret ce are la baza conştiinţei sale: muncă, dreptate, egalitate şi moralitate. Departe de a fi arivist — snobist — acest tineret intră în realităţile vii sociale, căci nu se poate concepe ideie naţională fără fundament social. Acesta este tineretul naţional- ţărănesc şi partidul naţional ţărănesc. Dar d-stră aţi mai auzit, ca prin basme, şi de un aşa zis tineret liberal: Inculeţ - Tătărescu - V. Sasu. Probabil despre aceştia, căci alt tineret liberal, nu numai că nu se concepe — dar e ridicul să fie denumit astfel — cei în a căror vine curge petrol şi nu sânge. Aceştia nu pot fi socotiţi tineri — dar dacă totuşi i s’a dat denumirea de tineret liberal, apoi nu poate fi considerat ca o realitate politică. El este o creaţie artificială pentru organizaţia respectivă — ,şi aceasta ca o înscenare fără vreun rol determinant în viaţa ei. Acest tineret ar trebui să se inistituleze tineret petrolist, perimetrist, liberal, spre deosebire de tineretul naţional ţărănesc, conştient, moral, naţional democrat. In continuare d. Marinov spune că astăzi se agită un alt tineret — cărora li se spune mai nimerit — huligani. Aceştia flutură ideia naţională care în realitate nu este naţionalism ci şovinism — ură între clasele sociale. Acest tineret este caracterizat — prin incapacitate — lichelism. Iar d. prof. N. Iorga le-a dat denumirea de: „secături entusiasmate”. Din spargerea geamurilor, din scandaluri şi bătăi îşi fac firma şefilor Goga—Guza ce le serveşte drept paravan a greşitelor concepţii celor doui şefi şi a inexistenţei celorlalţi Acest tineret lancist — animat de un spirit şovin, de un naţionalism destructiv — mânat de ambiţiuni deşarte, pretinde a naţionaliza satele d-voastră — şi pe d-voastră cei cari v-aţi jertfit în marele răsboi pentru întregirea neamului românesc. Din nefericire acest tineret îl urmează cei rătăciţi dela ţară care uită la şcoli de brazdă şi ţărani, iar cei de la oraş, din toţi neisprăviţii din toţi derbedeii. Sunt doi ani de când unul din tinerii organizaţiei cuziste a fost purtat cu tăbliţa la gât fiind prins la furat poamă. — Ei iubiţi gospodari şi voi tineri, găsiţi că aceşti tineri sunt naţionalişti şi că fac cinste neamului acestuia? Aceştia au deci curajul să conteste realităţile sociale. Rostul lor ar trebui să se întoarcă de unde a plecat, să caute a-şi* revizui* conştiinţa, şi a se adopta adevăratelor curente naţionale, ce sunt canalizate de partidul naţional-ţărănesc. Nu d-nii Goga-Cuza să dea lecţii de naţionalism, ci căpitanul I. Mihalache, decorat cu ordinul cel mai înalt şi d. Iuliu Maniu dezrobitorul Ardealului. Parlamentar Camera In şedinţa de ori după amiază a Camerei, după proclamarea d-lui N. N. Săveanu ca preşedinte, s-au ales următorii vicepreşedinţi: Gh. Fotino, Tiberiu Moşoiu, Justin Stănescu, Mircea Djuvara şi V. Barcă. Inşedinţa de astăzi se va face complectarea biuroului. Senatul La Senat a fost ales preşedinte d. C Dimitriu iar vicepreşedinţi dinii Purcureanu, C. Alimănişteanu, dr. Ciugureanu, Max Hackerman, Al. Săndulescu şi I. Boeru. Au fost aleşi apoi secretarii şi chestorii.