Dreptatea, februarie 1936 (Anul 10, nr. 2484-2508)

1936-02-01 / nr. 2484

Ministrul României la Varşovia a remis scrisorile de acreditare VARŞOVIA, 31, (Rad­or).­­ A­­genţia Pat transmite: D. Vişoianu, noul ministru al Ro­mâniei la Varşovia, a remis preşe­dintelui Republicei scrisorile sale de acreditare. Cu acest prilej noul ministru al României a exprimat sentimentele de adâncă prietenie ale României faţă de Polonia. După ce a subliniat partea pe care România a luat-o la doliul Polo­niei după moartea mareşalului Pi­­­sudski şi admiraţia pe care o in­spiră eroul naţional polonez, d. Vî­­şoianu a adăugat: Politica externă a României este constantă şi credincioasă. România, menţinând liniile esenţiale ale poli­ticei r­­ale, rămâne ferm ataşată doc­trinei inspirate prin respectul trata­telor, întemeiat pe ordinea terito­rială stabilită de ele şi aceluiaş si­stem de apărare.­­ Interesele ei fiind în concordan­ţă cu condiţiunile de ordine în lume şi de dreptate istorică, ea nu le ră­pune nimănui. Dimpotrivă, ea pri­veşte cu bunăvoinţă orice nouă ade­ziune la doctrina sa, încercările şi victoriile noastre ne-au învăţat să preţuim valoarea colaborării. Membri ai Societăţii Na­ţiunilor, voim să facem o politică realistă, asociind în politica noastră externă forţele morale şi spirituale la forţele materiale defensive. In comunitatea popoarelor nu voim să cedăm nimănui rangul pe care l-au cucerit prin sforţările noastre. Politica română este credincioasă prietenilor şi alianţelor ei. Ea cu­noaşte interesele comune care o lea­gă de Polonia, al cărei patriotism­­şi a cărei disciplină le admiră. Tra­diţiile şi soarta alianţei noastre sunt vii şi puternice. In răspunsul său preşedintele Mos­cicki a mulţumit pentru urările fă­cute, subliniind că simpatia expri­mată pentru moartea mareşalului Pil­sudski a fost primită de Polonia cu o sinceră recunoştinţă. Legăturile tra­diţionale de prietenie au dat naştere alianţei polono-române, care ,în po­litica poloneză, constitue o valoare permanentă. Relaţiile noastre de alianţă sunt întărite prin valorile morale care de­curg din simpatia şi admiraţia noa­stră pentru patriotismul, talentele şi forţele vii ale României. Tindem spre adâncirea legăturilor care ne unesc, fiind convinşi că consolidăm astfel alianţa noastră şi contribuim la men­inerea păcii în a­­ceastă parte a Europei. încercare de trecere frauduloasă a frontierei de către un polonez CERNĂUŢI. 31.­­ Supusul­­ ----­polon Dimitrie Curenda, originar din Kosow, pe când încerca să treacă fraudulos graniţa românească pe la punctul de frontieră Coniatin, a fost obs­ervat de grănicerii noştri, şi somat să se pre­­trea. Cum Curenda însă nu s’a supus somaţiilor, grănicerii au tras o salvă­­de foc în aer spre a-l intimida, în urma căreia Curenda s’a aruncat la pământ. Grănicerii, crezând că l-au rănit s’au apropiat de el, iar acesta s’a re­pezit cu un cuţit asupra lor. Unul din grăniceri l-a înjunghiat pe Cureoda cu baioneta. Fiind grav rănit el a fost internat în spital. Autoritățile cercetează cazul. Mami Mulul d­e la casieria neuniri R.-Sărat a fost prins Hoţul este un copil de 15 ani, din serviciul primărie R.-SARAT. 31.­­ In urma cercetări­lor întreprinse de poliţia locală, a fost prins autorul spargerii săvârşită în seara zilei de 23 ort., la casieria co­munală, de unde a dispărut suma de 27 mii lei, aflaţi în caseta pedestalu­­lui cassei de fier. Hoţul a fost iden­tificat în persoana băiatului Iordache IV. Ştefan, în etate de 15 ani, fiul lui ,Vasile Ştefan, din serviciul salubrită­ţii, care are locuinţa în curtea primă­riei. Luat de scurt, hoţul a mărturisit fapta sa. Au fost găsiţi numai lei 9300, ascunşi sub o scară a casei părinteşti din B-dul Matei Basarab. Tânărul hoţ, care lucra la reţeaua uzinei electrice a primăriei, cunoştea bine intrările la cassierie şi după ple­carea d-lui Aronescu, cassierul comu­nei, a spart lacătul de la uşa de intra­re, pătrunzând în biurou. Cu actele dresate, hoțul a fost azi înaintat parchetului. ANTINEVRALOIC Dr. Îianu-Muscel Singurul remediu contra GRIFEI, MIGRENEI, NEVRALGIEI, etc. Se vinde numai In entii originale •ontlufind două buline și ca sem­nătura doctorul­ui. Depozit farmacia N. Popovici București, Calea Rahovei »7. f -------- - 1 ■ Procesele dela Camera de muncă vor fi accelerate D. P. Alexandrescu-Roman, secre­­­tarul general al ministerului muncii a prezidat o conferinţă a judecăto­rilor şi asesorilor dela judecătoria de­­muncă, din Capitală. S-au stabilit anumite norme pen­tru accelerarea judecărei diferende­lor ce vin în faţa acestor judecători. Cadavrul unui necunoscut găsit în drum BRAILA, 31. D In apropierea mo­şiei Eforiei spitalelor civile, situată pe teritoriul comunei Gura Călmăţui, din judeţul nostru, a fost descoperit ieri după amiază cadavrul unui necunoscut care pare a fi al unui om cam de 70 ani. Cadavrul a fost găsit de săteanul Gheorghe Grosu din acea comună pe când se înapoia un sat de la moşia Efo­riei spitalelor civile. Fiind anunţat postul de jandarmi, la faţa locului s-a transportat şeful de post împreună cu medicul circumscrip­ţiei respective, cari au examinat ca­davrul. El prezintă pe corp şi în ju­rul gâtului urme de violenţă. Acest fapt a determinat pe jandarmi să crea­dă că se găsesc în faţa unui asasinat. Parchetul a dispus să se facă autop­sia cadavrului. SPECTACOLE TEATRE OPERA: Cavalerul Rozelor NATIONAL: Casa Harv­ey (VESEL: Unchiul lui Noaţă. REGINA MĂRIA: Lozul cel Mare, ALHAMBRA: Dunărea albastră. (COMOEDIA: Apropo Tănase. CINEMATOGRAF , TRIANON: Maria Baskirtseff (Jur­nalul unei îndrăgostite) cu Lili Dar­ras și Hans Jaray. ARO: Les beaux joursi cu Simone Simon şi Jean Pierre Aumont. SCALA: Roadway melody 1936 CORSO: La calul bălan. ROXY: Visul unei nopţi de vară cu Dick Powell în regia M. Rein­hardt. Jurnal Pathé.­­ SELECT: Soţul ideal cu Brigitte Helm şi Georg Alexander. BD. PALACE: Tot oraşul vorbeşte. LIDO: Valsul Majestăţii Sale cu [Willy Forst; Jocul Dragostei cu Paul­­Hoerbiger. OMNIA: Shanghai cu Charles Boyer şi Inamicul public No. I cu Chester, Morris. CAPITOL: Visul unei Nopţi de vară cu Dick Powell în regia M. Reinhardt. J­urnal Pathé. REGAL: Casta Diva cu Martha Eggerth, Phillips Holmes, iurnal. SAVOY: Duşmanul invizibil cu Paul Hartman şi Program nou de Music-Hall.­­ CENTRAL, Camera Neagră şi Ultima romanţă. CORSO: Harry Piei: Un strigăt în Junglă cu Gerda Maurus. VOX : Dansul s’a sfârşit cu Nan­cy Carroll. Pe scenă revista Vox Movietone. DARLY: Drumul spre glorie şi Marietta cu Jeanette MacDonald. FRANKLIN: Volga în Flăcări şi Caranga.­­ A. R. P. A.: Ali-Baba şi cei 40 de hoţi cu Fritz Kortner şi Anna May­­Wong şi jumal. FORUM: Shanghai c­vCharles Bo­yer şi Stan şi Bran Scoţieni. MANON: Ultimul bal la Peters­burg cu Ivan Petrovici; In ghiarele păcatului cu Joan Crawford. MARNA: Ana Sten şi Gary Coo­per în „Noaptea nunţii“ şi revista „Abisiniada“, Jurnal Pathe. AMERICAN: Shirley Temple în Singură pe lume şi Misterele Africei. VOLTA BUZEŞTI: Caravana cu Charles Boyer, Loretta Young, Jur­nal şi complectare. RAHOVA: Episode cu Paula Wes­sely, Jurnal şi complectare. MILANO: Fericirea cu Charles Boyer şi Denunţătorul. MARCONI: Ultimele zile ale ora­şului Pompei, Jurnal şi Trupa Titi Mihăilescu, Violeta Ionescu. MODEL: „Sclavii banului“­­ cu Paul Muni şi „Diavolii aerului“ cu James Cagney şi Pat O’Obrien. LIA: Martha Eggerth, Clo-Cio şi Circul Barnum cu Walace Berry. COTROCENI: Cruciadele şi com­plectare. «D­REPT­A­T­E­A» Manifestări nationalarăniste în culoarea de negru ■ _____,_______________ întrunirea IA Casa de sfat a circ. 17 Luni seara a avut loc la Casa de sfat a circ. 17, din Bul. Ferdinand o mare întrunire, la care au luat parte d. prof. G. K. Negrutei, d. avocat Ionel Bănescu, arhitect (Vasilescu preşedintele secţiei, C. Cernescu, a­­vocat Ghimpa, N. Doru şi avocat C. Ionescu. Ş­i , D. arhitect VASILESCU, preşedin­tele secţiei, propune ca preşedinte al adunării pe d. prof. G. K. Constanti­­nescu, care, primit cu aplauze, a­­rată situaţia tristă prin care trece ţara, D-sa descrie mulţimii cele ce se întâmplă la Mehedinţi, apoi în­deamnă pe cetăţeni să caute cât mai neîntârziat să se înscrie în listele electorale . D. arhitect VASILESCU face un călduros apel la membrii circum­scripţiei ca toţi cei prezenţi să caute să fie înscrişi in listele electorale căci altfel nu vor putea da sprijinul lor partidului naţional-ţărănesc. CONFERINŢA D-LUI DR. VASI­­LE POPOVICI ASUPRA «PRO­BLEMEI SANITARE» D. dr. V. POPOVICI îşi începe conferinţa aducând laude d-lui prof. G. K. Constantinescu, d-lui arhitect Vasilescu şi întregei asistenţe cari au venit în număr aşa de mare. In cadrul programului partidului nostru naţional-ţărănesc, la cap. III este înscrisă problema sanitară. Pro­blema sanitară în completul ei, este un subiect vast, ne va fi foarte­ greu să spunem tot ce ar trebui. Ni se in­dică prin program: 1. Să instituim o asistenţă medicală mai eficace, mai intensă şi cât se poate de raţională. 2. Igiena şi medicina preventivă să fie intensificate ca astfel populaţia să fie la adăpostul îmbolnăvirilor. 3. Condiţiile de salubritate, vor trebui şi ele intensificate şi aduse la cerinţele timpurilor de astăzi. Faţă de aceste indicaţiuni, întreg serviciul sanitar rural şi urban va trebui revizuit. Trebue să înmulţim numărul me­dicilor de stat şi selecţionarea lor în mediul rural. Statul, judeţul şi co­muna să facă sacrificii, să uşureze condiţiile de instalare şi să pună la dispoziţie locuinţi şi posibilitate de a trăi, medicului rural. Să vedem ce ar putea face, o po­litică sanitară, bine îndrumată. Să luăm de bază Satul. Aşezarea unui sat are nevoe de indicaţiile medicu­lui terenul, alimentarea cu apă de băut, sfaturi asupra locuinţelor asu­pra aşezărei, orientării, etc., sfaturi igienice, îngrijirea familiei, tratarea maladiilor la copii şi adulţi. Circumscripţiile medicale rurale să fie în mijlocul circumscripţiei ca să poată vizita satul în o jumătate de zi, iar în cealaltă jumătate să aibă timpul necesar de cercetări pe te­ren. La reşedinţa medicului se va gă­si un dispensar înzestrat cu tot con­fortul, mijloace technice, o sală de bae cu căzi şi duşuri, apă caldă şi rece şi o infirmerie cu 10 paturi atât de necesară pentru izolare în cazuri epidemice. Proteguirea femeii In regulă generală femeia rurală munceşte alături de bărbat la toate muncile câmpului, vede de gospodă­rie, de copii. Din această muncă continuă iese cu totul istovită, cu sănătatea sdrunci­­nată, cuprinsă de maladii, şi atunci ne întrebăm cum aceste fiinţe să poată rezista, să procreeze copii să­nătoşi şi rezistenţi de care avem ne­voe pentru perpetuarea rasei. Acordarea de medicamente gratui­te populaţiei sărace, va trebui menţi­nută şi intensificată la maxim, va trebui însă reglementată ca medica­mentele să ajungă acolo unde tre­bue. Igiena şi medicina preventivă cu personalul necesar, au multe de fă­cut în populaţia rurală lucrând cu folos şi râvnă. • In mediul urban va trebui să se facă o revizuire complectă a tutu­ror instituţiunilor de binefacere cu caracter sanitar, desfiinţând funcţiu­nile de asistenţă medicală, care nu îndeplinesc servicii reale. Reglementarea prostituţiei va tre­bui desăvârşită,— cum este şi ce se întâmplă astăzi, nu trebue să mai vorbim. O atenţie deosebită trebue dată servitorimei, unde controlul sa­nitar, putem spune, spre­­ruşinea noastră, nu există. Un punct esenţal, care trebue să ne preocupe şi căruia să-i dăm o deosebită atenţie, iar par­tidul naţional-ţărănesc, sperăm că îl va însuşi, este legiferarea „protecţiei sanitare a căsătoriilor” prin obliga­wmmmmmmmmmmmmmmm­mm­ţiunea de a prezenta la contractarea căsătoriilor, aşa zisele certificate de aptitudine, obligatorii pentru ambele sexe. Astfel fiind, partidul naţional­­ţărănesc înţelege sa dea sfaturile sale de realizare a condiţiunilor de sănă­tate şi viaţă a populaţiei rurale şi urbane. D-na ELLA NEGRUTZI aduce e­­logii d-lui dr. Popovîci adăugând că fiind consilieră comunală acum trei an a văzut multe mizerii şi felul de a trăi al muncitorimei de la periferie. Aci ar trebui îndreptată privirea şi a me­dicilor şi ctii­or. D-sa vorbeşte apoi despre bolile cari bântue atât la sate cât şi la oraşe.­­ dr. prof. G. K. CONSTANTINE­SCU, aduce mulţumiri d-lui Popo­­vici pentru frumoasa şi instructiva conferinţă ce a ţinut, spunând că e­­dilii actuali în loc să­ facă spitale, co­munale pentru cei săraci, fac bule­varde şi acoperă Dâmboviţa, tocmai în aceste timpuri de criză. „ Comitetul femenin al circumscrip­ţiei compus din d-nele Vasilescu,­­ Cer­nescu, Ghimpa, Albulescu şi­­dj-ra Bărbulescu au servit asistenţei di­ferite gustări. Din suma realizată se va forma un fond pentru ajutorarea săracilor de Paşti. 1­­ I — 11,1 11 Cit i|i operile Iul PARSIT ISTRATI TATA MINCA Ket ©O NERANTSULA Kel 4Q EDITURA „EMINESCU« Str. Ing. Angliei Saligny* 1 Consultaţi Catalogul gratuit al Editurei 1. ]­r 1 Dela şcoala de menaj din Ploeşti Adunarea generală a membrilor comitetului Şcoalei de Menaj din str. Cantacuzino 19 Ploeşti, are loc Duminică 2 Februarie 1936 ora 10 dim. Aceasta fiind a doua convocare, şedinţa se va ţine cu orice număr de membri prezenţi. In ordinea de zi: 1­. Aprobarea contului de gestiune pentru­ anul 1934-35; 2)• Constituirea comitetu­lui școlar pe timp de patru ani. Reviste A apărut ,,Revista Fundaţiilor Re­gale“ cu următorul sumar: Expoziţia echipelor regale studen­ţeşti; T. Arghezi, Versuri; O. W­ Ci­­sek, Tătăroaica; Ion Minulescu, Rân­duri pentru carteş Ghi. Matinescu, Ştiinţa şi cultura; Ion Pillat­, Poeme î­ntr’un vers;" Aram­ Gorovei, Ele­mentul popular în literatura cultă; Al. Rosetti, Note din Grecia; Tudor Vianu, Generaţiei şi creaţie; George Cotescu, Drumul internaţional „Cap 101 II”; Em. Bircuţa, Scrisorile tri­mise de Duiliu Zamfirescu lui Titu Maiorescu; Ion Plăcinteanu, Relaţiu-­ nile de nedeterminare ale lui Hei­senberg şi principiul cauzalităţii în fizica modernă; Şerb­an Cioculescu, In marginea operei d-lui Liviu Re­­breanu; Vladimir Streinu, Bălăuca; Emil Culian, Trei tipuri de cititori şi de poezie românească tânără; Sil­viu Cernea, Romanul unei ambiţii; Mircea Damian; K. H. Zambaccian,­­La sculptorul Maillol; Mircea E­­liade, Echipele regale studenţeşti la lucru; Dimitrie Cuclin, Maglavit; A­­lexandru Vianu, Actualităţi franceze; Richard Hillard, Anul politic mon­dial 1935. Revista revistelor. Două spargeri la Constanţa CONSTANŢA 30. — Hoţi rămaşi deocamdată neidentificaţi, folosin­­du-se de chei potrivite s’au introdus în frizeria din str. Călăraşilor 28, proprietatea d-nei Covaci de unde au furat toate sculele. * O spargere în aceleaşi împrejură­ri a fost comisa la măcelăria lui Alexandru Gheorghe din str. L La­­hovari de unde hoţii au furat unel­tele şi o cantitate de carne. Fapta criminală a unei mame Denunţul unei doamne a dus po­liţia la o îngrozitoare descoperire. Maria C. Margo, servitoare la d. Lewy din strada Meşterul Manole No. 20, a dat naştere unui prittic de sex femenin. D-na Lewy O ştia pe servitoare însărcinată şi de aceia i s’a părut ciudat fatpul că după naştere, a­­ceasta păstra tăcere asupra eveni­mentului. Bănuind că s’a petrecut un lucru necurat stăpâna a adus cazul la cu­noştinţa poliţiei. In urma cercetărilor făcute de d. comisar Constantinescu şeful circ. 14-a, d-sa a stabilit următoarele: Maria Marga, după ce a dat naş­tere pruncului, l-a băgat într’un vas mare de lut. Cum noul născut scâncea într’una, mama criminală a turnat peste dânsul apă clocotită după care a dosit vasul Prunc ucigaşa a fost arestată, iar cadavrul noului născut transportat la institutul medico-legal Admam naţional ţărănistă din ternavodă Populaţia înfierează samavolniciile primarului liberal podăria oraşului nu se află ni­mic. Cetăţenii şi desigur şi dv. veţi spune că a făcut şcoală. Nu d-lor! Nu! Şcoala s’a făcut ca banii strânşi din taxele indirecte la pâine, carne, zarzavaturi, etc., cari au format buget aparte. Din buge­­tul comunei s’a dat numai suma de lei 456.000 Preţul Pâinii şi al alimentelor de tot felul sunt exagerate şi se men­ţin şi astăzi şi la protestul cetăţeni­lor nu s’a răspuns cu nici o măsură de îndreptare. La mijloc e o înţelegere deplină între comercianţi şi primar. In serviciul primăriei, funcţiona­rii, meseriaşii, muncitorii, au fost angajaţi numai acei cu datorii la­ banc­a Cernavodă, banca d-sale, cari după ce li s’au reţinut sumele dato­rate băncei au fost concediaţi nu­miţi alţii. , * Furniturile de materiale, com­­bustibil, furaje, etc. au fost accep­tate numai dela negustorii cu da­torii la banca Cernavodă. 11 Iată în felul acesta bugetul co­­munei Cernavodă de 12 milioane Iei a intrat în cassa băncei primarului Iordăchescu. 1­­ Sediul acestei bănci l-a mutat la primărie și contabilul băncei d. G. Ionescu e numit şi contabilul pri­măriei şi atunci când un cetăţean vine să-şi achite datoriile la co­mună sau să încaseze, e obligat să treacă mai întâi pe la cabinetul Pri­marului unde este instalată banca. Brutarii din localitate sunt obli­gaţi să cumpere făină de la depozi­tul d-lui Andrei Ivanciu. Acest brutar are închiriată magazia băn­cei Cernavodă cu suma de lei 460W la vagon. In medie, pe an, în ora­şul Cernavodă se consumă 108 va­goane făină, deci rezultă o chirie — vorba vine — de 400.000 lei- ! Brutarul D-tru Călin, nesupu­­nându-se acestei dispoziţii şi adu­când căi că din altă parte a fost pur şi simplu distrus. Sub pretext că deschide o nouă stradă tocmai prin punctul unde d. Călin îşi avea bru­tăria, a făcut forme pentru expro­priere şi dărâmarea localului de brutărie, lăsând pe drumuri pe bru­tarul neascultător, refuzându-i altă autorizaţie pentru deschiderea un­ei alte brutării. Strada n’a luat fiinţă nici până azi. Pentru a creia venituri cât mai multe a vândut toate terenurile co­­munei pe preţuri derizorii, căpătu­­indu şi partizanii. „ A vândut totalul fostei uzini elec­trice, cu cele două motoare. • In cele din urmă, după cum am şi prevăzut, a vândut cele doua clădiri cu o suprafaţă de loc, fie­care de 700 metri pătraţi, destinat® pentru locuinţele directorilor d® şcoli primare. Una d-lui N. Căciuli cu 85 mii lei şi alta cumnatei sale d-na Ioana Rădulescu, cu acelaş preţ, falsificând forme de licitaţi®, pentru a nu se prezenta şi alţi a­­matori. Aceste clădiri valorează 4. 580.900 lei fiecare. A mers până acolo, încât pentru a-şi satisface rudele şi partizanii a luat o decizie prin care câteva străzi au fost micşorate în lăţime, iar terenul rămas liber dat rive­ranilor.­­ Funcţionarii primăriei nu mai sunt în serviciul public, ci sunt în serviciul partidului liberal. Sunt cei mai buni agenți de propagandă li­berală. Poate aţi auzit, casierul Radu Belciug, a descins dintr’o ma­şină în com- Boasekc, însărcinat cu propaganda în alegeri. , , Ziua socotelilor nu e departe. Gu­vernarea liberală e pe sfârşite. Ac­tivitatea lor în momentul de faţă se reduce la afaceri în stil mare, cum nu s’a pomenit în ţara noastră şi la cearta celor doi şefi. Din tot ce au făgăduit liberalii nu s’a făcut nimic. Au făgăduit că vor micşora birurile, iar drept rezultat le-au mărit. Au pus mari taxe pe uleiul care se face de către săteni. Taxe pe grâul care-l macină săteanul. Leul nu mai are valoare căci vinzi eftin şi cumperi scump.­­ Ţara miroase a petrol şi devize. Toba agentului fiscal se aude tot mai mult pe întinsul ţării. Ţără­nimea şi muncitorimea noastră deşi lucrează din zori şi până’n noapte i­u-şi poate îndrepta situaţia ei din neagra mizerie în care se sbat®. «Domneşte ciocoimea şi se prăpă­deşte poporul» a dat alarma d. Ion Mihalache.­­ Nădejdea ţărănimei, şi a munci­torimii este partidul naţional-ţără­­nesc, condus de vrednicul şi neobo­situl său şef d. Ion Mihalache şi cu această credinţă şi nădejde vom învinge. . . ( Trăiască d. Mihalache!­­ ) Lucrările adunării s’au terminat prin alegerea d­lui G­ S. Kallamara preşedinte al organizaţiei şi reale­gerea membrilor vechiului comitet pentru o nouă perioadă de doi ani, CORESP.­­ CERNAVODA. — Duminică 26 Ianuarie, a avut loc în sala teatrului „Princiari” a­dunarea generală a sfa­tului local al partidului naţion­al-ţără­­nist din Cernavoda, sub preşedinţia d-lui av. Dan Alecu, şeful sectorului. La orele 10 dim. d. Dan Alecu des­chide şedinţa spunând: „In momentele acestea de disolvarea nu nurm­ai a guvernului ci a regimului li­beral, ne interesează foarte puţin ce n’a realizat guvernul, pentrucă dacă ar fi realizat ceva nu ar fi pe punctul de plecare. . .„­.10. 1 Disolvarea guvernului stă în însăşi corpul partidului, acolo se produc cele mai grave disensiuni, de aceia acum ne interesează ce punem în loc. Partidul nostru, a lansat formula „sta­tului ţărănesc”. Adversarii o exploa­tează cu răutate şi viclenie. Ne pun şi sarcină revoluţia, răsturnarea actualei forme de stat, îndepărtarea cărturarilor etc. Nu numai că se înşeală, dar mint. Statul ţărănesc nu înseamnă o răsturnare în viaţa românească, ci o îndreptare a acestei vieţi pe calea ei firească, în­seamnă o grijă deosebită pentru pătura fundamentală a ţării şi pentru producţia ei principală — înseamnă: sate sănă­toase, luminate şi bogate. In cei 70 de ani ai României, oraşele s’au asfaltat şi luminat electric, iar în sate oftica, sifilisul, raia şi mortalitatea infantilă slăbeşte vlaga poporului. îndreptarea noastră aici se explică. Nu asfalt în sate, dar sănătate. Nu lumină electrică, dar şcoală şi producţie bună.­­ Cu acest program trebuia să ne prezentăm ţării la 14 Noembrie. Dar a­­­dunarea nu s’a mai ţinut. Şi aceasta nu pentrucă nu am avut nevoia, ci pentrucă nu a mai fost nevoie. Audienţa d-lul Ion Mihalache la M. S- Regele a do­vedit că situaţia politică s’a schimbat în favoarea noastră şi de aceia s’a oprit marea manifestaţie. Naţional-creştinii spun că ei au îm­piedicat întrunirea şi că ei vor conduce mâine. Asta nu se poate. Nu se poate fiindcă ei aduc în ţară o atmosferă străi­nă celei româneşti, pentrucă zilelor grele pe cari le trăim, nu le găsesc nici o soluţie economică, pentrucă prin legătu­rile lor ne despart de aliaţi asvârlindu-ne în tabăra celor cari cer revizuirea trata­telor. Ei nu pot conduce mai ales pen­trucă poporul românesc e împotriva lor. Categoric împotriva lor. Vor vedea la Mehedinţi. Au şi început s-o vadă. Viaţa şi politica unităţii naţionale nu pot fi răsturnate din cauza unor aventurieri. Pe noi însă ne aşteaptă răspunderea. Nu a guvernării numai, ceia ce e destul de mult, dar răspunderea transformării României. Suntem constituţionali, sun­­tem realişti, suntem şi români. Minciunile cuziste Activitatea comitetului. Alegerile comunale. Cum a administrat comuna, tiberalii Secretarul organizaţiei dă citire ur­mătoarei dări de seamă: ţ • ■­­ După constituirea comitetului, la 6 Mai 1934, prima grijă ce­ a avut, a fost acela de a închiria un local pentru sediul organizaţiei. Aşa că în anul 1934, pentru prima dată în oraşul Cernavoda ia fiinţă casa de stat a partidului naţional­­ţărănesc, iar în ziua de 9 iunie 1934 i s’a făcut inaugurarea în prezenţa d-lui preşedinte V. Lepădatu şi a d-lor Bentoiu, Ghiţă Popescu, Victor Fiacescu, Dan Alecu şi A. Şteflea. In anul 1934, comitetul a ţinut un număr de 11 şedinţe, iar în anul 1935 a ţinut 14 şedinţe. Comitetul a făcut o vie propagandă­­şi a căutat să răspândească in localitate, pe cât a fost posibil programul şi ideile partidului. A îngrijit ca în listele electorale pe 1935 să fie trecuţi toţi partizanii ce fuseseră tăiaţi de pe liste de către sa­trapul primar liberal, punând la dispozi­ţia lor — prin secretariatul organizaţiei — formularele necesare. Comitetul a studiat nevoile locale şi a întocmit un plan de lucrări ce urmează să fie puse în aplicare la venirea par­tidului nostru la cârma statului. A luat parte activă la organizarea demonstraţiei populare a sectoarelor Cernavoda-Rasova, de la 15 Sept. 1935, pentru protestarea împotriva guvernării liberale, pentru reuşita căreia a primit mulţumiri din partea conducerii org. judeţene. L­a Comitetul, în aşteptarea instrucţiu­nilor partidului, studiază înfiinţarea gar­dei ţărăneşti. Sf. Se cunosc samavolniciile, abuzu­rile şi ilegalităţile comise de nără­vitul primar R. N. Iordăchescu, cu ocazia alegerilor comunale­ de la 23 Iulie 1934. Organizaţia noastră a depus lista No. 2 cu semnul partidului, având cap de listă pe d. av. D. Samari­­neanu Rezultatul alegerilor a fost: Ale­gători înseraţi 876­ Au votat 735. N’au votat 141. Lista liberală a obţinut 573 vo­turi, iar lista noastră 75. Liberalii au luat toate locurile, înfrângerea suferită în alegerile comunale se datoreşte. Tăierea a peste 358 alegători de pe listă în mod abuziv şi ilegal de că­tre primarul Iordăchescu, fără nici justificare. Printre cei tăiaţi de pe listă au fost 80 membri de-ai no­ştri, iar restul cetăţeni cari n’ar fi votat pe d. Iordăchescu. Un număr de 141 de alegători n'au votat. Cea mai mare parte din ei n’au votat prin faptul că nu li s’au eliberat cărţile de alegător de d. Iordăchescu. Cărţile de alegător au fost împăr­ţite personal de d. primar — nu ca altă dată de d. judecător. In felul acesta a împărţit după plac A eliberat aceleiaşi Persoane 2 cărţi de alegător. Astfel in listele electorale la No. 251 este trecut Du­mitru V. Gheorghe şi tot aceiaş persoană se află trecută şi la No. 259. I s’au eliberat două cărţi de ale­gator, cu care a votat de două ori. A pus oameni de ai lui să voteze cu cărţi de alegător, aparţinând altor persoane. Astfel, cetăţeanul Ghia Dumitru a fost descoperit de noi în faţa d-lui judecător George­­scu, al secţiei de votare în momen­tul când venise să voteze cu cartea de alegător No. 194, aparţinând ce­tăţeanului Chirigiu Dumitru, ine­xistent în localitate. Deşi asistenţii au protestat, totuşi cei în drept n’au luat măsurile prevăzute de lege. Au trecut în listele electorale oa­meni cu paşapoarte, însă siguri de voturile lor. Astfel, străinul Iordan Vasile, trecut în listele electorale la No. 368 şi Manuchian Asfic la No. 193. A trecut în listele electorale rude de ale sale şi anume: Banu Ion, la No. 36, cu domiciliul în Constanţa de mai bine de 5 ani şi Banu G- Die la No. 37, cu domiciliul în Bucu­reşti. Cetăţenii: Nedelcu Ion cu cartea No. 585, Niţel Vasile cu cartea No. 573 şi Memet Amet cu cartea No. 518 venind la vot, d. preşedinte a­l secţiei de votare, a găsit că aceştia votase şi nu le-a mai îngăduit cu toate străduinţele lor să voteze. Atât ei cât şi biroul electoral s’au întrebat : cum şi cine votase pentru ei ? Toţi aceşti alegători au prezentat cărţile nevizate de biroul de votare şi totuşi în lista d-lui preşedinte erau notaţi că votaseră. Cazuri în felul de mai sus au fost multe, însă noi nu le-am putut des­coperi neavând posibilitatea de control. La astfel de alegeri ne-am aşteptat, fiindcă ştiam că liberalii fiui şi-au schim­bat moravurile vechi. Nu ne-am aşteptat însă la trădarea d-lui Mitică Răşoi, care a contribuit la înfrângerea noastră în alegerile de la 29 iulie, tot atât de mult cât a con­tribuit ilegalităţile şi samavolniciile pri­marului Iordăchescu. Fruntaşii noştri din localitate, în­ţelegând dispoziţia centrului de a se pune listă în frunte cu d. Samarineanu, au dat tot sprijinul la depunerea listei. I­. Răsoi, nu numai că a declarat că nu candidează pe această listă, dar a lucrat pe ascuns și contra intereselor noastre. Lucrările adunării s’au terminat prin alegerea d-lui G. S- Kallamară, pre­şedintele organizaţiei şi realegerea mem­brilor vechiului comitet pentru o nouă perioadă de doi ani. * Primarul Iordăchescu, instalat la conducerea administraţiei comuna­le prin samavolnicii, abuzuri şi ile­galităţi — acest individ compromis în afacerile cu motorina şi făina din vremea cât a fost primar, stă­pân absolut iarăş pe oraş, fără tea­mă de legi, de oameni şi de Dum­nezeu a continuat seria de violen­tări la avutul, drepturile şi libertă­ţile cetăţeneşti. Timp de 2 ani, nestingherit de ni­meni a practicat sistemul de inac­vufire personală cu o îndrăzneală nemai­pomenită. D. ministru Sassu, a dat ordin co­rifeilor partidului liberal din Con­stanţa să-i dea mână liberă prima­rului de la Cernavodă să se refacă, dându-i spre exploatare oraşul şi Plasa Cernavodă. Ne-am întrebat şi noi cum vă întrebaţi şi dv.: cine a fost Radu Iordăchescu ? Ce avere a pierdut şi unde ? înainte de război Radu Iordă­­ch­escu a fost sergent major în ar­mată. Apoi geambaş de vite şi mi­nit de cereale şi mai apoi antre­prenor de lucrări. In timpul răz­boiului a fost administrator de spi­tal. După război, Radu Iordăchescu ajunge directorul băncei «Cerna­­­vodă», proprietar a nu ştiu câte rânduri de case, fermă şi acum şi cu două moşii, una la gara Mircea Vodă şi alta pe dealul gării Cerna­­vodă.­­ Bugetul comunei de doi ani în sumă de 12 milioane lei a fost în întregime încasat şi totuşi în gos­

Next