Dreptatea, februarie 1936 (Anul 10, nr. 2484-2508)
1936-02-01 / nr. 2484
Ministrul României la Varşovia a remis scrisorile de acreditare VARŞOVIA, 31, (Rador). Agenţia Pat transmite: D. Vişoianu, noul ministru al României la Varşovia, a remis preşedintelui Republicei scrisorile sale de acreditare. Cu acest prilej noul ministru al României a exprimat sentimentele de adâncă prietenie ale României faţă de Polonia. După ce a subliniat partea pe care România a luat-o la doliul Poloniei după moartea mareşalului Pisudski şi admiraţia pe care o inspiră eroul naţional polonez, d. Vîşoianu a adăugat: Politica externă a României este constantă şi credincioasă. România, menţinând liniile esenţiale ale politicei rale, rămâne ferm ataşată doctrinei inspirate prin respectul tratatelor, întemeiat pe ordinea teritorială stabilită de ele şi aceluiaş sistem de apărare. Interesele ei fiind în concordanţă cu condiţiunile de ordine în lume şi de dreptate istorică, ea nu le răpune nimănui. Dimpotrivă, ea priveşte cu bunăvoinţă orice nouă adeziune la doctrina sa, încercările şi victoriile noastre ne-au învăţat să preţuim valoarea colaborării. Membri ai Societăţii Naţiunilor, voim să facem o politică realistă, asociind în politica noastră externă forţele morale şi spirituale la forţele materiale defensive. In comunitatea popoarelor nu voim să cedăm nimănui rangul pe care l-au cucerit prin sforţările noastre. Politica română este credincioasă prietenilor şi alianţelor ei. Ea cunoaşte interesele comune care o leagă de Polonia, al cărei patriotismşi a cărei disciplină le admiră. Tradiţiile şi soarta alianţei noastre sunt vii şi puternice. In răspunsul său preşedintele Moscicki a mulţumit pentru urările făcute, subliniind că simpatia exprimată pentru moartea mareşalului Pilsudski a fost primită de Polonia cu o sinceră recunoştinţă. Legăturile tradiţionale de prietenie au dat naştere alianţei polono-române, care ,în politica poloneză, constitue o valoare permanentă. Relaţiile noastre de alianţă sunt întărite prin valorile morale care decurg din simpatia şi admiraţia noastră pentru patriotismul, talentele şi forţele vii ale României. Tindem spre adâncirea legăturilor care ne unesc, fiind convinşi că consolidăm astfel alianţa noastră şi contribuim la meninerea păcii în această parte a Europei. încercare de trecere frauduloasă a frontierei de către un polonez CERNĂUŢI. 31. Supusul ----polon Dimitrie Curenda, originar din Kosow, pe când încerca să treacă fraudulos graniţa românească pe la punctul de frontieră Coniatin, a fost observat de grănicerii noştri, şi somat să se pretrea. Cum Curenda însă nu s’a supus somaţiilor, grănicerii au tras o salvăde foc în aer spre a-l intimida, în urma căreia Curenda s’a aruncat la pământ. Grănicerii, crezând că l-au rănit s’au apropiat de el, iar acesta s’a repezit cu un cuţit asupra lor. Unul din grăniceri l-a înjunghiat pe Cureoda cu baioneta. Fiind grav rănit el a fost internat în spital. Autoritățile cercetează cazul. Mami Mulul de la casieria neuniri R.-Sărat a fost prins Hoţul este un copil de 15 ani, din serviciul primărie R.-SARAT. 31. In urma cercetărilor întreprinse de poliţia locală, a fost prins autorul spargerii săvârşită în seara zilei de 23 ort., la casieria comunală, de unde a dispărut suma de 27 mii lei, aflaţi în caseta pedestalului cassei de fier. Hoţul a fost identificat în persoana băiatului Iordache IV. Ştefan, în etate de 15 ani, fiul lui ,Vasile Ştefan, din serviciul salubrităţii, care are locuinţa în curtea primăriei. Luat de scurt, hoţul a mărturisit fapta sa. Au fost găsiţi numai lei 9300, ascunşi sub o scară a casei părinteşti din B-dul Matei Basarab. Tânărul hoţ, care lucra la reţeaua uzinei electrice a primăriei, cunoştea bine intrările la cassierie şi după plecarea d-lui Aronescu, cassierul comunei, a spart lacătul de la uşa de intrare, pătrunzând în biurou. Cu actele dresate, hoțul a fost azi înaintat parchetului. ANTINEVRALOIC Dr. Îianu-Muscel Singurul remediu contra GRIFEI, MIGRENEI, NEVRALGIEI, etc. Se vinde numai In entii originale •ontlufind două buline și ca semnătura doctorului. Depozit farmacia N. Popovici București, Calea Rahovei »7. f -------- - 1 ■ Procesele dela Camera de muncă vor fi accelerate D. P. Alexandrescu-Roman, secretarul general al ministerului muncii a prezidat o conferinţă a judecătorilor şi asesorilor dela judecătoria demuncă, din Capitală. S-au stabilit anumite norme pentru accelerarea judecărei diferendelor ce vin în faţa acestor judecători. Cadavrul unui necunoscut găsit în drum BRAILA, 31. D In apropierea moşiei Eforiei spitalelor civile, situată pe teritoriul comunei Gura Călmăţui, din judeţul nostru, a fost descoperit ieri după amiază cadavrul unui necunoscut care pare a fi al unui om cam de 70 ani. Cadavrul a fost găsit de săteanul Gheorghe Grosu din acea comună pe când se înapoia un sat de la moşia Eforiei spitalelor civile. Fiind anunţat postul de jandarmi, la faţa locului s-a transportat şeful de post împreună cu medicul circumscripţiei respective, cari au examinat cadavrul. El prezintă pe corp şi în jurul gâtului urme de violenţă. Acest fapt a determinat pe jandarmi să creadă că se găsesc în faţa unui asasinat. Parchetul a dispus să se facă autopsia cadavrului. SPECTACOLE TEATRE OPERA: Cavalerul Rozelor NATIONAL: Casa Harvey (VESEL: Unchiul lui Noaţă. REGINA MĂRIA: Lozul cel Mare, ALHAMBRA: Dunărea albastră. (COMOEDIA: Apropo Tănase. CINEMATOGRAF , TRIANON: Maria Baskirtseff (Jurnalul unei îndrăgostite) cu Lili Darras și Hans Jaray. ARO: Les beaux joursi cu Simone Simon şi Jean Pierre Aumont. SCALA: Roadway melody 1936 CORSO: La calul bălan. ROXY: Visul unei nopţi de vară cu Dick Powell în regia M. Reinhardt. Jurnal Pathé. SELECT: Soţul ideal cu Brigitte Helm şi Georg Alexander. BD. PALACE: Tot oraşul vorbeşte. LIDO: Valsul Majestăţii Sale cu [Willy Forst; Jocul Dragostei cu PaulHoerbiger. OMNIA: Shanghai cu Charles Boyer şi Inamicul public No. I cu Chester, Morris. CAPITOL: Visul unei Nopţi de vară cu Dick Powell în regia M. Reinhardt. Jurnal Pathé. REGAL: Casta Diva cu Martha Eggerth, Phillips Holmes, iurnal. SAVOY: Duşmanul invizibil cu Paul Hartman şi Program nou de Music-Hall. CENTRAL, Camera Neagră şi Ultima romanţă. CORSO: Harry Piei: Un strigăt în Junglă cu Gerda Maurus. VOX : Dansul s’a sfârşit cu Nancy Carroll. Pe scenă revista Vox Movietone. DARLY: Drumul spre glorie şi Marietta cu Jeanette MacDonald. FRANKLIN: Volga în Flăcări şi Caranga. A. R. P. A.: Ali-Baba şi cei 40 de hoţi cu Fritz Kortner şi Anna MayWong şi jumal. FORUM: Shanghai cvCharles Boyer şi Stan şi Bran Scoţieni. MANON: Ultimul bal la Petersburg cu Ivan Petrovici; In ghiarele păcatului cu Joan Crawford. MARNA: Ana Sten şi Gary Cooper în „Noaptea nunţii“ şi revista „Abisiniada“, Jurnal Pathe. AMERICAN: Shirley Temple în Singură pe lume şi Misterele Africei. VOLTA BUZEŞTI: Caravana cu Charles Boyer, Loretta Young, Jurnal şi complectare. RAHOVA: Episode cu Paula Wessely, Jurnal şi complectare. MILANO: Fericirea cu Charles Boyer şi Denunţătorul. MARCONI: Ultimele zile ale oraşului Pompei, Jurnal şi Trupa Titi Mihăilescu, Violeta Ionescu. MODEL: „Sclavii banului“ cu Paul Muni şi „Diavolii aerului“ cu James Cagney şi Pat O’Obrien. LIA: Martha Eggerth, Clo-Cio şi Circul Barnum cu Walace Berry. COTROCENI: Cruciadele şi complectare. «DREPTATEA» Manifestări nationalarăniste în culoarea de negru ■ _____,_______________ întrunirea IA Casa de sfat a circ. 17 Luni seara a avut loc la Casa de sfat a circ. 17, din Bul. Ferdinand o mare întrunire, la care au luat parte d. prof. G. K. Negrutei, d. avocat Ionel Bănescu, arhitect (Vasilescu preşedintele secţiei, C. Cernescu, avocat Ghimpa, N. Doru şi avocat C. Ionescu. Şi , D. arhitect VASILESCU, preşedintele secţiei, propune ca preşedinte al adunării pe d. prof. G. K. Constantinescu, care, primit cu aplauze, arată situaţia tristă prin care trece ţara, D-sa descrie mulţimii cele ce se întâmplă la Mehedinţi, apoi îndeamnă pe cetăţeni să caute cât mai neîntârziat să se înscrie în listele electorale . D. arhitect VASILESCU face un călduros apel la membrii circumscripţiei ca toţi cei prezenţi să caute să fie înscrişi in listele electorale căci altfel nu vor putea da sprijinul lor partidului naţional-ţărănesc. CONFERINŢA D-LUI DR. VASILE POPOVICI ASUPRA «PROBLEMEI SANITARE» D. dr. V. POPOVICI îşi începe conferinţa aducând laude d-lui prof. G. K. Constantinescu, d-lui arhitect Vasilescu şi întregei asistenţe cari au venit în număr aşa de mare. In cadrul programului partidului nostru naţional-ţărănesc, la cap. III este înscrisă problema sanitară. Problema sanitară în completul ei, este un subiect vast, ne va fi foarte greu să spunem tot ce ar trebui. Ni se indică prin program: 1. Să instituim o asistenţă medicală mai eficace, mai intensă şi cât se poate de raţională. 2. Igiena şi medicina preventivă să fie intensificate ca astfel populaţia să fie la adăpostul îmbolnăvirilor. 3. Condiţiile de salubritate, vor trebui şi ele intensificate şi aduse la cerinţele timpurilor de astăzi. Faţă de aceste indicaţiuni, întreg serviciul sanitar rural şi urban va trebui revizuit. Trebue să înmulţim numărul medicilor de stat şi selecţionarea lor în mediul rural. Statul, judeţul şi comuna să facă sacrificii, să uşureze condiţiile de instalare şi să pună la dispoziţie locuinţi şi posibilitate de a trăi, medicului rural. Să vedem ce ar putea face, o politică sanitară, bine îndrumată. Să luăm de bază Satul. Aşezarea unui sat are nevoe de indicaţiile medicului terenul, alimentarea cu apă de băut, sfaturi asupra locuinţelor asupra aşezărei, orientării, etc., sfaturi igienice, îngrijirea familiei, tratarea maladiilor la copii şi adulţi. Circumscripţiile medicale rurale să fie în mijlocul circumscripţiei ca să poată vizita satul în o jumătate de zi, iar în cealaltă jumătate să aibă timpul necesar de cercetări pe teren. La reşedinţa medicului se va găsi un dispensar înzestrat cu tot confortul, mijloace technice, o sală de bae cu căzi şi duşuri, apă caldă şi rece şi o infirmerie cu 10 paturi atât de necesară pentru izolare în cazuri epidemice. Proteguirea femeii In regulă generală femeia rurală munceşte alături de bărbat la toate muncile câmpului, vede de gospodărie, de copii. Din această muncă continuă iese cu totul istovită, cu sănătatea sdruncinată, cuprinsă de maladii, şi atunci ne întrebăm cum aceste fiinţe să poată rezista, să procreeze copii sănătoşi şi rezistenţi de care avem nevoe pentru perpetuarea rasei. Acordarea de medicamente gratuite populaţiei sărace, va trebui menţinută şi intensificată la maxim, va trebui însă reglementată ca medicamentele să ajungă acolo unde trebue. Igiena şi medicina preventivă cu personalul necesar, au multe de făcut în populaţia rurală lucrând cu folos şi râvnă. • In mediul urban va trebui să se facă o revizuire complectă a tuturor instituţiunilor de binefacere cu caracter sanitar, desfiinţând funcţiunile de asistenţă medicală, care nu îndeplinesc servicii reale. Reglementarea prostituţiei va trebui desăvârşită,— cum este şi ce se întâmplă astăzi, nu trebue să mai vorbim. O atenţie deosebită trebue dată servitorimei, unde controlul sanitar, putem spune, spreruşinea noastră, nu există. Un punct esenţal, care trebue să ne preocupe şi căruia să-i dăm o deosebită atenţie, iar partidul naţional-ţărănesc, sperăm că îl va însuşi, este legiferarea „protecţiei sanitare a căsătoriilor” prin obligawmmmmmmmmmmmmmmmmmţiunea de a prezenta la contractarea căsătoriilor, aşa zisele certificate de aptitudine, obligatorii pentru ambele sexe. Astfel fiind, partidul naţionalţărănesc înţelege sa dea sfaturile sale de realizare a condiţiunilor de sănătate şi viaţă a populaţiei rurale şi urbane. D-na ELLA NEGRUTZI aduce elogii d-lui dr. Popovîci adăugând că fiind consilieră comunală acum trei an a văzut multe mizerii şi felul de a trăi al muncitorimei de la periferie. Aci ar trebui îndreptată privirea şi a medicilor şi ctiior. D-sa vorbeşte apoi despre bolile cari bântue atât la sate cât şi la oraşe. dr. prof. G. K. CONSTANTINESCU, aduce mulţumiri d-lui Popovici pentru frumoasa şi instructiva conferinţă ce a ţinut, spunând că edilii actuali în loc să facă spitale, comunale pentru cei săraci, fac bulevarde şi acoperă Dâmboviţa, tocmai în aceste timpuri de criză. „ Comitetul femenin al circumscripţiei compus din d-nele Vasilescu, Cernescu, Ghimpa, Albulescu şidj-ra Bărbulescu au servit asistenţei diferite gustări. Din suma realizată se va forma un fond pentru ajutorarea săracilor de Paşti. 1 I — 11,1 11 Cit i|i operile Iul PARSIT ISTRATI TATA MINCA Ket ©O NERANTSULA Kel 4Q EDITURA „EMINESCU« Str. Ing. Angliei Saligny* 1 Consultaţi Catalogul gratuit al Editurei 1. ]r 1 Dela şcoala de menaj din Ploeşti Adunarea generală a membrilor comitetului Şcoalei de Menaj din str. Cantacuzino 19 Ploeşti, are loc Duminică 2 Februarie 1936 ora 10 dim. Aceasta fiind a doua convocare, şedinţa se va ţine cu orice număr de membri prezenţi. In ordinea de zi: 1. Aprobarea contului de gestiune pentru anul 1934-35; 2)• Constituirea comitetului școlar pe timp de patru ani. Reviste A apărut ,,Revista Fundaţiilor Regale“ cu următorul sumar: Expoziţia echipelor regale studenţeşti; T. Arghezi, Versuri; O. W Cisek, Tătăroaica; Ion Minulescu, Rânduri pentru carteş Ghi. Matinescu, Ştiinţa şi cultura; Ion Pillat, Poeme într’un vers;" Aram Gorovei, Elementul popular în literatura cultă; Al. Rosetti, Note din Grecia; Tudor Vianu, Generaţiei şi creaţie; George Cotescu, Drumul internaţional „Cap 101 II”; Em. Bircuţa, Scrisorile trimise de Duiliu Zamfirescu lui Titu Maiorescu; Ion Plăcinteanu, Relaţiu- nile de nedeterminare ale lui Heisenberg şi principiul cauzalităţii în fizica modernă; Şerban Cioculescu, In marginea operei d-lui Liviu Rebreanu; Vladimir Streinu, Bălăuca; Emil Culian, Trei tipuri de cititori şi de poezie românească tânără; Silviu Cernea, Romanul unei ambiţii; Mircea Damian; K. H. Zambaccian,La sculptorul Maillol; Mircea Eliade, Echipele regale studenţeşti la lucru; Dimitrie Cuclin, Maglavit; Alexandru Vianu, Actualităţi franceze; Richard Hillard, Anul politic mondial 1935. Revista revistelor. Două spargeri la Constanţa CONSTANŢA 30. — Hoţi rămaşi deocamdată neidentificaţi, folosindu-se de chei potrivite s’au introdus în frizeria din str. Călăraşilor 28, proprietatea d-nei Covaci de unde au furat toate sculele. * O spargere în aceleaşi împrejurări a fost comisa la măcelăria lui Alexandru Gheorghe din str. L Lahovari de unde hoţii au furat uneltele şi o cantitate de carne. Fapta criminală a unei mame Denunţul unei doamne a dus poliţia la o îngrozitoare descoperire. Maria C. Margo, servitoare la d. Lewy din strada Meşterul Manole No. 20, a dat naştere unui prittic de sex femenin. D-na Lewy O ştia pe servitoare însărcinată şi de aceia i s’a părut ciudat fatpul că după naştere, aceasta păstra tăcere asupra evenimentului. Bănuind că s’a petrecut un lucru necurat stăpâna a adus cazul la cunoştinţa poliţiei. In urma cercetărilor făcute de d. comisar Constantinescu şeful circ. 14-a, d-sa a stabilit următoarele: Maria Marga, după ce a dat naştere pruncului, l-a băgat într’un vas mare de lut. Cum noul născut scâncea într’una, mama criminală a turnat peste dânsul apă clocotită după care a dosit vasul Prunc ucigaşa a fost arestată, iar cadavrul noului născut transportat la institutul medico-legal Admam naţional ţărănistă din ternavodă Populaţia înfierează samavolniciile primarului liberal podăria oraşului nu se află nimic. Cetăţenii şi desigur şi dv. veţi spune că a făcut şcoală. Nu d-lor! Nu! Şcoala s’a făcut ca banii strânşi din taxele indirecte la pâine, carne, zarzavaturi, etc., cari au format buget aparte. Din bugetul comunei s’a dat numai suma de lei 456.000 Preţul Pâinii şi al alimentelor de tot felul sunt exagerate şi se menţin şi astăzi şi la protestul cetăţenilor nu s’a răspuns cu nici o măsură de îndreptare. La mijloc e o înţelegere deplină între comercianţi şi primar. In serviciul primăriei, funcţionarii, meseriaşii, muncitorii, au fost angajaţi numai acei cu datorii la banca Cernavodă, banca d-sale, cari după ce li s’au reţinut sumele datorate băncei au fost concediaţi numiţi alţii. , * Furniturile de materiale, combustibil, furaje, etc. au fost acceptate numai dela negustorii cu datorii la banca Cernavodă. 11 Iată în felul acesta bugetul comunei Cernavodă de 12 milioane Iei a intrat în cassa băncei primarului Iordăchescu. 1 Sediul acestei bănci l-a mutat la primărie și contabilul băncei d. G. Ionescu e numit şi contabilul primăriei şi atunci când un cetăţean vine să-şi achite datoriile la comună sau să încaseze, e obligat să treacă mai întâi pe la cabinetul Primarului unde este instalată banca. Brutarii din localitate sunt obligaţi să cumpere făină de la depozitul d-lui Andrei Ivanciu. Acest brutar are închiriată magazia băncei Cernavodă cu suma de lei 460W la vagon. In medie, pe an, în oraşul Cernavodă se consumă 108 vagoane făină, deci rezultă o chirie — vorba vine — de 400.000 lei- ! Brutarul D-tru Călin, nesupunându-se acestei dispoziţii şi aducând căi că din altă parte a fost pur şi simplu distrus. Sub pretext că deschide o nouă stradă tocmai prin punctul unde d. Călin îşi avea brutăria, a făcut forme pentru expropriere şi dărâmarea localului de brutărie, lăsând pe drumuri pe brutarul neascultător, refuzându-i altă autorizaţie pentru deschiderea unei alte brutării. Strada n’a luat fiinţă nici până azi. Pentru a creia venituri cât mai multe a vândut toate terenurile comunei pe preţuri derizorii, căpătuindu şi partizanii. „ A vândut totalul fostei uzini electrice, cu cele două motoare. • In cele din urmă, după cum am şi prevăzut, a vândut cele doua clădiri cu o suprafaţă de loc, fiecare de 700 metri pătraţi, destinat® pentru locuinţele directorilor d® şcoli primare. Una d-lui N. Căciuli cu 85 mii lei şi alta cumnatei sale d-na Ioana Rădulescu, cu acelaş preţ, falsificând forme de licitaţi®, pentru a nu se prezenta şi alţi amatori. Aceste clădiri valorează 4. 580.900 lei fiecare. A mers până acolo, încât pentru a-şi satisface rudele şi partizanii a luat o decizie prin care câteva străzi au fost micşorate în lăţime, iar terenul rămas liber dat riveranilor. Funcţionarii primăriei nu mai sunt în serviciul public, ci sunt în serviciul partidului liberal. Sunt cei mai buni agenți de propagandă liberală. Poate aţi auzit, casierul Radu Belciug, a descins dintr’o maşină în com- Boasekc, însărcinat cu propaganda în alegeri. , , Ziua socotelilor nu e departe. Guvernarea liberală e pe sfârşite. Activitatea lor în momentul de faţă se reduce la afaceri în stil mare, cum nu s’a pomenit în ţara noastră şi la cearta celor doi şefi. Din tot ce au făgăduit liberalii nu s’a făcut nimic. Au făgăduit că vor micşora birurile, iar drept rezultat le-au mărit. Au pus mari taxe pe uleiul care se face de către săteni. Taxe pe grâul care-l macină săteanul. Leul nu mai are valoare căci vinzi eftin şi cumperi scump. Ţara miroase a petrol şi devize. Toba agentului fiscal se aude tot mai mult pe întinsul ţării. Ţărănimea şi muncitorimea noastră deşi lucrează din zori şi până’n noapte iu-şi poate îndrepta situaţia ei din neagra mizerie în care se sbat®. «Domneşte ciocoimea şi se prăpădeşte poporul» a dat alarma d. Ion Mihalache. Nădejdea ţărănimei, şi a muncitorimii este partidul naţional-ţărănesc, condus de vrednicul şi neobositul său şef d. Ion Mihalache şi cu această credinţă şi nădejde vom învinge. . . ( Trăiască d. Mihalache! ) Lucrările adunării s’au terminat prin alegerea dlui G S. Kallamara preşedinte al organizaţiei şi realegerea membrilor vechiului comitet pentru o nouă perioadă de doi ani, CORESP. CERNAVODA. — Duminică 26 Ianuarie, a avut loc în sala teatrului „Princiari” adunarea generală a sfatului local al partidului naţional-ţărănist din Cernavoda, sub preşedinţia d-lui av. Dan Alecu, şeful sectorului. La orele 10 dim. d. Dan Alecu deschide şedinţa spunând: „In momentele acestea de disolvarea nu nurmai a guvernului ci a regimului liberal, ne interesează foarte puţin ce n’a realizat guvernul, pentrucă dacă ar fi realizat ceva nu ar fi pe punctul de plecare. . .„.10. 1 Disolvarea guvernului stă în însăşi corpul partidului, acolo se produc cele mai grave disensiuni, de aceia acum ne interesează ce punem în loc. Partidul nostru, a lansat formula „statului ţărănesc”. Adversarii o exploatează cu răutate şi viclenie. Ne pun şi sarcină revoluţia, răsturnarea actualei forme de stat, îndepărtarea cărturarilor etc. Nu numai că se înşeală, dar mint. Statul ţărănesc nu înseamnă o răsturnare în viaţa românească, ci o îndreptare a acestei vieţi pe calea ei firească, înseamnă o grijă deosebită pentru pătura fundamentală a ţării şi pentru producţia ei principală — înseamnă: sate sănătoase, luminate şi bogate. In cei 70 de ani ai României, oraşele s’au asfaltat şi luminat electric, iar în sate oftica, sifilisul, raia şi mortalitatea infantilă slăbeşte vlaga poporului. îndreptarea noastră aici se explică. Nu asfalt în sate, dar sănătate. Nu lumină electrică, dar şcoală şi producţie bună. Cu acest program trebuia să ne prezentăm ţării la 14 Noembrie. Dar adunarea nu s’a mai ţinut. Şi aceasta nu pentrucă nu am avut nevoia, ci pentrucă nu a mai fost nevoie. Audienţa d-lul Ion Mihalache la M. S- Regele a dovedit că situaţia politică s’a schimbat în favoarea noastră şi de aceia s’a oprit marea manifestaţie. Naţional-creştinii spun că ei au împiedicat întrunirea şi că ei vor conduce mâine. Asta nu se poate. Nu se poate fiindcă ei aduc în ţară o atmosferă străină celei româneşti, pentrucă zilelor grele pe cari le trăim, nu le găsesc nici o soluţie economică, pentrucă prin legăturile lor ne despart de aliaţi asvârlindu-ne în tabăra celor cari cer revizuirea tratatelor. Ei nu pot conduce mai ales pentrucă poporul românesc e împotriva lor. Categoric împotriva lor. Vor vedea la Mehedinţi. Au şi început s-o vadă. Viaţa şi politica unităţii naţionale nu pot fi răsturnate din cauza unor aventurieri. Pe noi însă ne aşteaptă răspunderea. Nu a guvernării numai, ceia ce e destul de mult, dar răspunderea transformării României. Suntem constituţionali, suntem realişti, suntem şi români. Minciunile cuziste Activitatea comitetului. Alegerile comunale. Cum a administrat comuna, tiberalii Secretarul organizaţiei dă citire următoarei dări de seamă: ţ • ■ După constituirea comitetului, la 6 Mai 1934, prima grijă ce a avut, a fost acela de a închiria un local pentru sediul organizaţiei. Aşa că în anul 1934, pentru prima dată în oraşul Cernavoda ia fiinţă casa de stat a partidului naţionalţărănesc, iar în ziua de 9 iunie 1934 i s’a făcut inaugurarea în prezenţa d-lui preşedinte V. Lepădatu şi a d-lor Bentoiu, Ghiţă Popescu, Victor Fiacescu, Dan Alecu şi A. Şteflea. In anul 1934, comitetul a ţinut un număr de 11 şedinţe, iar în anul 1935 a ţinut 14 şedinţe. Comitetul a făcut o vie propagandăşi a căutat să răspândească in localitate, pe cât a fost posibil programul şi ideile partidului. A îngrijit ca în listele electorale pe 1935 să fie trecuţi toţi partizanii ce fuseseră tăiaţi de pe liste de către satrapul primar liberal, punând la dispoziţia lor — prin secretariatul organizaţiei — formularele necesare. Comitetul a studiat nevoile locale şi a întocmit un plan de lucrări ce urmează să fie puse în aplicare la venirea partidului nostru la cârma statului. A luat parte activă la organizarea demonstraţiei populare a sectoarelor Cernavoda-Rasova, de la 15 Sept. 1935, pentru protestarea împotriva guvernării liberale, pentru reuşita căreia a primit mulţumiri din partea conducerii org. judeţene. La Comitetul, în aşteptarea instrucţiunilor partidului, studiază înfiinţarea gardei ţărăneşti. Sf. Se cunosc samavolniciile, abuzurile şi ilegalităţile comise de nărăvitul primar R. N. Iordăchescu, cu ocazia alegerilor comunale de la 23 Iulie 1934. Organizaţia noastră a depus lista No. 2 cu semnul partidului, având cap de listă pe d. av. D. Samarineanu Rezultatul alegerilor a fost: Alegători înseraţi 876 Au votat 735. N’au votat 141. Lista liberală a obţinut 573 voturi, iar lista noastră 75. Liberalii au luat toate locurile, înfrângerea suferită în alegerile comunale se datoreşte. Tăierea a peste 358 alegători de pe listă în mod abuziv şi ilegal de către primarul Iordăchescu, fără nici justificare. Printre cei tăiaţi de pe listă au fost 80 membri de-ai noştri, iar restul cetăţeni cari n’ar fi votat pe d. Iordăchescu. Un număr de 141 de alegători n'au votat. Cea mai mare parte din ei n’au votat prin faptul că nu li s’au eliberat cărţile de alegător de d. Iordăchescu. Cărţile de alegător au fost împărţite personal de d. primar — nu ca altă dată de d. judecător. In felul acesta a împărţit după plac A eliberat aceleiaşi Persoane 2 cărţi de alegător. Astfel in listele electorale la No. 251 este trecut Dumitru V. Gheorghe şi tot aceiaş persoană se află trecută şi la No. 259. I s’au eliberat două cărţi de alegator, cu care a votat de două ori. A pus oameni de ai lui să voteze cu cărţi de alegător, aparţinând altor persoane. Astfel, cetăţeanul Ghia Dumitru a fost descoperit de noi în faţa d-lui judecător Georgescu, al secţiei de votare în momentul când venise să voteze cu cartea de alegător No. 194, aparţinând cetăţeanului Chirigiu Dumitru, inexistent în localitate. Deşi asistenţii au protestat, totuşi cei în drept n’au luat măsurile prevăzute de lege. Au trecut în listele electorale oameni cu paşapoarte, însă siguri de voturile lor. Astfel, străinul Iordan Vasile, trecut în listele electorale la No. 368 şi Manuchian Asfic la No. 193. A trecut în listele electorale rude de ale sale şi anume: Banu Ion, la No. 36, cu domiciliul în Constanţa de mai bine de 5 ani şi Banu G- Die la No. 37, cu domiciliul în Bucureşti. Cetăţenii: Nedelcu Ion cu cartea No. 585, Niţel Vasile cu cartea No. 573 şi Memet Amet cu cartea No. 518 venind la vot, d. preşedinte al secţiei de votare, a găsit că aceştia votase şi nu le-a mai îngăduit cu toate străduinţele lor să voteze. Atât ei cât şi biroul electoral s’au întrebat : cum şi cine votase pentru ei ? Toţi aceşti alegători au prezentat cărţile nevizate de biroul de votare şi totuşi în lista d-lui preşedinte erau notaţi că votaseră. Cazuri în felul de mai sus au fost multe, însă noi nu le-am putut descoperi neavând posibilitatea de control. La astfel de alegeri ne-am aşteptat, fiindcă ştiam că liberalii fiui şi-au schimbat moravurile vechi. Nu ne-am aşteptat însă la trădarea d-lui Mitică Răşoi, care a contribuit la înfrângerea noastră în alegerile de la 29 iulie, tot atât de mult cât a contribuit ilegalităţile şi samavolniciile primarului Iordăchescu. Fruntaşii noştri din localitate, înţelegând dispoziţia centrului de a se pune listă în frunte cu d. Samarineanu, au dat tot sprijinul la depunerea listei. I. Răsoi, nu numai că a declarat că nu candidează pe această listă, dar a lucrat pe ascuns și contra intereselor noastre. Lucrările adunării s’au terminat prin alegerea d-lui G. S- Kallamară, preşedintele organizaţiei şi realegerea membrilor vechiului comitet pentru o nouă perioadă de doi ani. * Primarul Iordăchescu, instalat la conducerea administraţiei comunale prin samavolnicii, abuzuri şi ilegalităţi — acest individ compromis în afacerile cu motorina şi făina din vremea cât a fost primar, stăpân absolut iarăş pe oraş, fără teamă de legi, de oameni şi de Dumnezeu a continuat seria de violentări la avutul, drepturile şi libertăţile cetăţeneşti. Timp de 2 ani, nestingherit de nimeni a practicat sistemul de inacvufire personală cu o îndrăzneală nemaipomenită. D. ministru Sassu, a dat ordin corifeilor partidului liberal din Constanţa să-i dea mână liberă primarului de la Cernavodă să se refacă, dându-i spre exploatare oraşul şi Plasa Cernavodă. Ne-am întrebat şi noi cum vă întrebaţi şi dv.: cine a fost Radu Iordăchescu ? Ce avere a pierdut şi unde ? înainte de război Radu Iordăchescu a fost sergent major în armată. Apoi geambaş de vite şi minit de cereale şi mai apoi antreprenor de lucrări. In timpul războiului a fost administrator de spital. După război, Radu Iordăchescu ajunge directorul băncei «Cernavodă», proprietar a nu ştiu câte rânduri de case, fermă şi acum şi cu două moşii, una la gara Mircea Vodă şi alta pe dealul gării Cernavodă. Bugetul comunei de doi ani în sumă de 12 milioane lei a fost în întregime încasat şi totuşi în gos