Dreptatea, martie 1936 (Anul 10, nr. 2509-2533)
1936-03-01 / nr. 2509
A I » Expoziţia Olga Greceanu Duminică 1 Martie, orele 11 dimineaţa Va avea loc în palului Aca-demiei de arhitectură din strada Biserica Enei, vernisajul expoziţiei de picturi murale a d-nei Olga Greceanu. Marea meşteră a picturii murale, autoarea valoroasei lucrări, atât de apreciate, asupra artei murale şi neobosita creatoare a minunatei fresce care împodobeşte maiestuoasa sală a palatului sinodal, înfăţişează de data asta patruzeci de picturi murale de o valoare nepreţuită, care va face satisfacţia publicului bucureştean amator de asemenea picturi. Expoziţia va rămâne deschisă numai 2o de zile, până la 26 Martie. Albina A apărut «Albina» No. 9, revista Fundaţiei Culturale Regele «Principele Carol», scrisă pentru popor, cu următorul cuprins: Mai multă grije pentru înfrumuseţarea şi curăţenia gospodăriei; Duminica ortodoxiei; Drumul lui Dragoş-Vodă; Bogdan P. Haşdeu; Cântec de jale; Boala de zahăr; Ce fac alte ţări pentru plugăria lor; Boalele purceilor; Din nevoile pădurii; Veşti din toată lumea; Fotografii din ţara Loviştei. „Frontul Românesc“ din Brăila se destramă Noui demisii. Ce declară un fost fruntaş al org. — De la redacţia noastră din Brăila — BRAILA, 28. — Intr’un reportaj tipărut acum câteva zile în ziarul nostru am arătat că organizaţia vaidistă din localitate se destramă. Un membru de frunte al acestei organizaţii, d. avocat Anastase Petrescu, fost ajutor de primar al municipiului a demisionat de la c. f.Mifl Românesc, motivând că nu se poate împăca cu conducerea autocratică şi mai ales cutactica adoptată care duce către o viaţă de Cazarmă. Demisionând de la vaidişti d. Anastase Petrescu s’a înscris la naţional-ţărănişti. D-sa a trimis d-lui Virgil Grossu o scrisoare prin care solicită înscrierea în organizaţia naţional-ţărănistă■ Prin această scrisoare fostul fruntaş al «Frontului Românesc» de la Brăila face un aspru rechizitoriu mişcării valahiste. lată ce sune, printre altele d. Anastase Petrescu, în scrisoarea a salo: «D. Vaida Voevod s’a mărginit să proclame «Numerus Valachicus» fără ca să dea nici o soluţie gravelor probleme la ordinea zilei, fără să înfiripeze un cât de mic program de guvernare. «In afară de aceasta s'a văzut că gruparea vaidistă a rupt orice punţi cu partidul naţional-ţărănesc *— era lucrătura câtorva ambiţioşi, puşi în umbră de conducerea partidului naţional-ţărănesc, dar cari doreau situaţii politice proeminente. La Bucureşti ca şi la Brăila ambiţioşii pofteau şefii cu orice preţ, prin specularea demagogică a ideii naţionaliste. «Prin normele statutare se înfiinţează: legiuni, centurii, plutoane, grupe cu comandanţi cu drapele, cu lipirea câlcăilor, cu darea raportului, —o adevărată viaţă de cazarmă pe care oamenii serioşi o resping cu toată hotărârea, — sătenii cu atât mai mult. «Sunt aproape zece luni de când sa înfiripat la Brăila mişcarea vaidistă. Cu cel care a pornit la drum, cu aceia a rămas mişcarea până azi, — iar şi aceştia reţinuţi în grupare cu forţa şi cu disciclină nesuferită, impusă de un «comandant ambiţios şi fără scrupule». Dar în afară de demisia d-lui Anastase Petrescu s’au mai produs şi alte retrageri. Recent a demisionat şeful «plutonului» din comuna Sihleanu, anume Marin Panait. Deasemeni numeroşi membri din organizaţia comunei Rămnicelu în frunte cu conducătorii ei Matache şi Constantin Burtea. După cum se vede, mişcarea valahistă la Brăila, departe de a avea sorţi de isbândă, e o fracţiune politică neînsemnată cu perspective către declin. Răspuns la comunicatul ministerului de industrie şi comerţ Ministerul de industrie şi comerţ a publicat un comunicat privitor la înlocuirea mea din Comisiunea Superioară de îndrumarea comerţului exterior Se afirmă în comunicat că ministerul a primit numeroase reclamaţiuni pe care, de cele mai multe ori, le-a găsit întemeiate cu privire la lipsa de obiectivitate şi câte o- data la spiriul deparţialitate cu care subsemnatul a-şi fi soluţionat diferitele cereri prezentate acestei comisiuni. Răspund că nici o cerere nu a fost soluţionată de mine Personal ci numai in Comisiune şi în conformitate cu normele stabilite. Un comunicat al ministerului nu poate conţine, în nici un caz, insinuări. El trebuie bazat pe date precise mai ales când sunt persoane în joc. Asemenea comunicate s’au dat până astăzi foarte rar şi numai în cazuri foarte grave. Ca un asemenea gest să fi fost făcut, trebuia ca la baza lui să existe foapte foarte grave şi care să se poată justifica prin acte, nu numai pe «bănueli de lipsă de obiectivitate şi câteodată spirit de parţialitate» Aceste aprecieri sunt subiective, ele depinzând de un mod personal şi neîntemeiat de a judeca. Chiar un ministru, şi mai ales el, nu poate judeca decât după ce a luat informaţiuni juste, a anchetat şi a întrebat şi pe cel învinuit de lipsă de obiectivitate. A judeca fără nici o altă probă decât aserţiuni verbale calomnioase şi necontrolate, fără nici o cercetare a actelor, este o uşurinţă de neertat şi doe des e o grabă de a lovi şi discredita. Aceasta nu e permis unui ministru să o facă din postul înalt ce-l ocupă chiar atunci când vrea să apere pe colaboratorul său apropiat, secretarul general Gheorghiu. Las publicului să aprecieze uşurinţa şi mijloacele reprobabile de care s a putut servi un ministru a cărui deviză este «aşa vreau şi aşa fac» şi ale cărui acte şi fapte au fost contrare de acelea pe care toţi le aşteptau de la d-sa ING. CONSTANTIN ORGHIDAN Pe frontulUehedinţului Continuare din pagina I,a gratii fruntaşi, încadraţi de o mână de fini şi harnici intelectuali, (avocaţi, institutori, profesori, ingiineri) a stârnit admiraţia tuturor. Asemenea echipa de la Dâmboviţa condusă de d. col. Săndulescu, aceia de la Argeş, de sub comanda energicului maior Ştefanovici, fărăa mai vorbi de echipa Gorjului condusă de d-nii Arjoceanu şi Isac,isau ,de cele din Ilfov (avocat Vorobchievici), Putna (Nicuşor Graur), Brăila (Virgil Grossu), Roman (Petre Grossu), Buzău (N. Anghel şi Homoriceanu), Constanţa (V. Lapidaţii), Iliuşcel (I. Patraulea) etc. Iar alături de fraţii mehedinţieni, aţi sărit în cele mai grele momente, pentru a lupta cot la Cot în apărarea drepturilor ţărănimei oltenii Doljului — şi acelui Dolj organizat şi fanatizat pentru ţărănism de d. Virgil Potârca, — sub conducerea atâtor fruntaşi energici şi activi. Gărzile ţărăneşti au restabilit ordinea la Mehedinţi, D. Inculeţ continua sa doarmă şi să viseze la..., succesul d-lui Goga. •_ . Octav Livezeanu Sărbătorirea d-nei Calipso Botez Cuvântările rostite Secţia feminina a partidului naţional-ţărănesc, organizaţia Capitalei a sărbătorit Marti seara printr’un banchet la ,,Continental" pe d-na Calipso Botez. Au fost de faţă: d-na şi d. Virgil Madgearu, d-na Eva Negruzzi, d-na Margareta Paximade Ghelmegeanu, d. Costache Lupu, d-na Pleşoianu, d-na general Pavelescu, d-na Ghinescu, d-na dr. Uscatu, d-na şi d. prof. Paraschivescu, d-na şi d. Răducanu, Constantinescu, d-na şi d. dr. Stănculescu, d-na şi d .inginer Ianulescu, d-na şi d. Ilinca, d-na Budişteanu, d. Hudiţă, d-na şi d. comandor Niculescu, d. Mirlan Maximin, d-na dr. Banciu, d-na Micu, d-na şi d. arhitect Vasilescu, d-na şi d. Popescu Zorica, d. Popescu Topoloveni, d-na Claudian, d. I. Popescu Meheidnţi, d-na Ignătescu d. Octav Livezeanu, d-na şi d. doctor Odăgescu, d. Eugen Ionescu, d-na Ionescu, d-na şi d. P. Dinu, d-na şi preotul Alexandrescu, d-na , doctor Z. Nanu, d. Mihalovici, d. avocat Moruzi, d-ra Pavulescu, d-ra Grigorescu, d-ra Marinescu, d. I. Lăzărescu, d. Iorgulescu, d-ra Ioana Chiriac, d. Raiciu, d. Codreanu, d. Victor Gherasim, d-na și d. Block, d. N. N. Mateescu, d-na FI. Ghiorghiu, d-na Ionescu Măgureni, d-na Zaharescu, d-ra Chiriac, d-na dr. Steuer, d. maior Stănescu, d. C. Nicolau etc. etc. D-na ELLA NEGRUZZI, deschide seria cuvântărilor. Sunt fericită — a spus d-sa, — că am putut lua parte la această frumoasă reuniune, în cărei cu toţii slăvim meritele d-nei Botez, merite deosebite prin care s’a ridicat la demnitatea de astăzi. In noua însărcinare, care i s’a dat, aceia de secretară generală a organizaţiei feminine în judeţ, îi urez viaţă lungă ca să poată da pildă de muncă şi abnegaţie în serviciul unei atât de mari cauze. D-na Elle Negruzzi citeşte scrisoarea trimisă de d. dr. Scurtopol, care fiind suferind regretă că nu poate lua parte la sărbători. D. MILIAN MAXIMIN, sune că partidele şi luptele politice au câştigat mult prin aportul adus de femee. E meritul partidului ţărănesc f că a putut aduce în sânul lui o forţă ca a d-nei Botez. TELEGRAMA DLUI ION MIHALACHE p. I. V. Popescu-Mehedinţi a citit telegrama prin care d. Ion Mihalache preşedintele partidului naţional ţărănesc se asociază la sărbătorire. D-na MARGARETA GHELMEGEANU, spune că atâta caldă prietenie în jurul d-nei Botez li umple sufletul de bucurie. D-na Ghelmegeanu felicită pe d-na Botez pentru marea însărcinare ce s’a dat în sânul partidului, pe d. Madgearu şi organizaţia de Ilfov. Mai aduc omagii sărbătoritei d-na ing. Ionulescu, d. Costică Nicolau, d-ra Ioana Chiriac, d-ra prof. Marinescu, d-na Pleşoianu, din partea doamnelor din culoarea de Galben, d-ra Natalia Moţoc şi d. N. N. Mateescu. CUVÂNTAREA D-LUI VIRGIL MADGEARU Luând cuvântul d. Virgil Madgearu a spus: Nu voi încerca să aduc un elogiu d-nei Botez. Elogiul îi dau numai faptele şi deseori elogiul sintetizat în vorbe nu valorează decât în măsura ipocriziei care se ascunde îndărătul vorbelor. D-na Botez are o activitate rodnică. Un adevărat elogiu ar fi înşirarea tuturor actelor săvârşite de d-sa. Prilejul acestei sărbătoriri a fost dat de chemarea d-sale la locul pe care îl merită. Puterea de muncă a d-nei Botez o luăm cu toată pretenţia pentru activitatea în judeţ. Femeea de la ţară are datoria de a procrea şi dreptul de a suferi D-na Botez păşeşte la ţară pe un pământ virgin. La ţară e totul de făcut, la oraş totul de refăcut şi de continuat. Punctul de atracţie pentru d-na D-na CALIPSO BOTEZ, luând cuvântul, arată că femeile în politică ca şi în viaţa particulară au dovedit că pot activa păstrându-şi toate însuşirile de măsură şi delicateţe, acel specific femenin care li se contestă de către adversarii feminismului. Ele știu să cuprindă valoarea unui program de idei, după cum știu să aducă jertfe pentru realizarea lui. Manifestarea colegială de astă seară este expresia satisfacerii lor de a fi trecut la înfăptuirea ideilor generale pentru care au îmbrăţişat doctrina partidului naţional-ţărănist, aceea de a pătrunde direct în viaţa femeilor sătence, pentru care trebue făcută orice jertfă, ca să se realizeze şi în gospodăria ţărănească o gospodină luminată şi o cetăţeană conştientă, nu numai un animal de povară, cum este astăzi fără pricepere, fără scop şi fără rezultate. Trebue să realizăm şi la sate pe femeea capabilă de a procrea şi a creşte creatura aşa, încât în fiecare ţăran să putem găsi o valoare de om. Politica socială va trebui să rămânetez este să tragă prima brazdă în feminismul de la ţară. Mulţumesc tuturora pentru ce aţi promis că veţi face Ştiu că vă veţi arăta munca şi devotamentul când veţi fi chemaţi la lucru. Aţi sărbătorit astăzi pe d-na Botez pentru activitatea de până acum; eu o sărbătoresc pentru activitatea viitoare, Că în special politica femeilor în sânul partidelor. Pe această bază activă îşi vor valorifica ele de aci înainte dreptul de a colabora în viaţa publică, căci de aci încolo şi la noi ca şi în alte state civilizate, politică fără o efectivă operă socială nu se va mai putea concepe. Mulţumeşte d-lui Virgil Mageriu pentru încrederea de a o fi desemnat pentru organizarea secţiei femenine in judeţ şi îl asigură pe d-sa şi pe dr. Lupu că-şi va da toată osteneala de a face din programe o realitate. D-sa asigură că înţelege ca doamnele pregătite din oraşe şi spiritul programelor partidului naţ.-ţănesc şi al nevoilor vremii, să facă trăsătura de unire între oraşe şi sate. Mulţumeşte apoi călduros d-lui V. Madgearu, d-nelor colege cât şi d-lor colegi politici, cari au ţinut să fraternizeze pentru izbânda cauzei partidului naţional-ţărănesc, pe care îl vede triumfător sub bagheta de maestru a d-lui Ion Mihalache. Sărbătoarea a luat sfârşit la ora 12 într-o atmosferă de caldă prietenie şi înţelegere. Răspunsul sărbătoritei TEATRE OPERA: De-aş fi rege. NAŢIONAL. — Vestea bunâ. COMOEDIA: — Apropo Tănase. REGINA MARIA: Nunta de argint. VESEL. — Unchiul lui Neaţă. CINEMATOGRAF TRIANON: Martha cu Georg Alexander. ARO: Mizerabilii (producţie americană) cu Charles Laughton şi Frederick March. SAVOY. — Pe scenă Eduardo Bianco, revistă nouă şi filmul Viătorul cu Emil Janings. SELECT: Vreau să mă mărit cu Claudette Colbert. VOx: Dubla existenţă a căpitanului Darek. ED. PALACE. — Extraordinarul Mr. Ruggles. ROXY. — Luntraşii de pe Volga şi jurnal Pathe. CORSO: Nu mă uita, cu Benjamino Gigli şi Magda Schneider, DARLY. — Pe mările Chinei şi Stan şi Bran în Ţara minunilor. CAPITOL. — Luntraşii de pe Volga, şi jurnal Pathe. .. . REGAL: Mâţa ’n sac, cu Magda Schneider, Wolf Albach Retti, ARPA: îngerul întunericului, cu Fredrich March, Merle Oberon. SCALA. — Armele veghează cu Anabella, Victor Francon. Jurnal. LIDO. — Anny Ondra în Blitz Blank şi Beau să uit dragostea. FORUM. — Din lacrimi s’a născut iubirea şi In serviciul secret. FRANKLIN. — Caravana. Jurnal şi complectare. OMNIA. — Din lacrimi s'a născut iubirea şi Stan şi Bran Scoţieni. MANON. — Charles Boyer în Măsluitorul şi Suflete Biciuite. MARNA. La calul bălan şi complectare. Pe scenă revista: Hip, Hip Marna, VOLTA BUZEŞTI. An Baba şi cei 40 de hoţi şi Ducele de fier. MODEL. — Aventuriera din Monte Carlo şi Mâna misterioasă. RAHOVA. — Lacrimi de Paiaţă şi Un Vis frumos cu Magda Schneider. . . MILANO. — Eşti al meu şi Stan şi Bran în Ţara Minunilor. MARCONI. — Casta Diva, jurnal şi trupa Titi Mihăilescu. AMERICAN. — Miriam Hopkins în Becky Sharp şi Abisinia. LIA. — Iubeşte-mă şi Ultimile zile ale oraşului Pompei. COTROCENI. — Fantoma fericirei CENTRAL, — Caliente cu Pat O' Brien și Buffalo Bill, și Fata care spune nu. —ti ti SPECTACOIL «DREPTATEA* Violenţele cuziste de la Bacău în discuţia Camerei In şedinţa de ieri a Camerei, la sumar, d. Ghiţă Pop, noul deputat de Hunedoara, a făcut următoarea punere la punct. Domnule preşedinte, domnilor deputaţi, în şedinţa de ieri, din tabăra cuzistă, mi s’a aruncat cuvântul de „evreu” şi „Halbblut”, adică semievreu; însuşi d. Goga a aruncat această — să zicem — acuzaţie, deşi eu nu văd o acuzaţie în faptul de a fi evreu. Ţin să stabilesc aci că după tată şi după mamă, cum şi după amândoi bunicii, de amândouă părţile, sunt român ortodox. Faptul care l-a făcut pe d. Goga să-mi arunce cuvântul de evreu, este că pe un bunic al meu l-a chemat Frank. Dar astfel de nume streine se găsesc la foarte mulţi români, nume ca: Kiss, Nagy, Böszörmeny, Hofmann, etc., o mulţime de nume streine de acestea. Acest fapt nu îndreptăţeşte pe domnul Goga să susţie că aşi fi evreu. Şi îl întreb pe d. Goga — regret că nu se află aici, — dacă d. doctor Frank, cu care d-sa are plăcerea să fie coleg în consiliu la Societatea Mica, este evreu sau român. (Aplauze pe băncile partidului naţional ţărănesc). Comunicarea d-lui I. Hudiţă D. I. HUDIŢĂ adresează d-lui ministru de interne următoarea comunicare: In ziua de 23 Februarie a avut loc la Bacău o mare întrunire a partidului naţional-ţărănesc, la care au participat peste 3ooo de oameni. In timpul întrunirii un grup de 70 naţ.ţârănişti din sectorul Faraoani întârziat, n’a mai fost lăsat de poliţie şi armată să treacă pe strada principală, şi a fost silit să meargă pe strada V. Alexandri unde, din întâmplare, se află clubul cuzist şi tinde poliţia ştia că un grup de peste loc de cuzişti molestau pe trecători, la apariţia naţional ţărăniştilor, aceştia au fost atacaţi de cuzişti, fiind nevoiţi să se retragă trăgând mai multe focuri de armă şi baricadându-se în curtea unui imobil din apropiere. Casa a fost atacată de cuzişti, toate geamurile şi uşile fiind sfărâmate. Grupul cuzist nu s-a mulţumit numai cu atât; a atacat şi devastat toate casele din strada Dumiraşcu şi anume: fabrica de tricotaje Iancovici, Sinagoga, casa rabinului Jandman, societatea de asigurare generală, casa Leon Klein Heldingraber, etc. Pătrunzând in casele evreilor din strada Dumitraşcu, cuziştii au sfărâmat mobila şi tejghelele prăvăliilor vârând groaza în familiile celor devastaţi. Bătrânul Holdingraba a fost rănit grav, iar ceilalţi s au ales cu răni şi spaimă. In tot timpul acestor devastări, autorităţile — chestura şi armata — au fost absente din jurul clubului cuzist deşi ştiau că cuziştii erau hotărâţi să provoace tulburări, încă de Sâmbătă 22 Februarie,trei Cuzişti introducându-se în localul clubului naţional-ţărănesc, prin spargerea uşei, au furat un steag verde al tineretului dintr-unsector din judeţ, ducându-l la casa deputatului Urziceanu. Autorităţile sesizate printr-o plângere în care se indicau toate aceste date şi se precizau şi numele celor trei cuzişti care furaseră steagul, nu numai că nu au luat nici o măsură, dar a doua zi, Duminică 23 Februarie, în ziua întrunirii naţional-ţărăniste, în faţa chestorului — un oarecare Păun — şi a Poliţiei, un grup de cuzişti în frunte cu deputatul Urziceanu, au ars în piaţa Catedralei steagul furat. Acesta a fost rezultatul reclamaţiei noastre. In aceste condiţiuni, întreb pe d. ministru de interne: 1) Ce măsuri înţelege să ie, pentru apărarea proprietăţii şi libertăţii locuitorilor în faţa acestor violenţe. 2) Ce sancţiuni înţelege să ia condorităţilor care au permis aceste devastări? Din răspunsul pe care îl voi primi la aceste două întrebări voi vedea dacă nu este cazul să transform această comunicare într-o interpelare. (Aplauze pe băncile partidului naţional-ţărănesc). D. Urziceanu, cuzist, spune că steagul ars ar fi fost comunist, şi că partidul naţional-ţărănesc ar fi manifestat în afara legilor. D. D. Iuca, subsecretar de stat la interne, răspunde ca se fac cercetări. D. D. HUDIŢA, în replică, spune că îşi rezervă dreptul de a discuta această chestiune pe larg, atunci când ministerul de interne, în posesiunea rezultatului anchetelor, îi va pune la dispoziţie dosarele cu privire la această chestiune. (Aplauze pe băncile partidului național țărănesc). JeWa "UrtiTâlnima Miilor Hetalorgice Eri după amiază s’a ţinut la sediul Uniunei Industriilor Metalurgice, o şedinţă a consiliului de administraţie. S'au luat în discuţiune diferite chestiuni din ordinea de zi. D. ing. C .Orghidan, făcând o expunere cum şi-a executat mandatul dela contingentare şi în comisiunea centrală de şomaj. Consiliul a aprobat în unanimitate expunerea, aducându-i totodată viile lor mulţumiri pentru modul cum a ştiut să-şi execute această însărcinare. Şedinţa s-a suspendat la ora 7 seara. Afacerea Grosz- Cagero la Senat -------Interpelarea d-lui Gr. Gafencu D Grigore Gafencu a desvoltat la Senat următoarea interpelare: D. GR. GAFENCU : Domnule președinte, domnilor senatori, afacerea Cagero, sau mai exact afacerea Eugen Grosz, a fost discutată în două lungi ședințe în Camera deputaţilor. Colegul meu, d. Madgearu, într-o foarte documentată interpelare, a aşezat această afacere în cadrul întregei gestiuni financiare şi economice a guvernului de astăzi a dat cifre, date şi a stabilit fapte cărora cred că este de prisos să revin. De aceea voiu căuta ca, întrucât mai puţine cuvinte, să strâng ceea ce cred că este esenţialul acestei chestiuni, care nu prezintă cum s’a zis numai un fapt divers, numai un delict penal din domeniul economic ci, din păcate ridică grave probleme de stat-Şi pentru ca să pot îngrădi interpelarea mea cât mai stâns să-mi daţi voie să reamintesc modul în care eu am formulat cererea mea , interpelare. Amintind despre haosul care domneşte în viaţa noastră economică, am întrebat guvernul, şi am adresat această interpelare, nu numai d-lui ministru al industriei, dar şi d-lui preşedinte al consiliului, tot astfel cum şi-a formulat cererea de interpelare şi onoratul nostru coleg, d. Orleanu. Constatând bunăvoinţa domnului ministru al industriei, recunosc că este foarte greu pentru d-sa şi din punct de vedere politic şi poate chiar din punct de vedere moral, să răspundă pentru atât de numeroşii miniştri cari s’au perindat timp de doi ani la ministerul industriei Am întrebat pe d. prim-ministru şi pe d. ministru al industriei cine răspunde pentru scumpirea vieţii, pentru prăbuşirea creditului şi pentru complecta anarhizare a vieţii noastre publice. Mi s’a răspuns d-lor senatori, de pe această bancă şi mi s’a răspuns şi de un domn coleg din majoritatea întâiu, că aş fi încercat să fac o confuziune între un delict de drept penal, care a fost deferit justiţiei de către însăşi autorităţile în drept şi că aş încerca de sigur, nu de bună credinţă să transform această chestiune într’o chestiune politică, deoarece compensaţiile n’au fost introduse în viaţa noastră economică de către guvernul liberal, ci au fost aplicate sub guvernul naţional-ţărănesc. RĂSPUNDEREA MORALA A AFACERII La acestea ţin să răspund cât mai precis: întâiu, nu fac nici o confuzie între vina pe care o atribuiţi d-lui Grosz în contra căruia parchetul a deschis o acţiune şi pentru care dvs. vă străduiţi, împreună cu aliaţii noştri din Mica Antantă. Ceea ce mă interesează, este răspunderea politică a acelor autorităţi care au pus în măsură pe Grosz, nu odată, ci în mai multe rânduri şi pentru sume din cele mai însemnate ca, în dauna interesului general, în dauna industriei şi comerţului să exercite un adevărat rol de arbitru în viaţa noastră economică. Iată ceea ce mă interesează, iar în răspunderile pe care vreau să le stabilesc astăzi nu mă interesează principiul compensaţiilor. Principiul compensaţiilor al benaileiilor Da, este adevărat că şi noi am acordat compensaţii. Era o încercare pe care am făcut-o ca să stimulăm exportul nostru în acele ţări unde balanţa noastră comercială era deficitară. Am încercat prin compensaţii să silim, să impunem introducerea in unele ţări, care se inchiseseră faţă de exportul nostru, anumite produse şi îndeosebit cereale. Ceea ce mă interesează nu este să discut principiul compensaţilor, pe care niciodată nu l-am atacat, ci felul cum au fost acordate aceste compensaţii condiţiile legate de aceste compensaţii şi mai cu seamă garanţiile morale şi materiale pe care le-au prezentat beneficiarii acestor compensaţii. Trebue să vă daţi seama că beneficiarul unor compensaţii mari şi îndeosebi beneficiarul unor compensaţii care au fost mereu împrospătate este un om de încredere al guvernului, este un om ales între o sută de comercianţi, pentru a fi un adevărat colaborator al guvernului în această economie dirijită, sub care trăim astăzi, un arbitru în viaţa noastră economică. GRGSZ «SALVATORUL ECONOMIEI NAŢIONALE» Mai mult veţi vedea din cele ce vă voi spune, că a ajui, acest beneficiar să fie un adevărat executor al unor înalte sarcini și îndatoriri de Stat, salvatorul unor angajamente ale Statului față de străinătate. Iată problema pe care vreau s-o lămurim împreună. Nu ne interesează deci principiul compensațiilor, ne interesează compensaţiile acordate d-lui Grosz. Nu interesează afacerea Grosz cu înrâuririle ei asupra vieţii noastre politice. Cine e Eugena Grosz ? Dosarul acestui domn Grosz foarte bogat în amănunte din cele mai interesante, din cele mai amuzante, în care nu vom intra, dovedesc că acest domn nu este tocmai ceia ce englezii numesc un «gentleman». Aînceput prin a specula devize de dragoste, și a isprăvit apoi prin dragostea de devize (Laritate). D profesor N. IORGA: D. Ioanițescu se interesează dacă continuă (ilaritate). D. GR. GAFENCU: Sunt anumite subiecte, pe cari onoratul Senat niciodată nu le poate împlini cu liniște; răscolește în unii din noi, totdeauna amintiri tumultoase. D-lor senatori cine a cunoscut pe d. Grosz, cine l-a văzut şi cine l’a auzit, îşi putea da seama numaidecât de unde şi unde va ajunge O VOCE: Dv. l-ati cunoscut! D. GR. GAFENCU: Da, dlor senatori. L’am cunoscut, o recunosc şi sunt gata să vă spun în ce conditiuni. Şi, d-le ministru, cred că era datoria de„ să-l cunoaşt°ţit că eu cunoscându-l, mi-am dat seama unde poate ajunge acest om bogat în fel de fel de resurse. D. prof. N. COSTACHESCU: Singur Manolescu-Strunga l-a cunoscut. A declarat-o el şi eu mă bazez pe declaraţiunea fostului ministru Manolescu. D. GR. GAFENCU: E drept d-lor senatori că dv. nu l-aţi cunoscut. Nu l-a cunoscut nimeni şi nici unul dintre cei 6 miniştri şi vre-o 10 subsecretari de stat cari s’au perindat la ministerul industriei timp de doi ani de zile, nici unul nu a auzit vorbindu-se de d. Grosz. Abia acum dacă a aflat de existenţa lui şi aceasta fiindcă le-a atras atenţiunea guvernatorul Băncii Naţionale şi onoratul parchet. Altfel nu-l cunoşteau. Ce bine era dacă nici Grosz nu i-ar fi cunoscut, dacă nu ar fi ştiut ce să ceară, cum să ceară şi cui să ceară şi dacă nu ar fi obţinut orice a vrut, de la cine a vrut, şi cum a vrut. Ce a obţinut Grosz A cerut compensaţie pentru un miliard de lei, trecutului guvern, care a respins cererea. A cerut-o din nou în Noembrie 1933, Cinci zile după plecarea lui Vajda şi după venirea la putere a actualului guvern. Actualul prim ministru fiind mnistru de fradastre, d. Orosz şi-a căpătat compensaţia. A vrut ceva mai târziu, în 1934, să mai trapele câteva sute de mlioane, nu pentru compensaţii de mărfuri,ci pentru plata de arierate în străinătate şi a obţinut de la Banca Naţională mai întâi o compensaţie de 400000000 lei şi mai târziu una de 250 mii bane lei. Apoi a mai vrut omul să înfrunte chiar pe teribilul domnu Nlamolescu Strunga când era ministru de industrie şi a reuşit să obţină un nou miliard de compensation. E drept d-lor senatori, că dv. în deosebi miniştrii care au răspunderea în această chestiune, au arătat pentru public că ei nu tratau și nu cunoșteau pe Grosi- Continuare în pag. 3-a Cum lucra Grosz Ei tratau unele afaceri industriale cu blocul importatorilor, între altele cu o societate compusă din cei mai distinşi industriaşi atât de distinşi, încât nu li se putea refuza sutele de milioane cari le cereau. Şi tot pentru public, d. Madgearu, în declaraţia de la Cameră, a arătat intr’un mod care nu poate fi tăgăduit, cât de strânse erau legăturile personale între d. Grosz şi diferitele sale ipoteze, în care se prezenta, fie la Ministerul Industriei, fie la Banca Naţională. Cum unul şi acelaş