Dreptatea, martie 1936 (Anul 10, nr. 2509-2533)

1936-03-01 / nr. 2509

A I » Expoziţia Olga Greceanu Duminică 1 Martie, orele 11 dimi­neaţa Va avea loc în palului Aca-­demiei de arhitectură din strada Bi­serica Enei, vernisajul expoziţiei de picturi murale a d-nei Olga Gre­ceanu. Marea meşteră a picturii murale, autoarea valoroasei lucrări, atât de apreciate, asupra artei murale şi neobosita creatoare a minunatei fres­ce care împodobeşte maiestuoasa sa­lă a palatului sinodal, înfăţişează de data asta patruzeci de picturi mu­rale de o valoare nepreţuită, care va face satisfacţia publicului bucureş­­tean amator de asemenea picturi. Expoziţia va rămâne deschisă nu­mai 2o de zile, până la 26 Martie. Albina A apărut «Albina» No. 9, revista Fundaţiei Culturale Regele «Principele Carol», scrisă pentru popor, cu urmă­torul cuprins: Mai multă grije pentru înfrumuseţa­rea şi curăţenia gospodăriei; Duminica ortodoxiei; Drumul lui Dragoş-Vodă; Bogdan P. Haşdeu; Cântec de jale; Boala de zahăr; Ce fac alte ţări pen­tru plugăria lor; Boalele purceilor; Din nevoile pădurii; Veşti din toată lumea; Fotografii din ţara Loviştei. „Frontul Românesc“ din Brăila se destramă Noui demisii. Ce declară un fost fruntaş al org. — De la redacţia noa­stră din Brăila — BRAILA, 28. — Intr’un reportaj tipărut acum câteva zile în ziarul nostru am arătat că organizaţia vai­di­stă din localitate se destramă. Un membru de frunte al acestei organizaţii, d. avocat Anastase Pe­tr­escu, fost ajutor de primar al mu­nicipiului a demisionat de la c.­ f.M­­ifl Românesc, motivând că nu se poate împăca cu conducerea auto­cratică şi mai ales cu­­tactica a­­doptată care duce către o viaţă de Cazarmă. Demisionând de la vaidişti d. A­­nastase Petrescu s’a înscris la na­­ţional-ţărănişti. D-sa a trimis d-lui Virgil Grossu o scrisoare prin care solicită înscrierea în organizaţia naţional-ţărănistă■ Prin această scri­soare fostul fruntaş al «Frontului Românesc» de la Brăila face un as­pru rechizitoriu mişcării valahiste. lată ce sune, printre altele d. A­­nastase Petrescu, în scrisoarea a­ salo: «D. Vaida Voevod s’a mărginit să proclame «Numerus Valachicus» fără ca să dea nici o soluţie grave­lor probleme la ordinea zilei, fără să înfiripeze un cât de mic program de guvernare. «In afară de aceasta s'a văzut că gruparea vaidistă a rupt ori­ce punţi cu partidul naţional-ţărănesc *— era lucrătura câtorva ambiţioşi, puşi în umbră de conducerea parti­dului naţional-ţărănesc, dar cari doreau situaţii politice proeminen­te. La Bucureşti ca şi la Brăila am­biţioşii pofteau şefii cu ori­ce preţ, prin specularea demagogică a ideii naţionaliste. «Prin normele statutare se înfiin­ţează: legiuni, centurii, plutoane, grupe cu comandanţi cu drapele, cu lipirea câlcă­ilor, cu darea raportu­lui, —o adevărată viaţă de cazarmă pe care oamenii serioşi o resping cu toată hotărârea, — sătenii cu atât mai mult. «Sunt aproape zece luni de când sa înfiripat la Brăila mişcarea vaidistă­. Cu cel care a pornit la drum, cu aceia a rămas mişcarea până azi, — iar şi aceştia reţinuţi în grupare cu forţa şi cu disciclină nesuferită, impusă de un «coman­dant ambiţios şi fără scrupule». Dar în afară de demisia d-lui A­­nastase Petrescu s’au mai produs şi alte retrageri. Recent a demisionat şeful «plutonului» din comuna Sih­­leanu, anume Marin Panait. Dease­­meni numeroşi membri din organi­zaţia comunei Rămnicelu în frunte cu conducătorii ei Matache şi Con­stantin Burtea. După cum se vede, mişcarea va­­lahistă la Brăila, departe de a avea sorţi de isbândă, e o fracţiune po­litică neînsemnată cu perspective către declin. Răspuns la comunicatul ministerului de industrie şi comerţ Ministerul de industrie şi comerţ a publicat un comunicat privitor la înlocuirea mea din Comisiunea Superioară de îndrumarea comer­ţului ex­terior Se afirmă în comunicat că mini­sterul a primit numeroase recla­­m­aţiuni pe care, de cele mai multe ori, le-a găsit întemeiate cu privire la lipsa de obiectivitate şi câte o- data la spiriul de­­parţialitate cu care subsemnatul a-şi fi soluţionat diferitele cereri prezentate acestei comisiuni. Răspund că nici o cerere nu a fost soluţionată de mine Personal ci numai in Comisiune şi în confor­mitate cu normele stabilite. Un comunicat al ministerului nu poate conţine, în nici un caz, insi­nuări. El trebuie bazat pe date pre­cise mai ales când sunt persoane în joc. Asemenea comunicate s’au dat până astăzi foarte rar şi nu­mai în cazuri foarte grave. Ca un asemenea gest să fi fost făcut, tre­buia ca la baza lui să existe foapte foarte grave şi care să se poată ju­stifica prin acte, nu numai pe «bă­nueli de lipsă de obiectivitate şi câte­odată spirit de parţialitate» Aceste aprecieri sunt subiective, ele depinzând de un mod personal şi neîntemeiat de a judeca. Chiar un ministru, şi mai ales el, nu poa­te judeca decât după ce a luat in­­formaţiuni juste, a anchetat şi a întrebat şi pe cel învinuit de lipsă de obiectivitate. A judeca fără nici o altă probă decât aserţiuni verbale calomni­oase şi necontrolate, fără nici o cercetare a actelor, este o uşurinţă de neertat şi doe des e o grabă de a lovi şi discredita. Aceasta nu e permis unui ministru să o facă din postul înalt ce-l ocupă chiar atunci când vrea să apere pe colaborato­rul său apropiat, secretarul gene­ral Gheorghiu. Las publicului să aprecieze uşu­rinţa şi mijloacele reprobabile de care s a putut servi un ministru a cărui deviză este «aşa vreau şi aşa fac» şi ale cărui acte şi fapte au fost contrare de acelea pe care toţi le aşteptau de la d-sa­ ING. CONSTANTIN ORGHIDAN Pe frontulU­ehedinţului Continuare din pagina I,a gratii fruntaşi, încadraţi de o mâ­nă de fini şi harnici intelectuali, (a­­vocaţi, institutori, profesori, ingi­­ineri) a stârnit admiraţia tuturor. Asemenea echipa de la Dâmbo­­viţa condusă de d. col. Săndulescu, aceia de la Argeş, de sub comanda energicului maior Ştefanovici, fără­­a mai vorbi de echipa Gorjului con­dusă de d-nii Arjoceanu şi Isac,­isau ,de cele din Ilfov (avocat Vorob­­chievici), Putna (Nicuşor Graur), Brăila (Virgil Grossu), Roman (P­e­tre Grossu), Buzău (N. Anghel şi Homoriceanu), Constanţa (V. La­pidaţii), Iliuşcel (I. Patraulea) etc. Iar alături de fraţii mehedin­­ţieni, aţi sărit în cele mai grele mo­mente, pentru a lupta cot la Cot în apărarea drepturilor ţărănimei oltenii Doljului — şi acelui Dolj or­ganizat şi fanatizat pentru ţărănism de d. Virgil Potârca, — sub con­ducerea atâtor fruntaşi energici şi activi. Gărzile ţărăneşti au restabilit or­dinea la Mehedinţi, D. Inculeţ continua sa doarmă şi să viseze la..., succesul d-lui Goga. •_ .­­ Octav Livezeanu Sărbătorirea d-nei Calipso Botez Cuvântările rostite Secţia feminina a partidului na­­ţional-ţărănesc, organizaţia Capita­lei a sărbătorit Marti­ seara printr’un banchet la ,,Continental" pe d-na Calipso Botez. Au fost de­ faţă: d-na şi d. Vir­gil Madgearu, d-na Eva Negruzzi, d-na Margareta Paximade Ghelme­­geanu, d. Costache Lupu, d-na Ple­­şoianu, d-na general Pavelescu, d-na Ghinescu, d-na dr. Uscatu, d-na şi d. prof. Paraschivescu, d-na şi d. Ră­­ducanu, Constantinescu, d-na şi d. dr. Stănculescu, d-na ş­i d .inginer Ianulescu, d-na şi d. Ilinca, d-na Budişteanu, d. Hudiţă, d-na şi d. comandor Niculescu, d. Mirlan Ma­­ximin, d-na dr. Banciu, d-na Micu, d-na şi d. arhitect Vasilescu, d-na şi d. Popescu Zorica, d. Popescu To­­poloveni, d-na Claudian, d. I. Po­pescu Meheidnţi, d-na Ignătescu d. Octav Livezeanu, d-na şi d. doctor Odăgescu, d. Eugen Ionescu, d-na Ionescu, d-na şi d. P. Dinu, d-na şi preotul Alexandrescu, d-na , doctor Z. Nanu, d. Mihalovici, d. avocat Moruzi, d-ra Pavulescu, d-ra Grigo­­rescu, d-ra Marinescu, d. I. Lăzăres­­cu, d. Iorgulescu, d-ra Ioana Chi­­riac, d. Raiciu, d. Codreanu, d. Vic­tor Gherasim, d-na și d. Block, d. N. N. Mateescu, d-na FI. Ghiorghiu, d-na Ionescu Măgureni, d-na Zaha­­rescu, d-ra Chiriac, d-na dr. Steuer, d. maior Stănescu, d. C. Nicolau etc. etc. D-na ELLA NEGRUZZI, deschide seria cuvântărilor. Sunt fericită — a spus d-sa, — că am putut lua parte la această fru­moasă reuniune, în cărei cu toţii slă­vim meritele d-nei Botez, merite deo­sebite prin care s’a ridicat la dem­nitatea de astăzi. In noua însărci­nare, care i s’a dat, aceia de secre­tară generală a organizaţiei femini­ne în judeţ, îi urez viaţă lungă ca să poată da pildă de muncă şi abnega­ţie în serviciul unei atât de mari cauze. D-na Elle Negruzzi citeşte scri­soarea trimisă de d. dr. Scurtopol, care fiind suferind regretă că nu poate lua parte la sărbători. D. MIL­IAN MAXIMIN, sune că partidele şi luptele politice au câş­tigat mult prin aportul adus de fe­­mee. E meritul partidului ţărănesc f că a putut aduce în sânul lui o forţă ca a d-nei Botez. TELEGRAMA DLUI ION MIHALACHE p. I. V. Popescu-Mehedinţi a ci­tit telegrama prin care d. Ion Miha­­lache preşedintele partidului naţional ţărănesc se asociază la sărbătorire. D-na MARGARETA GHELME­GEANU, spune că atâta caldă prie­tenie în jurul d-nei Botez li umple sufletul de bucurie. D-na Ghelmegeanu felicită pe d-na Botez pentru marea însărcina­re ce s’a dat în sânul partidului, pe d. Madgearu şi organizaţia­ de Ilfov. Mai aduc omagii sărbătoritei d-na ing. Ionulescu, d. Costică Nicolau, d-ra Ioana Chiriac, d-ra prof. Mari­nescu, d-na Pleşoianu, din partea doamnelor din culoarea de Galben, d-ra Natalia Moţoc şi d. N. N. Ma­teescu. CUVÂNTAREA D-LUI VIRGIL MADGEARU Luând cuvântul d. Virgil Madgea­ru a spus: Nu voi încerca să aduc un elogiu d-nei Botez. Elogiul îi dau numai faptele şi deseori elogiul sintetizat în vorbe nu valorează decât în mă­sura ipocriziei care se ascunde în­dărătul vorbelor. D-na Botez are o activitate rodnică. Un adevărat elo­giu ar fi înşirarea tuturor actelor săvârşite de d-sa. Prilejul acestei sărbătoriri a fost dat de chemarea d-sale la locul pe care îl merită. Puterea de muncă a d-nei Botez o luăm cu toată preten­ţia pentru activitatea în judeţ. Fe­­meea de la ţară are datoria de a pro­crea şi dreptul de a suferi­ D-na Botez păşeşte la ţară pe un pământ virgin. La ţară e totul de făcut, la oraş totul de refăcut şi de continu­at. Punctul de atracţie pentru d-na D-na CALIPSO BOTEZ, luând cu­vântul, arată că femeile în politică ca şi în viaţa particulară au dovedit că pot activa păstrându-şi toate însuşirile de măsură şi delicateţe, a­­cel specific femenin care li se con­testă de către adversarii feminismu­lui. Ele știu să cuprindă valoarea u­­nui program de idei, după cum știu să aducă jertfe pentru realizarea lui. Manifestarea colegială d­e astă sea­ră este expresia satisfacerii lor de a fi trecut la înfăptuirea ideilor ge­nerale pentru care au îmbrăţişat doc­trina partidului naţional-ţărănist, a­­ceea de a pătrunde direct în viaţa femeilor sătence, pentru care trebue făcută orice jertfă, ca să se realizeze şi în gospodăria ţărănească o gospo­dină luminată şi o cetăţeană conşti­entă, nu numai un animal de povară, cum este astăzi fără pricepere, fără scop şi fără rezultate. Trebue să realizăm şi la sate pe femeea capabilă de a procrea şi a creşte creatura aşa, încât în fiecare ţăran să putem găsi o valoare de om. Politica socială va trebui să rămâ­netez este să tragă prima brazdă în feminismul de la ţară. Mulţumesc tuturora pentru ce aţi promis că veţi face­ Ştiu că vă veţi arăta mun­ca şi devotamentul când veţi fi che­maţi la lucru. Aţi sărbătorit astăzi pe d-na Botez pentru activitatea de până acum; eu o sărbătoresc pentru activitatea viitoare, Că în special politica femeilor în sâ­nul partidelor. Pe această bază ac­tivă îşi vor valorifica ele de aci înainte dreptul de a colabora în via­ţa publică, căci de aci încolo şi la noi ca şi în alte state civilizate, po­litică fără o efectivă operă socială nu se va mai putea concepe. Mulţumeşte d-lui Virgil Ma­geriu pentru încrederea de a o fi desem­nat pentru organizarea secţiei fem­e­­nine in judeţ şi îl asigură pe d-sa şi pe dr. Lupu că-şi va da toată oste­neala de a face din programe o rea­litate. D-sa asigură că înţelege ca doamnele pregătite din oraşe şi spi­ritul programelor partidului naţ.-ţă­­nesc şi al nevoilor vremii, să facă tră­sătura de unire între oraşe şi sate. Mulţumeşte apoi călduros d-lui V. Madgearu, d-nelor colege cât şi d-lor colegi politici, cari au ţinut să fra­ternizeze pentru izbânda cauzei par­tidului naţional-ţărănesc, pe care îl vede triumfător sub bagheta de ma­estru a d-lui Ion Mihalache. Sărbătoarea a luat sfârşit la ora 12 într-o atmosferă de caldă priete­nie şi înţelegere. Răspunsul sărbătoritei TEATRE OPERA: De-aş fi rege. NAŢIONAL. — Vestea bunâ. COMOEDIA: — Apropo Tănase. REGINA MARIA:­­ Nunta de ar­gint. VESEL. — Unchiul lui Neaţă. CINEMATOGRAF TRIANON: Martha cu Georg Alexan­der. ARO: Mizerabilii (producţie america­nă) cu Charles Laughton şi Frede­­rick March. SAVOY. — Pe scenă Eduardo Bian­co, revistă nouă şi filmul Vi­ătorul cu Emil Janings. SELECT: Vreau să mă mărit cu Clau­dette Colbert. VOx: Dubla existenţă a căpitanului Darek. ED. PALACE. — Extraordinarul Mr. Ruggles. ROXY. — Luntraşii de pe Volga şi jurnal Pathe. CORSO: Nu mă uita, cu Benjamino Gigli şi Magda Schneider, DARLY. — Pe mările Chinei şi Stan şi Bran în Ţara minunilor. CAPITOL. — Luntraşii de pe Vol­ga, şi jurnal Pathe. .. . REGAL: Mâţa ’n sac, cu Magda Schneider, Wolf Albach Retti, ARPA: îngerul întunericului, cu Fre­­drich March, Merle Oberon. SCALA. — Armele veghează cu Ana­­bella, Victor Francon. Jurnal. LIDO. — Anny Ondra în Blitz Blank şi Beau să uit dragostea. FORUM. — Din lacrimi s’a născut iubirea şi In serviciul secret. FRANKLIN. — Caravana. Jurnal şi complectare. OMNIA. — Din lacrimi s'a născut iubirea şi Stan şi Bran Scoţieni. MANON. — Charles Boyer în Măs­luitorul şi Suflete Biciuite. MARNA. La calul bălan şi complec­tare. Pe scenă revista: Hip, Hip Marna, VOLTA BUZEŞTI.­­ An­ Baba şi cei 40 de hoţi şi Ducele de fier. MODEL. — Aventuriera din Monte Carlo şi Mâna misterioasă. RAHOVA. — Lacrimi de Paiaţă şi Un Vis frumos cu Magda Schnei­der. . . MILANO. — Eşti al meu şi Stan şi Bran în Ţara Minunilor. MARCONI. — Casta Diva, jurnal şi trupa Titi Mihăilescu. AMERICAN. — Miriam Hopkins în Becky Sharp şi Abisinia. LIA. — Iubeşte-mă şi Ultimile zile ale oraşului Pompei. COTROCENI. — Fantoma fericirei CENTRAL, — Caliente cu Pat O' Brien și Buffalo Bill, și Fata care spune nu. —ti ti SPECTACOIL «DREPTATEA* Violenţele cuziste de la Bacău în discuţia Camerei In şedinţa de ieri a Camerei, la sumar, d. Ghiţă Pop, noul deputat de Hunedoara, a făcut următoarea punere la punct. Domnule preşedinte, domnilor de­putaţi, în şedinţa de ieri, din tabăra cuzistă, mi s’a aruncat cuvântul de „evreu” şi „Halbblut”, adică semi­­evreu; însuşi d. Goga a aruncat acea­stă — să zicem — acuzaţie, deşi eu nu văd o acuzaţie în faptul de a fi evreu. Ţin să stabilesc aci că după tată şi după mamă, cum şi după amân­doi bunicii, de amândouă părţile, sunt român ortodox. Faptul care l-a fă­cut pe d. Goga să-mi arunce cuvân­tul de evreu, este că pe un bunic al meu l-a chemat Frank. Dar astfel de nume streine se găsesc la foarte mulţi români, nume ca: Kiss, Nagy, Böször­meny, Hofmann, etc., o mulţime de nume streine de acestea. Acest fapt nu îndreptăţeşte pe domnul Goga să susţie că aşi fi­ evreu. Şi îl întreb pe d. Goga — regret că nu se află­ aici, — dacă d. doctor Frank, cu care d-sa are plăcerea să fie coleg în consiliu la Societatea Mica, este evreu sau român. (Aplauze pe băncile partidului na­ţional ţărănesc). Comunicarea d-lui I. Hudiţă D. I. HUDIŢĂ adresează d-lui mi­nistru de interne următoarea comu­nicare: In ziua de 23 Februarie a avut loc la Bacău o mare întrunire a parti­dului naţional-ţărănesc, la care au participat peste 3ooo de oameni. In timpul întrunirii un grup de 70 naţ.­­ţârănişti din sectorul Faraoani întârziat, n’a mai fost lăsat de poli­ţie şi armată să treacă pe strada principală, şi a fost silit să meargă pe strada V. Alexandri unde, din întâmplare, se află clubul cuzist şi tinde poliţia ştia că un grup de peste loc de cuzişti molestau pe tre­cători, la apariţia naţional ţărănişti­lor, aceştia au fost atacaţi de cu­zişti, fiind nevoiţi să se retragă tră­gând mai multe focuri de armă şi baricadându-se în curtea unui imo­bil din apropiere. Casa a fost ataca­tă de cuzişti, toate geamurile şi u­­şile fiind sfărâmate. Grupul cuzist nu s-a mulţumit nu­mai cu atât; a atacat şi devastat toa­te casele din strada Dumiraşcu şi anume: fabrica de tricotaje Ianco­­vici, Sinagoga, casa rabinului J­and­­m­an, societatea de asigurare gene­rală, casa Leon Klein Heldingra­­ber, etc. Pătrunzând in casele evrei­lor din strada Dumitraşcu, cuziştii au sfărâmat mobila şi tejghelele pră­văliilor vârând groaza în familiile celor devastaţi. Bătrânul Holdingra­ba a fost rănit grav, iar ceilalţi s au ales cu răni şi spaimă. In tot timpul acestor devastări, autorităţile — chestura şi armata — au fost absente din jurul clubului cuzist deşi ştiau că cuziştii erau ho­tărâţi să provoace tulburări, încă de Sâmbătă 22 Februarie,tr­ei Cuzişti introducându-se în localul clubului naţional-ţărănesc, prin spar­gerea uşei, au furat un steag verde al tineretului dintr-un­­sector din judeţ, ducându-l la casa deputatu­lui Urziceanu. Autorităţile sesizate printr-o plân­gere în care se indicau toate aceste date şi se precizau şi numele celor trei cuzişti care furaseră steagul, nu numai că nu au luat nici o măsură, dar a doua zi, Duminică 23 Februa­rie, în ziua întrunirii naţional-ţără­­niste, în faţa chestorului — un oarecare Păun — şi a Poliţiei, un grup de cuzişti în frunte cu deputa­tul Urziceanu, au ars în piaţa Ca­tedralei steagul furat. Acesta a fost rezultatul reclama­­ţiei noastre. In aceste condiţiuni, întreb pe d. ministru de interne: 1) Ce măsuri înţelege să ie, pentru apărarea proprietăţii şi libertăţii locuitorilor în faţa acestor violenţe. 2) Ce sancţiuni înţelege să ia con­dorităţilor care au permis a­­ceste devastări? Din răspunsul pe care îl voi primi la aceste două întrebări voi vedea dacă nu este cazul să transform această comunicare într-o interpe­lare. (Aplauze pe băncile partidului naţional-ţărănesc). D. Urziceanu, cuzist, spune că stea­gul ars ar fi fost comunist, şi că par­tidul naţional-ţărănesc ar fi manife­stat în afara legilor. D. D. Iuca, subsecretar de stat la interne, răspunde ca se fac cerce­tări. D. D. HUDIŢA, în replică, spune că îşi rezervă dreptul de a discuta a­ceastă chestiune pe larg, atunci când ministerul de interne, în pose­siunea rezultatului anchetelor, îi va pune la dispoziţie dosarele cu pri­vire la această chestiune. (Aplauze pe băncile partidului național țără­nesc). JeWa "UrtiT­âlnima Miilor Hetalorgice Eri după­ amiază s’a ţinut la se­diul Uniunei Industriilor Metalur­gice, o şedinţă a consiliului de ad­ministraţie. S'au luat în discuţiune diferite chestiuni din ordinea de zi. D. ing. C .Orghidan, făcând o ex­punere cum şi-a executat mandatul dela contingentare şi în comisiunea centrală de şomaj. Consiliul a apro­bat în unanimitate expunerea, a­­ducându-i tot­odată viile lor mul­ţumiri pentru modul cum a ştiut să-şi execute această însărcinare. Şedinţa s-a suspendat la ora 7 seara. Afacerea Grosz- Cagero la Senat -------­Interpelarea d-lui Gr. Gafencu D Grigore Gafencu a desvoltat la Senat­ următoarea interpelare: D. GR. GAFENCU : Domnule pre­ședinte, domnilor senatori, aface­rea Cagero, sau mai exact aface­rea Eugen Grosz, a fost discutată în două lungi ședințe în Camera deputaţilor. Colegul meu, d. Mad­gearu, într-o foarte documentată in­terpelare, a aşezat această aface­re în cadrul întregei gestiuni fi­nanciare şi economice a guvernu­­­lui de astăzi a dat cifre, date şi a stabilit fapte cărora cred că este de prisos să revin. De aceea voiu cău­ta ca, întrucât mai puţine cuvinte,­­ să strâng ceea ce cred că este esen­ţialul acestei chestiuni, car­e nu pre­zintă cum s’a zis numai un fapt di­vers, numai un delict penal din do­meniul economic ci, din păcate ri­dică grave probleme de stat-Şi pen­tru ca să pot îngrădi inter­pelarea mea cât mai stâns să-mi daţi voie să reamintesc modul în care eu am formulat cererea mea , interpelare. Amintind despre hao­sul care domneşte în viaţa noastră economică, am întrebat guvernul, şi am adresat această interpelare, nu numai d-lui ministru al indus­triei, dar şi d-lui preşedinte al con­siliului, tot astfel cum şi-a formu­lat cererea de interpelare şi ono­ratul nostru coleg, d. Orleanu. Constatând bunăvoinţa domnului ministru al industriei, recunosc că este foarte greu pentru d-sa şi din punct de vedere politic şi poate chiar din punct de vedere moral, să răspundă pentru atât de nume­roşii miniştri cari s’au perindat timp de doi ani la ministerul indus­triei Am întrebat pe d. prim-ministru şi pe d. ministru al industriei cine răspunde pentru scumpirea vieţii, pentru prăbuşirea creditului şi pen­tru complecta anarhizare a vieţii noastre publice. Mi s’a răspuns d-lor senatori, de pe această bancă şi mi s’a răs­­­puns şi de un domn coleg din ma­joritate­a întâiu, că aş fi încercat să fac o confuziune între un delict de drept penal, care a fost deferit justiţiei de către însăşi autorităţile în drept şi că aş încerca de sigur, nu de bună credinţă să transform această chestiune într’o chestiune politică, de­oarece compensaţiile n’au fost introduse în viaţa noastră economică de către guvernul libe­ral, ci au fost aplicate sub guver­nul naţional-ţărănesc. RĂSPUNDEREA MORALA A AFACERII La acestea ţin să răspund cât mai precis: întâiu, nu fac nici o confuzie între vina pe care o atri­buiţi d-lui Grosz în contra căruia parchetul a deschis o acţiune şi pentru care dvs. vă străduiţi, îm­preună cu aliaţii noştri din Mica Antantă.­­ Ceea ce mă interesează, este răs­punderea politică a acelor autori­tăţi care au pus în măsură pe Grosz, nu odată, ci în mai multe rânduri şi pentru sume din cele mai însem­nate ca, în dauna inte­resului general, în dauna industriei şi comerţului să exercite un ade­­vărat rol de arbitru în viaţa noa­­­stră economică. Iată ceea ce mă interesează, iar în răspunderile pe care vreau să le stabilesc astăzi nu mă interesează principiul compensaţiilor. Principiul compensaţiilor al benaileiilor Da, este adevărat că şi noi am a­­cordat compensaţii. Era o încerca­re pe care am făcut-o ca să stimu­lăm exportul nostru în acele ţări unde balanţa noastră comercială era deficitară. Am încercat prin compensaţii să silim, să impunem introducerea in unele ţări, care se inchiseseră faţă de exportul nostru, anumite produse şi îndeosebit ce­reale. Ceea ce mă interesează nu este să discut principiul compensa­ţilor, pe care niciodată nu l-am a­­tacat, ci felul cum au fost acordate aceste compensaţii condiţiile lega­te de aceste compensaţii şi mai cu seamă garanţiile morale şi mate­riale pe care le-au prezentat bene­ficiarii acestor compensaţii. Trebue să vă daţi seama că be­neficiarul unor compensaţii mari şi îndeosebi beneficiarul unor compen­saţii care au fost mereu împrospă­tate este un om de încredere al gu­vernului, este un om ales între o sută de comercianţi, pentru a fi un adevărat colaborator al guvernului în această economie dirijită, sub care trăim astăzi, un arbitru în viaţa noastră economică. GRGSZ «SALVATORUL ECONOMIEI NAŢIONALE» Mai mult veţi vedea din cele ce vă voi spune, că a a­­ju­i, acest beneficiar să fie un adevărat executor al unor înalte sarcini și în­datoriri de Stat, salvatorul unor angajamente ale Sta­tului față de străinătate. Iată problema pe care vreau s-o lămurim împreună. Nu ne interesează deci principiul compensațiilor, ne interesează com­pensaţiile acordate d-lui Grosz. Nu interesează afacerea Grosz cu în­râuririle ei asupra vieţii noastre politice. Cine e Eugena Grosz ? Dosarul acestui domn Grosz foar­te bogat în amănunte din cele mai interesante, din cele mai amuzante, în care nu vom intra, dovedesc că acest domn nu este tocmai ceia ce englezii numesc un «gentleman». A­­început prin a specula devize de dragoste, și a isprăvit apoi prin dra­gostea de devize (Laritate). D profesor N. IORGA: D. Ioani­­țescu se interesează dacă continuă (ilaritate). D. GR. GAFENCU: Sunt anumi­te subiecte, pe cari onoratul Senat niciodată nu le poate împlini cu li­niște; răscolește în unii din noi, tot­deauna amintiri tumultoase. D-lor senatori cine a cunoscut pe d. Grosz, cine l-a văzut şi cine l’a auzit, îşi putea da seama numai­de­cât de u­nde şi unde va ajunge­ O VOCE: Dv. l-ati cunoscut! D. GR. GAFENCU: Da, d­lor se­natori. L’am cunoscut, o recunosc şi sunt gata să vă spun în ce condi­­tiuni. Şi, d-le ministru, cred că era datoria de„ să-l cunoaşt°ţit că eu cunoscându-l, mi-am dat seama un­de poate ajunge acest om bogat în fel de fel de resurse. D. prof. N. COSTACHESCU: Sin­gur Manolescu-Strunga l-a cunos­cut. A declarat-o el şi eu mă bazez pe declaraţiunea fostului ministru Manolescu. D. GR. GAFENCU: E drept d-lor senatori că dv. nu l-aţi cunos­cut. Nu l-a cunoscut nimeni şi nici unul dintre cei 6 miniştri şi vre-o 10 subsecretari de stat cari s’au pe­rindat la ministerul industriei timp de doi ani de zile, nici unul nu a auzit vorbindu-se de d. Grosz. Abia acum dacă a aflat de existenţa lui şi aceasta fiindcă le-a atras aten­ţiunea guvernatorul Băncii Naţio­nale şi onoratul parchet. Altfel nu-l cunoşteau. Ce bine era dacă nici Grosz nu i-ar fi cunoscut, dacă nu ar fi ştiut ce să ceară, cum să cea­ră şi cui să ceară şi dacă nu ar fi obţinut orice a vrut, de la cine a vr­ut, şi cum a vrut. Ce a obţinut Grosz A cerut compensaţie pen­tru un miliard de lei, tre­cutului guvern, care a res­pins cererea. A cerut-o din nou în Noembrie 1933, Cinci zile după plecarea lui Vajda şi după venirea la putere a actualului gu­vern. Actualul prim mini­stru fiind m­nistru de fra­­dastre, d. Orosz şi-a căpă­tat compensaţia. A vrut ceva mai târziu, în 1934, să mai trapele câ­teva sute de mlioane, nu pentru compensaţii de măr­furi,­­ci pentru plata de a­rierate în străinătate şi a obţinut de la Banca Naţio­nală mai întâi o compensa­ţie de 400000000 lei şi mai târziu una de 250 mii bane lei. Apoi a mai vrut omul să înfrunte chiar pe teribilul domnu Nlamolescu Strunga când era ministru de indu­strie şi a reuşit să obţină un nou miliard de compen­sation­. E drept d-lor senatori, că dv. în deosebi miniştrii care au răspunde­rea în această chestiune, au arătat pentru public că ei nu tratau și nu cunoșteau pe Grosi- Continuare în pag. 3-a Cum lucra Grosz Ei tratau unele afaceri industria­le cu blocul importatorilor, între al­tele cu o societate compusă din cei mai distinşi industriaşi atât de dis­tinşi, încât nu li se putea refuza sutele de milioane cari le cereau. Şi tot pentru public, d. Madgearu, în declaraţia de la Cameră, a arătat intr’un mod care nu poate fi tăgă­duit, cât de strânse erau legăturile personale între d. Grosz şi diferitele sale ipoteze, în care se prezenta, fie la Ministerul Industriei, fie la Ban­ca Naţională. Cum unul şi acelaş

Next