Dreptatea, aprilie 1936 (Anul 10, nr. 2534-2555)

1936-04-01 / nr. 2534

2 A APĂRUT OMUL Dume şi FAPTELE SUIE de MIHAIL TEODORESCU fost deputat şi senator de Ilfov Preţul: 25 lei vânzare la administraţia V C ziarului «DREPTATEA» Str. Clemenceau 9, Bucureşti III Informaţiuni Domnul N. Cristinoiu, redactor al ziarului «Aurora» a trecut exame­nul de licenţă în litere cu califica­tivul «magna cum laude». Spectacole TEATRE OPERA: Balul mascat NAŢIONAL: Un biet moşneag şi un doge. REGINA MARIA: Lozul cel Mare. ALHAMBRA: Alhambrina Nebuna. VESEL: Aero-Găeşti. MAJESTIC: Fraţii Siamezi. CINEMATOGRAFE TRIANON: Marlene Dietrich, Garry Cooper în «Pasiunea mea». ARO: Charlie Chaplin în Timpuri Noul SAVOY: Regele detectivilor cu Georg Alexander. Pe­cenă numere de mu­­sic-halL SCALA: Harry Baur şi Gaby Morlay în Samson de H. Bernstein, jurnal Pa­r­amount. PALAS BD.: Zongo spaima Africei şi complectat«. SELECT: Egoista şi Mâna care subjugă REGAL: Mayerling cu Charles Boyer Daniele Darrieux. DARLY: Vraja tinereţii şi La Bandera cu Aiulabela. A. R. P. A.: Secretul lui Budha cu Warner Oland, jurnal şi complectară MANON: Femeea cu părul roşu şi Pa­rada Albă. CAPITOL: O noapte la operă cu ex­traordinarii comici fraţii Marx.­ Jur­­nalPathe. VOX: Staţia Dragostei cu Paul Hör­biger. CORSO: Mazurca de Willy Forat cu Pola Negru LIDO: Mătuşa lui Charley şi Un vis de iubire. FRANKLIN: Juanita şi Shanghai FORUM: Koenigsmark şi Cerul în flă­cări cu Wallace Berg. OMNIA: Koenigsmark şi Eroare con­jugală cu Myrna Loy. AMERICAN: Ali-Baba şi Ducele de fier. MILANO: Casta Diva şi Infernul lui Dante. MARCONI: Armele veghează. Jurnal şi trupa de reviste. MODEL: Supune-te legii şi Prizonierul cu Leslie Howard. LI­A: Parodia vieţii şi Blitz Blank cu Anny Ondra. Societatea Anglo-Română de sub preşedinţia d-nei \­­ [ N. Titulescu anunţă conferinţa d-lui­ GRIGORE GAFENCU despre PRESTIGIUL BRITANIC [Conferinţa se va ţine Joi 2 Aprilie, ora 9 seara în i [Aula Academiei de Înalte Studii Comerciale. Piaţa­ [ Romană. Intrarea liberă » Societatea de Cimenturi din Europa Orientală, Portland Artificial SOCIETATE ANONI­­M LA ANVERS Sadiu­l Social 95, Avenue de France, Anvers Sediul Social­ 95, Avenue de France, Anvers Registru de Comerţ, Anvers No. 76 D-nii acţionari sunt invitaţi a asista la adunarea generală ordinari care, conform art. 30 din statute, va avea loc Luni 20 Aprilie 1936 la ora 11 dimineaţa, la sediul sorial, Avenue de France 95, Anvers. Ordinea de zi: 1. Raportul Consiliului de Administraţie şi al Cenzorilor asupra exer­­­­ciţiului 1935; 2. Examinarea şi aprobarea bilanţului şi contului de Profit și Perdere la 31 Decembrie 1935. 3. Descărcarea d-lor Administratori și Cenzori. 4. Numiri statutare. D-nii acţionari care doresc să asiste la adunare sunt rugaţi sa depună titlurile lor cu cel puțin cinci zile libere înainte de adunare (articolul­ 32 din statute): la sediul social, 95, Avenue de France, la Anvers; la sediul de exploatare din Cernavodă; Ia Banque d’Anvers, 48. place de Meir, Anvers; la Banque de la Societe Generale de Belgique, 3, Montagne du Parc, Bruxelles Consiliul de Administraţie, Şezătoarea ateneului popular „Dr. N. Lupu1* Miercuri 25 Martie a. c. orele 8 şi jumătate a avut top o foarte fru­­m­oasă şezătoare a ateneului popular „,dr. N. Lupu” în saloanele Baraşeum. I D. avocat Ionel Bâsceanu, deschizând şezătoarea arată că aceasta ,e­r.oare este Ultima înainte de vacanţa Paştelui, ur­m­ând ca prima şezătoare să aibă loc­­ta seara de Miercuri 22 Aprilie 1938, tot în saloanele Bara­hum. Arată că la aceste şe­­ă,ori pe lângă prietenii maturi ai ateneului dă concursul întregul tineret din ateneu şi din orga­nizaţia circ. 13 din partidul naţional-ţă­­rănesc şi că exemplul şi îndoi.­nul pri­mit de la noi l-a adoptat şi tineretul dela jcirc. 19 şi 18, şi arată frumoasa mani­festare culturală dată de tineretul circ .8 în sala ateneului „Obor’’ în urma pruncii rodnice a preşedintelui tinere­tului din circ. 18 d. Constantinescu, stu­dent, cu concursul d-nei Maria St.I.Io­nesc­u, d-lui Grama prc edinte la ace­ste circ. şi cu­ concursul întregului co­mitet matur şi tineresc al circ. Salută prezenţa d-lui profe,­or Ba­­bu Dăncules­­cu, care în calitate de preşedinte al tine­retului din negru dă tot sprijinul său moral acestor mişcăr­i ale tineretului. Salută prezenţa la se­r.oare a vajni­cului luptător de la Mehedinţi preşedin­tele org. Mehedinţi, d. Vasile Rădulescu Mehedinţi, primit cu lungi cc­aduni. [Recomandă călduros pe d. conferenţiar lamiral Dan Zaharia, căruia i se tare la caldă mani.e .ta.ie, şi arată că pri­m­un gând al tuturor la aceste şezători se în­dreaptă către iubitul preşedinte de onoa­re d. dr. N. Lupu, căruia îi urează să­nătate. Că preşedinţia d-lui general Tarea Haralambie, care primit cu lungi ovaţiuni spune: Totdeauna am venit cu drag în mijlocul dv. la acest ateneu ,unde am văzut şi multă viaţă, mult entuzistem, multă energie pusă în bi­ele ,obştesc. De­sigur că nu aşi fi văzut aceste lucruri bune şi demne de imitat (iacă în fruntea dv. nu aţi fi avut pe fl. dr. N. Lupu şi pe iubitul, energicul şi bunul meu prieten Ionel Bâseeanu. [Totul se datoreşte munci lui, dragostei ce vă împarte cu multă dărnicie, mag­netului puternic cu care atrage sufletele şi dovada o vedem aci, unde în această vastă sală, arhiplină, cn ba­coanele pline,­­vedem că aţi venit să-i arătaţi drago­stea dv. Acum o să dăm cuvântul d-l ui amiral Dan Zaharia spre a-şi desvolta conferinţa sa „In preajma războiului". D. amiral Dan Zaharia primit ca vii aplauze arată că d-sa face o expunere a situaţiei internaţionale, trecând în re­vistă evenimentele recente. Războiul­­ a­­po-abisinian, acţiunea Japoniei în Ex­tremul Orient, politica continentală a I­ Italiei, Germaniei, Franţei şi Angliei, în legătură cu tendinţele cunoscute ale po­liticei regimului hitlerist şi cu necesi­tatea asigurării păcii prin respectarea tratatelor. Politica d-lui Hitler prin ad­versitatea hotărâtă manifestată faţă de­­Rusia Sovietică, a silit-o pe aceasta să ia loc printre membrii Ligii Naţiunilor, alături de statele burgh­ere. Trecând la politica noastră externă de amiral Za­­haria, a spus că ea se menţine în acelaşi cadru, urmărând asigurarea gra- Iniţelor ţării ce i-au fost recunoscute­­printr’un act de mare dreptate istorică, [fara noastră trebue să fie insă perfect (aiarmată, ca să poată face faţă oricărei situaţiuni (aplauze prelungite)". D. general Iarca Haralambie, felicită pe conferenţiar pentru interesanta confe­rinţă, felicitând totdeodată şi pe d. Ionel Bâsceanu, că prin aceste a şezători, dă posibilitatea tuturora să-şi îmbogăţeas­că mintea şi cunoştinţele. După conferinţă a urmat următorul program artistic şi muzical: Corul tineretului circ. 13 partid, naţio­­nal-ţărănesc şi al ateneului a cântat marşul circ. 13-a, a partidu­­i naţional­­ţărănesc şi al ateneului, fiind viu aplau­daţi. D. Ionel V. Dinicu, a executat cu multă u­ic­­trie diferite cântece la vioară. D. Anton Vasilescu, a executat cu mult talent la vioară arii naţionale. Duere la vioară executate de d-nii Ionel V. Dinicu şi Anton Vasilescu. D. Gh. Po­­pescu, student a cântat din voce, acom­paniat la piano de d. Silviu Hirsekorn. D. Ion Sasu a declamat „Ucigaşul fără voe” de Gr. Alexandrescu. D. Victor Orlandea, imitaţiuni. S’a jucat piesa în­­tr’un act: „Peşterea vrăjitoarei” după bazinul Reginei poete Carmen Sylva, ju­cată cu mult talent de tineretul circ. 13-a şi al ateneului. D. Ionel Bâsceanu, mulţumeşte tutu­ror artiştilor şi membrilor tineretului cari au dat concursul lor, felicită pe d. amiral Dan Zaharia pentru interesanta şi mult documentata conferinţă, mul­ţumeşte d-lui senator V. Nlădules cu Me­hedinţi, pentru cinstea ce a făcut ate­neului de a veni la şezătoare, precum şi tuturor celor prezenţi în sală şi în special d-lui general Iarca Haralambie, pentru osteneala de a prezida şezătoa­rea. Anunţă pentru Sâmbătă 4 Aprilie o serată tot în saloanele Baraşeum, pre­cum şi conferinţa d-lui V. Rădulescu- Mehedinţi, din ziua de 22 Aprilie, când va vorbi despre „Nivelul vieţei noastre politice”. Şezătoarea s’a sfârşit la orele 12 seara într’un entuziasm de nedescris. Mulţi­mea a manifestat pentru d. dr. N. Lupu, pentru d. Ionel Bâsceanu, pentru d-nii Dan Zaharia, general Haralambie larea, d. senator V. Rădulescu-Mehedinți. «DREPTATEA» Legi de multimă oră (Continuare din pagina X a ac­tualului proect era dator să ştie că dispoziţia aceasta a fost introdusă de legiuitor cu scopul de a păstra ne­ştirbită prerogativa guvernului şi Parlamentului care, în concepţia de atunci, era singurul în drept să a­­precieze consideraţiunile politice şi oportunitatea legilor. Guvernul actual, prin art. 2 litera a. din proect, crede că poate investi viitorul consiliu tocmai cu aceste a­­tribuţiuni ignorând consideraţiunile pentru care legiuitorul din 1925 in­terzisese consiliului Legislativ acea­stă competenţă. Recunoscând nu numai nevoia im­perioasă a unei serioase examinări a politicei economice dar şi nevoia restrângerii cheltuelilor, d. Rădules­­cu a demonstrat că pentru ajunge­rea scopului urmărit, guvernul pu­tea să modifice Legea Consiliului Legislativ, lărgind competenţa sec­ţiei economice şi reorganizând-o ast­fel ca să poate exercita cu folos a­­tribuţiiie viitorului consiliu. Buge­tul n­’ar putea decât să câştige din această măsură pentrucă n’ar mai fi nevoie de noui localuri, de noui ser­vicii, de noui funcţionari pe care bu­getul nostru secătuit nu-l mai poate suporta — mai ales azi în starea de mizerie în care se găsesc toate in­stituţiile statului şi când impozitele se plătesc de contribuabili cu atâta trudă. Nimic nu împiedecă guvernul de a modifica însăşi regulamentul cor­purilor legiuitoare astfel încât în Comisiile de legislaţie economică ale parlamentului să prevadă parti­ciparea tuturor organelor de speci­alitate. Delegaţia economică a gu­vernului, membrii secţiei economice a Consiliului Legislativ, reprezen­­­tanţii din Senat ai intereselor pro­fesionale aleşi pe baza art. 70 din Constituţie şi orice alte organe de specialitate. Toţi aceştia sunt azi plătiţi din bu­getul statului şi ar putea exercita atribuţiunile viitorului consiliu cu aceiaş competenţă dar fără cheltueli in plus. Aceasta ar fi fost soluţia dacă în a­devăr la baza iniţiativei guvernamen­tale ar fi existat grija intereselor profesionale și mai ales grija banu­lui public. Lipsind această bază, proectul va rămâne literă moartă pentru că du­pă cum foarte bine a arătat d. Stă­­dulescu opinia Publică nu va îngă­dui cheltueli inutile și costisitoare. Prin urmare, cu toate declaraţiile solemne ale miniştrilor, legea de azi va avea aceiaş soartă ca şi legea guvernului Iorga­ Argetoianu din A­­prilie 1932. Anularea concursurilor pentru monumentele regilor Marai I şi Ferdinand r° O Moţiune protest Primim următoarele: Luând cunoştinţă de hotărârea comisiunei ministerială prezidată de domnul prim ministru, prin care s’a declarat fără motivare anualrea re­zultatului concursului de monumen­tele regilor Carol I și Ferdinand I, considerând că această procedare este stranie din punct de vedere le­gal și artistic, pentru că comisiunea ministerială a stabilit printr’un re­gulament regulele obiective ale a­­cestui concurs, regulele obligatorii pentru comisiu­nea care lucra în nu­mele consiliului de miniştri şi pen­tru artiştii concurenţi. In acest re­gulament aprecierea artistică a ma­chetelor prezentate au fost lăsate in sarcina unui juriu compus din specialişti care avea misiunea pre­cisă să judece lucrările, să decerne premiul I cu execuţia monumente­lor şi celelalte premii. Acest juriu a făcut un raport care cuprinde cla­sificarea artistică a lucrărilor, iar premiul I adică executarea monu­mentelor este acordat profesorului O. Han, ale căror machete după cum se arată în motivare, au o va­loare de necontestat: că judecata juriului de specialişti potrivită regulamentului întocmit dând rezultate pozitive prin acorda­rea executării monumentelor regi­lor de către sculptorul O- Han, tre­buia legalmente să fie confirmată doar, de către comisiunea ministe­rială, în aceste condiţiuni, deciziu­­nea de anulare a rezultatului con­cursului în ce priveşte acordarea execuţiei monumentelor sculptoru­lui O. Han este dată în dispreţul regulelor de drept şi a îndatoririlor morale contractate de Stat faţă de concurenţi. Această decizie este cu atât mai gravă cu cât îndeamnă un dispreţ vădit al valorilor artei ro­mâneşti şi o promovare a procede­elor subiective de a se acorda lu­crări importante în arta plastică na­ţională nu după criterii obiective ale valorilor şi după elemente de pur favorism. Această deciziune mai înseamnă şi o gravă jicnire adusă juriului de specialişti format din personali­tăţi ce deţin în Statul român situa­ţii oficiale ca: d. Dim. Gusti, fost ministru al Instrucţiunei Publice;"­­ Petre Antonescu, rectorul Acade­­mei de Arhitectură; C. Ressu, recto­­rulrul Academiei frumoase; Al. Bu­­suioceanu, doctor in Istoria Artelor conferenţiar la Universitatea din Bucureşti; C. Medrea, sculptor, pro­fesor la Academia de Arte frumoa­se din Bucureşti şi Duiliu Marcu, arhitect şi profesor la Academia de Arhitectură. Şi mai înseamă o mare nedreptate făcută sculptorului pro­fesor O Han, a cărui valoare artis­tică a depăşit graniţa şi care la a­­cest concurs public nu are altă vi­nă decât aceia că a obţinut premiul I, adică execuţia monumentelor, cu unanimitate de voturi pentru mo­nu­mentul Regelui Ferdinand şi cu ma­joritate de voturi pentru monumen­tul Regelui Carol, şi împotriva că­ruia s'a coalizat din nefericire pen­tru soarta acestor monumente ele­mente fără legătură cu plastica ro­mânească şi fără răspundere din punct de vedere artisic. De aceia, formulând protestul nos­tru, denunţăm acest abuz opiniei publice a Ţării şi o facem judecăto­­rea lui. C. Ressu, prof. Academia de Ar­te Frumoase; C. Medrea, Prof. Aca­demia de arte frumoase; Fr. Sirat, prof. Academia de arte frumoase; N. Dărăscu, profesor Academia de arte frumoase; P. Andrei, fost mi­nistru; Cezar Petrescu, scriitor, To­ma Vlădescu publicist; Ilarie Do­­bridor publicist; Al. Radian, fost ministru; Victor Moldoveanu,­ fost ministru; I. V. Gruia profesor Uni­­fost ministru; Dragoș Protopopescu prof. universitar; N. Crevedia, pub­licist; Zaharia Stancu, publicist; Carandino, publicist; V. Melinte, a­­vocat; Serdici deputat; Dr. Solomon deputat; Radu­ Lascu, deputat; Ia­­cobescu, deputat; A. Mile deputat De la partidul rațional-ţărănesc O frumoasă iniţiativă Duminică dim. a avut loc la Casa de Stat «Dr. N. LUPU» din str. Apolodor No. 13, o adunare a medicilor din Circ. 21 în scop de a pune bazele unui dis­pensar medical. D. Iacob F­riedman, preşedintele Circ. 21 din Org. Capitalei a P. N. T., asis­tat de C. Cornăşeanu şi D. Alexandres­­cu, vice-preşedinţi, deschizând aduna­rea mulţumeşte d-lor medici cari au binevoit a lua parte la această consfă­tuire în scop de a pune bazele unui dispensar în raionul Circ. 21 de care se simţiia de m­ult nevoie şi care va avea menirea să aline suferinţele fizice ale nevoiaşilor. D. Dr. Lică Rosenberg luând cuvân­tul spune că dem­ult se simţea nevoia în acest cartier de un dispensar în care cei lipsiţi de mijloace să-şi poată găsi alinarea suferinţelor. D. Dr. Derea, dentist, cere ca dispen­sarul să aibe şi o secţie de stomatolo­gie. D-sa promite tot concursul la con­ducerea acestei secţiuni. D. Dr. H. Lupu mulţumeşte în nume­le medicilor, d-lui preşedinte al Circ. 21 pentru iniţiativa luată şi-l asigură de concursul lor necondiţionat pentru reu­şita scopului propus. D. C. Cornăşeanu propune numirea unei comisiuni formată din medici cari să se ocupe cu înzestrarea dispensaru­lui cu tot utilajul necesar pentru o bună funcţionare. După ce mai iau cuvântul d-nii: D Alexandrescu, Dr. Emil Horţog şi D Mandi secretarul Org., se hotărăşte nu­mirea unei comisii formată din d-nii: Dr. Alex. Rămureanu, Dr. I. Aron, Dr. Teodor Sanielovici, Dr. Ghinsberg și Dr. Simion Lerea, cu a­tribuți­unea or­ganizării dispensarului. Deschiderea cursurilor ambulante de gospodărie casnica dela Priboeni-Muscel Miercuri 25 ori, s’au deschis în­­ material al d-nei si d-lui I. Miha­ftom. Priboeni-Muscel, cursurile de gospodărie casnică. De Dumineca trecută s’au închis la Leordeni. In localul fost Ion Dinu, în 3 mari săli, două maestre (aceleaşi dela Leordeni) vor ţine cursuri practice de gospodărie timp de 5 luni săten­­celor dornice a-şi îmbunătăţi masa silnică a lor şi familiilor lor. La orele 4 d. a. s’a oficiat sfeşta­nia obişnuită, de preoţii protoereu Cercel şi Gh. Roşescu. lache, s’au deschis pentru prima oa­ră în ţară primele cursuri ambu­lante de gospodărie, la Topoloveni, unde 120 de sătence, timp de 5 luni au urmat aceste cursuri, unde au avut ocazia să înveţe bucătăria, în­grijirea gospodăriei, a copiilor, etc., contribuind prin aceasta la sănăta­tea familiilor lor, care la ţară lasă atât de dorit S’au mutat apoi la Dobreşti, Leor­deni şi astăzi le avem la Priboeni, centru important cu peste 8000 su­­flete. Dacă astăzi bolile sociale sunt a­­tât de întinse apoi acest lucru nu se datoreşte numai lipsei de ali­mente de la masa săteanului, cât mai ales că, aceste alimente puţine câte sunt nu-s gătite aşa ca să fie cât mai plăcute ochiului şi stoma­cului. Datorită patronilor acestor şcoli, căutăm pe cât posibil să remediem lipsa de experienţă a sătencelor noastre şi cum rezultatele obţinute până azi în cele alte centre sunt, din cele mai bune, ele vor fi extin­se curând, pe tot cuprinsul ţării. Dela 1 Aprilie chiar, ministerul instrucţiunii a prevăzut în bugetul său 10 asemenea cursuri, dat fiind foloasele ce ele aduc stării genera­le a săteanului nostru. Aci în Priboeni s’au îscris 120 eleve, fete şi neveste cari sunt sigur că vor răspunde aşa cum trebue ini­ţiativei aşa de frumoase a patroni­lor d-na şi d. I. Mihalache. Făcând urări de bine, d. Ţănţă­­reanu declară cursurile deschise. ALTE CUVÂNTĂRI D. ÎNVĂŢĂTOR - FLORESCU laudă iniţiativă patronilor şcoalei şi făcând o frumoasă expunere a rosturilor ei, asigură că femeile din Priboeni vor fi la înălţime. D. ÎNVĂŢĂTOR MARINESCU- ca unul ce a asistat la închiderea cursurilor de la Toproloveni, Do­breşti şi Leordeni, arată foloasele acestor cursuri şi crede că rezulta­tele v­or fi din cele mai bune. S. SA PR CERCEL, protoereu în­deamnă pe sătence să vină în nu­măr cât mai mare să i­a lumină, de care se simte atâta nevoie în satele noastre D-NA INSPECTOARE G­L. DO­­BRESCU­, spune printre altele: Ini­ţiativa aşa de frumoasă a d-nei şi d-lui Mihalache, s’a dovedit a fi de un real folos pentru ţărănime. Nu este destul să ai alimente, ci face mult să ştii să le găteşti şi să le prezinţi aşa cum trebue. La c­­este c­ursuri pe lângă bucă­tărie, se vor preda cursuri de îngri­jirea copiilor a hainelor, a rufelor şi a interioarului şi exteriorului gos­prdăn­ei Hrăneşti. La urmă d-na g-ral Dobrescu a făcut t­mp de o oră o lecţie practi­că de gospodărie care a fost ascul­tată cu interes de ce­i prezenţi. Intre cei aproape 400 participanţi notez pe: D-na I. Mihalache, d-na gen. Do­­brescu, d. Şt. Ţânţăreanu, dr. Hâr­­jeu, pr. Cercel, pr. Roşescu, d-nele şi d-nii învăţ. Florescu, Marinescu, Badea, Popescu, Lăzărescu, Bondoc, Popescu, pr. Temesen, Ghiţă Rădu­­lescu, Ilie Dumitrescu, er. Singer, Sachelarie, Vălimăreanu, Nae Ro­şescu, Ghiţă Stancu, Bădescu, etc. etc. Maestrele Butu, Irimescu şi Colcea au dat tot ajutorul ca lecţia practi­că să reuşească cât mai bine. La urmă s’a făcut o frumasă ma­nifestaţie d­nei Mihalache, care ne­obosită ajută din toate puterile ca aceste cursuri să fie la înălţime, — cu atât mai mult cu cât suma de peste 100 000 lei cât s’a cheltuit cu ele timp de un an, a fost colectată de d-sa, ajutorul statului lipsind a­­proape cu totuL CUVÂNTAREA D-LUI ST. Tantareanu Cel dintâi a luat cuvântul D. ST. TANŢAREANTJ proprietar şi pre­şedintele comitetului şcolar care spune următoarele: Se împlineşte un an de când din iniţiativa şi cu concursul moral şi «Cervantes» Roman de BRUNO FRANK Viaţa extrem de aventuroasă şi in­teresantă a lui Miguel Cervantes a dat prilej scriitorului german Bruno Frank să scrie un roman istorico-biografic a cărui desăvârşire de stil şi formă n’a fost egalată decât de puţini scriitori de biografii romanţate. Cu o neîntrecută măestrie şi o rară putere de evocare, Bruno Frank ne dă o frescă vie a lumii din a doua ju­mătate a veacului­­al XVI-a, perindân­­du-ne pe dinaintea ochilor Spania din timpul Inchiziţiei. Din epoca aceea atât de tulbure, a­­proape fără pereche în istorie, vedem desprinzându-se figura senină a lui Mi­guel Cervantes. Literat la Madrid, învăţăcel la un cardinal la Roma, erou în memorabila bătălie navală de la Lepante unde a fost ugurat de mâna stângă, apoi prizonier la piraţii din Alger, răscumpărat şi re­venit în Spania ocupă postul de percep­tor, însă din cauza indulgenţii sale, este svârlit la închisoare unde concepe capodopera „Don Quijote” care-l va face celebru. E cu neputinţă de a rezuma în câte­va fraze cuprinsul extraordinar de va­riat şi interesant al acestei lucrări. Ro­manul „Cervantes” trebue neapărat ci­tit. Bruno Frank, pătrunzând până în cele mai tainice cute ale structurii psi­hice ale eroului său, şi analizând cu multă artă şi adâncă înţelegere com­plexa personalitate a acestuia, a tebu­it să scrie un roman istoric, pitoresc şi cap­tivant, care se citeşte cu acelaş interes ca o carte de actualitate. Romanul „Cervantes” al lui Bruno Frank aruncă o lumină asupra genezei monumentalei capodopere „Don Quijo­te” (apărută în ediţie completă, 2 vol. 1300 pag. în Editura Cugetarea). «Normaliştii» Roman de B. JORDAN „Normaliştii” este romanul cu o­ro­d. B. Jordan şi-a făcut intrarea în câmpul literaturii române şi prin care d-sa şi-a fixat locul în rândul fruntaşilor falan­gei tinerilor scriitori. D. B. Jordan a pus suflet din sufle­tul său în această lucrare, cunoscând până la identificare mediul pe care îl descrie, şi într-un stil neînvâluit, a iz­butit să redea minunat atmosfera inter­natului şi psihologia adolescentului în­cercuit între zidurile şcoalei. „Normaliştii­’ roman scris cu toată sin­ceritatea inimii tinereţii cuprinde in el toate scăderile dar gi toate bucuriile, uneori solemne gi trăgând brazde adânca în suflet, ale vieţii de internat. Dar „Normaliştii” d-lui B. Jordan îşi are continuarea în „învăţătorii" (editat tot de „Cugetarea” şi a cărei a 11-a ediţie va fi pusă în curând sub presă). Astfel d. B. Jordan devine exponentul în literatura română, al tinerei genera­ţii de învăţători. E un exponent de ta­lent pe care învăţătorimea îl merită şi cu care se poate făli. Editura „Cugetarea”. «Revista de filosofie» A apărut „Revista de Filosofie” nr. I anul XX 1938 cu următorul cuprins: Studii. — Naţionalism şi Românism de C. Rădulescu-Moş­u. Identitatea mi­sterioasă de Ioan D. Gherea; începu­turile filosofice moderne de Al. Po­pescu; Influxul nervos. Impozite privi­toare la natura şi trasmisiunea sa de D. Georgiade. Recenzii. — P. P. Negulescu: Aca­demia plastică din Florenţa (M. Flo­rian); Lucian Blaga: Orizont gi stil (Ed­gar Papu); Alexandru Claudian: Cer­cetări filosofice şi sociologice (N. Tatu); Li­viu Rusu: Essai sur la creation artis­­tique (Al. Popescu); Georges Sorei: D’Aristote­l Marx (G. V. Răpoasa), în­semnări despre oh­lipa italiană a filoso­fiei epineziene (N. Facon). Note şi informaţii. — Note şi Im­­presiuni de la Primul Congres de Filo­­sofie Ştiinţifică (Eugeniu Speranţia); al IX-lea Congres internaţional de filosofie; d. I. Petrovici la Sorbona! James Mark Baldwin; Charles Rieber; L P. Pa a lor. »ÎKWmsr« 'Vtj* Conferinţele Societăţii Regale române de eugenie Societatea Regală Română de Eu­genie, dorind să explice marelui pu­blic programul şi activitatea sa, a hotărât să organizeze un ciclu de conferinţe publice, împărţite în mai multe serii. Conferinţa inaugurală din prima serie a fost deschisă în ziua de 29 Martie a. c. orele 9 seara, de d. prof. Universitar G. K. Constantines­­cu la Fundaţia Regală, Carol I, unde d-sa a conferenţiat despre „Eugenie şi Ereditate“. Conferinţa s-a bucu­rat de o asistenţă foarte numeroasă, care a urmărit cu atenţie expunerea distinsului conferenţiar­înainte de începerea conferinţei, d. prof. dr. G. Marinescu, preşedin­tele Societăţii Regale Române de Eugenie, a expus programul de ac­­ti­itate întocmit de această societate, care urmăreşte într’un cuvânt per­fecţionarea omului şi deci ridicarea nivelului în deosebi moral al socie­tăţii noastre. CONFERINŢA D-LUI PROF. DR. G. K. CONSTANTINESCU Conferenţiarul începe prin a defini ştiinţa recentă a eugeniei, care are drept scop îmbunătăţirea şi progre­sul rasei umane. Eugenia se află în­­tr’un­ strâns­­raport cu ereditatea, care îi procură materialul privitor la însuşirile ce se transmit prin mo­ştenire, însuşiri fizice şi morale, bune şi rele şi care contribue în cea mai mare măsură la formarea unui in­divid. Conferenţiarul face un istoric al ştiinţei eredităţii, care începe cu lui Gregor Mendel, pe la anul 1865. Adevăratele baze ştiinţifice însă se pun prin anul 1000, când mendelis­­mul se concretizează în legi pre­cise, punând bazele moderne ale şti­inţei eredităţii, care a luat numele de genetică şi din care face parte parte şi eugenia. Fără îndoială, nu toate însuşirile fizice şi morale se transmit prin ereditate, ci unele se obţin şi în urma influenţei mediu­lui înconjurător. Este deci o diferen-*­­ ţiere între ereditar şi neereditar, pe care eugeni­atul trebue să o aibă in vedere. Totuşi influenţa mediului nu trebue neglijată şi eugenia, are dato­ria să intervină şi pentru creearea unui mediu material şi moral supe­rior. Ereditatea, continuă conferenţia­rul, nu ne vine din sânge sau din alte părţi ale corpulu­i ci din celu­lele sexuale ale părinţilor, unde este localizat un material special, alcătuit din unităţi mici, de natura unor fer­menţi, care determină desvoltarea fie cărei însuşiri într’un fel dat. Con­sferând astfel natura substra­tului ereditar, precum şi caracterele ereditare, fizice şi morale, ,ce domină şi se transmit, conferenţiarul face in-­­ teresante interpretări asupra formă-­­ rii geniului şi talentului, asupra cri­minalităţii şi, generalizând, arată cum s’a făcut diferenţierea intre rase şi naţiuni. Patrimoniul ereditar se află intr’o necontenită mişcare, îmbogăţindu-se s’au sărăcind după legile sale spe­cifice şi după condiţiunile de mediu, în care trăeşte un individ, o naţiune, o rasă. Ţinând deci seamă de datele pe care i l­e pune la dispoziţiune ere­ditatea, eugenia trebue să urmărea­scă înlăturarea degenerării şi asigu-* rarea progresului rasei umane. D. prof. dr. G. K. Constantinescu arată cum se îmbogăţeşte substratul ereditar, prin mutaţiuni, prin creea­rea unui mediu superior de viaţă şi prin încrucişare fericită, citând e­­xemplul poporului nostru, care a fost o minunată încrucişare între două naţiuni c c­e s’au completat şi care de abia de acum încolo, după realizarea graniţelor etnice, îşi va da măsura virtualităţii sale ereditare. Sărăcirea substratului ereditar se datoreşte unor cauze sociale nefaste ca celibatismul, concurlinajul, steri­litatea conjugală, înmulţirea prea mare a oamenilor inferiori, înmulţi­rea rău­făcătorilor, diminuarea na­şterilor, mutaţiuni degenerative, etc. Dacă deci eugenia trebue să ur­mărească îmbogăţi­ea patrimoniului bun ereditar, ea trebue să combată cauzele nefaste citate mai sus, insti­tuind norme ca licurda­rea căsătorii­lor între indivizi selectaţi, pentru care introducerea certificatului pro­­nupţu­i se impune ca o necesitate, şi combaterea diminuării naşterilor, printr’o luminată po­etică a naşterilor, care pentru România va trebui de fapt să se transforme într'o politică de diminuarea mortalităţii infantile. In rezumat, există o eugenie nega­­tivă, prin combaterea cauzelor de­generaţi­e şi u­a pozitivă prin selec­­­tarea indiviz­lor după principiul: corp sănătos şi sănătate morală, Societatea Română de Eugenie pro­punându-şi a interveni în procesul biologic de evoluţie a naţiei noastre, pentru a dirija această evoluţie spre un curs superior, înţelege a contri­bui la forţe naţionale de elită la gu­rile Bunurii, prin întărirea românis­mului. Conferinţa d-lui prof. G. K. Con­­stantinescu, care s’a servit în ex­punerea sa de numeroase planşe şi proiecţiuni, a fost urmată de asisten­ţă cu un interes crescând şi a fost răsplătită cu prelungite aplauze. A­­ceastă conferinţă a prezentat unele noui adevăruri sociale, care stau la baza politicei sociale actuale a unor state occidentale şi care formează o mişcare de cel mai viu interes. D. prof. dr. G. K. Constantinescu are meri­ul deschiderii conferinţelor So­cietăţii Regale Române de Eugenie printr’o con­tribuţ­e care deschide am­ple perspective asupra preocupărilor tinerei şi valoroasei Societăţi, căreia preşedenţia savantului profesor dr. Marinescu îi asigură un prestigiu dintre cele mai rodnice___________ felinarul­­ Roşu în care se descrie cu multă simţire şi delicateţă o lume cu totul necunoscută marelui public. Viaţa din bordeluri în care se găsesc multe victime, su­flete nenorocite este redată cu mult talent de către renumita autoare Else Erusalem despre care se spune că a trăit ea însăşi în acest mediu spre a se identifica mai bine cu eroinele ei. De vânzare la toate lib­eriile din ţară şi la Editura „EMINESCU" S. A. - Bucureşti Str. Ing. Angliei Saligni No. 2

Next