Dreptatea, aprilie 1936 (Anul 10, nr. 2534-2555)
1936-04-01 / nr. 2534
2 A APĂRUT OMUL Dume şi FAPTELE SUIE de MIHAIL TEODORESCU fost deputat şi senator de Ilfov Preţul: 25 lei vânzare la administraţia V C ziarului «DREPTATEA» Str. Clemenceau 9, Bucureşti III Informaţiuni Domnul N. Cristinoiu, redactor al ziarului «Aurora» a trecut examenul de licenţă în litere cu calificativul «magna cum laude». Spectacole TEATRE OPERA: Balul mascat NAŢIONAL: Un biet moşneag şi un doge. REGINA MARIA: Lozul cel Mare. ALHAMBRA: Alhambrina Nebuna. VESEL: Aero-Găeşti. MAJESTIC: Fraţii Siamezi. CINEMATOGRAFE TRIANON: Marlene Dietrich, Garry Cooper în «Pasiunea mea». ARO: Charlie Chaplin în Timpuri Noul SAVOY: Regele detectivilor cu Georg Alexander. Pecenă numere de music-halL SCALA: Harry Baur şi Gaby Morlay în Samson de H. Bernstein, jurnal Paramount. PALAS BD.: Zongo spaima Africei şi complectat«. SELECT: Egoista şi Mâna care subjugă REGAL: Mayerling cu Charles Boyer Daniele Darrieux. DARLY: Vraja tinereţii şi La Bandera cu Aiulabela. A. R. P. A.: Secretul lui Budha cu Warner Oland, jurnal şi complectară MANON: Femeea cu părul roşu şi Parada Albă. CAPITOL: O noapte la operă cu extraordinarii comici fraţii Marx. JurnalPathe. VOX: Staţia Dragostei cu Paul Hörbiger. CORSO: Mazurca de Willy Forat cu Pola Negru LIDO: Mătuşa lui Charley şi Un vis de iubire. FRANKLIN: Juanita şi Shanghai FORUM: Koenigsmark şi Cerul în flăcări cu Wallace Berg. OMNIA: Koenigsmark şi Eroare conjugală cu Myrna Loy. AMERICAN: Ali-Baba şi Ducele de fier. MILANO: Casta Diva şi Infernul lui Dante. MARCONI: Armele veghează. Jurnal şi trupa de reviste. MODEL: Supune-te legii şi Prizonierul cu Leslie Howard. LIA: Parodia vieţii şi Blitz Blank cu Anny Ondra. Societatea Anglo-Română de sub preşedinţia d-nei \ [ N. Titulescu anunţă conferinţa d-lui GRIGORE GAFENCU despre PRESTIGIUL BRITANIC [Conferinţa se va ţine Joi 2 Aprilie, ora 9 seara în i [Aula Academiei de Înalte Studii Comerciale. Piaţa [ Romană. Intrarea liberă » Societatea de Cimenturi din Europa Orientală, Portland Artificial SOCIETATE ANONIM LA ANVERS Sadiul Social 95, Avenue de France, Anvers Sediul Social 95, Avenue de France, Anvers Registru de Comerţ, Anvers No. 76 D-nii acţionari sunt invitaţi a asista la adunarea generală ordinari care, conform art. 30 din statute, va avea loc Luni 20 Aprilie 1936 la ora 11 dimineaţa, la sediul sorial, Avenue de France 95, Anvers. Ordinea de zi: 1. Raportul Consiliului de Administraţie şi al Cenzorilor asupra exerciţiului 1935; 2. Examinarea şi aprobarea bilanţului şi contului de Profit și Perdere la 31 Decembrie 1935. 3. Descărcarea d-lor Administratori și Cenzori. 4. Numiri statutare. D-nii acţionari care doresc să asiste la adunare sunt rugaţi sa depună titlurile lor cu cel puțin cinci zile libere înainte de adunare (articolul 32 din statute): la sediul social, 95, Avenue de France, la Anvers; la sediul de exploatare din Cernavodă; Ia Banque d’Anvers, 48. place de Meir, Anvers; la Banque de la Societe Generale de Belgique, 3, Montagne du Parc, Bruxelles Consiliul de Administraţie, Şezătoarea ateneului popular „Dr. N. Lupu1* Miercuri 25 Martie a. c. orele 8 şi jumătate a avut top o foarte frumoasă şezătoare a ateneului popular „,dr. N. Lupu” în saloanele Baraşeum. I D. avocat Ionel Bâsceanu, deschizând şezătoarea arată că aceasta ,er.oare este Ultima înainte de vacanţa Paştelui, urmând ca prima şezătoare să aibă locta seara de Miercuri 22 Aprilie 1938, tot în saloanele Barahum. Arată că la aceste şeă,ori pe lângă prietenii maturi ai ateneului dă concursul întregul tineret din ateneu şi din organizaţia circ. 13 din partidul naţional-ţărănesc şi că exemplul şi îndoi.nul primit de la noi l-a adoptat şi tineretul dela jcirc. 19 şi 18, şi arată frumoasa manifestare culturală dată de tineretul circ .8 în sala ateneului „Obor’’ în urma pruncii rodnice a preşedintelui tineretului din circ. 18 d. Constantinescu, student, cu concursul d-nei Maria St.I.Ionescu, d-lui Grama prc edinte la aceste circ. şi cu concursul întregului comitet matur şi tineresc al circ. Salută prezenţa d-lui profe,or Babu Dănculescu, care în calitate de preşedinte al tineretului din negru dă tot sprijinul său moral acestor mişcări ale tineretului. Salută prezenţa la ser.oare a vajnicului luptător de la Mehedinţi preşedintele org. Mehedinţi, d. Vasile Rădulescu Mehedinţi, primit cu lungi ccaduni. [Recomandă călduros pe d. conferenţiar lamiral Dan Zaharia, căruia i se tare la caldă mani.e .ta.ie, şi arată că primun gând al tuturor la aceste şezători se îndreaptă către iubitul preşedinte de onoare d. dr. N. Lupu, căruia îi urează sănătate. Că preşedinţia d-lui general Tarea Haralambie, care primit cu lungi ovaţiuni spune: Totdeauna am venit cu drag în mijlocul dv. la acest ateneu ,unde am văzut şi multă viaţă, mult entuzistem, multă energie pusă în biele ,obştesc. Desigur că nu aşi fi văzut aceste lucruri bune şi demne de imitat (iacă în fruntea dv. nu aţi fi avut pe fl. dr. N. Lupu şi pe iubitul, energicul şi bunul meu prieten Ionel Bâseeanu. [Totul se datoreşte munci lui, dragostei ce vă împarte cu multă dărnicie, magnetului puternic cu care atrage sufletele şi dovada o vedem aci, unde în această vastă sală, arhiplină, cn bacoanele pline,vedem că aţi venit să-i arătaţi dragostea dv. Acum o să dăm cuvântul d-l ui amiral Dan Zaharia spre a-şi desvolta conferinţa sa „In preajma războiului". D. amiral Dan Zaharia primit ca vii aplauze arată că d-sa face o expunere a situaţiei internaţionale, trecând în revistă evenimentele recente. Războiul apo-abisinian, acţiunea Japoniei în Extremul Orient, politica continentală a I Italiei, Germaniei, Franţei şi Angliei, în legătură cu tendinţele cunoscute ale politicei regimului hitlerist şi cu necesitatea asigurării păcii prin respectarea tratatelor. Politica d-lui Hitler prin adversitatea hotărâtă manifestată faţă deRusia Sovietică, a silit-o pe aceasta să ia loc printre membrii Ligii Naţiunilor, alături de statele burghere. Trecând la politica noastră externă de amiral Zaharia, a spus că ea se menţine în acelaşi cadru, urmărând asigurarea gra- Iniţelor ţării ce i-au fost recunoscuteprintr’un act de mare dreptate istorică, [fara noastră trebue să fie insă perfect (aiarmată, ca să poată face faţă oricărei situaţiuni (aplauze prelungite)". D. general Iarca Haralambie, felicită pe conferenţiar pentru interesanta conferinţă, felicitând totdeodată şi pe d. Ionel Bâsceanu, că prin aceste a şezători, dă posibilitatea tuturora să-şi îmbogăţească mintea şi cunoştinţele. După conferinţă a urmat următorul program artistic şi muzical: Corul tineretului circ. 13 partid, naţional-ţărănesc şi al ateneului a cântat marşul circ. 13-a, a partidui naţionalţărănesc şi al ateneului, fiind viu aplaudaţi. D. Ionel V. Dinicu, a executat cu multă uictrie diferite cântece la vioară. D. Anton Vasilescu, a executat cu mult talent la vioară arii naţionale. Duere la vioară executate de d-nii Ionel V. Dinicu şi Anton Vasilescu. D. Gh. Popescu, student a cântat din voce, acompaniat la piano de d. Silviu Hirsekorn. D. Ion Sasu a declamat „Ucigaşul fără voe” de Gr. Alexandrescu. D. Victor Orlandea, imitaţiuni. S’a jucat piesa într’un act: „Peşterea vrăjitoarei” după bazinul Reginei poete Carmen Sylva, jucată cu mult talent de tineretul circ. 13-a şi al ateneului. D. Ionel Bâsceanu, mulţumeşte tuturor artiştilor şi membrilor tineretului cari au dat concursul lor, felicită pe d. amiral Dan Zaharia pentru interesanta şi mult documentata conferinţă, mulţumeşte d-lui senator V. Nlădules cu Mehedinţi, pentru cinstea ce a făcut ateneului de a veni la şezătoare, precum şi tuturor celor prezenţi în sală şi în special d-lui general Iarca Haralambie, pentru osteneala de a prezida şezătoarea. Anunţă pentru Sâmbătă 4 Aprilie o serată tot în saloanele Baraşeum, precum şi conferinţa d-lui V. Rădulescu- Mehedinţi, din ziua de 22 Aprilie, când va vorbi despre „Nivelul vieţei noastre politice”. Şezătoarea s’a sfârşit la orele 12 seara într’un entuziasm de nedescris. Mulţimea a manifestat pentru d. dr. N. Lupu, pentru d. Ionel Bâsceanu, pentru d-nii Dan Zaharia, general Haralambie larea, d. senator V. Rădulescu-Mehedinți. «DREPTATEA» Legi de multimă oră (Continuare din pagina X a actualului proect era dator să ştie că dispoziţia aceasta a fost introdusă de legiuitor cu scopul de a păstra neştirbită prerogativa guvernului şi Parlamentului care, în concepţia de atunci, era singurul în drept să aprecieze consideraţiunile politice şi oportunitatea legilor. Guvernul actual, prin art. 2 litera a. din proect, crede că poate investi viitorul consiliu tocmai cu aceste atribuţiuni ignorând consideraţiunile pentru care legiuitorul din 1925 interzisese consiliului Legislativ această competenţă. Recunoscând nu numai nevoia imperioasă a unei serioase examinări a politicei economice dar şi nevoia restrângerii cheltuelilor, d. Rădulescu a demonstrat că pentru ajungerea scopului urmărit, guvernul putea să modifice Legea Consiliului Legislativ, lărgind competenţa secţiei economice şi reorganizând-o astfel ca să poate exercita cu folos atribuţiiie viitorului consiliu. Bugetul n’ar putea decât să câştige din această măsură pentrucă n’ar mai fi nevoie de noui localuri, de noui servicii, de noui funcţionari pe care bugetul nostru secătuit nu-l mai poate suporta — mai ales azi în starea de mizerie în care se găsesc toate instituţiile statului şi când impozitele se plătesc de contribuabili cu atâta trudă. Nimic nu împiedecă guvernul de a modifica însăşi regulamentul corpurilor legiuitoare astfel încât în Comisiile de legislaţie economică ale parlamentului să prevadă participarea tuturor organelor de specialitate. Delegaţia economică a guvernului, membrii secţiei economice a Consiliului Legislativ, reprezentanţii din Senat ai intereselor profesionale aleşi pe baza art. 70 din Constituţie şi orice alte organe de specialitate. Toţi aceştia sunt azi plătiţi din bugetul statului şi ar putea exercita atribuţiunile viitorului consiliu cu aceiaş competenţă dar fără cheltueli in plus. Aceasta ar fi fost soluţia dacă în adevăr la baza iniţiativei guvernamentale ar fi existat grija intereselor profesionale și mai ales grija banului public. Lipsind această bază, proectul va rămâne literă moartă pentru că după cum foarte bine a arătat d. Stădulescu opinia Publică nu va îngădui cheltueli inutile și costisitoare. Prin urmare, cu toate declaraţiile solemne ale miniştrilor, legea de azi va avea aceiaş soartă ca şi legea guvernului Iorga Argetoianu din Aprilie 1932. Anularea concursurilor pentru monumentele regilor Marai I şi Ferdinand r° O Moţiune protest Primim următoarele: Luând cunoştinţă de hotărârea comisiunei ministerială prezidată de domnul prim ministru, prin care s’a declarat fără motivare anualrea rezultatului concursului de monumentele regilor Carol I și Ferdinand I, considerând că această procedare este stranie din punct de vedere legal și artistic, pentru că comisiunea ministerială a stabilit printr’un regulament regulele obiective ale acestui concurs, regulele obligatorii pentru comisiunea care lucra în numele consiliului de miniştri şi pentru artiştii concurenţi. In acest regulament aprecierea artistică a machetelor prezentate au fost lăsate in sarcina unui juriu compus din specialişti care avea misiunea precisă să judece lucrările, să decerne premiul I cu execuţia monumentelor şi celelalte premii. Acest juriu a făcut un raport care cuprinde clasificarea artistică a lucrărilor, iar premiul I adică executarea monumentelor este acordat profesorului O. Han, ale căror machete după cum se arată în motivare, au o valoare de necontestat: că judecata juriului de specialişti potrivită regulamentului întocmit dând rezultate pozitive prin acordarea executării monumentelor regilor de către sculptorul O- Han, trebuia legalmente să fie confirmată doar, de către comisiunea ministerială, în aceste condiţiuni, deciziunea de anulare a rezultatului concursului în ce priveşte acordarea execuţiei monumentelor sculptorului O. Han este dată în dispreţul regulelor de drept şi a îndatoririlor morale contractate de Stat faţă de concurenţi. Această decizie este cu atât mai gravă cu cât îndeamnă un dispreţ vădit al valorilor artei româneşti şi o promovare a procedeelor subiective de a se acorda lucrări importante în arta plastică naţională nu după criterii obiective ale valorilor şi după elemente de pur favorism. Această deciziune mai înseamnă şi o gravă jicnire adusă juriului de specialişti format din personalităţi ce deţin în Statul român situaţii oficiale ca: d. Dim. Gusti, fost ministru al Instrucţiunei Publice;" Petre Antonescu, rectorul Academei de Arhitectură; C. Ressu, rectorulrul Academiei frumoase; Al. Busuioceanu, doctor in Istoria Artelor conferenţiar la Universitatea din Bucureşti; C. Medrea, sculptor, profesor la Academia de Arte frumoase din Bucureşti şi Duiliu Marcu, arhitect şi profesor la Academia de Arhitectură. Şi mai înseamă o mare nedreptate făcută sculptorului profesor O Han, a cărui valoare artistică a depăşit graniţa şi care la acest concurs public nu are altă vină decât aceia că a obţinut premiul I, adică execuţia monumentelor, cu unanimitate de voturi pentru monumentul Regelui Ferdinand şi cu majoritate de voturi pentru monumentul Regelui Carol, şi împotriva căruia s'a coalizat din nefericire pentru soarta acestor monumente elemente fără legătură cu plastica românească şi fără răspundere din punct de vedere artisic. De aceia, formulând protestul nostru, denunţăm acest abuz opiniei publice a Ţării şi o facem judecătorea lui. C. Ressu, prof. Academia de Arte Frumoase; C. Medrea, Prof. Academia de arte frumoase; Fr. Sirat, prof. Academia de arte frumoase; N. Dărăscu, profesor Academia de arte frumoase; P. Andrei, fost ministru; Cezar Petrescu, scriitor, Toma Vlădescu publicist; Ilarie Dobridor publicist; Al. Radian, fost ministru; Victor Moldoveanu, fost ministru; I. V. Gruia profesor Unifost ministru; Dragoș Protopopescu prof. universitar; N. Crevedia, publicist; Zaharia Stancu, publicist; Carandino, publicist; V. Melinte, avocat; Serdici deputat; Dr. Solomon deputat; Radu Lascu, deputat; Iacobescu, deputat; A. Mile deputat De la partidul rațional-ţărănesc O frumoasă iniţiativă Duminică dim. a avut loc la Casa de Stat «Dr. N. LUPU» din str. Apolodor No. 13, o adunare a medicilor din Circ. 21 în scop de a pune bazele unui dispensar medical. D. Iacob Friedman, preşedintele Circ. 21 din Org. Capitalei a P. N. T., asistat de C. Cornăşeanu şi D. Alexandrescu, vice-preşedinţi, deschizând adunarea mulţumeşte d-lor medici cari au binevoit a lua parte la această consfătuire în scop de a pune bazele unui dispensar în raionul Circ. 21 de care se simţiia de mult nevoie şi care va avea menirea să aline suferinţele fizice ale nevoiaşilor. D. Dr. Lică Rosenberg luând cuvântul spune că demult se simţea nevoia în acest cartier de un dispensar în care cei lipsiţi de mijloace să-şi poată găsi alinarea suferinţelor. D. Dr. Derea, dentist, cere ca dispensarul să aibe şi o secţie de stomatologie. D-sa promite tot concursul la conducerea acestei secţiuni. D. Dr. H. Lupu mulţumeşte în numele medicilor, d-lui preşedinte al Circ. 21 pentru iniţiativa luată şi-l asigură de concursul lor necondiţionat pentru reuşita scopului propus. D. C. Cornăşeanu propune numirea unei comisiuni formată din medici cari să se ocupe cu înzestrarea dispensarului cu tot utilajul necesar pentru o bună funcţionare. După ce mai iau cuvântul d-nii: D Alexandrescu, Dr. Emil Horţog şi D Mandi secretarul Org., se hotărăşte numirea unei comisii formată din d-nii: Dr. Alex. Rămureanu, Dr. I. Aron, Dr. Teodor Sanielovici, Dr. Ghinsberg și Dr. Simion Lerea, cu atribuțiunea organizării dispensarului. Deschiderea cursurilor ambulante de gospodărie casnica dela Priboeni-Muscel Miercuri 25 ori, s’au deschis în material al d-nei si d-lui I. Mihaftom. Priboeni-Muscel, cursurile de gospodărie casnică. De Dumineca trecută s’au închis la Leordeni. In localul fost Ion Dinu, în 3 mari săli, două maestre (aceleaşi dela Leordeni) vor ţine cursuri practice de gospodărie timp de 5 luni sătencelor dornice a-şi îmbunătăţi masa silnică a lor şi familiilor lor. La orele 4 d. a. s’a oficiat sfeştania obişnuită, de preoţii protoereu Cercel şi Gh. Roşescu. lache, s’au deschis pentru prima oară în ţară primele cursuri ambulante de gospodărie, la Topoloveni, unde 120 de sătence, timp de 5 luni au urmat aceste cursuri, unde au avut ocazia să înveţe bucătăria, îngrijirea gospodăriei, a copiilor, etc., contribuind prin aceasta la sănătatea familiilor lor, care la ţară lasă atât de dorit S’au mutat apoi la Dobreşti, Leordeni şi astăzi le avem la Priboeni, centru important cu peste 8000 suflete. Dacă astăzi bolile sociale sunt atât de întinse apoi acest lucru nu se datoreşte numai lipsei de alimente de la masa săteanului, cât mai ales că, aceste alimente puţine câte sunt nu-s gătite aşa ca să fie cât mai plăcute ochiului şi stomacului. Datorită patronilor acestor şcoli, căutăm pe cât posibil să remediem lipsa de experienţă a sătencelor noastre şi cum rezultatele obţinute până azi în cele alte centre sunt, din cele mai bune, ele vor fi extinse curând, pe tot cuprinsul ţării. Dela 1 Aprilie chiar, ministerul instrucţiunii a prevăzut în bugetul său 10 asemenea cursuri, dat fiind foloasele ce ele aduc stării generale a săteanului nostru. Aci în Priboeni s’au îscris 120 eleve, fete şi neveste cari sunt sigur că vor răspunde aşa cum trebue iniţiativei aşa de frumoase a patronilor d-na şi d. I. Mihalache. Făcând urări de bine, d. Ţănţăreanu declară cursurile deschise. ALTE CUVÂNTĂRI D. ÎNVĂŢĂTOR - FLORESCU laudă iniţiativă patronilor şcoalei şi făcând o frumoasă expunere a rosturilor ei, asigură că femeile din Priboeni vor fi la înălţime. D. ÎNVĂŢĂTOR MARINESCU- ca unul ce a asistat la închiderea cursurilor de la Toproloveni, Dobreşti şi Leordeni, arată foloasele acestor cursuri şi crede că rezultatele vor fi din cele mai bune. S. SA PR CERCEL, protoereu îndeamnă pe sătence să vină în număr cât mai mare să ia lumină, de care se simte atâta nevoie în satele noastre D-NA INSPECTOARE GL. DOBRESCU, spune printre altele: Iniţiativa aşa de frumoasă a d-nei şi d-lui Mihalache, s’a dovedit a fi de un real folos pentru ţărănime. Nu este destul să ai alimente, ci face mult să ştii să le găteşti şi să le prezinţi aşa cum trebue. La ceste cursuri pe lângă bucătărie, se vor preda cursuri de îngrijirea copiilor a hainelor, a rufelor şi a interioarului şi exteriorului gosprdănei Hrăneşti. La urmă d-na g-ral Dobrescu a făcut tmp de o oră o lecţie practică de gospodărie care a fost ascultată cu interes de cei prezenţi. Intre cei aproape 400 participanţi notez pe: D-na I. Mihalache, d-na gen. Dobrescu, d. Şt. Ţânţăreanu, dr. Hârjeu, pr. Cercel, pr. Roşescu, d-nele şi d-nii învăţ. Florescu, Marinescu, Badea, Popescu, Lăzărescu, Bondoc, Popescu, pr. Temesen, Ghiţă Rădulescu, Ilie Dumitrescu, er. Singer, Sachelarie, Vălimăreanu, Nae Roşescu, Ghiţă Stancu, Bădescu, etc. etc. Maestrele Butu, Irimescu şi Colcea au dat tot ajutorul ca lecţia practică să reuşească cât mai bine. La urmă s’a făcut o frumasă manifestaţie dnei Mihalache, care neobosită ajută din toate puterile ca aceste cursuri să fie la înălţime, — cu atât mai mult cu cât suma de peste 100 000 lei cât s’a cheltuit cu ele timp de un an, a fost colectată de d-sa, ajutorul statului lipsind aproape cu totuL CUVÂNTAREA D-LUI ST. Tantareanu Cel dintâi a luat cuvântul D. ST. TANŢAREANTJ proprietar şi preşedintele comitetului şcolar care spune următoarele: Se împlineşte un an de când din iniţiativa şi cu concursul moral şi «Cervantes» Roman de BRUNO FRANK Viaţa extrem de aventuroasă şi interesantă a lui Miguel Cervantes a dat prilej scriitorului german Bruno Frank să scrie un roman istorico-biografic a cărui desăvârşire de stil şi formă n’a fost egalată decât de puţini scriitori de biografii romanţate. Cu o neîntrecută măestrie şi o rară putere de evocare, Bruno Frank ne dă o frescă vie a lumii din a doua jumătate a veaculuial XVI-a, perindându-ne pe dinaintea ochilor Spania din timpul Inchiziţiei. Din epoca aceea atât de tulbure, aproape fără pereche în istorie, vedem desprinzându-se figura senină a lui Miguel Cervantes. Literat la Madrid, învăţăcel la un cardinal la Roma, erou în memorabila bătălie navală de la Lepante unde a fost ugurat de mâna stângă, apoi prizonier la piraţii din Alger, răscumpărat şi revenit în Spania ocupă postul de perceptor, însă din cauza indulgenţii sale, este svârlit la închisoare unde concepe capodopera „Don Quijote” care-l va face celebru. E cu neputinţă de a rezuma în câteva fraze cuprinsul extraordinar de variat şi interesant al acestei lucrări. Romanul „Cervantes” trebue neapărat citit. Bruno Frank, pătrunzând până în cele mai tainice cute ale structurii psihice ale eroului său, şi analizând cu multă artă şi adâncă înţelegere complexa personalitate a acestuia, a tebuit să scrie un roman istoric, pitoresc şi captivant, care se citeşte cu acelaş interes ca o carte de actualitate. Romanul „Cervantes” al lui Bruno Frank aruncă o lumină asupra genezei monumentalei capodopere „Don Quijote” (apărută în ediţie completă, 2 vol. 1300 pag. în Editura Cugetarea). «Normaliştii» Roman de B. JORDAN „Normaliştii” este romanul cu orod. B. Jordan şi-a făcut intrarea în câmpul literaturii române şi prin care d-sa şi-a fixat locul în rândul fruntaşilor falangei tinerilor scriitori. D. B. Jordan a pus suflet din sufletul său în această lucrare, cunoscând până la identificare mediul pe care îl descrie, şi într-un stil neînvâluit, a izbutit să redea minunat atmosfera internatului şi psihologia adolescentului încercuit între zidurile şcoalei. „Normaliştii’ roman scris cu toată sinceritatea inimii tinereţii cuprinde in el toate scăderile dar gi toate bucuriile, uneori solemne gi trăgând brazde adânca în suflet, ale vieţii de internat. Dar „Normaliştii” d-lui B. Jordan îşi are continuarea în „învăţătorii" (editat tot de „Cugetarea” şi a cărei a 11-a ediţie va fi pusă în curând sub presă). Astfel d. B. Jordan devine exponentul în literatura română, al tinerei generaţii de învăţători. E un exponent de talent pe care învăţătorimea îl merită şi cu care se poate făli. Editura „Cugetarea”. «Revista de filosofie» A apărut „Revista de Filosofie” nr. I anul XX 1938 cu următorul cuprins: Studii. — Naţionalism şi Românism de C. Rădulescu-Moşu. Identitatea misterioasă de Ioan D. Gherea; începuturile filosofice moderne de Al. Popescu; Influxul nervos. Impozite privitoare la natura şi trasmisiunea sa de D. Georgiade. Recenzii. — P. P. Negulescu: Academia plastică din Florenţa (M. Florian); Lucian Blaga: Orizont gi stil (Edgar Papu); Alexandru Claudian: Cercetări filosofice şi sociologice (N. Tatu); Liviu Rusu: Essai sur la creation artistique (Al. Popescu); Georges Sorei: D’Aristotel Marx (G. V. Răpoasa), însemnări despre ohlipa italiană a filosofiei epineziene (N. Facon). Note şi informaţii. — Note şi Impresiuni de la Primul Congres de Filosofie Ştiinţifică (Eugeniu Speranţia); al IX-lea Congres internaţional de filosofie; d. I. Petrovici la Sorbona! James Mark Baldwin; Charles Rieber; L P. Pa a lor. »ÎKWmsr« 'Vtj* Conferinţele Societăţii Regale române de eugenie Societatea Regală Română de Eugenie, dorind să explice marelui public programul şi activitatea sa, a hotărât să organizeze un ciclu de conferinţe publice, împărţite în mai multe serii. Conferinţa inaugurală din prima serie a fost deschisă în ziua de 29 Martie a. c. orele 9 seara, de d. prof. Universitar G. K. Constantinescu la Fundaţia Regală, Carol I, unde d-sa a conferenţiat despre „Eugenie şi Ereditate“. Conferinţa s-a bucurat de o asistenţă foarte numeroasă, care a urmărit cu atenţie expunerea distinsului conferenţiarînainte de începerea conferinţei, d. prof. dr. G. Marinescu, preşedintele Societăţii Regale Române de Eugenie, a expus programul de actiitate întocmit de această societate, care urmăreşte într’un cuvânt perfecţionarea omului şi deci ridicarea nivelului în deosebi moral al societăţii noastre. CONFERINŢA D-LUI PROF. DR. G. K. CONSTANTINESCU Conferenţiarul începe prin a defini ştiinţa recentă a eugeniei, care are drept scop îmbunătăţirea şi progresul rasei umane. Eugenia se află într’un strânsraport cu ereditatea, care îi procură materialul privitor la însuşirile ce se transmit prin moştenire, însuşiri fizice şi morale, bune şi rele şi care contribue în cea mai mare măsură la formarea unui individ. Conferenţiarul face un istoric al ştiinţei eredităţii, care începe cu lui Gregor Mendel, pe la anul 1865. Adevăratele baze ştiinţifice însă se pun prin anul 1000, când mendelismul se concretizează în legi precise, punând bazele moderne ale ştiinţei eredităţii, care a luat numele de genetică şi din care face parte parte şi eugenia. Fără îndoială, nu toate însuşirile fizice şi morale se transmit prin ereditate, ci unele se obţin şi în urma influenţei mediului înconjurător. Este deci o diferen-* ţiere între ereditar şi neereditar, pe care eugeniatul trebue să o aibă in vedere. Totuşi influenţa mediului nu trebue neglijată şi eugenia, are datoria să intervină şi pentru creearea unui mediu material şi moral superior. Ereditatea, continuă conferenţiarul, nu ne vine din sânge sau din alte părţi ale corpului ci din celulele sexuale ale părinţilor, unde este localizat un material special, alcătuit din unităţi mici, de natura unor fermenţi, care determină desvoltarea fie cărei însuşiri într’un fel dat. Consferând astfel natura substratului ereditar, precum şi caracterele ereditare, fizice şi morale, ,ce domină şi se transmit, conferenţiarul face in- teresante interpretări asupra formă- rii geniului şi talentului, asupra criminalităţii şi, generalizând, arată cum s’a făcut diferenţierea intre rase şi naţiuni. Patrimoniul ereditar se află intr’o necontenită mişcare, îmbogăţindu-se s’au sărăcind după legile sale specifice şi după condiţiunile de mediu, în care trăeşte un individ, o naţiune, o rasă. Ţinând deci seamă de datele pe care i le pune la dispoziţiune ereditatea, eugenia trebue să urmărească înlăturarea degenerării şi asigu-* rarea progresului rasei umane. D. prof. dr. G. K. Constantinescu arată cum se îmbogăţeşte substratul ereditar, prin mutaţiuni, prin creearea unui mediu superior de viaţă şi prin încrucişare fericită, citând exemplul poporului nostru, care a fost o minunată încrucişare între două naţiuni c ce s’au completat şi care de abia de acum încolo, după realizarea graniţelor etnice, îşi va da măsura virtualităţii sale ereditare. Sărăcirea substratului ereditar se datoreşte unor cauze sociale nefaste ca celibatismul, concurlinajul, sterilitatea conjugală, înmulţirea prea mare a oamenilor inferiori, înmulţirea răufăcătorilor, diminuarea naşterilor, mutaţiuni degenerative, etc. Dacă deci eugenia trebue să urmărească îmbogăţiea patrimoniului bun ereditar, ea trebue să combată cauzele nefaste citate mai sus, instituind norme ca licurdarea căsătoriilor între indivizi selectaţi, pentru care introducerea certificatului pronupţui se impune ca o necesitate, şi combaterea diminuării naşterilor, printr’o luminată poetică a naşterilor, care pentru România va trebui de fapt să se transforme într'o politică de diminuarea mortalităţii infantile. In rezumat, există o eugenie negativă, prin combaterea cauzelor degeneraţie şi ua pozitivă prin selectarea indivizlor după principiul: corp sănătos şi sănătate morală, Societatea Română de Eugenie propunându-şi a interveni în procesul biologic de evoluţie a naţiei noastre, pentru a dirija această evoluţie spre un curs superior, înţelege a contribui la forţe naţionale de elită la gurile Bunurii, prin întărirea românismului. Conferinţa d-lui prof. G. K. Constantinescu, care s’a servit în expunerea sa de numeroase planşe şi proiecţiuni, a fost urmată de asistenţă cu un interes crescând şi a fost răsplătită cu prelungite aplauze. Această conferinţă a prezentat unele noui adevăruri sociale, care stau la baza politicei sociale actuale a unor state occidentale şi care formează o mişcare de cel mai viu interes. D. prof. dr. G. K. Constantinescu are meriul deschiderii conferinţelor Societăţii Regale Române de Eugenie printr’o contribuţe care deschide ample perspective asupra preocupărilor tinerei şi valoroasei Societăţi, căreia preşedenţia savantului profesor dr. Marinescu îi asigură un prestigiu dintre cele mai rodnice___________ felinarul Roşu în care se descrie cu multă simţire şi delicateţă o lume cu totul necunoscută marelui public. Viaţa din bordeluri în care se găsesc multe victime, suflete nenorocite este redată cu mult talent de către renumita autoare Else Erusalem despre care se spune că a trăit ea însăşi în acest mediu spre a se identifica mai bine cu eroinele ei. De vânzare la toate liberiile din ţară şi la Editura „EMINESCU" S. A. - Bucureşti Str. Ing. Angliei Saligni No. 2