Dreptatea, mai 1936 (Anul 10, nr. 2556-2577)

1936-05-08 / nr. 2561

Ultima Cum a „degrevat“ d. Tătărăşiu impozitele Peste cinci miliarde biruri noui pe mărfuri de primă necesitate ce au scumpit preţul vieţii Degrevare sau fiscalitate excesivă Unul din principalele puncte din programul cu care au venit libe­ralii la putere, a fost şi scăderea dărilor ,pentru ca să se termine odată cu fiscalitatea excesivă a na­­ţional-ţărăniştilor» cum scria «Vi­itorul». Credem că este interesant să ară­tăm cum au făcut liberalii aceste «degrevări». Ne vom servi — pen­tru aceasta — de cifre oficiale lua­te chiar din bugetele statului pe 1935 şi 1936. De la 1 Aprilie 1935 impozitele di­recte şi indirecte au fost sporite d­upă cum urmează: 170 câte milioane, sporul la impozitul agricoli, pri­vind, mai ales pe ţărani, 100 de milioane, sporul la impozitul comercial şi industrial; 90 de milioane, la impo­zitul pe­ clădiri, în generali; 55 de milioane, impozite­le profesionale. In total, toate de mai sus reprezintă 415 milioane sporurile cu care au fost mărite vechile impozite di­recte, prin noua cotă de 2 la sută pusă asupra lor. La aceste 415 milioane, se mai adaugă, apoi, 350 de milioane, din im­pozitul­ nou, de 6, 8 și 10 la sută, asupra clădirilor recente care mai înainte, erau scutite, 40 de milioane, spor la su­pracota pentru ce, cu un venit de 10—20.000 lei a­­nual, venit care, sub guver­n ţările nanțional-țărăniste, era scutit de global. In total, deci, impozitele­­directe au fost sporite, în cursul anului financiar 1035 — 1036 cu 805 milioa­ne de lei. In ce priveste impozitele indirec­te, sporurile au fost si mai mari, toate mărfurile de primă necesita­te , consumate de populatiunea să­racă a tării fiind greu lovite. Dar, să arătăm si aceste noi biruri, 400 de milioane taxa nouă pe zahăr; 1100 de milioane spor la cifra de afaceri; 400 de milioane taxele de confingentare; 280 de milioane taxe noi pe făină; 145 de milioane taxe noi pe petrol; 244 de milioane taxe noi pe ceai, orez, cafea și uleiu vegetal; 90 de milioane asupra ci m­­e­ritului; 50 de milioane, taxe asu­pra acidului carbonic (si­­foane) şi 13 milioane lei a­­supra becurilor electrice. Sporul total al impozite­lor indirecte, plătite de toţi cei ce au nevoe de măr­f­urile de mai sus reprezin­tă un total de două miliar­de şeapte sute milioane lei. Aceasta în 1035. Nici în 1030 însă guvernul venit să desfiinţeze «fiscalitatea excesivă» nu a fost mai o­­menos. In afară de impozi­tele de mai sus, care conti­nuă să f­ie plătite şi anul a­­cesta, şi reprezintă trei mi­liarde cinci sute cinci mi­lioane lei, altele noi, la fel de grele au fost înfiinţate asupra lânii, table de f­ier şi fierărie, însumând şi ele un miliard cinci sute mi­lioane lei, aşa că, anul a­­cesta, populaţiunea ţării va plăti un total de cinci miliarde lei, reprezen­tând.... degrevarea fiscală a d-lui Gh. Tătărăscu. Urmarea acestor taxe, la care se mai adaugă cea de 12 la sută asu­pra importului şi 38 la sută asupra devizelor care servesc la plata aces­tui import (un total de biruri re­prezentând 50 la sută asupra măr­furilor aduse de peste hotare, indi­ferent dacă sunt pluguri sau... pu­dră) este simţită de întreaga popu­laţie a ţării. Toate alimentele şi ce­lelalte mărfuri necesare existenţii modeste, s’au scumpit cu 50 la sută, faţă cu preţurile din 1932, fără ca în acelaş timp salariile sau celei­lalte venituri să fi crescut în ace­iaşi proporţie. Cu alte cuvinte fie­care din noi, simte pe pielea pro­prie, desfiinţarea «fiscalității» apli­cată... practic de d. Tătărăscu. gl- Criza internă Societatea organizată pe ideia de drept, adică pe conceptul de coerci­­­iulie, are la baza ei o vermină de e­­lemente rebele, depozitare de forţe explozive. Forţa represivă, reprezen­tată prin stat, dispare în momente de criză a autorităţii. Criza autorităţii statului poate avea multe cauze, dar cea principală sau printre cele prin­cipale rămâne şi deviarea miniştrilor, însărcinaţi cu menţinerea ordinei, de la îndatoririle lor. Când în loc să tai avântul elementelor insurecte, resta­bilind ordinea acolo unde ea a fost în­frântă, şi când faci din aceste elemen­te piesa mobilă de manevră pe şahul calculelor politice, fireşte că nu mai poţi avea autoritatea necesară de a restabili ordinea. Guvernul dualităţii I­nculeţ-Tutăraş­cu, din dorinţa de a se menţine cât mai mult la putere, pentru a benefi­cia câteva persoane iar în profitul cât de mic al ţării, a recurs la mijloacele înfiinţării poliţiei sociale, care alături de poliţia statului, cu ea şi sprijinită direct de ea, are rostul de a deveni instrumentul executiv. Elementele de ordine sunt elemente­le de muncă. Din acestea, nu se poate recruta, fireşte, poliţia politică a par­tidelor. Rămân celelalte. Şi guvernul Tătărăscu-Inculeţ a re­crutat din astfel de elemente. Iată de ce, în actualele evenimente, cari merg agravându-se, şi agravându­­se pun în primejdie nu numai situa­ţia guvernului, dar regimul însuşi con­stituţional în care trăeşte ţara, guver­nul Tătărăscu nu poate face faţă Străbatem azi nu o criză de guvern, dar o serioasă criză internă, ale cărei consecinţe încă nu se pot bănui din semnele ce indică alunecările pe atâ­tea planuri. Dacă, cu un ceas mai de­vreme, gu­vernul va înţelege să-şi ia mâinile slă­­bănoage după frânele cari impun o mână autoritară şi o autoritate ce de­rivă din înalta doctrină a datoriei, ar mai fi de îndreptat. Dar aşa, Dumne­zeu ştie unde vom ajunge. Apropos de abis D. Tătărăscu, la Ploeşti, a decla­rat cu emfază că între mişcările de dreapta şi partidul liberal este un abis. O probă de abis ne dă, pe scurt dar foarte elocvent, oficiosul parti­dului liberal şi în parte şi al gu­vernului de aseară. „ Studenţii din Garda de fier au hotărât o grevă generală de solida­rizare cu cei care au profanat me­moria şi mormântul lui I. G. Duca. Alţi studenţi, — majoritatea care nu face parte din Garda de fier, — au voit să intre la cursuri, şi, şi-au permis să facă şi sa împrăştie ma­nifeste prin care cer ca studenţii să participe la cursuri, adică să res­pecte legea şi obligaţiile lor ele­mentare. Studenţii legionari au năpustit şi bătut pe ceilalţi studenţi. Autorităţile d-lui Inculeţ, a ace­stui «păzitor neadormit al ordinei», au intervenit după ce bătaia a în­ceput, în loc să asigure din timp ordinea şi posibilitatea studenţilor dornici de carte de a lua parte la cursuri. Iată acum în ce fel obiectiv rela­tează «Viitorul» această împreju­rare: La facultatea de litere din Bucu­reşti studenţii legionari s-au încăe­­rat azi dimineaţă cu studenţii de­mocraţi. Aceştia din urmă au încercat să împrăştie manifeste împotriva gre­vei ce o parte din studenţii o pun la cale. Din această cauză, s-au produs busculade. Intervenind autorităţile ordinea a fost restabilită. Vedeţi dumneavoastră, vinovaţi sunt aceştia din urmă, — adică stu­denţii democraţi — fiindcă şi-au permis să împrăştie manifeste îm­potriva grevei. Aceasta a fost cauza pentru care s’a produs bătaia. Cauza deci n’a fost Punerea la grevei, care-i după «Viito­rul» un act normal, perfect legal. Cauza este ilegalitatea grozavă de a îndrăzni să se împrăştie mani­feste în contra grevei. Şi asta se chiamă abis între le­gionari şi d. Tătărăscu. Febra aftoasă la... oameni La Galaţi, în faţa Curţii cu juri, a venit spre judecare un proces de rebeliune, intentat câtorva membri ai fostei Gărzi de fier, actualmente organizaţia «Totul Pentru ţară». Printre acuzaţi se afla şi faimo­sul «căpitan», Corneliu Zelinschi- Codreanu. Nu interesează faptul ca la sfârșit s’a adus un verdict de a­­chitare. Dar, în timpul desbateri­­lor, când a fost rememorat actul d­e rebeliune din 3 Noembrie 1932, în comuna Berești-Covurlui, s’a preci­zat că incidentul se datora unei carantine ce se instituise în numita comună Cum se declarase febra aftoasă, autorităţile nu mai tgăduiau intra­rea, în acea regiune, a vitelor stră­ine, spre a împiedica întinderea e­­pidemiei. Până la Bereşti, Zelinschi-Co­­dreanu îşi făcuse de cap. Nu fu­sese oprit nicăeri în propaganda desmălată prin satele din Covur­­lui. Jandarmeria locală a urmat indi­caţiile sanitare. Şi nu a permis in­trarea, în târg, a căruţei cu cai, în care se aflau propagandiştii «Găr­zii de fier». Plutonierul Ciobanu a explicat «căpitanului» motivul interzicerii accesului în comuna Bereşti. Şi incidentul s-a produs în ase­menea împrejurări, cu violenţe şi r­eale ameninţări cu revolverul. Intransigenţa plutonierului de jandarmi a continuat, până la sfâr­şit. Iar confuzia, aşa cum a fost în­făţişată la depoziţia plutonierului major Ciobanu, a dat naştere unei scene hazlii. Febra aftoasă, boală cunoscută numai la vitele de muncă, a fost a­­tribuită, de data aceasta şi oame­nilor. Şi cel bănuit că purta epidemia era tocmai «căpitanul». Fără să ştie, cel care aducea la îndeplinire un ordin sanitar, adeverea o aser­ţiune care circulă nu numai printre adversarii politici ai d-lui Zelin­­schi-Codreanu, ci şi printre mulţi din prietenii şi acoliţii acestuia. Se vorbeşte despre o prostie a omului care, sub tăcerea pe care o arată în orice împrejurare, camuflează lipsa celei mai elementare inte­ligente. Şi confuzia plutonierului major a fost, din întâmplare, o confir­mare a ceea ce toată lumea ştie şi cunoaşte îndeajuns Acord comercial franco­­american PARIS 7 (Radior). — D-nii Labou­­lay şi Huli au semnat eri la Washing­ton un acord comercial franco-american. Ministerul Comerţului comunică că In acest acord este prevăzută, cu unei­ excepţii, clauza naţiunii celei mai fa­vorizate. Acordul intră în vigoare la 15 iunie 1936, fiind încheiat pentru o perioadă de un an, care se va prelungi ,în mod tacit, dacă acordul nu va fi de­nunţat de una dintre părţi cu şase luni înainte. Textul acordului va fi publicat la 13 Mai atât la Paris cât şi la Washington. Se subliniază că noul acord comercial este primul încheiat între Franța și Sta­­­tele Unite de 150 ani încoace. PARTIDUL NAŢIONAL ŢĂRĂNESC DIN JUDE­­ŢUL D­UROSTOR Convocare Potrivit dispoziţiunilor conducerii centrale a par­tidului, congresul organi­zaţiei judeţului Durostor fixat pentru data de 17 Mai cor. se amână pentru data de 31 Mai cor. cu ace­iaşi ordine de zi şi în ace­laş joc.­­ Membrii organizaţiei Du­­rostor sunt rugaţi a parti­cipa Duminecă 17 Mai cor. la întrunirea regională a judeţelor din Dobrogea la Constanţa. Preşedinte : Mihail M. Priboi­a­nu Secretar general : Carp Sandu Fapte jl Ştiri Tineretul universitar naţional-ţă­­rănesc din Muscel se întruneşte Sâmbătă 9 Mai ora 9 seara la clu­­bul central al partidului naţional­ţărănesc str. Clemenceau No. 9. Sunt rugaţi a lua parte toţi stu­denţii musceleni ce aderă la aceas­tă mişcare. Se vor lua hotărâri importante. Intre M Brâtianu si licitet Ziarele au relatat eri despre o în­tâlnire foarte «cordială» între d-nii Dinu Brătianu şi Inculeţ. Pe peronul gării de Nord, d. In­­culeţ eşise în întâmpinarea primu­lui ministru. întâmplarea a făcut ca acelaş tren să aducă în Bucureşti şi pe şeful partidului liberal, care venea dela paraslisul dela Florica D. Inculeţ■ «gentil» ca întotdeauna, cu surâsul pe buze, cu aerul omului care nici usturoi n’a mâncat nici gura nu-i miroase, s’a repezit cu mâna întinsă spre d. Brătianu. Neobișnuit cu asemenea salturi ra­pide, dela o atitudine la alta și in­dignat de îndrăzneala minis­trului de interne, care şi-a bă­tut atât de mult joc de partidul li­beral, d. Dinu Brătianu i-a întors spatele şi s’a grăbit spre eşire. D. Inculeţ începe să simtă reacţi­­unea membrilor partidului. Şi totuşi, e mai gros obrazul său şi e gata să suporte toate aceste ges­turi. ____ | - —- -♦ ■ -------------------­PARTIDUL NAT­ION­AL­­ŢARANESC DIN VLAŞCA Convocare Potrivit art. 18 din Statute, Co­mitetul judeţean al organizaţiei Na­­ţional-Ţărăniste de Vlaşca, se conv­oacă în şedinţa extraordinară pen­tru Duminică 17 Maiu. a. cu orele 9 dimineaţa, în Giurgiu, la Casa de Stat a partidului. La ordinea zilei: 1. Sfinţirea drapelului organiza­ţiei. 2. Situaţia Politică. 3. Diverse. Preşedinte, AL. CARTOJAN Secretar General, ACHIM DINU Anarhia în plin Străzile Capitalei au fost stropite cu sânge. Bucureştii sunt sub teroa­rea studenţilor din Garda de fier. Luptele de stradă au în­ceput. Anarhia este în plin. Nici­ o autoritate nu a in­tervenit. N Nici tancurile ca apă ale Prefecturei de poliţie nu au fost puse în funcţiune. Politica de destindere a d-lui Titeanu continuă şi după plecarea sa din minis­terul ele interne. Ea este continuată de chiar titularul acestui mi­nister. Studenţii sunt lăsaţi să-şi spargă capetele şi să se o­ma­re reciproc. Autorităţile nici măcar nu există. Şi asta, în Capitala ţării! (Jmfe-i guvernul? Unde sunt autorităţile care au obligaţia de a menţine or­dinea? Unde-i d. Sassu care a de­c­larat acum trei zile că gu­vernul asigură ce­tăţean paşnica lui activi­tate?! Nimic mai grav nu se mai poate întâmpla. Ce se urmăreşte oare şi căror ascunse manevre er*d studenţii cu capetele spar­te. Anarhia este deslăroţuită. Oare unde se va putea opri ? In jurul greu al Mentei t­­mponata de „taurian­ itusSensimea conţiienta îşi pierează pe agitatori Un manifest al tineretului universitar naţional-ţărănesc Membrii Partidului «Totul pen­tru ţară», — cu şi fără barbă, — improvizaţi «studenţi» şi organizaţi în echipe Pentru «sancţionarea» oa­menilor politici, au decis să antre­neze studenţimea într’ima din cele mai calificate aventuri: greva ge­nerală, în preajma examenelor. Toţi leneşii, întârziaţi cu anii prin facultăţi voesc acum să împie­dice şi pe alţii să înveţe carte. Studenţimea este îndemnată să se solidarizeze cu cei închişi la Tg. Mureş. Pentru ce au fost închişi aceştia? Pentru vre­o luptă pur studen­ţească? Nu. Ci pentru o moţiune politică, a unui partid politic şi pentru fap­­te cari trec dincolo de orice limită a îngăduinţii. Pentru aceşti asasini în perspec­tivă, cari se oferă cu generozitate să devină «martiri», studenţimea este chemată să facă grevă, împotriva grevei s’au pronunţat toţi studenti conştienţi, cari nu în­ţeleg să se facă unelte politice. Tineretul universitar naţional-ţă­­rănesc, a dat cu această ocazie, ur­mătorul manifest: Colege şi colegi. Moţiunea congresului stu­denţilor de­ la Tg. Mureş es­te ordonată de partidul To­tul pentru ţară, de Canta­­cuzino-grănicerul. Studenţii arestaţi poartă grava vină de a fi alcătuit caraghioasele echipe ale morţii îndemnând la asa­sinarea oamenilor poli­tici. A face grevă în semn de protest faţă de aresta­rea studenţilor culpabili e­­chiva­lează cu aprobarea îndemnurilor la asasinat. Studenţimea nu se poate solidariza cu aceste crimi­nale aţâţări cari compro­mit grav demnitatea ei. Studenţimea luptă pen­tru idealul naţional prin cultură şi pregătire temei­nică, nu prin cuţit sau re­volver. De aceia, studenţimea în­ţelege să participe linişti­tă la cursuri. Cine o opreş­te este duşmanul­ ei! Asasinii să-şi primească pedeapsa! Tineretul Universitar na­ţional- ţărăn­esc Gravi legionara a mut­aii i-au ţinut tunuri la toate facultăţile Greva căpitanului a că­zut. Lamentabil­ compro­miţător, aşa cum a fost or­ganizată. Pusă la cale cu fondurile ministerului de interne, or­ganizată cu protecţia orga­nelor poliţieneşti, greva le­gionară, declanşată pentru salvarea din închisoare a unor asasini, s’a izbit de re­zistenţa vitejească a stu­denţilor adevăraţi, cari nu înţeleg să se preteze la in­joncţiunile politicianiste. Canalia gardistă sa înar­mat pentru ziua de azi cu ciomagul şi cu gaze lacri­mogene, pentru a intimi­da şi a zădărnici cursurile. Şi-a primit insă pedeapsa şi a trebuit să cedeze.­­­ Uşile universităţilor au fost deschise şi studenţii au putut participa la cursuri. (I Ordinea tulburată de cL Inculeţ cu concursul Găr­zii de fier, a fost restabili­tă de studenţi. Studenţii universitari şi-au reabilitat numele. S’au dovedit oaste disciplinată care ripostea­ză energic, atunci când in­teresele lor sunt speculate cu nemernicie de alţii. Studenţii au dovedit ca nu vor să facă politică, că nu vor să fie unelte. Onoare lor !­­ mmmm italia va anexa Muma D. Husioitoia ua trimite unrenreientantlaSeneua ROMA 7 (Rador). — Coresponden­tul Agenţiei Havas transmite: Italia va trimite un reprezentant la Geneva la sesiunea consiliului Socie­tăţii Naţiunilor care-şi începe lucrări­le la 11 Mai. Acest reprezentant însă nu va fi în­sărcinat să înceapă negocieri cu So­cietatea Naţiunilor pentru soluţionarea problemei abisiniene. Această soluţionare, din punctul de vedere italian, nu ar putea să constea «decât în recunoaşterea stărei de fapt, adică a «anexiunei». La Roma a circulat svonul că a­­ceastă anexare ar urma să fie decla­rată oficial în şedinţa de Sâmbătă a Camerei italiene. Svonul acesta nu este confirmat însă cercurile italiene socotesc în unani­­mitae că discursul pronunţat alaltăeri mira­te că discursul pronunţat alaltăeri decât proclamarea anexărei Abisiniei. Teza italiană, expusă de cercurile d­i­plomatice italiene, a fost confirmată şi precizată pe cale diplomatică. Această teză susţine că guvernul i­­talian a fost dispus să negocieze cu guvernul abisinian, însă de la plecarea­­ Negusului şi a Principelui Moştenitor,­­ negocierile au devenit imposibile. Un fapt capital este acela că Ma­rea Britanie nu opune nicio obiecţiune reală acestui punct de vedere. Se poate crede că Marea Britanie ar ur­ma să discute numai punctul de ve­dere strict juridic, adică acela cu privire la existenţa cel puţin teoreti­că a unui stat abisinian membru al Societăţii Naţiunilor şi în contra că­ruia victoria italiană n’ar putea avea nicio influenţă. Cercurile italiene bine informate lasă să se înţeleagă dimpotrivă că Marea Britanie ar fi gata să recunoas­că faptul îndeplinit şi că ea insistă în special, dacă nu chiar în mod exclu­siv, de a obţine din partea Italiei un angajament de a nu forma o armată din elemente negre, adică indigene, mai mare decât ar fi nevoie pentru necesităţile interne ale Abisiniei. Guvernul italian menţine pe de altă parte făgăduielile făcute în mai multe rânduri cu privire la respectarea in­tereselor Puterilor semnatare ale ta­talului din 1906, adică a zonelor eco­nomice, garantarea regimului apelor, etc. şi că asupra acestor chestiuni se vor putea începe conversaţii bilatera­le. Aceasta bine înţeles în cazul când Marea Britanie va accentua noua direc­ţie pe care se pare că voeşte să o ia şi că problema ridicării sancţiunilor se va pune într'un viitor foarte apro­piat. Totuşi, termină corespondenţa! Al A­genţiei Havas, nimeni dintre persona­lităţile italiene nu crede că în actuala sesiune a consiliului Societăţii Naţiu­nilor comitetul de 18 ar putea să ia a­­ceastă hotărîre. TRUPE FRANCEZE LA ADDIS ABEBA DJIBUTI, 7 (Rador). — Legăturile­­ telefonice şi feroviare au fost reluate d­intre Djibuti şi Addis Abeba ori după amiază la ora 16. Trupele franceze au sosit la Addis Abeba, după ce pe drum au avut o ciocnire cu o bandă de jefuitori în gara Lakaki. Trupele franceze nu au a­­vut nicio pierdere. Ele se vor retrage de la Addis Abeba la Diredaua dat fiind că italienii sunt acum stăpâni pe situaţia din Addis Abeba, unde ordi­nea este complect restabilită. Oraşul Harrar este părăsit de bandele de je­fuitori abisinieni, însă până acum n’a fost ocupat de italieni. AMERICA NU VA RECUNOASTE SUVERANITATEA ITALIEI IN ABISINIA? WASHINGTON 7 (Rador): Cercurile politice de aci subliniază că, în cazul când Statele Unite vor­ continuaapolitica lor externă ac­­tuală, suveranitatea Italiei în Abi­­sina nu va fi recunoscută, deoare­ce ea se bazează pe o cucerire cu forţa. NEGUSUL A SOSIT LA SUEZ SUEZ 7 (Rador). — Văporul de răs­­boi englez „Entreprise ’, pe bordul că­ruia se află Negusul, a sosit aci azi dimineaţă la ora şase. Pe punte au putut fi observate mai, multe persoane din suita Negusului, dar acesta nu a fost văzut. V . întrunirea tineretului naţional­­ţărănesc din Circ. XI Sect. de regni Luni 4 Mai ora 9 seara a avut loc o mare întrunire a tineretului naţional­­ţărănesc din circ. 11 la care a participat un mare număr de tineri.­­, La această întrunire au luat parte d-nii Popescu Topoloveni secretarul g-ral al org. Capitalei, d. Ilarie Do­bridor, d. B. Dănciulescu şi alţi frun­taşi. Şedinţa este prezidată de d. A. Re­­diţeanu preşed. circ. 11 a întrunirii care dă cuvântul la rând d-lor­­ Ne­­greanu, M. Câmpeanu, V. Orăşanu, av. Grunberg, R. Psalt şi d. prof. Bă­­loiu. Seria cuvântărilor tinerilor din cir­cumscripţie o închide d. av. Eugen An­­tonescu secretarul tineretului circ. 11 care a expus programul viitor în acti­vitatea circumscripţiei luându-şi anga­­jamentul de a activa cu toată energia şi cu tot sufletul, ca falanga acestui tineret care devine din ce în ce mai impozantă atât cantitativ cât şi calitativ să activeze cât mai mult posibil, spre deplina reuşită a partidului nostru. Urmează cuvântul d-lui B. Dăncu­­lescu secretarul tineretului din sectorul de Negru care spune următoarele: Noi, Tineretul N. T. avem idealul nostru precis pe care trebue să-l pu­nem în lumină. Să părăsim mentalitatea partidului liberal burghez şi să de­venim o forță activă. P. N. Ţ. vrea alte alcătuiri sociale, vrea drept la e­­xistenţă pentru ţărani. Termină îndem­nând pe tineri să lupte în cadrele par­tidului N. T. pentru izbânda finală. CUVÂNTAREA D-LUI POPESCU TOPOLOVENI D. Popescu Topoloveni îşi începe cu­vântarea spunând că ia cuvântul în dublă calitate: ca oficială şi cea de tânăr. Re­marcă entuziasmul şi freamătul tine­retului­ de la noi. Acest fapt ne va duce la victorie. D. I. Mihalache ,când a ve­nit la conducerea partidului a adus cu sine o viaţă nouă, un suflu nou. A avut în special în vedere selectarea capaci­tăţilor. Tineretul nu a fost neglijat, înainte se organiza sporadic. Acum se desăvârşeşte organizarea. Spune că P. N. Ţ. oferit şi curăţat în interior posedă un vast şantier de lucru la care chea­mă pe toţi. Idealul generaţiei prezente este de a turna în tiparul ţării un suflet nou liber şi fără de turpitudini. CUVÂNTAREA D-LUI ILARIU DOBRIDOR D. I. Dobridor îşi începe cuvântarea spunând că T. N. Ţ. are conştiinţa limpede a mersului evenimentelor con­timporane. . . .­­ Noi suntem revoluţionari pe dru­m drept (înainte). Vrem un ţăran nou, un muncitor neu, o alcătuire nouă or­ganizată pe axa ţărănismului. Noi che­măm tineretul să se adauge la opera programului. Tineretul intelectual să ştim că problema actuală nu se rezolvă sim­plu. In materie de viaţă socială nu trebue să greşeşti. Omul politic cât şi tineretul trebue să studieze în amănunt­­ problemele actuale. Problemele bine stu ■ diate sunt rezolvate prin programul par­tidului naţional-ţărănesc. Ţărănismul este freamătul general în care este che­mat şi tineretul pe linia de devenire a destinelor acestei ţări. Partidul na­ţional ţărănesc trebue să se confunde cu ţara însăşi, îşi închee cuvântarea cu recomandaţia ca tineretul să intre în şcoala de pedagogie cetăţenească pentru a dobândi disciplina sufletului, min­ţii şi voinfii. 1­­ Adunarea ia sfârşit la ora 11.39 prin­­tro entuziastă manif­etar­e la adreas şefilor partidului TIPARUL INSTITUTULUI DE ARTE GRAFICE «EMINESCU» S. A» STRADA ING. ANGHEL SALIGNY 2, BUCUREȘTI, TELEFON 3.26.60

Next