Dreptatea, mai 1936 (Anul 10, nr. 2556-2577)
1936-05-08 / nr. 2561
Ultima Cum a „degrevat“ d. Tătărăşiu impozitele Peste cinci miliarde biruri noui pe mărfuri de primă necesitate ce au scumpit preţul vieţii Degrevare sau fiscalitate excesivă Unul din principalele puncte din programul cu care au venit liberalii la putere, a fost şi scăderea dărilor ,pentru ca să se termine odată cu fiscalitatea excesivă a naţional-ţărăniştilor» cum scria «Viitorul». Credem că este interesant să arătăm cum au făcut liberalii aceste «degrevări». Ne vom servi — pentru aceasta — de cifre oficiale luate chiar din bugetele statului pe 1935 şi 1936. De la 1 Aprilie 1935 impozitele directe şi indirecte au fost sporite după cum urmează: 170 câte milioane, sporul la impozitul agricoli, privind, mai ales pe ţărani, 100 de milioane, sporul la impozitul comercial şi industrial; 90 de milioane, la impozitul pe clădiri, în generali; 55 de milioane, impozitele profesionale. In total, toate de mai sus reprezintă 415 milioane sporurile cu care au fost mărite vechile impozite directe, prin noua cotă de 2 la sută pusă asupra lor. La aceste 415 milioane, se mai adaugă, apoi, 350 de milioane, din impozitul nou, de 6, 8 și 10 la sută, asupra clădirilor recente care mai înainte, erau scutite, 40 de milioane, spor la supracota pentru ce, cu un venit de 10—20.000 lei anual, venit care, sub guvern ţările nanțional-țărăniste, era scutit de global. In total, deci, impoziteledirecte au fost sporite, în cursul anului financiar 1035 — 1036 cu 805 milioane de lei. In ce priveste impozitele indirecte, sporurile au fost si mai mari, toate mărfurile de primă necesitate , consumate de populatiunea săracă a tării fiind greu lovite. Dar, să arătăm si aceste noi biruri, 400 de milioane taxa nouă pe zahăr; 1100 de milioane spor la cifra de afaceri; 400 de milioane taxele de confingentare; 280 de milioane taxe noi pe făină; 145 de milioane taxe noi pe petrol; 244 de milioane taxe noi pe ceai, orez, cafea și uleiu vegetal; 90 de milioane asupra ci meritului; 50 de milioane, taxe asupra acidului carbonic (sifoane) şi 13 milioane lei asupra becurilor electrice. Sporul total al impozitelor indirecte, plătite de toţi cei ce au nevoe de mărfurile de mai sus reprezintă un total de două miliarde şeapte sute milioane lei. Aceasta în 1035. Nici în 1030 însă guvernul venit să desfiinţeze «fiscalitatea excesivă» nu a fost mai omenos. In afară de impozitele de mai sus, care continuă să fie plătite şi anul acesta, şi reprezintă trei miliarde cinci sute cinci milioane lei, altele noi, la fel de grele au fost înfiinţate asupra lânii, table de fier şi fierărie, însumând şi ele un miliard cinci sute milioane lei, aşa că, anul acesta, populaţiunea ţării va plăti un total de cinci miliarde lei, reprezentând.... degrevarea fiscală a d-lui Gh. Tătărăscu. Urmarea acestor taxe, la care se mai adaugă cea de 12 la sută asupra importului şi 38 la sută asupra devizelor care servesc la plata acestui import (un total de biruri reprezentând 50 la sută asupra mărfurilor aduse de peste hotare, indiferent dacă sunt pluguri sau... pudră) este simţită de întreaga populaţie a ţării. Toate alimentele şi celelalte mărfuri necesare existenţii modeste, s’au scumpit cu 50 la sută, faţă cu preţurile din 1932, fără ca în acelaş timp salariile sau celeilalte venituri să fi crescut în aceiaşi proporţie. Cu alte cuvinte fiecare din noi, simte pe pielea proprie, desfiinţarea «fiscalității» aplicată... practic de d. Tătărăscu. gl- Criza internă Societatea organizată pe ideia de drept, adică pe conceptul de coerciiulie, are la baza ei o vermină de elemente rebele, depozitare de forţe explozive. Forţa represivă, reprezentată prin stat, dispare în momente de criză a autorităţii. Criza autorităţii statului poate avea multe cauze, dar cea principală sau printre cele principale rămâne şi deviarea miniştrilor, însărcinaţi cu menţinerea ordinei, de la îndatoririle lor. Când în loc să tai avântul elementelor insurecte, restabilind ordinea acolo unde ea a fost înfrântă, şi când faci din aceste elemente piesa mobilă de manevră pe şahul calculelor politice, fireşte că nu mai poţi avea autoritatea necesară de a restabili ordinea. Guvernul dualităţii Inculeţ-Tutăraşcu, din dorinţa de a se menţine cât mai mult la putere, pentru a beneficia câteva persoane iar în profitul cât de mic al ţării, a recurs la mijloacele înfiinţării poliţiei sociale, care alături de poliţia statului, cu ea şi sprijinită direct de ea, are rostul de a deveni instrumentul executiv. Elementele de ordine sunt elementele de muncă. Din acestea, nu se poate recruta, fireşte, poliţia politică a partidelor. Rămân celelalte. Şi guvernul Tătărăscu-Inculeţ a recrutat din astfel de elemente. Iată de ce, în actualele evenimente, cari merg agravându-se, şi agravânduse pun în primejdie nu numai situaţia guvernului, dar regimul însuşi constituţional în care trăeşte ţara, guvernul Tătărăscu nu poate face faţă Străbatem azi nu o criză de guvern, dar o serioasă criză internă, ale cărei consecinţe încă nu se pot bănui din semnele ce indică alunecările pe atâtea planuri. Dacă, cu un ceas mai devreme, guvernul va înţelege să-şi ia mâinile slăbănoage după frânele cari impun o mână autoritară şi o autoritate ce derivă din înalta doctrină a datoriei, ar mai fi de îndreptat. Dar aşa, Dumnezeu ştie unde vom ajunge. Apropos de abis D. Tătărăscu, la Ploeşti, a declarat cu emfază că între mişcările de dreapta şi partidul liberal este un abis. O probă de abis ne dă, pe scurt dar foarte elocvent, oficiosul partidului liberal şi în parte şi al guvernului de aseară. „ Studenţii din Garda de fier au hotărât o grevă generală de solidarizare cu cei care au profanat memoria şi mormântul lui I. G. Duca. Alţi studenţi, — majoritatea care nu face parte din Garda de fier, — au voit să intre la cursuri, şi, şi-au permis să facă şi sa împrăştie manifeste prin care cer ca studenţii să participe la cursuri, adică să respecte legea şi obligaţiile lor elementare. Studenţii legionari au năpustit şi bătut pe ceilalţi studenţi. Autorităţile d-lui Inculeţ, a acestui «păzitor neadormit al ordinei», au intervenit după ce bătaia a început, în loc să asigure din timp ordinea şi posibilitatea studenţilor dornici de carte de a lua parte la cursuri. Iată acum în ce fel obiectiv relatează «Viitorul» această împrejurare: La facultatea de litere din Bucureşti studenţii legionari s-au încăerat azi dimineaţă cu studenţii democraţi. Aceştia din urmă au încercat să împrăştie manifeste împotriva grevei ce o parte din studenţii o pun la cale. Din această cauză, s-au produs busculade. Intervenind autorităţile ordinea a fost restabilită. Vedeţi dumneavoastră, vinovaţi sunt aceştia din urmă, — adică studenţii democraţi — fiindcă şi-au permis să împrăştie manifeste împotriva grevei. Aceasta a fost cauza pentru care s’a produs bătaia. Cauza deci n’a fost Punerea la grevei, care-i după «Viitorul» un act normal, perfect legal. Cauza este ilegalitatea grozavă de a îndrăzni să se împrăştie manifeste în contra grevei. Şi asta se chiamă abis între legionari şi d. Tătărăscu. Febra aftoasă la... oameni La Galaţi, în faţa Curţii cu juri, a venit spre judecare un proces de rebeliune, intentat câtorva membri ai fostei Gărzi de fier, actualmente organizaţia «Totul Pentru ţară». Printre acuzaţi se afla şi faimosul «căpitan», Corneliu Zelinschi- Codreanu. Nu interesează faptul ca la sfârșit s’a adus un verdict de achitare. Dar, în timpul desbaterilor, când a fost rememorat actul de rebeliune din 3 Noembrie 1932, în comuna Berești-Covurlui, s’a precizat că incidentul se datora unei carantine ce se instituise în numita comună Cum se declarase febra aftoasă, autorităţile nu mai tgăduiau intrarea, în acea regiune, a vitelor străine, spre a împiedica întinderea epidemiei. Până la Bereşti, Zelinschi-Codreanu îşi făcuse de cap. Nu fusese oprit nicăeri în propaganda desmălată prin satele din Covurlui. Jandarmeria locală a urmat indicaţiile sanitare. Şi nu a permis intrarea, în târg, a căruţei cu cai, în care se aflau propagandiştii «Gărzii de fier». Plutonierul Ciobanu a explicat «căpitanului» motivul interzicerii accesului în comuna Bereşti. Şi incidentul s-a produs în asemenea împrejurări, cu violenţe şi reale ameninţări cu revolverul. Intransigenţa plutonierului de jandarmi a continuat, până la sfârşit. Iar confuzia, aşa cum a fost înfăţişată la depoziţia plutonierului major Ciobanu, a dat naştere unei scene hazlii. Febra aftoasă, boală cunoscută numai la vitele de muncă, a fost atribuită, de data aceasta şi oamenilor. Şi cel bănuit că purta epidemia era tocmai «căpitanul». Fără să ştie, cel care aducea la îndeplinire un ordin sanitar, adeverea o aserţiune care circulă nu numai printre adversarii politici ai d-lui Zelinschi-Codreanu, ci şi printre mulţi din prietenii şi acoliţii acestuia. Se vorbeşte despre o prostie a omului care, sub tăcerea pe care o arată în orice împrejurare, camuflează lipsa celei mai elementare inteligente. Şi confuzia plutonierului major a fost, din întâmplare, o confirmare a ceea ce toată lumea ştie şi cunoaşte îndeajuns Acord comercial francoamerican PARIS 7 (Radior). — D-nii Laboulay şi Huli au semnat eri la Washington un acord comercial franco-american. Ministerul Comerţului comunică că In acest acord este prevăzută, cu unei excepţii, clauza naţiunii celei mai favorizate. Acordul intră în vigoare la 15 iunie 1936, fiind încheiat pentru o perioadă de un an, care se va prelungi ,în mod tacit, dacă acordul nu va fi denunţat de una dintre părţi cu şase luni înainte. Textul acordului va fi publicat la 13 Mai atât la Paris cât şi la Washington. Se subliniază că noul acord comercial este primul încheiat între Franța și Statele Unite de 150 ani încoace. PARTIDUL NAŢIONAL ŢĂRĂNESC DIN JUDEŢUL DUROSTOR Convocare Potrivit dispoziţiunilor conducerii centrale a partidului, congresul organizaţiei judeţului Durostor fixat pentru data de 17 Mai cor. se amână pentru data de 31 Mai cor. cu aceiaşi ordine de zi şi în acelaş joc. Membrii organizaţiei Durostor sunt rugaţi a participa Duminecă 17 Mai cor. la întrunirea regională a judeţelor din Dobrogea la Constanţa. Preşedinte : Mihail M. Priboianu Secretar general : Carp Sandu Fapte jl Ştiri Tineretul universitar naţional-ţărănesc din Muscel se întruneşte Sâmbătă 9 Mai ora 9 seara la clubul central al partidului naţionalţărănesc str. Clemenceau No. 9. Sunt rugaţi a lua parte toţi studenţii musceleni ce aderă la această mişcare. Se vor lua hotărâri importante. Intre M Brâtianu si licitet Ziarele au relatat eri despre o întâlnire foarte «cordială» între d-nii Dinu Brătianu şi Inculeţ. Pe peronul gării de Nord, d. Inculeţ eşise în întâmpinarea primului ministru. întâmplarea a făcut ca acelaş tren să aducă în Bucureşti şi pe şeful partidului liberal, care venea dela paraslisul dela Florica D. Inculeţ■ «gentil» ca întotdeauna, cu surâsul pe buze, cu aerul omului care nici usturoi n’a mâncat nici gura nu-i miroase, s’a repezit cu mâna întinsă spre d. Brătianu. Neobișnuit cu asemenea salturi rapide, dela o atitudine la alta și indignat de îndrăzneala ministrului de interne, care şi-a bătut atât de mult joc de partidul liberal, d. Dinu Brătianu i-a întors spatele şi s’a grăbit spre eşire. D. Inculeţ începe să simtă reacţiunea membrilor partidului. Şi totuşi, e mai gros obrazul său şi e gata să suporte toate aceste gesturi. ____ | - —- -♦ ■ -------------------PARTIDUL NATIONALŢARANESC DIN VLAŞCA Convocare Potrivit art. 18 din Statute, Comitetul judeţean al organizaţiei Naţional-Ţărăniste de Vlaşca, se convoacă în şedinţa extraordinară pentru Duminică 17 Maiu. a. cu orele 9 dimineaţa, în Giurgiu, la Casa de Stat a partidului. La ordinea zilei: 1. Sfinţirea drapelului organizaţiei. 2. Situaţia Politică. 3. Diverse. Preşedinte, AL. CARTOJAN Secretar General, ACHIM DINU Anarhia în plin Străzile Capitalei au fost stropite cu sânge. Bucureştii sunt sub teroarea studenţilor din Garda de fier. Luptele de stradă au început. Anarhia este în plin. Nici o autoritate nu a intervenit. N Nici tancurile ca apă ale Prefecturei de poliţie nu au fost puse în funcţiune. Politica de destindere a d-lui Titeanu continuă şi după plecarea sa din ministerul ele interne. Ea este continuată de chiar titularul acestui minister. Studenţii sunt lăsaţi să-şi spargă capetele şi să se omare reciproc. Autorităţile nici măcar nu există. Şi asta, în Capitala ţării! (Jmfe-i guvernul? Unde sunt autorităţile care au obligaţia de a menţine ordinea? Unde-i d. Sassu care a declarat acum trei zile că guvernul asigură cetăţean paşnica lui activitate?! Nimic mai grav nu se mai poate întâmpla. Ce se urmăreşte oare şi căror ascunse manevre er*d studenţii cu capetele sparte. Anarhia este deslăroţuită. Oare unde se va putea opri ? In jurul greu al Mentei tmponata de „taurian itusSensimea conţiienta îşi pierează pe agitatori Un manifest al tineretului universitar naţional-ţărănesc Membrii Partidului «Totul pentru ţară», — cu şi fără barbă, — improvizaţi «studenţi» şi organizaţi în echipe Pentru «sancţionarea» oamenilor politici, au decis să antreneze studenţimea într’ima din cele mai calificate aventuri: greva generală, în preajma examenelor. Toţi leneşii, întârziaţi cu anii prin facultăţi voesc acum să împiedice şi pe alţii să înveţe carte. Studenţimea este îndemnată să se solidarizeze cu cei închişi la Tg. Mureş. Pentru ce au fost închişi aceştia? Pentru vreo luptă pur studenţească? Nu. Ci pentru o moţiune politică, a unui partid politic şi pentru fapte cari trec dincolo de orice limită a îngăduinţii. Pentru aceşti asasini în perspectivă, cari se oferă cu generozitate să devină «martiri», studenţimea este chemată să facă grevă, împotriva grevei s’au pronunţat toţi studenti conştienţi, cari nu înţeleg să se facă unelte politice. Tineretul universitar naţional-ţărănesc, a dat cu această ocazie, următorul manifest: Colege şi colegi. Moţiunea congresului studenţilor de la Tg. Mureş este ordonată de partidul Totul pentru ţară, de Cantacuzino-grănicerul. Studenţii arestaţi poartă grava vină de a fi alcătuit caraghioasele echipe ale morţii îndemnând la asasinarea oamenilor politici. A face grevă în semn de protest faţă de arestarea studenţilor culpabili echivalează cu aprobarea îndemnurilor la asasinat. Studenţimea nu se poate solidariza cu aceste criminale aţâţări cari compromit grav demnitatea ei. Studenţimea luptă pentru idealul naţional prin cultură şi pregătire temeinică, nu prin cuţit sau revolver. De aceia, studenţimea înţelege să participe liniştită la cursuri. Cine o opreşte este duşmanul ei! Asasinii să-şi primească pedeapsa! Tineretul Universitar naţional- ţărănesc Gravi legionara a mutaii i-au ţinut tunuri la toate facultăţile Greva căpitanului a căzut. Lamentabil compromiţător, aşa cum a fost organizată. Pusă la cale cu fondurile ministerului de interne, organizată cu protecţia organelor poliţieneşti, greva legionară, declanşată pentru salvarea din închisoare a unor asasini, s’a izbit de rezistenţa vitejească a studenţilor adevăraţi, cari nu înţeleg să se preteze la injoncţiunile politicianiste. Canalia gardistă sa înarmat pentru ziua de azi cu ciomagul şi cu gaze lacrimogene, pentru a intimida şi a zădărnici cursurile. Şi-a primit insă pedeapsa şi a trebuit să cedeze. Uşile universităţilor au fost deschise şi studenţii au putut participa la cursuri. (I Ordinea tulburată de cL Inculeţ cu concursul Gărzii de fier, a fost restabilită de studenţi. Studenţii universitari şi-au reabilitat numele. S’au dovedit oaste disciplinată care ripostează energic, atunci când interesele lor sunt speculate cu nemernicie de alţii. Studenţii au dovedit ca nu vor să facă politică, că nu vor să fie unelte. Onoare lor ! mmmm italia va anexa Muma D. Husioitoia ua trimite unrenreientantlaSeneua ROMA 7 (Rador). — Corespondentul Agenţiei Havas transmite: Italia va trimite un reprezentant la Geneva la sesiunea consiliului Societăţii Naţiunilor care-şi începe lucrările la 11 Mai. Acest reprezentant însă nu va fi însărcinat să înceapă negocieri cu Societatea Naţiunilor pentru soluţionarea problemei abisiniene. Această soluţionare, din punctul de vedere italian, nu ar putea să constea «decât în recunoaşterea stărei de fapt, adică a «anexiunei». La Roma a circulat svonul că această anexare ar urma să fie declarată oficial în şedinţa de Sâmbătă a Camerei italiene. Svonul acesta nu este confirmat însă cercurile italiene socotesc în unanimitae că discursul pronunţat alaltăeri mirate că discursul pronunţat alaltăeri decât proclamarea anexărei Abisiniei. Teza italiană, expusă de cercurile diplomatice italiene, a fost confirmată şi precizată pe cale diplomatică. Această teză susţine că guvernul italian a fost dispus să negocieze cu guvernul abisinian, însă de la plecarea Negusului şi a Principelui Moştenitor, negocierile au devenit imposibile. Un fapt capital este acela că Marea Britanie nu opune nicio obiecţiune reală acestui punct de vedere. Se poate crede că Marea Britanie ar urma să discute numai punctul de vedere strict juridic, adică acela cu privire la existenţa cel puţin teoretică a unui stat abisinian membru al Societăţii Naţiunilor şi în contra căruia victoria italiană n’ar putea avea nicio influenţă. Cercurile italiene bine informate lasă să se înţeleagă dimpotrivă că Marea Britanie ar fi gata să recunoască faptul îndeplinit şi că ea insistă în special, dacă nu chiar în mod exclusiv, de a obţine din partea Italiei un angajament de a nu forma o armată din elemente negre, adică indigene, mai mare decât ar fi nevoie pentru necesităţile interne ale Abisiniei. Guvernul italian menţine pe de altă parte făgăduielile făcute în mai multe rânduri cu privire la respectarea intereselor Puterilor semnatare ale tatalului din 1906, adică a zonelor economice, garantarea regimului apelor, etc. şi că asupra acestor chestiuni se vor putea începe conversaţii bilaterale. Aceasta bine înţeles în cazul când Marea Britanie va accentua noua direcţie pe care se pare că voeşte să o ia şi că problema ridicării sancţiunilor se va pune într'un viitor foarte apropiat. Totuşi, termină corespondenţa! Al Agenţiei Havas, nimeni dintre personalităţile italiene nu crede că în actuala sesiune a consiliului Societăţii Naţiunilor comitetul de 18 ar putea să ia această hotărîre. TRUPE FRANCEZE LA ADDIS ABEBA DJIBUTI, 7 (Rador). — Legăturile telefonice şi feroviare au fost reluate dintre Djibuti şi Addis Abeba ori după amiază la ora 16. Trupele franceze au sosit la Addis Abeba, după ce pe drum au avut o ciocnire cu o bandă de jefuitori în gara Lakaki. Trupele franceze nu au avut nicio pierdere. Ele se vor retrage de la Addis Abeba la Diredaua dat fiind că italienii sunt acum stăpâni pe situaţia din Addis Abeba, unde ordinea este complect restabilită. Oraşul Harrar este părăsit de bandele de jefuitori abisinieni, însă până acum n’a fost ocupat de italieni. AMERICA NU VA RECUNOASTE SUVERANITATEA ITALIEI IN ABISINIA? WASHINGTON 7 (Rador): Cercurile politice de aci subliniază că, în cazul când Statele Unite vor continuaapolitica lor externă actuală, suveranitatea Italiei în Abisina nu va fi recunoscută, deoarece ea se bazează pe o cucerire cu forţa. NEGUSUL A SOSIT LA SUEZ SUEZ 7 (Rador). — Văporul de răsboi englez „Entreprise ’, pe bordul căruia se află Negusul, a sosit aci azi dimineaţă la ora şase. Pe punte au putut fi observate mai, multe persoane din suita Negusului, dar acesta nu a fost văzut. V . întrunirea tineretului naţionalţărănesc din Circ. XI Sect. de regni Luni 4 Mai ora 9 seara a avut loc o mare întrunire a tineretului naţionalţărănesc din circ. 11 la care a participat un mare număr de tineri., La această întrunire au luat parte d-nii Popescu Topoloveni secretarul g-ral al org. Capitalei, d. Ilarie Dobridor, d. B. Dănciulescu şi alţi fruntaşi. Şedinţa este prezidată de d. A. Rediţeanu preşed. circ. 11 a întrunirii care dă cuvântul la rând d-lor Negreanu, M. Câmpeanu, V. Orăşanu, av. Grunberg, R. Psalt şi d. prof. Băloiu. Seria cuvântărilor tinerilor din circumscripţie o închide d. av. Eugen Antonescu secretarul tineretului circ. 11 care a expus programul viitor în activitatea circumscripţiei luându-şi angajamentul de a activa cu toată energia şi cu tot sufletul, ca falanga acestui tineret care devine din ce în ce mai impozantă atât cantitativ cât şi calitativ să activeze cât mai mult posibil, spre deplina reuşită a partidului nostru. Urmează cuvântul d-lui B. Dănculescu secretarul tineretului din sectorul de Negru care spune următoarele: Noi, Tineretul N. T. avem idealul nostru precis pe care trebue să-l punem în lumină. Să părăsim mentalitatea partidului liberal burghez şi să devenim o forță activă. P. N. Ţ. vrea alte alcătuiri sociale, vrea drept la existenţă pentru ţărani. Termină îndemnând pe tineri să lupte în cadrele partidului N. T. pentru izbânda finală. CUVÂNTAREA D-LUI POPESCU TOPOLOVENI D. Popescu Topoloveni îşi începe cuvântarea spunând că ia cuvântul în dublă calitate: ca oficială şi cea de tânăr. Remarcă entuziasmul şi freamătul tineretului de la noi. Acest fapt ne va duce la victorie. D. I. Mihalache ,când a venit la conducerea partidului a adus cu sine o viaţă nouă, un suflu nou. A avut în special în vedere selectarea capacităţilor. Tineretul nu a fost neglijat, înainte se organiza sporadic. Acum se desăvârşeşte organizarea. Spune că P. N. Ţ. oferit şi curăţat în interior posedă un vast şantier de lucru la care cheamă pe toţi. Idealul generaţiei prezente este de a turna în tiparul ţării un suflet nou liber şi fără de turpitudini. CUVÂNTAREA D-LUI ILARIU DOBRIDOR D. I. Dobridor îşi începe cuvântarea spunând că T. N. Ţ. are conştiinţa limpede a mersului evenimentelor contimporane. . . . Noi suntem revoluţionari pe drum drept (înainte). Vrem un ţăran nou, un muncitor neu, o alcătuire nouă organizată pe axa ţărănismului. Noi chemăm tineretul să se adauge la opera programului. Tineretul intelectual să ştim că problema actuală nu se rezolvă simplu. In materie de viaţă socială nu trebue să greşeşti. Omul politic cât şi tineretul trebue să studieze în amănunt problemele actuale. Problemele bine stu ■ diate sunt rezolvate prin programul partidului naţional-ţărănesc. Ţărănismul este freamătul general în care este chemat şi tineretul pe linia de devenire a destinelor acestei ţări. Partidul naţional ţărănesc trebue să se confunde cu ţara însăşi, îşi închee cuvântarea cu recomandaţia ca tineretul să intre în şcoala de pedagogie cetăţenească pentru a dobândi disciplina sufletului, minţii şi voinfii. 1 Adunarea ia sfârşit la ora 11.39 printro entuziastă manifetare la adreas şefilor partidului TIPARUL INSTITUTULUI DE ARTE GRAFICE «EMINESCU» S. A» STRADA ING. ANGHEL SALIGNY 2, BUCUREȘTI, TELEFON 3.26.60