Dreptatea, iunie 1936 (Anul 10, nr. 2578-2600)
1936-06-12 / nr. 2586
«DREPTATEA» ■P—»—— Congresul onganizatie naţional ţărăniste din Chişinău CHIŞINĂU. — Duminică 7 Iunie e a ţinut în sala de şedinţe a casei partidului congresul organizaţiei municipale a partidului naţional-ţărănesc din Chişinău. Din partea sectoarelor teritoriale din centrul oraşului şi a organizaţiilor periferice au participat peste 400 delegaţi statutari. După verificarea delegaţilor, Primul ia cuvântul d. Pan Halippa, care face o amplă expunere a situaţiei politice spunând că campania pornită de partidul naţional-ţărănesc nu ţinteşte numai răsturnarea actualului guvern liberal, ci este vorba de o luptă aprigă pentru desrădăcinarea regimului cu toate metodele sale de silnicie. Lupta este grea, căci cei ce conduc guvernul sunt vulpoi bătrâni cari s’au deprins ca cu fel de fel de meşteşuguri îndrăcite sustrag opinia publică dela calea cea dreaptă. Tragedia acestei ţări robită de regimul liberal de peste 70 de ani ajuns la marginea prăpastiei. Oamenii acestui regim odios s’au lipit de bogăţiile ţării ca lipitorile. Sub influenţa armatei coborâte din tranşee liberalii au fost nevoiţi să acorde votul universal. Dar în realitate votul universal aplicat de liberali a fost o înşelăciune şi un prilej pentru furt de urne şi falsificarea permanentă a voinţei populare Şi astăzi se găsesc proşti cari caută să acrediteze svonul că votul universal şi drepturile cetăţeneşti ar fi ceva inutil, că pentru prosperarea ţării ar trebui o mână forte, un singur om care să hotărască (strigăte, jos dictatura). Cine nu-şi aduce aminte de uneltirile liberalilor împotriva prinţului moştenitor, care împotriva voinţei Sale, a ţării şi a partidului nostru a fost nevoit să părăsească ţara, numai din cauza liberalilor. Şi apoi când ţara întreagă cerea venirea în ţară a prinţului pribegit, singurii liberalii unelteau şi-L ponegreau Partidul naţional-ţărănesc sa făcut şi de această dată exponentul voinţei maselor populare şi a prezidat marele act al readucerei prinţului în ţară şi sultei pe tron, reparând astfel o mare greşeală istorică. Şi cu toate acestea liberalii cari au complotat contra prinţului moştenitor atunci, sunt ţinuţi la cârma ţării de 3 ani de zile. LUPTA ÎMPOTRIVA LIBERALILOR Paridul naţional ţărănesc a găsit ac de cojocul lor. Partidul nostru Seamnă nimica în statul nostru. In Ioc ca toti cetăţenii să fie puşi la cona făcut apel la toată suflarea românească ca să se încadreze în lupta de desrobire pe care acest Partid o duce. Deşi ne găsim 18 ani după unire totuşi ţara încă nu a fost consolidată. Cetăţenii acestei ţări nu în atributia şi la muncă pentru consolidarea ţării, ei trebue să facă jertfe pentru lupta împotriva unui regim care este o adevărată pacoste pentru ţară. Neobrăzarea liberală nu are margini. PACOSTEA EXTREMISTA Pentru a-şi atinge scopul, pentru a creia fel de fel de diversiuni la diferite intervale de timp, liberalii s’a folosit de cine vreţi. Numai aşa s’a putut întâmpina să ne pomenim cu organizatiuni fictive cari la ordinul liberalilor sunt gata să încerce oricând o tulburare , profanare de mormânt. Aceste organizaţiuni au întocmit liste de proscrişi cu fruntaşi ai Partidului naţional ţărănesc. Alimentate din fondurile ministerului de interne, ei pot oricând înjgheba o adunare de mercenari. Ei au steaguri multe suflete puţine, iar pricepere de joc. La o întrunire a aşa zisului Partid naţional creştin, unde agenţii plătiţi din fondurile minsterului de interne şi din alte părţi, au reuşit să adune un număr de ţărani, d- Cuza, în Ioc să fi expus un program, să fi tratat o problemă care interesa ţăranii însetaţi şi înfometaţi, Ie-a vorbit timp de 2 ore despre politica noastră externă atacând aliata noastră Franța pentru a conchide că ţara noastră trebue să se orienteze spre Germania hitleristă. Adevărul este că d. Cuza în lunga sa carieră nu a reuşit să cunoască realitatea, încăpăţânându-se în problema evreiască care nu poate rezolva problema cea mare a ţării noastre problema clasei ţărăneşti care este realitatea vie. D. Cuza care pretinde că e singurul naţionalist din această ţară, atunci când a fost solicitat de studenţii basarabeni să ajute mişcarea de redeşteptare naţională S’a dezis de la aceasta, spunând că există în Basarabia un singur om, vestitul Cruşevan, care trebue încurajat, căci este singurul care luptă contra jidanilor. Că moldovenii gem sub cnutul turist, că se duce o acţiune de rusificare a moldovenilor, nu-i păsa d-lui Cuza. Iar celălalt «exponent» al naţionalismului românesc d. Goga, acesta este pur şi simplu un oportunist lipsit de cel mai elementar bun simţ şi corectitudine politică. Cine nu cunoaşte cărdăşiile sale cu bancherii evrei şi legăturile sale politice cu anumiţi evrei. El este numai contra, evra»!— »«i-naî, dar cei constatându-se că, congresul este un număr statutar, d. Pan Halippa, preşedintele organizaţiei municipale declară deschis congresul. Procedându-se la constituirea biuroului congresului simt aleşi prin aclamaţiuni, preşedinte Pan Halippa; vice-preşedinţi: I. Negrescu şi I. Nica, secretar R. Colomei, bogaţi se complace, cu toate teoriile sale rassiste pe care le expune la întrunirile organizate de liberali. SUCCESIUNEA E A PARTIDULUI NAŢIONAL ŢĂRĂNESC D. prof. ŞT. CIOBANU, preşedintele organizaţiei judeţului Tiglina, aduce salutul organizaţiei judeţului Tighina şi spune că suntem în plin războiu civil. Sunt încă sub dureroasă impresie de acum 2 zile când încercatul şi inimosul luptător basarabean Pan Halippa (trăiască Halippa, aplauze),eşind de la adunarea consiliului eparhial a trebuit să fie înconjurat de gărzile ţărăneşti. Sunt lucruri cari nici în 1917 nu s’au petrecut. Forţe ascunse conduc în această ţară o mişcare anarhică de tulburare şi destrămarea statului nostru. Conducătorii acestor forţe sunt străini cari alimentează cu fonduri aceste mişcări anarhice. Cum este posibil să se găsească milioane pentru trenuri, seaguri, uniforme cari se împart în judeţul Tighina, când populaţia sărăcită nu are pentru pâine şi este înfometată. Conducătorii acestei mişcări sunt ei singuri străini şi nu au nici o legătură cu această ţară, decât interes material. D. I. COLOMEI avocat, secretarul general al organizaţiei muncipale, face un amănunţit raport al mersului organizaţiei municipale, arătând că organele statutare, comitetul, delegaţia permanentă şi biuroul, au avut o activitate intensă, întrunindu-se regulat, şi pentru chestiunile generale au ţinut şedinţe comune cu organele statutare ale organizaţiei judeţene. Sectoarele teritoriale şi organizaţiile periferice au fost reorganizate punându-se la punct toate lucrările. In consiliul municipal consilierii naţional-ţărăneşti au participat la toate lucrările ridicând glasul lor oricând era vorba de interesele populaţiei, contribuind la o serie întreagă de îmbunătăţiri la periferiile© oraşului. In special accentuiază lupta dusă de consilierii naţional ţărănişti împotriva împrumutului pe care conducerea liberală intenţiona să-l facă în condiţiuni dezastruoase pentru comună. In cursul verii membrii organizaţiei au participat la clăci, contribuind la împădurirea împrejurimilor Chişinăului. Tineretul a ţinut mai multe întruniri organizând şi o şcoală ţărănească şi un congres judeţean. Gărzile ţărăneşti au fost organizate şi in scurt timp vor fi perfectate. De asemeni celelalte organizaţiuni profesionale au fost organizate. Păr. HONDEU, citeşte raportul comisiunei de cenzori şi cere aprobarea dării dee, seamă. D. prof. I. ZABOROWSCHI, secretarul general al organizaţiei judeţene, directorul ziarului «Viaţa Basarabiei», face un călduros apel la congres pentru intensificarea propagandei pentru «Viaţa Basarabiei», care oglindeşte viaţa politică şi socială a provinciei noastre. D. HALIPPA, arată că biuroul împreună cu şefii de sectoare au întolnit un proiect de listă a membrilor comitetului aleşi dintre membrii activi şi încercaţi din partid, consultând congresul asupra acestei liste. (Congresul, după citirea listei prin aclamaţiuni unanime şi aplauze alege întreaga listă). La ora 2 şedinţa se suspendă convocându-se pentru ora 4 noul comitet ales. ŞEDINŢA COMITETULUI In şedinţa conmitetului, prezidată de d. Halippa, primul ia cuvântul d. I. Negrescu, fost primar, care face un călduros apel la d. Halippa ca şi de data aceasta să facă sacrificiul şi să primească preşedinţia organizaţiei municipale cu toate că faţă de multiplele sale ocupaţiuni ar trebui să fie dispensat de această sarcină. D. Halippa încercând să ia cuvântul, comitetul izbucneşte ca într'un singur glas: «trăiască d. Halippa preşedintele nostru»! Manifestaţi“ pentru d. Halippa a durat timp de 16 minute. Trecându-se la alegerea vice-preşedinţilor, au participat la discutiuni d-nii: Halippa, Negrescu, Nica, Ştirbăt, Berliba, Boldur, Bogos, Poparcea, Holbări, Colomei, Marcheti, Grosu, Drugan, Eugescu, Dlujanschi, Colun, Bezveconâi, după care punându-se la vot comitetul a decis alegerea a 4 vice-preşedinţi. Pentru locurile de vice-preşedinţi au candidat d-nii: I. Nica, I. Negrescu, S. Eozenberg, A. Boldur, P. Firică, I. Berliba, B. Simionescu şi I. Bâtcă. Procedându-se la vot au fost aleşi : I. Negrescu, I. Nica, S. Eozenbrg și I. Batea. Secretar general a fost ales d. Colomei, iar secretar d. Gh. Bozveconâi, casier C. Uris. Astfel biuroul a fost constituit din d-nii: P. Halippa, președinte, I. Negrescu, I. Nica, S. Eozenberg, I. Bâtcă, vice-președinţi, E. Colomei, secretar general, Gh. Bezveconâi, secretar, C. Uris, casier. Constituindu-se biuroul, s’a procedat la alegerea delegației permanente, care în urma discuțiunilor urmate a fost aleasă, în persoana d-lor: I. Adoscolitei, D. Bogos, A. Boldur, I. Berliba, S. Bogos, Șt. Ciobanu, A. Ciobanu, St. Cebotarenco, I. Ciobanu, B. Chelbert, A. Dumitrescu, El. Djionat, D. Damaschin, P. Firică, N. Fărâmă, P. Grosu, P. Spati, col. Gh. Lupu, H. Morcheti, Em. Molomudman, V Mateeviei, E. Macrinici, E. Motornâi, T. Bătu, Gh. Radu, M. Roibanu, P. Busu, E. Simionescu, P. Sila, I. Suditu, M. Serebrenic, L. Ştirbeţ, dr. Şeeptelici, N. Onu, L. Tăbăcanu, V. Bovlcac, N. Terleţchi, I. Zaborowschi, A. Zilberman şi Gh. Tudor. Apoi s’au ales la membrii în comitetul judeţean. Epuizându-se ordinea de zi şedinţa a fost ridiată, într’o atmosferă de entuziasm şi solidaritate frăţească, care caracterizează organizaţiei naţional ţărănistă din municipiul Chişinău. DELA JORA Mutarea d-lui Pan Halippa şii să organizeze cel mai formidabil partid nu numai în ţara noastră, dar şi în Europa. Partidul nostru cuprinde toate problemele sociale şi studiază cu ajutorul organelor constituite în sânul partidului rezolvarea acestor probleme. Nici o problemă nu poate rămâne nestudiată şi nechibzuită, pentru că atunci când marele nostru Preşedinte va conduce statul ţărănesc să poată cu uşurinţă înfăptui programul. De aceia membrii partidului nostru trebue să participe la viaţa socială şi să pătrundă în toate colţurile vieţei sociale. Pentru a stimula lupta noastră am organizat tineretul şi gărzile ţărăneşti. Suntem gata oricând să ne luăm răspunderea. Mai zilele trecute adversarii şi autorităţile constituite ne-au împiedicat să ne adunăm aci la Chişinău, tot datorită numai meşteşugurilor îndrăcite ale liberalilor cari văd în partidul nostru duşmanul lor de moarte. Astăzi expirând mandatul forului statutar ales de dvs. acum 2 ani, acest for după ce a condus organizaţia municipiului Chişinău, îşi depune mandatul urmând ca să aleNoi ne facem datoria şi atragem atenţia cetăţenilor conştienţi asupra pericolului ce-i paşte dacă vor mai sta nepăsători şi indolenţi. Desigur va trebui ca în viitor guvernul nespu să fie seamă de nevoile cetăţenilor, să fie atent la toate nevoile locale şi să satisfacă aceste nevoi. Timp de 2 ani partidul naţional-ţărănesc în marile întruniri pe care le-a convocat a reuşit să încadreze ,geti un nou comitet de conducere formidabile mase populare. Astăzi care să ducă mai departe lupta pen partidul national-tărănesc sub con- tru înscăunarea cât mai grabnică ducerea celui mai vajnic om politic a statului ţărănesc în frunte cu Ion Ion Mihaalache (asistenta în picioa- re strigă trăiască Mihalache) a reuMihalache (aplauze Puternice trăiască Mihalache). Alte cuvântări Ţinutul străvechi al Cetăţii-Albe, glorioasă glie Voevodală, a cunoscut încă, în decursul celor 18 ani de ţărănism constructiv şi în această parte a Ţării manifestaţii populare de năvalnic entuziasm. Nici puşca duşmană a «jandarmilor» stăpânirii câineşti liberale, nici furtul de urne şi nici prigoana autorităţilor comunale împotriva bieţilor ţărăni vinovaţi de a-şi aciua în suflet fărâmă mântuitoare a unei credinţe, n’au putut rezista înaintea poporului ce a răspuns totdeauna, în număr impresionant, chemării conducătorilor. Adunarea de azi, 31 Mai 1936, însă pentru judeţul-graniţă al pământului nostru, înseamnă mai mult decât o hotarnică piatră la răspunsul de a veni. Marea adunare populară de protest şi strigăt a suferinţilor obşteşti a însemnat şi va continua să însemne la Cetatea- Albă un semnal. Se ştie ce însemnau focurile de pe timpul lui Vodă Ştefan, pe movilele din bătrânele sate moldovene dela Nistru. Cu ele comparaţie, simbol de peste veac, se mângâia un falnic răzăş de la Olăneşti. Ziua de sfârşit de Mai, poate să-şi aibă şi ea rosturi definite în tainele politice ale zilei de mâine, încă de seară, hanurile şi uliţele periferice ale oraşului erau neîncăpătoare miilor de ţărani veniţi de la mari îndepărtări, din toate colţurile întinsului judeţ al Cetăţii Albe. In ziua de Duminică 31, oraşul întreg a fost o mare de capete, un murmur cuminte în hotărârea ceasului ce nu mai are cum întârzia. Toate giraiurile, toate porturile, dar un singur crez şi gând au făcut manunchiu de piepturi ţărăneşti în jurul steagului statornic al ţărănismului local — şeful şi deputatul Teodor Iacobescu, filează satele: Culevcea, Popuşoi, Ilrlachi, Şaba, Bărata, Calpanî, Ivăn Vechi, Cazaci în frunte manifestând o numeroasă delegaţie a sectorului Tuzla, în cap cu preşedintele organizaţiei, înv. Lazăr Ştefănescu. Veniţi de pe malul Limanului de la o mare depărtare, cetăţenii din Tuzla, sub conducerea vigurosului lor Ştefănescu Lazăr, au manifestat credincios în faţa şefilor judeţuui. Au urmat organizaţiile din toate ,comunele şi satele judeţului, în frunte cu vechii lor conducători, bătrâne şi încercate cadre, cari au constituit biruinţa şi penrtanenta strălucire a organizaţiei. Dem ora 10 dim. şi până la 1 juni. d. a., au defilat miile de ţărani, miile de credinte, miile de nădejdi... Marşul naţ i o n a 1 -ț ăr ă n i s m u l u i pornit pentru legalitate şi dezrobire, a urmărit falnic mersul acestor nesfârşite şî entuziaste coloane. Un soare cald, ca o făgăduială luminoasă a cerului, a îmbrăţişat tot timpul o manifestaţie ce va rămâne, totdeauna semnul cel mai ridicat al mişcării întru legalitate, ala claselor sociale din răsăritul ţării. mm mpunătorul congres al organizaţiei din Cetatea*Alba Mii de ţărani manifestează în valuri de entuziasm popular, pentru înlăturarea prigoanei liberale, a inchiziţiei fiscale, stărilor excepţionale şi pentru cinstea şi tăria Statului ţărănesc Defilarea Adunarea a avut loc în sala Cooperativei «Prima» de pe str. Mihai Viteazu. A avut loc, e un chip de a vorbi, fiindcă în spaţioasa sală abia au avut loc oratorii şi pregătitorii acestei manifestatului politice, confundate cu însăşi populaţia oraşului şi satelor, fără precedent la Cetatea-Albă. Congresul acesta a avut loc pe străzi, toată circulaţia, fiind întreruptă pe str. Mihai Viteazu, Bencovici, Regele Ferdinand, în vreme ce mii de capete mass au ordonat, dar clocotind jumătate de oraş. Poliţia d-lui prefect, anumite intimidări intrate în manualul «Bunei Cuviinţe» liberale şi o serie de «inspecţii» model liberal, făcute pe la învăţătorii şi slujbaşii naţional-ţărănişti în ajunul adunării, n’au făcut decât să transforme în graniţ ’credinţa dură ca o piatră. Adunarea şi-a avut poliţia sa admirabil reprezentată prin «Garda ţărănească» a Municipiului Cetatea-Albă, de sub comanda d-lui Calacicov. Coloanele de manifestanţi s’au adunat, în faţa Soborului de unde în ordinea sosirii în oraş, au parcurs străzile principale defilând în faţa conducerii judeţene, în frunte cu d-nii deputat T. Iacobescu, şi av. Mih. Stratan, preşedinte şi vice-preşedintele organizaţiei judeţene. Defilarea a fost primită din balconul sălii «Prima», sărbătoreşte pavoazat cu drapele, covoare naţionale şi portretele conducătorilor I. Mihalache, Iuliu Maniu, T. Iacobescu. La apariţia primelor coloane ale congresiştilor, ca din văzduh, ca o poruncă a azurului acestuia, ce-i darnic şi sgârcit cu holdele Bugeacului, au ţâşnit primele semnale ale marşului partidului naţional-ţărănesc. Transmis prin Radio după o placă de patefon, acest cântec închinat gliei nădejdilor şi palmelor bătătorite de plug, a picurat în suflete ca un strop de nădejde. Cineşi poate înălţa cugetul şi credinţa la puritatea cântului din frumuseţea bărbătească a unui asemenea marş, nu poate decât să birue. Aşa au gândit ţăranii, aşa au simţit miile de ascultători, ai marşului partidului naţional-ţărănesc, pentru întâia oară împământenit la Cetatea-Albă Bucuria, ascultătorii o datorau d-lor Th. Iacobescu şi Nicu Stratan cari au pregătit surpriza. Ba şi copoii stăpânirii băteau tactul viu şi plin de îndemnare al marşului, prin ascunzătorile lor nevinovate. La colţul uliţei Regele Ferdinand cu Mihai Viteazu, cerul îmbrăţişează primele coloane. Potop de steaguri, placarde, entuziasm. Organizaţia Municipală a Cetăţii-Albe, având în frunte steagul organizaţiei judeţene, sclipitor de fir şi nădejde, apoi drapelul verde, sobru şi emoţionant ca o ameninţare, a organizaţiei Municipiului, sub comanda preşedintelui Alex. Arnăutov, a defilat sub navala unor potopitoare urale. D. A. Arnăutov, fostul primar al Municipiului a pus mult suflet, încununat de izbândă pentru o cât mai demnă şi impunătoare prezentare a primei organizaţiei a naţional-ţărănismului Cetăţii-Albe. Placarde cu Jos inchiziţia fiscală, jos regimul cenzurii. Vrem dreptatea şi libertatea guvernărilor naţional-ţărăniste, au încheiat cu solemnă prestanţă defilarea acestei prime coloane. Garda ţărănească a Municipiului cu banderole verzi la mână, a dovedit, prin ordine, ţinută şi dârzenie nesdruncinată, că are cine opune rezistenţă la tentativa hoardelor organizate liberale, când Ţara şi Statul Ţărănesc o vie cere. Urmează coloana Cini'ţleetă şi numeroasă a sector i’. n '’ !Ai£.re.-ti în frunte cu vechi şi verificate merite defilând organizaţia comunei Plătăreşti având vrednic şi activ conducător pe preşedintele ei, d. Gr. Sereda. Un cuvânt de preţuire se cuvine şi conducătorului şi nebiruitei lui armate ţărăniste. Veniţi pe jos, oameni săraci, dar tari în credinţe ca o stâncă, cei 300 de plătătăreşteni au plecat cu o zi înainte, pentru a străbate cu piciorul cei 60 km. ce-i despart de Cetatea-Albă. Prin satele ce le au străbătut, stârnind entuziasmul şi readucând la viaţă dârză sufletele înspăimântate de prigoană şi ameninţările vistavoilor liberali, ţăranii s’au alăturat în grabă grupului Bairameea, Manaşi, Uspenca, sunt sate ce au «îngroşat» coloana Plătăreştilor. Steagurile şi inscripţiile acestui sector, au întristat şi au pus pe gânduri privitorii. In oceanul de entuziasm, s’a readus pentru o clipă semnul tragic al întrebării: ce taine ţin la cârma ţării, oamenii străini de sufletul şi durerile ei? Placardele plătăreştenilor erau chenăruite cu negru, numele de «nădejde», bine şi «dreptate», legi şi libertate, încadrate în doliu, ca bunuri obşteşti de mult străine neamului. Un alt potop de preţuite urale au răsplătit formaţia ca o redută a organizaţiei din comuna Plătăreşti. Simpatia şi entuziasmul mulţumit au răsplătit cu credinţă pe şeful ei, Gr. Sereda. In rânduri strânse, cu chipuri chinuite de atotputernicia «jandarmului» şi nepriceperea unui primar analfabet, slugă a vicleniei altora, defilează tăcut «Garda Ţărănească» din comuna Plătăreşti. Steagul, banderolele şi placardele flăcăilor, prevestesc verdele, nădejdii unor ţărani plini de credinţă. Este prima gardă ţărănească, înfiinţată în satele Cetăţii-Alba, alături de Casa de Stat «Deputat T. Iacobescu» şi pe lângă alte realizări de constructivism ţărănesc, aceasta este o mândrie a marei organizaţii din Plătăreşti. Bogate ca număr, impresionante ca disciplină şi luminare în entuziasmul lor de ţărani neînfricaţi dea trecut în revistă seriozitatea expunerilor din fondul tuturor cuvântărilor, a constatat ataşamentul crescând al masselor faţă de partidul nostru, încheind că, organizaţia judeţeană de Cetatea Albă, după dovezile necontestate în toate împrejurările grele ale situaţiei politice,, s’a confundat cu însăşi judeţul şî poporul său. Intr’un entuziasm de nedescris, cu ordin© şi fără cel mai mic incident, măreaţa adunare populară a ţărănimii dela Cetatea Albă a fost închisă la ora 2 jum. d. a. In marşul partidului, mulţimea s’a îndreptat spre satele nădejdilor, de azi înainte cu o nouă fărâmă de lumină în suflete, purtate drept dar celor de acasă, din partea conducătorilor. Seria cuvântărilor a fost deschisă prin cuvântul încercatului luptător democrat şi deputat permanent al Cetăţii Albe, Teodor Iacobescu. Cuvintele acestui familiarizat al verbului popular, cu adânci ataşamente faţă de nevoile şi problemele ce frământă azi mai ales satul, nu se pot prinde în parte. Ele constitue un bloc, o aşchie de granit aruncată cu putere în şandramaua dictatorială a politicianismului venit prin linguşeală şi instaurat prin sisteme de sterp şi fanfaron constructiv. V’am chemat şi aţi venit să auziţi şi să strigaţi cu toţi într’un glas: Să plece guvernul abuzului, al dezordinei şi căpătuelii. Un tunet de glasuri, adâi.'C ca o genune din coclaurii bătrâni ai Nistrului, a răspuns chemării şefului. Conducătorul a spus tot, a îndemnat, a preţuit şi-a dat semnul prin tăria acestor vorbe. «Pentru statul ţărănesc, prin Ion Mihalache, pentru cinste, dreptate şi bună rânduială în ţara românească, să n’avem nimic de precupeţit». ALTE discursuri A vorbit apoi primarul oraşului Al. Arnăutov, preşedintele organizaţiei orăşeneşti şi un încercat vorbitor în faţa valului popular. Scurt, strecurând în suflete acelaşi îndemn pentru tăria definitivă a izbânzii, d. Arnăutov şi-a încheiat cuvântarea acoperit de furtuna aceloraşi credincioase aplauze. După d-nii I. Gavriliuc şi dr. Fuchelman, cari au arătat alte rânduri de nedreptăţi ale stăpânirii actuale, a rostit crez de nouă şi tinerească credinţă. Lazăr Ştefănescu învăţător şi conducător de organizaţie la Tuzla. Glasul lui, ca un val, concret în vor* bire şi pe liniile unui entuziasm, între«« rupt de urale, Lazăr Ştefănescu a q« dus o notă de bărbătească hotărîre îţi continuarea luptei marelui nostru par-« tid. Mulţimea nu şi-a precupeţit din entuziasm pentru a răsplăti vorbitorul. „Guvern de nedreptăţi”, vrem legali«« tatea statului ţărănesc şi înlăturarea ban«ditismului liberal organizat, au fost e«tapele unei cuvântări cu adevărat frumoase. D-nii avocat M. Todorenco, An. Ga«« lin, fost deputat, I. Schlear, prof. H. Năstase, au arătat în cuvinte simţite rostul luptei, ţintele şi rezultatele ei, pentru ridicarea morală şi materială a ţărănime! prin statul ţărănesc.... D. Gr. Şereda, şeful sectorului Plăstăreşti şi fost primar al acelei comune, a criticat guvernarea actuală, arătând ataşamentul ţărănimei faţă de programul partidului iraţional-ţărănesc. „Av jurideţul Cetatea Albă nu sunt minorităţi, sunt numai iraţionial-ţirănişti", a încheiat d. Gr. Sereda., Primit de nesfârşite urale, d. av. Mihai Stratan, fost prefect şi deputat de Cetatea Albă, vice-preşedintele organizaţiei judeţene, a arătat mulţumit cele constatate de d-sa prin satele judeţului, cu oameni ce trăiesc numai în taria credinţei că vor sosi în curând zilele de linişte şi prosperitate ale statului ţărănesc. Cuvântarea d-lui Mihu, Stratan, a stârnit Urale ce n’au corintenit câteva piviuţe. Seria numeroaselor şi însufleţitelor cuvântări a încheiat-o de deputat Iacobescu, preşedintele organizaţie. D-sa TELEGRAMELE Telegrame de omagii şi devotament s’au expediat M. S. Regelui: «Cetatea-Albă cu devotament şi iubire neţărmurită pentru Tron şi Patrie, cere îndepărtarea unui guvern al silniciei, abuzului şi comisiilor interimare». Preşedintele part. nat.ţărănesc, Deputat T. IACOBESCU D-LUI ION MIHALACHE str. Andrei Mureşianu I Bucureşti «Cetatea Albă aşteaptă semnalul luptei pentru îndepărtarea unui regim anarhic şi abuziv». Preşedintele organizaţiei, TEODOR IACOBESCU Cuvântarea d-lui îndur lacuna Liberalii fug de alegeri comunale Majoritatea satelor din jud. Cetatea-Albă gospodărite de comisiuni interimare CETATEA-ALBA. Nu exagerăm dacă afirmăm că, în judeţul nostru, Partidul liberal e inexistent. Nimic mai firesc ca această antipatie a masselor ţărăneşti, faţă de spoliatorii şi călăii ei. Masacrul abominabil de la Tatar-Bumar, unde pe lângă câţiva dezechilibraţi fanatizaţi de lectura leninistă au pierit sute de nevinovaţi, şi înscenarea ticăloasă de la Sărăria care a costat câteva zeci de vieţi, nu pot fi trecute la index. Mulţimea iartă, dar nu uită. Afară de barbariile amintite mai sus, partidul liberal nu a mai făcut nimic în judeţul nostru. Actualii conducători sunt preocupaţi de chestiuni ce sunt în directă legătură cu pricopsirea personală, răfueli în familie şi apoi hibernare, câta mai multă hibernare! Gospodărie chibzuită şi lucrări de interes general sunt deziderat© ce n’au nici un rost în programul de activitate al organizaţiei liberale de C.Albă. Şefii cunosc această stare de lucruri. Din această cauză, ei evită sistematic să consulte satele. Şi au să întrebuinţeze acest procedeu până la terminarea guvernării. Dar, dacă acel sistem îi dispensează de ruşinea celei mai dezastruoase înfrângeri, nu le poate camufla slăbiciunea, impopularitatea şi antipatia ce şi-au creiat în inima şi sufletul masselor ţărăneşti. Majoritatea satelor judeţului C.Albă, sunt gospodărite de comisiuni interimare. In fruntea acestor comisiuni se găsesc cârciumari speculatori cari n’au nici o afinitate sufletească cu acei pe cari îi conduc cu ochii legali; indivizi certaţi cu justiţia şi morala; oameni fără căpătâiu cu antecedente dubioase şi analfabeţi. Pentru ca să nu se creadă că denaturăm, să dăm câteva exemple eloquente: 1) La Cazacii Vechi, târg cu 7000 de suflete, cu spital, pretorat, agronom regional, companie de grăniceri, etc. se află ca Preşedinte al comisiunii interimare, un oricare măcelar Fonia Velesneacov ce nu dă cu lunile pe la primărie.... 2) La Caplani, sat mare de moldoveni, gospodăreşte analfabetul Lazăr Munteanu. Nu ştie carte nici românească şi nici rusească. Totuşi, prefectul judeţului îi tolerează, în dispreţul legii. 3) Frumosul şi moldovenescul sat Palanca, de pe malul Nistrului, a încăput pe mâna unui individ cu apucături de hoţi de cai, otreapa cea din urmă a satului. Când partidul e atât de impopular e explicabilă frica celor ce conduc azi destinele judeţului nostru de a da ochi cu alegătorii. ALEXANDRU OBARŞIANU Şedinţa delegaţiei permanente judeţene Intre orale 35 a. c. în sala «Prima» a avut loc şedinţa delegaţiei permanente judeţene, sub preşedinţia d-lui deputat T. Iacobescu, asistat de d. avocat Mih. Stratan vicepreşedinte şi avocat Nici Stratan secretar general. Au luat parte: T. Iacobescu, M. Stratan, N. Stratan, Al. Arnăutov, Mircea Ispir, L. Ştefănescu, Gr. Sereda, M. Feodorenco, I. Stoianov, I. Gavriliuc, H. Năstase, S. Netrebenco, I. Dimitriu, Porunoi, F. Acherman, E. Constantinescu, A. Galin, Cuhut, Dr. Smolenschi, Dr. Fuchelman, etc., etc. La şedinţă a luat parte şi un număr de 56 învăţători din judeţ. S-au discutat chestiuni interne de partid, privind mai ales, alegerile judeţene şi comunale, presa partidului şi gărzile ţărăneşti. D. T. Iacobescu şi Mih. Stratan au dat îndrumările necesare, constatându-se o perfectă armonie între cadre şi conducători. A fost cooptat membru în delegaţie d. Fişei Acherman, comerciant din coquina Sarata, peintru sprijinul ce d-sa îl dă mişcării partidului în acea regiune. Au luat cuvântul în delegaţie d. deputat T. Iacobescu, av. Mih. Stratan, av. N. Stratan, înv. Popescu N. Capov, L. Ştefănescu şi Mircea Ispir. S’a aprobat demisia d-lui Eracle Constantinescu din funcţiunea de cassier al organizaţiei judeţene, d. preşedinte aducându-i mulţumiri în şedinţă pentru devota- mentul ce d. Constantinescu a închinat demnităţii sale în organizaţie vreme de 15 ani. A fost ales în locul d-sale d. av. M. Feodorenco. Comandantul gărzilor judeţene a fost ales d. av. Mih. Stratan, fost prefect, iar al gărzilor municipale d. col. rez. Calaşnicov. Şeful serviciului de informaţiuni a fost desemnat d. av. Nicu Stratan, secretarul general al organizaţiei, iar şeful serviciului de propagandă d. Al. Arnăutov, preşedintele organizaţiei municipale. Intr’o atmosferă de încredere şi nădejdi, d. T. Iacobescu a închis şedinţa delegaţiei permanente la ora 5 d. a. Apoi membri prezenţi, în frunte cu d. preşedinte, au felicitat organizaţiile cari s’au destins în organizarea manifestaţiei fără precedent la Cetatea Albă. MIRCEA ISPIR. Listă de subscripţie pentru orfanii lui Drăgan Ghiriţă din Olteniţa Pentru ajutorarea orfanilor de 1 an, de 4 ani şi de 6 ani ai lui Drăgan Chiriă din Olteniţa membru al partidului, mort într’un accident de cale ferată la demonstraţia partidului naţional-ţărănesc de la 31 Mai 1956, deschidem o listă de subscripţie. Organizaţia de Ilfov s-a înscris prima, avansând deja suma de 5000 (cinci mii!ei rudelor decedatului.