Dreptatea, iunie 1936 (Anul 10, nr. 2578-2600)

1936-06-12 / nr. 2586

«DREPTATEA» ■P—»—— Congresul onganizatie naţional ţărăniste din Ch­işinău CHIŞINĂU. — Duminică 7 Iunie e­ a ţinut în sala de şedinţe a casei partidului congresul organizaţiei municipale a partidului naţional-ţă­­rănesc din Chişinău. Din partea sec­toarelor teritoriale din centrul ora­şului şi a organizaţiilor periferice au participat peste 400 delegaţi sta­tutari. După verificarea delegaţilor, Primul ia cuvântul d. Pan Halip­pa, care face o amplă expunere a situa­ţiei politice spunând că campa­nia pornită de partidul naţional-ţă­­rănesc nu ţinteşte numai răsturna­rea actualului guvern liberal, ci este vorba de o luptă aprigă pentru des­­rădăcinarea regimului cu toate me­todele sale de silnicie. Lupta este grea, căci cei ce conduc guvernul sunt vulpoi bătrâni cari s’au de­prins ca cu fel de fel de meşteşu­guri îndrăcite sustrag opinia publi­că dela calea cea dreaptă. Tragedia acestei ţări robită de regimul liberal de peste 70 de ani ajuns la marginea prăpastiei. Oame­nii acestui regim odios s’au lipit de bogăţiile ţării ca lipitorile. Sub in­fluenţa armatei coborâte din tran­şee liberalii au fost nevoiţi să acorde votul universal. Dar în realitate vo­tul universal aplicat de liberali a fost o înşelăciune şi un prilej pen­tru furt de urne şi falsificarea per­manentă a voinţei populare­ Şi as­­tăzi se găsesc proşti cari caută să acrediteze svonul că votul univer­sal şi drepturile cetăţeneşti ar fi ceva inutil, că pentru prosperarea ţării ar trebui o mână forte, un sin­gur om­ care să hotărască (strigăte, jos dictatura). Cine nu-şi aduce aminte de unelti­rile liberalilor împotriva prinţului moştenitor, care împotriva voinţei Sale, a ţării şi a partidului nostru a fost nevoit să părăsească ţara, nu­mai din cauza liberalilor. Şi apoi când ţara întreagă cerea venirea în ţară a prinţului pribegit, singurii liberalii unelteau şi-L ponegreau Partidul naţional-ţărănesc sa făcut şi de această dată exponentul voinţei maselor populare şi a prezidat ma­rele act al readucerei prinţului în ţa­ră şi sultei pe tron, reparând astfel o mare greşeală istorică. Şi cu toate acestea liberalii cari au complotat contra prinţului moştenitor atunci, sunt ţinuţi la cârma ţării de 3 ani de zile. LUPTA ÎMPOTRIVA LIBERA­LILOR Paridul naţional ţărănesc a gă­sit ac de cojocul lor. Partidul nostru Seamnă nimica în statul nostru. In Ioc ca toti cetăţenii să fie puşi la con­­a făcut apel la toată suflarea româ­nească ca să se încadreze în lupta de desrobire pe care acest Partid o du­­ce. Deşi ne găsim 18 ani după uni­re totuşi ţara încă nu a fost conso­lidată. Cetăţenii acestei ţări nu în a­tributia şi la muncă pentru consoli­­darea ţării, ei trebue să facă jertfe pentru lupta împotriva unui regim care este o adevărată pacoste pentru ţară. Neobrăzarea liberală nu are margini. PACOSTEA EXTREMISTA Pentru a-şi atinge scopul, pentru a creia fel de fel de diversiuni la diferite intervale de timp, libera­lii s’a folosit de cine vreţi. Numai aşa s’a putut întâmpina să ne pome­nim cu organizatiuni fictive cari la ordinul liberalilor sunt gata să în­cerce oricând o tulburare , profana­re de mormânt. Aceste organizaţi­uni au întocmit liste de proscrişi cu fruntaşi ai Partidului naţional ţărănesc. Alimentate din fondurile ministerului de interne, ei pot ori­când înjgheba o adunare de mer­­cenari. Ei au steaguri multe sufle­te puţine, iar pricepere de joc. La o întrunire a aşa zisului Partid na­ţional creştin, unde agenţii plătiţi din fondurile minsterului de in­terne şi din alte părţi, au reuşit să adune un număr de ţărani, d- Cuza, în Ioc să fi expus un program, să fi tratat o problemă care interesa ţăranii însetaţi şi înfometaţi, Ie-a vorbit timp de 2 ore despre politica noastră externă atacând aliata noa­stră Franța pentru a conchide că ţara noastră trebue să se orienteze spre Germania hitleristă. Adevărul este că d. Cuza în lunga s­a carieră nu a reuşit să cunoască realitatea, încăpăţânându-se în problema evre­iască care nu poate rezolva pro­blema cea mare a ţării noastre pro­blema clasei ţărăneşti care este rea­litatea vie. D. Cuza care pretinde că e singurul naţionalist din această ţară, atunci când a fost solicitat de studenţii basarabeni să ajute mişcarea de redeşteptare naţională S’a dezis de la aceasta, spunând că există în Basarabia un singur om, vestitul Cruşevan, care trebue în­curajat, căci este singurul care luptă contra jidanilor. Că moldo­venii gem sub cnutul turist, că se duce o acţiune de rusificare a mol­dovenilor, nu-i păsa d-lui Cuza. Iar celălalt «exponent» al naţiona­lismului rom­â­nesc d. Goga, acesta este pur şi simplu un oportunist lipsit de cel mai elementar bun simţ şi corectitudine politică. Cine nu cunoaşte cărdăşiile sale cu ban­cherii evrei şi legăturile sale poli­tice cu anumiţi evrei. El este nu­mai contra, evra»!— »«i-naî, dar cei constatându-se că, congresul este un număr statutar, d. Pan Halippa, preşedintele organizaţiei municipale declară deschis congresul. Procedându-se la constituirea biu­­roului congresului simt aleşi prin a­­clamaţiuni, preşedinte Pan Halip­pa; vice-preşedinţi: I. Negrescu şi I. Nica, secretar R. Colomei, bogaţi se complace, cu toate teori­ile sale rassiste pe care le expune la întrunirile organizate de libe­rali. SUCCESIUNEA E A PARTIDU­LUI NAŢIONAL ŢĂRĂNESC D. prof. ŞT. CIOBANU, preşedin­tele organizaţiei judeţului Tigl­ina, aduce salutul organizaţiei judeţului Tighina şi spune că suntem în plin războiu civil. Sunt încă sub dure­roasă impresie de acum 2 zile când încercatul şi inimosul luptător ba­sarabean Pan Halippa (trăiască Ha­lippa, aplauze),­eşind de la adunarea consiliului eparhial a trebuit să fie înconjurat de gărzile ţărăneşti. Sunt lucruri cari nici în 1917 nu s’au pe­trecut. Forţe ascunse conduc în a­­ceastă ţară o mişcare anarhică de tulburare şi destrămarea statului nostru. Conducătorii acestor forţe sunt străini cari alimentează cu fon­duri aceste mişcări anarhice. Cum este posibil să se găsească milioane pentru trenuri, seaguri, uniforme cari se împart în judeţul Tighina, când populaţia sărăcită nu are pen­tru pâine şi este înfometată. Con­ducătorii acestei mişcări sunt ei sin­guri străini şi nu au nici o legătură cu această ţară, decât interes mate­rial. D. I­. COLOMEI avocat, secretarul general al organizaţiei muncipale, face un amănunţit raport al mersu­lui organizaţiei municipale, arătând că organele statutare, comitetul, de­legaţia permanentă şi biuroul, au avut o activitate intensă, întrunin­­du-se regulat, şi pentru chestiunile generale au ţinut şedinţe comune cu organele statutare ale organizaţiei judeţene. Sectoarele teritoriale şi organizaţiile periferice au fost reor­ganizate punându-se la punct toate lucrările. In consiliul municipal con­silierii naţional-ţărăneşti au parti­cipat la toate lucrările ridicând gla­sul lor oricând era vorba de intere­sele populaţiei, contribuind la o se­rie întreagă de îmbunătăţiri la pe­riferiile© oraşului. In special accen­­tuiază lupta dusă de consilierii na­ţional ţărănişti împotriva împrumu­tului pe care conducerea liberală in­tenţiona să-l facă în condiţiuni de­zastruoase pentru comună. In cursul verii membrii organizaţiei au par­ticipat la clăci, contribuind la îm­pădurirea împrejurimilor Chişinău­­lui. Tineretul a ţinut mai multe în­truniri organizând şi o şcoală ţără­nească şi un congres judeţean. Găr­zile ţărăneşti au fost organizate şi in scurt timp vor fi perfectate. De asemeni celelalte organizaţiuni pro­fesionale au fost organizate. Păr. HONDE­U, citeşte raportul co­misiunei de cenzori şi cere aproba­rea dării dee, seamă. D. prof. I. ZABOROWSCHI, se­­­cretarul general al organizaţiei ju­deţene, directorul ziarului «Viaţa Ba­sarabiei», face un călduros apel la congres pentru intensificarea pro­pagandei pentru «Viaţa Basarabiei», care oglindeşte viaţa politică şi so­cială a provinciei noastre. D. HALIPPA, arată că biuroul împreună cu şefii de sectoare au întolnit un proiect de listă a mem­brilor comitetului aleşi dintre mem­brii activi şi încercaţi din partid, consultând congresul asupra acestei liste. (Congresul, după citirea listei prin aclamaţiuni unanime şi aplau­ze alege întreaga listă). La ora 2 şedinţa se suspendă con­­vocându-se pentru ora 4 noul co­mitet ales. ŞEDINŢA COMITETULUI In şedinţa conmitetului, prezidată de d. Halippa, primul ia cuvântul d. I. Negrescu, fost primar, care face un călduros apel la d. Halippa ca şi de data aceasta să facă sacrificiul şi să primească preşedinţia organi­zaţiei municipale cu toate că faţă de multiplele sale ocupaţiuni ar tre­bui să fie dispensat de această sar­cină. D. Halippa încercând să ia cu­vântul, comitetul izbucneşte ca în­­tr'un singur glas: «trăiască d. Halip­pa preşedintele nostru»! Manifestaţi“ pentru d. Halippa a durat timp de 16 minute. Trecându-se la alegerea vice-preşe­­dinţilor, au participat la discutiuni d-nii: Halippa, Negrescu, Nica, Ştir­­băt, Berliba, Boldur, Bogos, Popar­­cea, Holbări, Colomei, Marcheti, Gro­­su, Drugan, Eugescu, Dlujanschi, Colun, Bezveconâi, după care pu­nându-se la vot comitetul a decis a­­legerea a 4 vice-preşedinţi. Pentru locurile de vice-preşedinţi au can­didat d-nii: I. Nica, I. Negrescu, S. Eozenberg, A. Boldur, P. Firică, I. Berliba, B. Simionescu şi I. Bâtcă. Procedându-se la vot au fost aleşi : I. Negrescu, I. Nica, S. Eozenbrg și I. Batea. Secretar general a fost ales d. Co­lomei, iar secretar d. Gh. Bozveconâi, casier C. Uris. Astfel biuroul a fost constituit din d-nii: P. Halippa, pre­ședinte, I. Negrescu, I. Nica, S. Eo­zenberg, I. Bâtcă, vice-președinţi, E. Colomei, secretar general, Gh. Bez­veconâi, secretar, C. Uris, casier. Constituindu-se biuroul, s’a proce­dat la alegerea delegației permanen­te, care în urma discuțiunilor urma­te a fost aleasă, în persoana d-lor: I. Adoscolitei, D. Bogos, A. Boldur, I. Berliba, S. Bogos, Șt. Ciobanu, A. Ciobanu­, St. Cebotarenco, I. Cioba­nu, B. Chelbert, A. Dumitrescu, El. Djionat, D. Damaschin, P. Firică, N. Fărâmă, P. Grosu, P. Spati, col. Gh. Lupu, H. Morcheti, Em. Molomud­­man, V Mateeviei, E. Macrinici, E. Motornâi, T. Bătu, Gh. Radu, M. Roi­­banu, P. Busu, E. Simionescu, P. Sila, I. Suditu, M. Serebrenic, L. Ştirbeţ, dr. Şeeptelici, N. Onu, L. Tăbăcanu, V. Bovlcac, N. Terleţchi, I. Zaborowschi, A. Zilberman şi Gh. Tudor. Apoi s’au ales la membrii în co­mitetul judeţean. Epuizându-se ordinea de zi şedin­ţa a fost ridiată, într’o atmosferă de entuziasm şi solidaritate frăţească, care caracterizează organizaţiei na­ţional ţărănistă din municipiul Chi­şinău. DELA JORA Mutarea d-lui Pan­ Halippa şii să organizeze cel mai formida­bil partid nu numai în ţara noas­tră, dar şi în Europa. Partidul nostru cuprinde toate problemele sociale şi studiază cu a­­jutorul organelor constituite în sâ­nul partidului rezolvarea acestor probleme. Nici o problemă nu poate rămâne nestudiată şi nechibzuită, pentru că atunci când marele nos­tru Preşedinte va conduce statul ţă­rănesc să poată cu uşurinţă înfăp­tui programul. De aceia membrii partidului nostru trebue să parti­cipe la viaţa socială şi să pătrundă în toate colţurile vieţei sociale. Pen­­tru a stimula lupta noastră am or­ganizat tineretul şi gărzile ţărăne­şti. Suntem gata oricând să ne lu­ăm răspunderea. Mai zilele trecute adversarii şi autorităţile constitu­ite ne-au împiedicat să ne adunăm aci la Chişinău, tot datorită numai meşteşugurilor îndrăcite ale libera­lilor cari văd în partidul nostru duşmanul lor de moarte. Astăzi expirând mandatul forului statutar ales de dvs. acum 2 ani, acest for după ce a condus organi­zaţia municipiului Chişinău, îşi de­pune mandatul urmând ca să ale­Noi ne facem datoria şi atragem atenţia cetăţenilor conştienţi asupra pericolului ce-i paşte dacă vor mai sta nepăsători şi indolenţi. Desigur va trebui ca în viitor guvernul nes­pu să fie seamă de nevoile cetăţe­nilor, să fie atent la toate nevoile locale şi să satisfacă aceste nevoi. Timp de 2 ani partidul naţional-ţă­rănesc în marile întruniri pe care le-a convocat a reuşit să încadreze­­ ,geti un nou comitet de conducere formidabile mase populare. Astăzi­­ care să ducă mai departe lupta pen partidul national-tărănesc sub con-­­ tru înscăunarea cât mai grabnică ducerea celui mai vajnic om politic­­ a statului ţărănesc în frunte cu Ion Ion Mihaalache (asistenta în picioa-­­ re strigă trăiască Mihalache) a reu­Mihalache (aplauze Puternice tră­iască Mihalache). Alte cuvântări Ţinutul străvechi al Cetăţii-Albe, glorioasă glie Voevodală, a cunos­cut încă, în decursul celor 18 ani de ţărănism constructiv şi în acea­stă parte a Ţării manifestaţii popu­lare de­ năvalnic entuziasm. Nici puşca duşmană a «jandarmilor» stă­pânirii câineşti liberale, nici furtul de urne şi nici prigoana autorită­­ţilor­ comunale împotriva bieţilor ţă­răni vinovaţi de a-şi aciua în su­flet fărâmă mântuitoare a unei credinţe, n’au putut rezista înain­tea poporului ce a răspuns totdea­una, în număr impresionant, che­mării conducătorilor. Adunarea de azi, 31 Mai 1936, însă pentru judeţul-graniţă al pământu­lui nostru, înseamnă mai mult de­cât o hotarnică piatră la răspun­sul de a veni. Marea adunare po­pulară de protest şi strigăt a sufe­­rinţilor obşteşti a însemnat şi va continua să însemne la Cetatea- Albă un semnal. Se ştie ce însem­nau focurile de pe timpul lui Vodă Ştefan, pe movilele din bătrânele sate moldovene dela Nistru. Cu e­­le comparaţie, simbol de peste veac, se mângâia un falnic răzăş de la O­­lăneşti. Ziua de sfârşit de Mai, poate să-şi aibă şi ea rosturi defi­nite în tainele politice ale zilei de mâine, încă de seară, hanurile şi uliţele periferice ale oraşului erau neîn­­căpătoare miilor de ţărani veniţi de la mari îndepărtări, din toate colţurile întinsului judeţ al Cetăţii Albe. In ziua de Duminică 31, ora­şul întreg a fost o mare de capete, un murmur cuminte în hotărârea ceasului ce nu mai are cum întâr­zia. Toate girai­uri­le, toate portu­rile, dar un singur crez şi gând au făcut manunchiu de piepturi ţărăneşti în jurul steagului stator­nic al ţărănismului local — şeful şi deputatul Teodor Iacobescu, filează satele: Culevcea, Popuşoi, Il­rlachi, Şaba, Bărata, Calpanî, Ivăn Vechi, Cazaci în frunte mani­festând o numeroasă delegaţie a sectorului Tuzla, în cap cu preşe­dintele organizaţiei, înv. Lazăr Şte­­fănescu. Veniţi de pe malul Limanului de la o mare depărtare, cetăţenii din Tuzla, sub conducerea vigurosului lor Ştefănescu Lazăr, au manifestat credincios în faţa şefilor judeţuui. Au urmat organizaţiile din toate ,­comunele şi satele judeţului, în frunte cu vechii lor conducători, bătrâne şi încercate cadre, cari au constituit biruinţa şi penrtanenta strălucire a organizaţiei. Dem ora 10 dim. şi până la 1 juni. d. a., au defilat miile de ţărani, miile de cre­­dinte, miile de nădejdi... Marşul na­­ţ i­ o n a 1 -ț ăr ă n i s m u l u i pornit pentru legalitate şi dezrobire, a urmărit falnic mersul acestor nesfârşite şî entuziaste coloan­e. Un soare cald, ca o făgăduială lu­minoasă a cerului, a îmbrăţişat tot timpul o manifestaţie ce va rămâ­ne, totdeauna semnul cel mai ridi­cat al mişcării întru legalitate, ala claselor sociale din răsăritul ţării. mm mpunătorul congres al organizaţiei din­ Cetatea*Alba Mii de ţărani manifestează în valuri de entuziasm popular, pentru înlăturarea prigoanei liberale, a inchiziţiei fiscale, stărilor excepţionale şi pentru­ cinstea şi tăria Statului ţărănesc Defilarea Adunarea a avut loc în sala Co­operativei «Prima» de pe str. Mi­­hai­ Viteazu. A avut loc, e un chip de a vorbi, fiindcă în spaţioasa sală abia au avut loc oratorii şi pregătitorii acestei manifestatului politice, confundate cu însăşi po­pulaţia oraşului şi satelor, fără pre­cedent la Cetatea-Albă. Congresul acesta a avut loc pe străzi, toată circulaţia, fiind întreruptă pe str. Mihai­ Viteazu, Bencovici, Regele Ferdinand, în vreme ce mii de ca­pete mass au ordonat, dar clocotind jumătate de oraş. Poliţia d-lui pre­fect, anumite intimidări intrate în manualul «Bunei Cuviinţe» liberale şi o serie de «inspecţii» model libe­ral, făcute pe la învăţătorii şi sluj­başii naţional-ţărănişti în ajunul adunării, n’au făcut decât să tran­sforme în graniţ ’credinţa dură ca o piatră. Adunarea şi-a avut poli­ţia sa admirabil reprezentată prin «Garda ţărănească» a Municipiului Cetatea-Albă, de sub comanda d-lui Calacicov. Coloanele de manifes­tanţi s’au adunat, în faţa Soborului de unde în ordinea sosirii în oraş, au parcurs străzile principale defi­lând în faţa conducerii judeţene, în frunte cu d-nii deputat T. Iaco­­bescu, şi av. Mih. Stratan, preşe­dinte şi vice-preşedintele organiza­ţiei judeţene. Defilarea a fost primită din bal­conul sălii «Prima», sărbătoreşte pavoazat cu drapele, covoare naţio­nale şi portretele conducătorilor I. Mihalache, Iuliu Maniu, T. Iacobes­­cu. La apariţia primelor coloane ale congresiştilor, ca din văzduh, ca o poruncă a azurului acestuia, ce-i darnic şi sgârcit cu holdele Bugea­­cului, au ţâşnit primele semnale ale marşului partidului naţional-ţără­nesc. Transmis prin Radio după o placă de patefon, acest cântec în­chinat gliei nădejdilor şi palmelor bătătorite de plug, a picurat în su­flete ca un strop de nădejde. Cine­­şi poate înălţa cugetul şi credinţa la puritatea cântului din frumuseţea bărbătească a unui asemenea marş, nu poate decât să birue. Aşa au gândit ţăranii, aşa au simţit miile de ascultători, ai marşului partidu­lui naţional-ţărănesc, pen­tru întâia oară împământenit la Cetatea-Albă Bucuria, ascultătorii o datorau d-lor Th. Iacobescu şi Nicu Stratan cari au pregătit surpriza. Ba şi co­poii stăpânirii băteau tactul viu şi plin de îndemnare al marşului, prin ascunzătorile lor nevinovate. La colţul uliţei Regele Ferdinand cu Mihai­ Viteazu, cerul îmbrăţişea­ză primele coloane. Potop de stea­guri, placarde, entuziasm. Organi­zaţia Municipală a Cetăţii-Albe, a­­vând în frunte steagul organizaţiei judeţene, sclipitor de fir şi nădejde, apoi drapelul verde, sobru şi emo­ţionant ca o ameninţare, a organi­zaţiei Municipiului, sub comanda preşedintelui Alex. Arnăutov, a de­filat sub navala unor potopitoare urale. D. A. Arnăutov, fostul pri­mar al Municipiului a pus mult suflet, încununat de izbândă pentru o cât mai demnă şi impunătoare prezentare a primei organizaţiei a naţional-ţărănismului Cetăţii-Albe. Placarde cu­ Jos inchiziţia fiscală, jos regimul cenzurii. Vrem drepta­tea şi libertatea guvernărilor na­­ţional-ţărăniste, au încheiat cu so­lemnă prestanţă defilarea acestei prime coloane. Garda ţărănească a Municipiului cu banderole verzi la mână, a dovedit, prin ordine, ţinută şi dârzenie nesdruncinată, că are cine opune rezistenţă la tentativa hoardelor organizate liberale, când Ţara şi Statul­ Ţărănesc o vie cere. Urmează coloana Cini'ţleetă şi nu­meroasă a sector i’. n '’ !Ai£.re.-ti în frunte cu vechi şi verificate merite defilând organizaţia comunei Plă­­tăreşti având vrednic şi activ con­ducător pe preşedintele ei, d. Gr. Sereda. Un cuvânt de preţuire se cuvine şi conducătorului şi nebiru­itei lui armate ţărăniste. Veniţi pe jos, oameni săraci, dar tari în cre­dinţe ca o stâncă, cei 300 de plătă­­tăreşteni au plecat cu o zi înainte, pentru a străbate cu piciorul cei 60 km. ce-i despart de Cetatea-Albă. Prin satele ce le au străbătut, stâr­nind entuziasmul şi readucând la viaţă dârză sufletele înspăimânta­te de prigoană şi ameninţările vis­­tavoilor liberali, ţăranii s’au alătu­rat în grabă grupului Bairameea, Manaşi, Uspenca, sunt sate ce au «în­groşat» coloana Plătăreştilor. Stea­gurile şi inscripţiile acestui sector, au întristat şi au pus pe gânduri privitorii. In oceanul de entuziasm, s’a readus pentru o clipă semnul tragic al întrebării: ce taine ţin la cârma ţării, oamenii străini de su­fletul şi durerile ei? Placardele plă­­tăreştenilor erau chenăruite cu ne­gru, numele de «nădejde», bine şi «dreptate», legi şi libertate, înca­drate în doliu, ca bunuri obşteşti de mult străine neamului. Un alt potop de preţuite urale au răsplătit forma­ţia ca o redută a organizaţiei din comuna Plătăreşti. Simpatia şi en­tuziasmul mulţumit au răsplătit cu credinţă pe şeful ei, Gr. Sereda. In rânduri strânse, cu chipuri chi­nuite de a­tot­puternicia «jandarmu­lui» şi nepriceperea unui primar a­­nalfabet, slugă a vicleniei altora, de­filează tăcut «Garda Ţărănească» din comuna Plătăreşti. Steagul, bandero­lele şi placardele flăcăilor, preves­tesc verdele, nădejdii unor ţărani plini de credinţă. Este prima gardă ţărănească, înfiinţată în satele Ce­­tăţii-Alba, alături de Casa de Stat «Deputat T. Iacobescu» şi pe lângă alte realizări de constructivism ţără­nesc, aceasta este o mândrie a marei organizaţii din Plătăreşti. Bogate ca număr, impresionante ca disciplină şi luminare în entu­ziasmul lor de ţărani neînfricaţi de­a trecut în revistă seriozitatea expu­nerilor din fondul tuturor cuvântărilor, a constatat ataşamentul crescând al mas­selor faţă de partidul nostru, încheind că, organizaţia judeţeană de Cetatea Albă, după dovezile necontestate în toate împrejurările grele ale situaţiei poli­tice,, s’a confundat cu însăşi judeţul şî poporul său. Intr’un entuziasm de nedescris, cu ordin© şi fără cel mai mic incident, măreaţa adunare populară a ţărănimii dela Cetatea Albă a fost închisă la ora 2 jum. d. a. In marşul partidului, mul­ţimea s’a îndreptat spre satele nădej­dilor, de azi înainte cu o nouă fărâmă de lumină în suflete, purtate drept dar celor de acasă, din partea conducăto­­rilor. Seria cuvântărilor a fost deschisă prin cuvântul încercatului luptător democrat şi deputat permanent al Cetăţii Albe, Teodor Iacobescu. Cuvintele acestui fa­miliarizat al verbului popular, cu a­­dânci ataşamente faţă de nevoile şi problemele ce frământă azi mai ales satul, nu se pot prinde în parte. Ele constitue un bloc, o aşchie de granit aruncată cu putere în şandramaua dic­tatorială a politicianismului venit prin linguşeală şi instaurat prin sisteme de sterp şi fanfaron constructiv. V’am chemat şi aţi venit să auziţi şi să strigaţi cu toţi într’un glas: Să ple­ce guvernul abuzului, al dezordinei şi căpătuelii. Un tunet de glasuri, adâi.'C ca o genune din coclaurii bătrâni ai Nistrului, a răspuns chemării şefului. Conducătorul a spus tot, a îndemnat, a preţuit şi-a dat semnul prin tăria a­­cestor vorbe. «Pentru statul ţărănesc, prin Ion Mihalache, pentru cinste, dreptate şi bună rân­duială în ţara ro­mânească, să n’avem nimic de precu­peţit». ALTE discursuri A vorbit apoi primarul oraşului Al. Arnăutov, preşedintele organizaţiei o­­răşeneşti şi un încercat vorbitor î­n faţa valului popular. Scurt, strecurând în su­flete acelaşi îndemn pentru tăria defi­nitivă a izbânzii, d. Arnăutov şi-a în­cheiat cuvântarea acoperit de furtuna aceloraşi credincioase aplauze. După d-nii I. Gavriliuc şi dr. Fu­­chelman, cari au arătat alte rânduri de nedreptăţi ale stăpânirii actuale, a rostit crez de nouă şi tinerească cre­dinţă. Lazăr Ştefănescu învăţător şi con­ducător de organizaţie la Tuzla. Glasul lui, ca un val, concret în vor* bire şi pe liniile unui entuziasm, între«« rupt de urale, Lazăr Ştefănescu a q« dus o notă de bărbătească hotărîre îţi continuarea luptei marelui nostru par-« tid. Mulţimea nu şi-a precupeţit din entuziasm pentru a răsplăti vorbitorul. „Guvern de nedreptăţi”, vrem legali«« tatea statului ţărănesc şi înlăturarea ban«­ditismului liberal organizat, au fost e«­tapele unei cuvântări cu adevărat fru­moase. D-nii avocat M. Todorenco, An. Ga«« lin, fost deputat, I. Schlear, prof. H. Năstase, au arătat în cuvinte simţite rostul luptei, ţintele şi rezultatele ei, pentru ridicarea morală şi materială a ţărănime! prin statul ţărănesc.­­... D. Gr. Şereda, şeful sectorului Plăs­tăreşti şi fost primar al acelei comune, a criticat guvernarea actuală, arătând ataşamentul ţărănimei faţă de progra­­mul partidului iraţion­al-ţărănesc. „Av juri­deţul Cetatea Albă nu sunt minorităţi, sunt numai iraţionial-ţi­rănişti", a în­­­cheiat d. Gr. Sereda.,­­ Primit de nesfârşite urale, d. av. Mihai Stratan, fost prefect şi deputat de Cetatea­ Albă, vice-preşedintele orga­­nizaţiei judeţene, a arătat mulţumit cele constatate de d-sa prin satele judeţu­lui, cu oameni ce trăiesc numai în ta­­ria credinţei că vor sosi în curând zilele de linişte şi prosperitate ale sta­­tului ţărănesc. Cuvântarea d-lui Mihu, Stratan, a stârnit Urale ce n’au corin­tenit câteva piviuţe.­­­­ Seria numeroaselor şi însufleţitelor cuvântări a încheiat-o de deputat Ia­­­cobescu, preşedintele organizaţie. D-sa TELEGRAMELE Telegrame de omagii şi devota­ment s’au expediat M. S. Regelui: «Cetatea-Albă cu devotament şi iubire neţărmurită pentru Tron şi Patrie, cere îndepărtarea unui gu­­vern al silniciei, abuzului şi com­i­­siilor interimare». Preşedintele part. nat.­ţărănesc, Deputat T. IACOBESCU D-LUI ION MIHALACHE str. Andrei Mureşianu I Bucureşti «Cetatea­ Albă aşteaptă semnalul luptei pentru îndepărtarea unui re­­­­gim anarhic şi abuziv». Preşedintele organizaţiei, TEODOR IACOBESCU Cuvântarea d-lui îndur lacuna Liberalii fug de­ alegeri comunale Majoritatea satelor din jud. Cetatea-Albă gospodărite de comisiuni interimare CETATEA-ALBA.­­ Nu exage­răm dacă afirmăm că, în judeţul nostru, Partidul liberal e inexistent. Nimic mai firesc ca această antipa­tie a masselor ţărăneşti, faţă de spo­liatorii şi călăii ei. Masacrul abomi­nabil de la Tatar-Bumar, unde pe lângă câţiva dezechilibraţi fanati­­zaţi de lectura leninistă au pierit sute de nevinovaţi, şi înscenarea ti­căloasă de la Sărăria care a costat câteva zeci de vieţi, nu pot fi tre­cute la index. Mulţimea iartă, dar nu uită. Afară de barbariile amin­tite mai sus, partidul liberal nu a mai făcut nimic în judeţul nostru. Actualii conducători sunt preocu­paţi de chestiuni ce sunt în directă legătură cu pricopsirea personală, răfueli în familie şi apoi hibernare, câta mai multă hibernare! Gospodă­­rie chibzuită şi lucrări de interes general sunt deziderat© ce n’au nici un rost în programul de activitate al organizaţiei liberale de C.­Albă. Şefii cunosc această stare de lu­cruri. Din această cauză, ei evită sistematic să consulte satele. Şi au să întrebuinţeze acest procedeu până la terminarea guvernării. Dar, dacă acel sistem îi dispensează de ruşinea celei mai dezastruoase în­frângeri, nu le poate camufla slăbi­ciunea, impopularitatea şi antipatia ce şi-au creiat în inima şi sufletul masselor ţărăneşti. Majoritatea satelor judeţului C.­­Albă, sunt gospodărite de comisiuni interimare. In fruntea acestor co­misiuni se găsesc cârciumari specu­latori cari n’au nici o afinitate su­fletească cu acei pe cari îi conduc cu ochii legali; indivizi certaţi cu justiţia şi morala; oameni fără că­­pătâiu cu antecedente dubioase şi analfabeţi. Pentru ca să nu se creadă că denaturăm, să dăm câteva exem­ple eloquente: 1) La Cazacii­ Vechi, târg cu 7000 de suflete, cu spital, pretorat, agronom regional, compa­nie de grăniceri, etc. se află ca Pre­şedinte al comisiunii interimare, un o­ricare măcelar Fonia Velesnea­­cov ce nu dă cu lunile pe la primă­rie.... 2) La Caplani, sat mare de mol­doveni, gospodăreşte analfabetul Lazăr Munteanu. Nu ştie carte nici românească şi nici rusească. Totuşi, prefectul judeţului îi tolerează, în dispreţul legii. 3) Frumosul şi mol­dovenescul sat Palanca, de pe malul Nistrului, a încăput pe mâna unui individ cu apucături de hoţi de cai, otreapa cea din urmă a satului. Când partidul e atât de impopu­lar e explicabilă frica celor ce con­duc azi destinele judeţului nostru de a da ochi cu alegătorii. ALEXANDRU OBARŞIANU Şedinţa delegaţiei permanente judeţene Intre orale 3­5 a. c. în sala «Prima» a avut loc şedinţa delegaţiei perma­nente judeţene, sub preşedinţia d-lui deputat T. Iacobescu, asistat de d. a­­vocat Mih. Stratan vicepreşedinte şi avocat Nici Stratan secretar general. Au luat parte: T. Iacobescu, M. Stra­tan, N. Stratan, Al. Arnăutov, Mircea Ispir, L. Ştefănescu, Gr. Sereda, M. Feo­­dorenco, I. Stoianov, I. Gavriliuc, H. Năstase, S. Netrebenco, I. Dimitriu, Porunoi, F. Acherman, E. Constantines­­cu, A. Galin, Cuhut, Dr. Smolenschi, Dr. Fuchelman, etc., etc. La şedinţă a luat parte şi un număr de 56 învăţă­tori din judeţ. S-au discutat chestiuni interne de partid, privind mai ales, alegerile judeţene şi comunale, presa partidului şi gărzile ţărăneşti. D. T. Iacobescu şi­ Mih. Stratan au dat îndrumările necesare, constatân­du-se o perfectă armonie între cadre şi conducători. A fost cooptat membru în delegaţie d. Fişei Acherman, comerciant din co­quina Sarata, peintru sprijinul ce d-sa îl dă mişcării partidului în acea re­giune. Au luat cuvântul în delegaţie d. de­putat T. Iacobescu, av. Mih. Stratan, av. N. Stratan, înv. Popescu N. Capov, L. Ştefănescu şi Mircea Ispir. S’a apro­bat demisia d-lui Eracle Constantinescu­ din funcţiunea de cassier al organiza­ţiei judeţene, d. preşedinte aducându-i mulţumiri în şedinţă pentru devota-­ mentul ce d. Constantinescu a închi­nat demnităţii sale în organizaţie vre­me de 15 ani. A fost ales în locul d-sale d. av. M. Feodorenco. Comandantul gărzilor judeţene a fost ales d. av. Mih. Stratan, fost prefect, iar al gărzilor municipale d. col. rez. Calaşnicov. Şeful serviciului de informaţiuni a fost desemnat d. av. Nicu Stratan, se­cretarul general al organizaţiei, iar şe­ful serviciului de propagandă d. Al. Arnăutov, preşedintele organizaţiei mu­nicipale. Intr’o atmosferă de încredere şi nă­dejdi, d. T. Iacobescu a închis şedinţa delegaţiei permanente la ora 5 d. a. Apoi membri prezenţi, în frunte cu d. preşedinte, au felicitat organizaţiile cari s’au destins în organizarea mani­festaţiei fără precedent la Cetatea Albă.­­ MIRCEA ISPIR. L­istă de subscripţie pentru orfanii lui Drăgan Ghiriţă din Olteniţa Pentru ajutorarea orfanilor de 1 an, de 4 ani şi de 6 ani ai lui Drăgan Chiri­ă din Olteniţa membru al parti­dului, mort într’un accident de cale ferată la demonstraţia partidului na­ţional-ţărănesc de la 31 Mai 1956, des­­chidem o listă de subscripţie. Organizaţia de Ilfov s-a înscris pri­ma, avansând deja suma de 5000 (cinci mii!­­ei rudelor decedatului.

Next