Dreptatea, august 1936 (Anul 10, nr. 2627-2647)

1936-08-01 / nr. 2627

2 A apărut­ „Fantastică“ năzbâtie în care se cuprinde și Tragedia istorică „Eu nu sunt eu“ în 5 acte de guvernământ Vii frământări în jurul exploatării pădurilor bisericeşti din Bucovina -----—›==‹£,e=^j------­ Tranzacţia Krages în lumina realităţii CERNĂUŢI, 30. — Problema ex­ploatării averilor de miliarde ale Fondului bisericesc din Bucovina, redevenită de strictă actualitate cu prilejul recentelor tratative între­prinse de conducerea Eparhiei cu trustul german Krages, continuă să formeze obiectul celor mai vii comentarii în toate cercurile econo­mice şi politice din regiunea noas­tră Am arătat că secţiile unite ale Consiliului eparhial, întrunite în­ şedinţă spre a decide asupra propu­nerilor firmei Krages, au cedat in­sistenţelor mitropolitului Visarion ei s-au degajat oarecum de răspun­dere, aruncând în sarcina comisiei economice rezolvarea acestei pro­bleme. Dar secţia economică nu poate a­­junge uşor la o soluţie, oricât de mari ar fi presiunile unor forţe o­­culte, care încearcă să le subjuge economiceşte Germaniei. Alarma pe care au dat-o partidele politice de guvernământ, profunda revoltă ce domoaşte ia rândurile industriei indigene din Bucovina, ameninţată cu prăbuşirea din cauza uneltirilor trustului german, pre­cum şi sesizarea oportună a facto­rilor de la centru, toate acestea la un loc îngreuiază şi mai mult sar­cina şi răspunderea secţiei econo­mice. Deocamdată, conducerea Eparhiei continuă conciliabilele şi tratati­vele cu emisarii trustului german. Fireşte că aceştia vor mai oferi ceva în plus peste preţurile iniţiale. Totuşi, ceea ce oferă trustul german nu suferă comparaţie cu preţurile oferite de industriile indigene din regiunea noastră. In această privinţă, în ultimele două zile, s-au produs noui şi con­cludente fapte, de natură să de­monstreze odată mai mult că inten­­ţiunile trustului german sunt spo­liatoare. REZULTATUL UNOR RECENTE licitaţii La licitaţia care a avut loc asu­pra disponibilităţilor din ocolul Dorna-Candreni, preţurile s-au ridi­cat până la 235 lei de metrul cub. De notat e faptul că lemnul din a­­cest ocol silvic e cu mult mai infe­rior decât lemnul din ocoalele sil­vice Stulpicanu, Ostra şi Frasin, pentru care firma Krages n’a oferit decât preţul unitar de 200 lei me­trul cub. La licitaţia asupra disponibilită­ţilor din ocolul Putna, unde lemnul e de asemenea de calitate cu mult mai inferioară decât cel din ocoa­lele silvice Stulpicani, Ostra şi Frasin, preţurile s’au ridicat până la 272 lei de metrul cub. In plus, concurenţii au oferit şi suma de 20 lei de metrul cub pentru utilizarea ferestraielor Fondului bi­sericesc. Or, firma Krages, era atât de hrăpăreaţă, încât cerea ca în preţul unitar de 200 lei metrul cub să intre şi utilizarea ferestraielor Fondului bisericesc. In consecinţă firmele indigene au dat dovada concludentă că dacă Fondul bisericesc va continua să lucreze cu ele, nu va avea decât a­­vantaje din acest lucru.­­ In trecut, firmele indigene au mai­­ avut prilejul să salveze Fondul I bisericesc. Pe timpul când criza eco-­­ nomică era în toiu, piaţa germană şi-a închis porţile pentru produsele Fondului bisericesc al Bucovinei. Acum chiar, când Germania are din nou nevoie de lemnul nostru, pentru scopurile ei de supremaţie economică, şi când încearcă să spo­lieze Fondul bisericesc, firmele in­digene oferă totuşi condiţiuni cu mult mai avantajoase. Deci, dragostea Fondului biseri­cesc pentru trustul german rămâne profund inexplicabilă. V. T. "antinevralgic Dr. Kanu-Muscel Singurul remediu contra GRIPEI, MIGRENEI, NEVRALGIEI, etc. Se vinde numai In cutii originale conţinând două buline şi cu sem­nătura doctorului. Depozit farmacia N. Popovici Bucureşti, Calea Rahovei 837. Expoziţia pictorilor amatori din România Intre 15 Octombrie şi 15 Noem­­brie 1936, pictorii amatori din Ro­mania Mare, membri ai Ligii învă­ţământului, organizează prima ex­poziţie, în care talentele reale din provincie, vor avea posibilitatea sa expună în Capitală lucrările lor, dând astfel putinţa ca să cunoască pe întreg cuprinsul ţării, puterea lor de creaţie artistică. In cadrul acestei expoziţii, Liga învăţământului va organiza mari festivităţi culturale care au ca pro­gram: 1) concursuri între corurile orăşeneşti, săteşti şi fanfare popu­lare; 2) evidenţarea şi răsplătirea persoanelor care se ocupă cu ins­trucţia şi educaţia populară; Şi congresul general al membrilor Li­gii învăţământului. La expoziţia de pictură, cum şi la concursurile muzicale, poate poate participa orice pictor, pre­cum şi orice cor sau formaţie cul­turală din ţară care are cor sau fanfară. Adesiunile se trimit neîn­târziat la sediul central al Ligii învăţământului, str. Ovidiu No. 3, Bucureşti 5. Pentru a da posibilitatea unui număr cât mai mare de persoane să ia parte la aceste festivităţi, Li­ga învăţământului a cerut C. F. R., reducere de 50 la sută, asupra tari­felor de călătorie. ţărănimea din Ardeal li fata prefacerilor (Continuiare din 20olig. I-a) foarte multe energii ţărăneşti. Sa se găsească o cale de asigurare şi a ţăranilor împotriva acestor grave neajunsuri; satele sunt împănate de bolnavi, invalizi şi bătrâni ne­îngrijiţi, părăsiţi, cari trăesc în nea­gră mizerie şi cari sunt un fer­ment de descurajare, de infecţie, o povară pe seama unei comunităţi sărace. Cultura populară, sănătatea ţără­nimii, lucrările publice pentru civili­zarea satelor sunt tot atâtea pro­bleme mari, a căror rezolvare nu mai poate mult întârzia. Organi­zarea învăţământului practic la sate, potrivit nevoilor locale, prin in­structori ambulanţi, precum şi aceea a învăţământului menajer sunt exi­genţe importante ale satului arde­lenesc. In Ardeal, să mărturisim, nu se arată mare interes acestor probleme ale satelor. Prefacerile de după răsboiul cel mare au îndepărtat mult intelectualitatea românească de ţă­rănime, înainte de răsboi, prin ros­turile lor modeste şi prin aşezarea lor în preajma satelor, intelectualii români ţineau legături strânse cu ţăranii, luau iniţiative în sate, mer­geau des printre ţărani, aceştia vă­zând în intelectuali pe fraţii lor cei mai luminaţi şi mai de aproape. După răsboi, ambiţiile intelectua­lilor au crescut, necesităţile noui ale societăţii româneşti i-au che­mat la noui îndatoriri: învăţământul secundar şi universitar, funcţiunile publice şi particulare au desprins pe intelectuali din rosturile lor vechi, apoi concentrarea în oraşele mari a multor intelectuali, încropi­rea burgheziei mari rom­âneşti şi începuturile de formare ale micei burghezii, creează nouă stări soci­ale, noui raporturi între clase şi ca­tegorii profesionale. Satele rămân izolate, nu mai are nimeni grije de ele, cărturarii de mai înainte cari le cercetau sunt acum „domni mari” pe la oraşe şi trec grăbiţi şi la răs­timpuri mari prin sate. Este, în Ardeal, astăzi, un gol sol­al mare între ţărănime şi oră­­şenime. Cine îl umple? Numai ti­neretul este în stare să răspundă chemării sfinte care porneşte de la sate. Acel tineret care nu-şi crede încheiat destinul vieţii acesteia prin faptul că şi-a găsit un rost mate­rial în lumea oraşelor. Tineretul de la oraşe să întindă mâna tinere­tului intelectual şi ţărănesc de la sate şi împreună să lege firul ma­rilor înfăptuiri, cari vor ridica sa­tele şi vor schimba multe rosturi la oraşe. Aci stă cheia naţionalismului cre­ator, a românismului de fapte, a ostenelilor organice pentru nea­mul nostru. Viaţa politică a Ardealului tre­­bue să ia această orientare cate­gorică, spre sate şi prin ridica­rea acestora la românizarea oraşe­­lor. Ştim, mulţi fiu au nici un im­bold sufletesc, nici un sentiment afectiv nu-i face să audă marea che­mare, nici o pasiune înaltă nu le deschide ochii spre lumea mare şi curat românească a satelor. Şi prea adeseori chiar oameni politici, a căror înţelegere şi afecţiune pen­tru sate şi problemele lor se cu­vine să fie mai accentuată, nu pri­cep, nu simt şi nu fac nimic pentru ţărănime. Mai tristă este situaţiu­­nea acelor „satofobi” cari militează în partide cari se numesc ţărăneşti; o reacţiune firească şi utilă ar trebui să-i situeze pe toţi aceştia dincolo de hotarele partidelor ţărăneşti, sau cel puţin să-i scoată din ierarhiile înalte ale acestor partide. Ştim, satele cuprind numai ma­rea mulţime a muncitorilor producă­tori, iar agricultura nu oferă nici locuri în consiliile de administraţie, nici teptane, nici dividende. In bi­rourile avocaţiale vin ţărani cari nu pot plăti onorarii, în cabinetele me­netele medicilor intră ţărani cari nu au cu ce plăti consultaţiile, în şcoli vin elevi de la sate cari cer să fie scutiţi de la plata taxelor, etc. Ce poate da ţării toată această lume de troglodiţi cari nu ştiu decât cere? — se ’ntreabă acei cărora tâmplele nu le-au svâcnit niciodată de fio­rul unui ideal, cărora raza gându­lui fecund nu i-a purtat pe scoarţa încreţită a pământului românesc, în adânciturile căreia stropesc peisa­jul verde Coperişuri înegrite şi fu­ioare de fum, cărora trupurile o­­meneşti mistuite de boli, chipurile urâţite de mizerie, tristul vagabon­daj al copiilor de ţărani pe calda­râmul oraşelor, neştiinţa de carte ca nicăeri în Europa,­­ le-a în­creţit de mâhnire fruntea şi nu le-a strunit decât speranţa în mai bine, revolta şi ura. Ardealul ţărănesc şi românesc, vrea o nouă rânduire clădită pe mai multă omenie, pe dreptate, pe bună stare materială, pe ştiinţa de carte; el vrea îndrăsneala oamenilor cari să-l scoată din temniţa unei vieţi în care are acela care nu munceşte, în care se bucură şi se veseleşte cel leneş şi necinstit, în care dă buzna cel laş şi fariseu. Şi cum să se clădească această nouă orânduire, această lume nouă? Ce să opună ţăranul forţelor păgâne, ponderabile şi imponderabile, care îl stăpânesc? Cooperativa, sindica­tul, liga, etc? Nici una din aceste instituţii nu au suifeientă forţă şi disciplină pentru a da cuprins şi chip nou vieţii ţărăneşti de mâine. Numai acţiunea politică viguroasă şi continuă poate creia mediul prici­nie marilor reforme ale Statului în spiritul revendicărilor ţărăneşti. Victor Jingo «DREPTATEA» Cronica economică şi agricolă Deoarece simţea nevoia unei aju­torări a agricultorilor ce pierd ani­malele de muncă în timpul epizo­­tiilor, s-a hotărât deschiderea unui credit extraordinar pe seama mi­nisterului agriculturii şi domeni­ilor. Ministerul de finanţe a făcut cu­noscut administraţiilor financiare, că prin legea promulgată în Moni­torul Oficial No. 82 din 7 Aprilie 1936, s-a deschis pentru ministerul agriculturii un credit în sumă de 1 milion 217.796 lei, care se utili­zează astfel: 1. Pentru despăgubiri proprieta­rilor animalelor moarte şi ucise din cauza epizotiilor; 2. Prepararea şi distribuirea se­rurilor şi vaccinurilor cu preţ re­dus ; 3. Susţinerea unei acţiuni publice în vederea asanării stocului de a­­nimale cu boale infecţioase, precum şi încurajarea crescătoriilor cari aderă la aceasă acţiune ; 4. înfiinţarea, înzestrarea şi sus­ţinerea unui institut de patologie veterinară al ministerului agricul­turii şi domeniilor. In baza creditului deschis prin a­­cest decret, ministerul agriculturii şi domeniilor va emite asupra ace­lei administraţii ordonanţe de pla­tă pentru achitarea angajamente­lor contractate de acel departament Pe de altă parte, ministerul a­­griculturii şi domeniilor va trimite ordine de restituiri emise de Casa de Depuneri şi Consemnaţiuni, de­­ o valoare egală cu sumele ordonan­ţate. Se vor lua­­măsuri să se achite la prezentare ordonanţele emise, iar pentru înregistrarea în scripte a operaţiunilor, urmează să se pro­cedeze la modul următor : 1) Valoarea ordinelor de restitu­ire emise de Casa de Depuneri şi Consemnatiuni se va face venit la înaltul Decret Regal No. 838/1936, deschizându-se un nou cont de tre­zorerie şi emiţându-se recipise de trezorerie ; 2) Ordonanţele de plată emise de ministerul agriculturii şi domenilor se vor achita din numerarul rezul­tat şi se vor trece la cheltueli, la creditul deschis prin decretul de mai sus. Pentru aceste plăţi nu este nece­­sar nic­i cota de cheltueli, nici cota de la Direcţia Mişcării Fondurilor. ❖ Din iniţiativa eforiilor de pă­şuni s’a organizat în câteva judeţe asigurarea vitelor învoite pe isla­zurile comunale. Ministerul agri­culturii a încurajat asemenea ini­ţiative, pentru ca organizarea asi­gurării vitelor să se extindă în în­treaga ţară. Acum şi problema asigurărilor contra grindinei constituie acum o principală preocupare a ministe­rului de agricultură. O comisiune specială, care lucrea­ză la ministre, va fixa principiile de bază ale unui ante-proiect de lege. D. Sassu intenţionează ca, în se­siunea de toamnă a parlamentului, să prezinte spre votare un aseme­nea proect, pentru ca, în campania agricolă viitoare, să poată fi orga­nizată asigurarea contra grindinei. Chestiunea, în întregul ei, a fost examinată la ministerul agricultu­rii imediat după realizarea refor­mei agrare­in decretul lege pentru înfiinţa­rea Casei centrale a cooperaţiei, în art. 2, se prevedea că scopul noii in­­stituţiuni era şi acela de a organi­za asigurările agricole. Pe vremea când defunctul I. G. Duca era ministru de domenii, se numise chiar o comisiune, din care făceau parte d-nii Ionescu-Sieşti, Virgil Madgearu şi alţii, pentru în­tocmirea lucrărilor pregătitoare. S’a întocmit şi un proect defini­tiv de organizare. Până la urmă, însă chestiunea n’a rămas decât un simplu deziderat. Nu s’a legiferat nici măcar asigurarea contra grin­dinei. Din studiile meteorologice între­prinse, rezultă că ţara noastră se încadrează în zona bătăilor de grin­­dină cu două cicluri de câte 11 ani fiecare. Intensitatea grindinei este în strân­să corelaţie cu succesiunea a 11 ani ploioşi şi 11 ani secetoşi, maximum de grindină căzută corespunzând a­­nilor ploioşi. Cu anul 1936, România a intrat în ciclul de maximum de grindină. Regiunea cea mai expusă grindinei este Ardealul. Cea mai puţin expu­să, este Basarabia. Dar chiar într’o anumită regiune, riscul de grindină variază şi este mai grav în regiunile deluroase şi în regiunile nordice. Luându-se de bază datele pe care le furnizează societăţile ce s-au ocupat în mod particular cu asigurările contra grindinei, rezultă că, la actualele preţuri ale produselor agricole, daunele cauzate anual de grindină se ri­dică la circa un miliard lei. Comisiunea care lucrează la mi­nisterul de agricultură va avea să stabilească și noul sistem de asigu­­rare, adică, între asigurarea obli­gatorie și asigurarea mutuală, lă­sată la libera hotărâre a producă­torului agricol. Se va stabili deasemeni modul de calculare a primei de asigurare,­­ aşa fel, încât daunele cauzate să poată fi acoperite, pe cât posibil, sută în sută. După socotelile aproximative fă­cute de specialiştii ministerului de agricultură, riscurile de grindină s’ar putea acoperi cu circa 60-70 lei de hectar anual. O atenţie deosebită va fi acordată stabilirii sistemului de expertiză, pentru calcularea pagubelor. Chestiunea prezintă mult interes. Este bine că cel puţin după anul a­­cesta, în care producătorii au avut mari pagube de suferit, problema asigurării contra grindinei este pusă la ordinea zilei, urmărindu-se rezolvarea ei.­­ După datele centralizate la di­recţia viticulturii din ministerul de agricultură, exportul de vin din anul acesta s’a ridicat, până la 31 iunie, la 130.611 litri. S’a exportat în Cehoslovacia, Anglia şi Danemarca. Vinurile ex­portate provin din regiunile viti­cole ale Ardealului şi podgoriile Buzăului. Uniunea exportatorilor de cerea­le a primit reclama­ţiuni de la expor­tatorii din Conştiinţa, că filiala Băncii Naţionale de acolo refuză să plătească prima de valorificare şi prima valutară la exporturile de grâu efectuate în Elveţia şi Anglia, pe motiv că nu are dispoziţiuni să plătească pentru exporturiile în clearing, ci numai pentru exportu­rile cari sunt achitate cu devize forte, libere. Deasemeni, Uniunea exportatori­lor a fost avizată că la analizele ce se fac la Constanta la exporturi­le de grâu, de către reprezentantul Uniunei industriale agricole, boabe­le de grâu spart sunt considerate drept corpuri străine. Din cauza aceasta, exportatorii întâmpină dificultăţi la perfectarea documentelor de export, pricinuin­­du se astfel întârzieri în efectuarea exporturilor. * Camera de comerţ româno-ger­­mană a adus la cunoştinţă Uniunii Camerelor de agricultură că o fir­mă din Germania doreşte să pro­cure din ţara noastră tulpini (paie) de in, care rămân de la inul cultivat pentru sămânţă, şi i-a cerut să in­dice adresele cultivatorilor cari ar dispune de asemenea produse. Uniunea înştiinţează pe cultiva­torii cari ar dori să vândă tulpinele I (paiele) de in rămase de la treerah I presate în baloturi, să se adreseze I Camerei de comerţ româno-germană din Bucureşti, Calea Griviţei No. 23 care va da orice informaţiuni cu privire la preţ, etc. Ministerul agriculturii a decis să înfiinţeze un post de control al tu­­turor e­xportatorilor de fructe­­şi alte produse agricole, cari merg în Polonia, pentru a evita neajunsurile din alţi ani, când cu ocazia tranzi­­ţiilor cu Polonia. Acest control a fost încredinţat Camerei de comerţ Poono-Române din Varşovia, în persoana secreta­rului, d. Chiţulescu- Ministerul de afaceri, cu repre­zentantul Camerei, va organiza un centru de export la Silistra, sin­gura regiune care produce varie­tatea Afuzali cerut în Polonia şi care poate susţine concurenţa bul­gară. Constanţa 31 Iulie (telefonic) Piața fermă. In port au sosit 114 vag. grâu; 3 vag. porumb; 46 vag. orz; 1 vag. orzoaică; 3 vag. turte; 3 vag. fasole; 4 vag. ră­pită; 1 vag. mazăre; 1 vag. măzăriche; 4 vag. porumb. Vândute 2 vag. făină; 40% vag. grâu; 9% vag. răpită; 83 vag. orz; 1% vag. porumb; 1 vag. farafe; 1% vag. mazăre furajeră. Vânzări imediate• Grâu curat de 74 kg­. cu 43 000 lei vag.; de 76 kg. cu 43.500 lei vag.; de 77 kg. cu 44.000 lei vag; de 78 kg. cu 44575 lei vag.; de 79 kg. cu 44.750 lei vag; de 80­ 81 kg. cu 46.000 lei vag.; Grâu cu corpuri străine de 76 kg. cu 40.000 lei vag.; de 79 kg. cu 42.000 lei vag.; de 80 kg. cu 45.375 lei vag. Porumb cu 21.250 Iei; orz de 50 kg. cu 23.500 lei; Orz de 56—57 kg. cu 23.875 lei vag.; de 58—61 cu 24.250 lei vag.; de 65 kg. cu 25.250 lei vag. de 67 kg. cu 25.750 lei vag.; Furajeră cu 24000 lei vag; sălbaiecă cu 35.750 lei vag. Vânzări pe termen: Orz 23.750 lei vag. (linie siloz), ter­men Sept.; Rapită colit cu 70­ 000 lei va­gonul; sălbaiecă cu 33.500 lei vagonul; Răpită naveta cu 70.000 lei vag.; pri­măvara cu 43.500; măzăriche semănată 44.000 lei vag.; măzăriche din grâu cu 30.000 lei vag.; rapiță sălbatecă cu 34000 lei vag.; grâu de 78 kgr. cu 3 la sută 43.500 lei vag.; ovăzul cu 24.500 lei vag.; secară cu 25.000 lei vag.; inul cu 65000; secară cu 21700 lei vag.; Inul cu 66000; Fasole Ialomița cu 45.000 Iei vag.; Fasole Transilvania cu 48.000 lei, fasole de Bazargic cu 46.000 lei vag. •*- * •1 ----­CEREALE Brăila fe -T - ■ 31 Iulie (telefonic) Eri s’au mai plasat 4 vag. mazăre verde lei 36.000 linie port. 3 vag. orz 58-59 kg. 5% lei 22.250. 2 vag. in lei 70.000 linie doc. 1 vag. răpită cob­za cu £9.000 Ici vag. fratico gara Dunărea. Astăzi plata a devenit plăcută. S’au vândut: 5 vag. porumb cu 25.750 lei vag. li­nie doc.­­ I. I 1 vag. corcitură cu 26.250 lei vag. li­nie doc.­­ 1 vag. mazăre „Victoria” cu 32.000 lei vag. linie port.­­ 5 vag. orz de 58 kg. cu 5% C. str. cu 22.500 lei vag. linie doc. 1 vag. orz de 64 kg. cu 23.000 lei vag. linie doc. 1 vag. orz de 61 kg. cu 10% C. str. cu 22.000 lei vag. linie port.­­ In docuri au sosit 100 vagoane iar în port 60 vagoane. In Obor au sosit circa 250 care. S’a vândut: Orzul superior lei 2,25—2,50 kgr. Orzul inferior lei 2,10 kgr. Ovăzul lei 2,80 kgr. Porumbul lei 2,70—2,75 kgr. Mazăre furajeră lei 2,30—2,38 ghr. Mazăre verde lei 2,30 kgr. Mazăre Victoria lei 3 kgr.­­ Răpită sălbatică lei 3,30-3,40 kgr. Muștar galben, lei 3,90—4,00 kgr. Paie de orz lei 0,50—0,60 kgr.­­ Fânul lei 0,60 kgr. Lucerna lei 3,50—4,00 kgr. O moţiune a organizaţiei naţional-ţăriniste din Oradea Adunarea generală a organizaţiei municipiului Oradea aprobă cu u­­nanimitate trimiterea următoarei moţiuni d-lor Ion Mihalache preşe­dintele partidului naţional-ţără­­nesc, dr. Iuliu Maniu, dr. Mihai Popovici preşedintele organizaţiilor din Ardeal şi Banat, dr. Theodor Roxin preşedintele partidului naţio­­nal-ţărănesc org. judeţului Bihor. MOŢIUNE Cele opt sectoare ale organiza­ţiei municipiului Oradea a partidu­lui naţional-ţărănesc organizaţia jud. Bihor întrunite azi la 14.VI. 1936 în adunare generală la clubul central din str. Castelului No. 2, unde după constituirea şi alegerea comitetului central, adunarea ge­nerală examinând situaţia econo­mică şi de edilitate a municipiului constată cu regret, că sub conduce­rea şi administrarea comisiei inte­rimare liberală, nu s’a realizat ni­mica în favoarea cetăţenilor. Apoi situaţia economică şi finan­ciară a ţării în urma incapacităţii unui guvern nefast şi a cărui devi­ză a fost şi este moartea, morală a poporului, a ajuns la ultimul punct de criză şi dezastru. Prin regimul de căpătuială liberal, manopere­e lui frecvente şi azi, prin starea de asediu şi cenzură, a slăbit nu nu­­mai demnitatea naţională, dar îl vă duce la distrugere aproape toate bogăţiile ţării; acest regim de dic­tatură luptă contra libertăţilor ce­­tăţeneşti şi contra democraţiei­, voind aproape să distrugă aşeză­mântul nostru Constituţional. Pentru a pune capăt cu un ceas mai de­vreme acestei situaţii gân­­dul nostru se îndreaptă către iu­biţii noştri şefi Ion Mihalache pre­şedintele partidului naţional-ţără­­nesc, dr. Iuliu Maniu, dr. Mihai Po­povici şi dr. Theodor Roxin preşe­dintele organizaţiei jud. Bihor, a­si­­gurăndu-i de toată dragostea şi de..« votamentul nostru, declarând că vom lupta fără şovăire, până la ul­timul strop de sânge, pentru a duce la victorie finală, steagul partidu­lui naţional-ţărănesc şi a răsturna acest regim nefast, care duce țara la ruină. Așa să ne ajute Dumnezeul­ ii ! £! W. gjBTO „erasaa, Cărţi Programul utfttare de Toamnă, al Fundaţiei pentru Literatură ţi Arta dogele tarei !“ Păşind — sub înalta oblăduire a Su­veranului — în al patrulea an de stră­duinţe pentru ridicarea prestigiului nostru cultural prin tipărituri de ţi­nută şi de calitate, editura Fundaţiei pentru Literatură şi Artă «Regele Ca­rol II» s’ar putea socoti îndreptăţită la un bilanţ întru totul satisfăcător. Dru­mul parcurs, vădeşte astăzi o activitate editorială nedesminţită în adâncile ei rosturi culturale. Dar Editura Funda­ţiei pentru Literatură şi Artă «Regele Carol II« preferă, fără bilanţuri, să continue pur şi simplu realizarea înal­tului gând regal şi a operei începute. Colecţiile distincte create până a­­cum şi îmbrăţişând, cu egală căldură ocrotitoare, tot ceea ce reprezintă ac­tualmente, în varietatea ei, spirituali­tatea românească,­­ vor fi complec­tate în cursul campaniei de tipărituri, de la toamnă, cu noi şi preţioase con­tribuţii. Vor apărea astfel : MATEI I. CARA­­GIALE : Versuri şi proză, ediţia defi­nitivă sub îngrijirea d-lui Perpessi­­cius; DRAGOŞ P­ROTOPOPESCU: Fe­nomenul englez; Prof. I. SIMIONES­­CU: Ţara Noastră; DAMIAN BOG­DAN şi H. STAHL : Paleografie Slavo- Română; B. P. HAŞDEU : Opere, edi­ţie definitivă sub îngrijirea d-lui Mir­­cea Eliade; PERPESSICIUS: Menţiuni Critice, vol. III; AL. CLAUDIAN : Au­guste Comte; V. I. POPA : Aurel Vlai­­cu (Bibi. Energia); E. LUDWIG: Schliemann (Bibi. Energia); I. SAN­­GIORGIU : Goethe; M. MOŞ ANDREI: Singurătăţi, versuri, şi CICERONE THEODORESCU : Cleştar, versuri. Sunt nume şi titluri care ele înşile pot indica un plan editorial alcătuit cu un singur gust al selecţiunei şi cu chibzuinţă organizat. Editura Fundaţiei pentru Literatură şi Artă «Regele Carol II» îşi continuă astfel cu autoritate dar şi cu o râvnă integral răsplătită prin rezultatele ce obţine, activitatea sa dovedită de ne­măsurat folos progresului culturii ro­mâneşti. mwcultu­ra nao-capita­­listă in Anglia . T. Cristureanu a scos o broşură în care tratează despre «agricultura neo-­ capitalistă în Anglia». Acest harnic, doct şi talentat publi­cist tipăreşte în ultima vreme o serie de lucrări de cel mai mare interes. Ele dovedesc fructul unor îndelungi medi­taţii şi al unei europene pregătiri. D. Cristureanu a studiat mulţi ani la Londra. De-acolo a venit cu o severă metodă, cu conştiinciozitate şi cu pasiunea­­de a-şi servi dezinteresat patria, o patrie care nu se rezumă, la capitalişti şi la profitori, ci la massele anonime şi muncitoare. D. T. Cristureanu este unul dintre cei mai emeriţi economişti ai tinerei gene­­raţii. Ideile sale generoase şi progre­siste îi fac onoare. Prezicem d-lui I. Cristureanu o stră­lucită carieră, care se va deosebi de carierele pur personale ale economişti­lor mai tineri. Cariera sa este legată de biruinţa poporului la conducerea politică şi de strădania ridicării man­şelor ţărăneşti şi muncitoreşti. Două sute cinzeci de săteni au consumat lapte provenit de la ol Mate , , —— ........'-fer------’ Ei au fost internaţi la Institutele antirabice Din comuna Grăniceri, judeţul Arad, se relatează următoarele: Acum câteva timp, şapte oi ale unui cioban ce-şi avea stâna insta­lată în apropierea comunei, au fost muşcate de un câine turbat. Acelaş câine a muşcat şi un om, care a fost imediat dus la Institutul anti­­rabic «Pasteur» din Cluj. Ciobanul ale cărui oi au fost mu­şcate nu a semnalat faptul nimănui şi a lăsat animalele în voia lor. Bineînţeles că ciobanul a continuat să dea din laptele oilor sătenilor şi să facă brânză din el. Acum câteva zile un sătean l-a surprins pe cioban, aruncând o mare bucată brânză în şanţul şose­­lei. Luat din scurt, ciobanul a măr­turisit că bucata de brânză era fă­cută din laptele unei oi turbate. Imediat faptul a fost adus la cu­noştinţa autorităţilor medicale care au început cercetările. S-a constatat că peste 250 de să­teni au mâncat brânză şi au băut lapte provenit de la oile turbate. Mulţimea de ţărani a fost trans­portată de urgenţă la Institutul «Pasteur» din Cluj şi la Institutul antirabic din Capitală. SPECTACOLE TEATRE CAARBUS: Barca pe valuri. VESEL (Grădina Marconi): La iarbă verde.­­ IZBANDA: Blonda de la Căciulata. NOU: Bucureştiul râde. Bucureştiul cântă. CINEMATOGRAFE CAPITOL şi ROXI: O noapte pe Du­năre cu Leo Slezak, Ida Wust. SCALA: O aventură în zori de zi cu Carole Lombard şi jurnal Paramount. REGAL: Danielle Darieux in Mademoi­selle Mozart şi jurnal Paramount. ARPA (sală şi grădină): O aventură şi revista Săptămâna râsului. VOX: Insula Pinguinilor (Santa Cruz) şi complectare. CORSO: Alarma de noapte şi Tot oraşul vorbeşte. DARLY: Noaptea visurilor mele şi Zou­. Zou cu Josephine Bak­er. 1­1 SAVOY: Dora Nelson şi Nocturno. FRANKLIN: Knoc­out şi In subtera­nele Parisului. I FORUM (sala şl grădina): Simone şi Trandafirul însângerat.­­ OMNIA: Scandal modern, Casino de Pa­­ris şi trupa de comedii Ionel Stoe­­nescu. VOLTA BUZEŞTI (grădină şi sală): A­­lesul femeilor şi Traficanţii de opium. AMERICAN (grădină şi sală): Tânărul conte şi Insula Pinguinilor. P­RAHOVA: Vreau să-mi trăesc viaţa şi Fantoma din expressul No. 6.­­ MARCONI: Misterele Parisului şi co­medie. MILANO: Stan şi Bran poliţişti şil Vreau să-mi trăesc viaţa. MODEL: Dubla existenţă şi Să nu ucizi (pentru o femeie). LIA: Şarlatanul (Un avort fatali şi Un soţ ideal.

Next