Dreptatea, august 1936 (Anul 10, nr. 2627-2647)
1936-08-01 / nr. 2627
2 A apărut „Fantastică“ năzbâtie în care se cuprinde și Tragedia istorică „Eu nu sunt eu“ în 5 acte de guvernământ Vii frământări în jurul exploatării pădurilor bisericeşti din Bucovina -----—›==‹£,e=^j------ Tranzacţia Krages în lumina realităţii CERNĂUŢI, 30. — Problema exploatării averilor de miliarde ale Fondului bisericesc din Bucovina, redevenită de strictă actualitate cu prilejul recentelor tratative întreprinse de conducerea Eparhiei cu trustul german Krages, continuă să formeze obiectul celor mai vii comentarii în toate cercurile economice şi politice din regiunea noastră Am arătat că secţiile unite ale Consiliului eparhial, întrunite în şedinţă spre a decide asupra propunerilor firmei Krages, au cedat insistenţelor mitropolitului Visarion ei s-au degajat oarecum de răspundere, aruncând în sarcina comisiei economice rezolvarea acestei probleme. Dar secţia economică nu poate ajunge uşor la o soluţie, oricât de mari ar fi presiunile unor forţe oculte, care încearcă să le subjuge economiceşte Germaniei. Alarma pe care au dat-o partidele politice de guvernământ, profunda revoltă ce domoaşte ia rândurile industriei indigene din Bucovina, ameninţată cu prăbuşirea din cauza uneltirilor trustului german, precum şi sesizarea oportună a factorilor de la centru, toate acestea la un loc îngreuiază şi mai mult sarcina şi răspunderea secţiei economice. Deocamdată, conducerea Eparhiei continuă conciliabilele şi tratativele cu emisarii trustului german. Fireşte că aceştia vor mai oferi ceva în plus peste preţurile iniţiale. Totuşi, ceea ce oferă trustul german nu suferă comparaţie cu preţurile oferite de industriile indigene din regiunea noastră. In această privinţă, în ultimele două zile, s-au produs noui şi concludente fapte, de natură să demonstreze odată mai mult că intenţiunile trustului german sunt spoliatoare. REZULTATUL UNOR RECENTE licitaţii La licitaţia care a avut loc asupra disponibilităţilor din ocolul Dorna-Candreni, preţurile s-au ridicat până la 235 lei de metrul cub. De notat e faptul că lemnul din acest ocol silvic e cu mult mai inferior decât lemnul din ocoalele silvice Stulpicanu, Ostra şi Frasin, pentru care firma Krages n’a oferit decât preţul unitar de 200 lei metrul cub. La licitaţia asupra disponibilităţilor din ocolul Putna, unde lemnul e de asemenea de calitate cu mult mai inferioară decât cel din ocoalele silvice Stulpicani, Ostra şi Frasin, preţurile s’au ridicat până la 272 lei de metrul cub. In plus, concurenţii au oferit şi suma de 20 lei de metrul cub pentru utilizarea ferestraielor Fondului bisericesc. Or, firma Krages, era atât de hrăpăreaţă, încât cerea ca în preţul unitar de 200 lei metrul cub să intre şi utilizarea ferestraielor Fondului bisericesc. In consecinţă firmele indigene au dat dovada concludentă că dacă Fondul bisericesc va continua să lucreze cu ele, nu va avea decât avantaje din acest lucru. In trecut, firmele indigene au mai avut prilejul să salveze Fondul I bisericesc. Pe timpul când criza eco- nomică era în toiu, piaţa germană şi-a închis porţile pentru produsele Fondului bisericesc al Bucovinei. Acum chiar, când Germania are din nou nevoie de lemnul nostru, pentru scopurile ei de supremaţie economică, şi când încearcă să spolieze Fondul bisericesc, firmele indigene oferă totuşi condiţiuni cu mult mai avantajoase. Deci, dragostea Fondului bisericesc pentru trustul german rămâne profund inexplicabilă. V. T. "antinevralgic Dr. Kanu-Muscel Singurul remediu contra GRIPEI, MIGRENEI, NEVRALGIEI, etc. Se vinde numai In cutii originale conţinând două buline şi cu semnătura doctorului. Depozit farmacia N. Popovici Bucureşti, Calea Rahovei 837. Expoziţia pictorilor amatori din România Intre 15 Octombrie şi 15 Noembrie 1936, pictorii amatori din Romania Mare, membri ai Ligii învăţământului, organizează prima expoziţie, în care talentele reale din provincie, vor avea posibilitatea sa expună în Capitală lucrările lor, dând astfel putinţa ca să cunoască pe întreg cuprinsul ţării, puterea lor de creaţie artistică. In cadrul acestei expoziţii, Liga învăţământului va organiza mari festivităţi culturale care au ca program: 1) concursuri între corurile orăşeneşti, săteşti şi fanfare populare; 2) evidenţarea şi răsplătirea persoanelor care se ocupă cu instrucţia şi educaţia populară; Şi congresul general al membrilor Ligii învăţământului. La expoziţia de pictură, cum şi la concursurile muzicale, poate poate participa orice pictor, precum şi orice cor sau formaţie culturală din ţară care are cor sau fanfară. Adesiunile se trimit neîntârziat la sediul central al Ligii învăţământului, str. Ovidiu No. 3, Bucureşti 5. Pentru a da posibilitatea unui număr cât mai mare de persoane să ia parte la aceste festivităţi, Liga învăţământului a cerut C. F. R., reducere de 50 la sută, asupra tarifelor de călătorie. ţărănimea din Ardeal li fata prefacerilor (Continuiare din 20olig. I-a) foarte multe energii ţărăneşti. Sa se găsească o cale de asigurare şi a ţăranilor împotriva acestor grave neajunsuri; satele sunt împănate de bolnavi, invalizi şi bătrâni neîngrijiţi, părăsiţi, cari trăesc în neagră mizerie şi cari sunt un ferment de descurajare, de infecţie, o povară pe seama unei comunităţi sărace. Cultura populară, sănătatea ţărănimii, lucrările publice pentru civilizarea satelor sunt tot atâtea probleme mari, a căror rezolvare nu mai poate mult întârzia. Organizarea învăţământului practic la sate, potrivit nevoilor locale, prin instructori ambulanţi, precum şi aceea a învăţământului menajer sunt exigenţe importante ale satului ardelenesc. In Ardeal, să mărturisim, nu se arată mare interes acestor probleme ale satelor. Prefacerile de după răsboiul cel mare au îndepărtat mult intelectualitatea românească de ţărănime, înainte de răsboi, prin rosturile lor modeste şi prin aşezarea lor în preajma satelor, intelectualii români ţineau legături strânse cu ţăranii, luau iniţiative în sate, mergeau des printre ţărani, aceştia văzând în intelectuali pe fraţii lor cei mai luminaţi şi mai de aproape. După răsboi, ambiţiile intelectualilor au crescut, necesităţile noui ale societăţii româneşti i-au chemat la noui îndatoriri: învăţământul secundar şi universitar, funcţiunile publice şi particulare au desprins pe intelectuali din rosturile lor vechi, apoi concentrarea în oraşele mari a multor intelectuali, încropirea burgheziei mari româneşti şi începuturile de formare ale micei burghezii, creează nouă stări sociale, noui raporturi între clase şi categorii profesionale. Satele rămân izolate, nu mai are nimeni grije de ele, cărturarii de mai înainte cari le cercetau sunt acum „domni mari” pe la oraşe şi trec grăbiţi şi la răstimpuri mari prin sate. Este, în Ardeal, astăzi, un gol solal mare între ţărănime şi orăşenime. Cine îl umple? Numai tineretul este în stare să răspundă chemării sfinte care porneşte de la sate. Acel tineret care nu-şi crede încheiat destinul vieţii acesteia prin faptul că şi-a găsit un rost material în lumea oraşelor. Tineretul de la oraşe să întindă mâna tineretului intelectual şi ţărănesc de la sate şi împreună să lege firul marilor înfăptuiri, cari vor ridica satele şi vor schimba multe rosturi la oraşe. Aci stă cheia naţionalismului creator, a românismului de fapte, a ostenelilor organice pentru neamul nostru. Viaţa politică a Ardealului trebue să ia această orientare categorică, spre sate şi prin ridicarea acestora la românizarea oraşelor. Ştim, mulţi fiu au nici un imbold sufletesc, nici un sentiment afectiv nu-i face să audă marea chemare, nici o pasiune înaltă nu le deschide ochii spre lumea mare şi curat românească a satelor. Şi prea adeseori chiar oameni politici, a căror înţelegere şi afecţiune pentru sate şi problemele lor se cuvine să fie mai accentuată, nu pricep, nu simt şi nu fac nimic pentru ţărănime. Mai tristă este situaţiunea acelor „satofobi” cari militează în partide cari se numesc ţărăneşti; o reacţiune firească şi utilă ar trebui să-i situeze pe toţi aceştia dincolo de hotarele partidelor ţărăneşti, sau cel puţin să-i scoată din ierarhiile înalte ale acestor partide. Ştim, satele cuprind numai marea mulţime a muncitorilor producători, iar agricultura nu oferă nici locuri în consiliile de administraţie, nici teptane, nici dividende. In birourile avocaţiale vin ţărani cari nu pot plăti onorarii, în cabinetele menetele medicilor intră ţărani cari nu au cu ce plăti consultaţiile, în şcoli vin elevi de la sate cari cer să fie scutiţi de la plata taxelor, etc. Ce poate da ţării toată această lume de troglodiţi cari nu ştiu decât cere? — se ’ntreabă acei cărora tâmplele nu le-au svâcnit niciodată de fiorul unui ideal, cărora raza gândului fecund nu i-a purtat pe scoarţa încreţită a pământului românesc, în adânciturile căreia stropesc peisajul verde Coperişuri înegrite şi fuioare de fum, cărora trupurile omeneşti mistuite de boli, chipurile urâţite de mizerie, tristul vagabondaj al copiilor de ţărani pe caldarâmul oraşelor, neştiinţa de carte ca nicăeri în Europa, le-a încreţit de mâhnire fruntea şi nu le-a strunit decât speranţa în mai bine, revolta şi ura. Ardealul ţărănesc şi românesc, vrea o nouă rânduire clădită pe mai multă omenie, pe dreptate, pe bună stare materială, pe ştiinţa de carte; el vrea îndrăsneala oamenilor cari să-l scoată din temniţa unei vieţi în care are acela care nu munceşte, în care se bucură şi se veseleşte cel leneş şi necinstit, în care dă buzna cel laş şi fariseu. Şi cum să se clădească această nouă orânduire, această lume nouă? Ce să opună ţăranul forţelor păgâne, ponderabile şi imponderabile, care îl stăpânesc? Cooperativa, sindicatul, liga, etc? Nici una din aceste instituţii nu au suifeientă forţă şi disciplină pentru a da cuprins şi chip nou vieţii ţărăneşti de mâine. Numai acţiunea politică viguroasă şi continuă poate creia mediul pricinie marilor reforme ale Statului în spiritul revendicărilor ţărăneşti. Victor Jingo «DREPTATEA» Cronica economică şi agricolă Deoarece simţea nevoia unei ajutorări a agricultorilor ce pierd animalele de muncă în timpul epizotiilor, s-a hotărât deschiderea unui credit extraordinar pe seama ministerului agriculturii şi domeniilor. Ministerul de finanţe a făcut cunoscut administraţiilor financiare, că prin legea promulgată în Monitorul Oficial No. 82 din 7 Aprilie 1936, s-a deschis pentru ministerul agriculturii un credit în sumă de 1 milion 217.796 lei, care se utilizează astfel: 1. Pentru despăgubiri proprietarilor animalelor moarte şi ucise din cauza epizotiilor; 2. Prepararea şi distribuirea serurilor şi vaccinurilor cu preţ redus ; 3. Susţinerea unei acţiuni publice în vederea asanării stocului de animale cu boale infecţioase, precum şi încurajarea crescătoriilor cari aderă la aceasă acţiune ; 4. înfiinţarea, înzestrarea şi susţinerea unui institut de patologie veterinară al ministerului agriculturii şi domeniilor. In baza creditului deschis prin acest decret, ministerul agriculturii şi domeniilor va emite asupra acelei administraţii ordonanţe de plată pentru achitarea angajamentelor contractate de acel departament Pe de altă parte, ministerul agriculturii şi domeniilor va trimite ordine de restituiri emise de Casa de Depuneri şi Consemnaţiuni, de o valoare egală cu sumele ordonanţate. Se vor luamăsuri să se achite la prezentare ordonanţele emise, iar pentru înregistrarea în scripte a operaţiunilor, urmează să se procedeze la modul următor : 1) Valoarea ordinelor de restituire emise de Casa de Depuneri şi Consemnatiuni se va face venit la înaltul Decret Regal No. 838/1936, deschizându-se un nou cont de trezorerie şi emiţându-se recipise de trezorerie ; 2) Ordonanţele de plată emise de ministerul agriculturii şi domenilor se vor achita din numerarul rezultat şi se vor trece la cheltueli, la creditul deschis prin decretul de mai sus. Pentru aceste plăţi nu este necesar nici cota de cheltueli, nici cota de la Direcţia Mişcării Fondurilor. ❖ Din iniţiativa eforiilor de păşuni s’a organizat în câteva judeţe asigurarea vitelor învoite pe islazurile comunale. Ministerul agriculturii a încurajat asemenea iniţiative, pentru ca organizarea asigurării vitelor să se extindă în întreaga ţară. Acum şi problema asigurărilor contra grindinei constituie acum o principală preocupare a ministerului de agricultură. O comisiune specială, care lucrează la ministre, va fixa principiile de bază ale unui ante-proiect de lege. D. Sassu intenţionează ca, în sesiunea de toamnă a parlamentului, să prezinte spre votare un asemenea proect, pentru ca, în campania agricolă viitoare, să poată fi organizată asigurarea contra grindinei. Chestiunea, în întregul ei, a fost examinată la ministerul agriculturii imediat după realizarea reformei agrarein decretul lege pentru înfiinţarea Casei centrale a cooperaţiei, în art. 2, se prevedea că scopul noii instituţiuni era şi acela de a organiza asigurările agricole. Pe vremea când defunctul I. G. Duca era ministru de domenii, se numise chiar o comisiune, din care făceau parte d-nii Ionescu-Sieşti, Virgil Madgearu şi alţii, pentru întocmirea lucrărilor pregătitoare. S’a întocmit şi un proect definitiv de organizare. Până la urmă, însă chestiunea n’a rămas decât un simplu deziderat. Nu s’a legiferat nici măcar asigurarea contra grindinei. Din studiile meteorologice întreprinse, rezultă că ţara noastră se încadrează în zona bătăilor de grindină cu două cicluri de câte 11 ani fiecare. Intensitatea grindinei este în strânsă corelaţie cu succesiunea a 11 ani ploioşi şi 11 ani secetoşi, maximum de grindină căzută corespunzând anilor ploioşi. Cu anul 1936, România a intrat în ciclul de maximum de grindină. Regiunea cea mai expusă grindinei este Ardealul. Cea mai puţin expusă, este Basarabia. Dar chiar într’o anumită regiune, riscul de grindină variază şi este mai grav în regiunile deluroase şi în regiunile nordice. Luându-se de bază datele pe care le furnizează societăţile ce s-au ocupat în mod particular cu asigurările contra grindinei, rezultă că, la actualele preţuri ale produselor agricole, daunele cauzate anual de grindină se ridică la circa un miliard lei. Comisiunea care lucrează la ministerul de agricultură va avea să stabilească și noul sistem de asigurare, adică, între asigurarea obligatorie și asigurarea mutuală, lăsată la libera hotărâre a producătorului agricol. Se va stabili deasemeni modul de calculare a primei de asigurare, aşa fel, încât daunele cauzate să poată fi acoperite, pe cât posibil, sută în sută. După socotelile aproximative făcute de specialiştii ministerului de agricultură, riscurile de grindină s’ar putea acoperi cu circa 60-70 lei de hectar anual. O atenţie deosebită va fi acordată stabilirii sistemului de expertiză, pentru calcularea pagubelor. Chestiunea prezintă mult interes. Este bine că cel puţin după anul acesta, în care producătorii au avut mari pagube de suferit, problema asigurării contra grindinei este pusă la ordinea zilei, urmărindu-se rezolvarea ei. După datele centralizate la direcţia viticulturii din ministerul de agricultură, exportul de vin din anul acesta s’a ridicat, până la 31 iunie, la 130.611 litri. S’a exportat în Cehoslovacia, Anglia şi Danemarca. Vinurile exportate provin din regiunile viticole ale Ardealului şi podgoriile Buzăului. Uniunea exportatorilor de cereale a primit reclamaţiuni de la exportatorii din Conştiinţa, că filiala Băncii Naţionale de acolo refuză să plătească prima de valorificare şi prima valutară la exporturile de grâu efectuate în Elveţia şi Anglia, pe motiv că nu are dispoziţiuni să plătească pentru exporturiile în clearing, ci numai pentru exporturile cari sunt achitate cu devize forte, libere. Deasemeni, Uniunea exportatorilor a fost avizată că la analizele ce se fac la Constanta la exporturile de grâu, de către reprezentantul Uniunei industriale agricole, boabele de grâu spart sunt considerate drept corpuri străine. Din cauza aceasta, exportatorii întâmpină dificultăţi la perfectarea documentelor de export, pricinuindu se astfel întârzieri în efectuarea exporturilor. * Camera de comerţ româno-germană a adus la cunoştinţă Uniunii Camerelor de agricultură că o firmă din Germania doreşte să procure din ţara noastră tulpini (paie) de in, care rămân de la inul cultivat pentru sămânţă, şi i-a cerut să indice adresele cultivatorilor cari ar dispune de asemenea produse. Uniunea înştiinţează pe cultivatorii cari ar dori să vândă tulpinele I (paiele) de in rămase de la treerah I presate în baloturi, să se adreseze I Camerei de comerţ româno-germană din Bucureşti, Calea Griviţei No. 23 care va da orice informaţiuni cu privire la preţ, etc. Ministerul agriculturii a decis să înfiinţeze un post de control al tuturor exportatorilor de fructeşi alte produse agricole, cari merg în Polonia, pentru a evita neajunsurile din alţi ani, când cu ocazia tranziţiilor cu Polonia. Acest control a fost încredinţat Camerei de comerţ Poono-Române din Varşovia, în persoana secretarului, d. Chiţulescu- Ministerul de afaceri, cu reprezentantul Camerei, va organiza un centru de export la Silistra, singura regiune care produce varietatea Afuzali cerut în Polonia şi care poate susţine concurenţa bulgară. Constanţa 31 Iulie (telefonic) Piața fermă. In port au sosit 114 vag. grâu; 3 vag. porumb; 46 vag. orz; 1 vag. orzoaică; 3 vag. turte; 3 vag. fasole; 4 vag. răpită; 1 vag. mazăre; 1 vag. măzăriche; 4 vag. porumb. Vândute 2 vag. făină; 40% vag. grâu; 9% vag. răpită; 83 vag. orz; 1% vag. porumb; 1 vag. farafe; 1% vag. mazăre furajeră. Vânzări imediate• Grâu curat de 74 kg. cu 43 000 lei vag.; de 76 kg. cu 43.500 lei vag.; de 77 kg. cu 44.000 lei vag; de 78 kg. cu 44575 lei vag.; de 79 kg. cu 44.750 lei vag; de 80 81 kg. cu 46.000 lei vag.; Grâu cu corpuri străine de 76 kg. cu 40.000 lei vag.; de 79 kg. cu 42.000 lei vag.; de 80 kg. cu 45.375 lei vag. Porumb cu 21.250 Iei; orz de 50 kg. cu 23.500 lei; Orz de 56—57 kg. cu 23.875 lei vag.; de 58—61 cu 24.250 lei vag.; de 65 kg. cu 25.250 lei vag. de 67 kg. cu 25.750 lei vag.; Furajeră cu 24000 lei vag; sălbaiecă cu 35.750 lei vag. Vânzări pe termen: Orz 23.750 lei vag. (linie siloz), termen Sept.; Rapită colit cu 70 000 lei vagonul; sălbaiecă cu 33.500 lei vagonul; Răpită naveta cu 70.000 lei vag.; primăvara cu 43.500; măzăriche semănată 44.000 lei vag.; măzăriche din grâu cu 30.000 lei vag.; rapiță sălbatecă cu 34000 lei vag.; grâu de 78 kgr. cu 3 la sută 43.500 lei vag.; ovăzul cu 24.500 lei vag.; secară cu 25.000 lei vag.; inul cu 65000; secară cu 21700 lei vag.; Inul cu 66000; Fasole Ialomița cu 45.000 Iei vag.; Fasole Transilvania cu 48.000 lei, fasole de Bazargic cu 46.000 lei vag. •*- * •1 ----CEREALE Brăila fe -T - ■ 31 Iulie (telefonic) Eri s’au mai plasat 4 vag. mazăre verde lei 36.000 linie port. 3 vag. orz 58-59 kg. 5% lei 22.250. 2 vag. in lei 70.000 linie doc. 1 vag. răpită cobza cu £9.000 Ici vag. fratico gara Dunărea. Astăzi plata a devenit plăcută. S’au vândut: 5 vag. porumb cu 25.750 lei vag. linie doc. I. I 1 vag. corcitură cu 26.250 lei vag. linie doc. 1 vag. mazăre „Victoria” cu 32.000 lei vag. linie port. 5 vag. orz de 58 kg. cu 5% C. str. cu 22.500 lei vag. linie doc. 1 vag. orz de 64 kg. cu 23.000 lei vag. linie doc. 1 vag. orz de 61 kg. cu 10% C. str. cu 22.000 lei vag. linie port. In docuri au sosit 100 vagoane iar în port 60 vagoane. In Obor au sosit circa 250 care. S’a vândut: Orzul superior lei 2,25—2,50 kgr. Orzul inferior lei 2,10 kgr. Ovăzul lei 2,80 kgr. Porumbul lei 2,70—2,75 kgr. Mazăre furajeră lei 2,30—2,38 ghr. Mazăre verde lei 2,30 kgr. Mazăre Victoria lei 3 kgr. Răpită sălbatică lei 3,30-3,40 kgr. Muștar galben, lei 3,90—4,00 kgr. Paie de orz lei 0,50—0,60 kgr. Fânul lei 0,60 kgr. Lucerna lei 3,50—4,00 kgr. O moţiune a organizaţiei naţional-ţăriniste din Oradea Adunarea generală a organizaţiei municipiului Oradea aprobă cu unanimitate trimiterea următoarei moţiuni d-lor Ion Mihalache preşedintele partidului naţional-ţărănesc, dr. Iuliu Maniu, dr. Mihai Popovici preşedintele organizaţiilor din Ardeal şi Banat, dr. Theodor Roxin preşedintele partidului naţional-ţărănesc org. judeţului Bihor. MOŢIUNE Cele opt sectoare ale organizaţiei municipiului Oradea a partidului naţional-ţărănesc organizaţia jud. Bihor întrunite azi la 14.VI. 1936 în adunare generală la clubul central din str. Castelului No. 2, unde după constituirea şi alegerea comitetului central, adunarea generală examinând situaţia economică şi de edilitate a municipiului constată cu regret, că sub conducerea şi administrarea comisiei interimare liberală, nu s’a realizat nimica în favoarea cetăţenilor. Apoi situaţia economică şi financiară a ţării în urma incapacităţii unui guvern nefast şi a cărui deviză a fost şi este moartea, morală a poporului, a ajuns la ultimul punct de criză şi dezastru. Prin regimul de căpătuială liberal, manoperee lui frecvente şi azi, prin starea de asediu şi cenzură, a slăbit nu numai demnitatea naţională, dar îl vă duce la distrugere aproape toate bogăţiile ţării; acest regim de dictatură luptă contra libertăţilor cetăţeneşti şi contra democraţiei, voind aproape să distrugă aşezământul nostru Constituţional. Pentru a pune capăt cu un ceas mai devreme acestei situaţii gândul nostru se îndreaptă către iubiţii noştri şefi Ion Mihalache preşedintele partidului naţional-ţărănesc, dr. Iuliu Maniu, dr. Mihai Popovici şi dr. Theodor Roxin preşedintele organizaţiei jud. Bihor, asigurăndu-i de toată dragostea şi de..« votamentul nostru, declarând că vom lupta fără şovăire, până la ultimul strop de sânge, pentru a duce la victorie finală, steagul partidului naţional-ţărănesc şi a răsturna acest regim nefast, care duce țara la ruină. Așa să ne ajute Dumnezeul ii ! £! W. gjBTO „erasaa, Cărţi Programul utfttare de Toamnă, al Fundaţiei pentru Literatură ţi Arta dogele tarei !“ Păşind — sub înalta oblăduire a Suveranului — în al patrulea an de străduinţe pentru ridicarea prestigiului nostru cultural prin tipărituri de ţinută şi de calitate, editura Fundaţiei pentru Literatură şi Artă «Regele Carol II» s’ar putea socoti îndreptăţită la un bilanţ întru totul satisfăcător. Drumul parcurs, vădeşte astăzi o activitate editorială nedesminţită în adâncile ei rosturi culturale. Dar Editura Fundaţiei pentru Literatură şi Artă «Regele Carol II« preferă, fără bilanţuri, să continue pur şi simplu realizarea înaltului gând regal şi a operei începute. Colecţiile distincte create până acum şi îmbrăţişând, cu egală căldură ocrotitoare, tot ceea ce reprezintă actualmente, în varietatea ei, spiritualitatea românească, vor fi complectate în cursul campaniei de tipărituri, de la toamnă, cu noi şi preţioase contribuţii. Vor apărea astfel : MATEI I. CARAGIALE : Versuri şi proză, ediţia definitivă sub îngrijirea d-lui Perpessicius; DRAGOŞ PROTOPOPESCU: Fenomenul englez; Prof. I. SIMIONESCU: Ţara Noastră; DAMIAN BOGDAN şi H. STAHL : Paleografie Slavo- Română; B. P. HAŞDEU : Opere, ediţie definitivă sub îngrijirea d-lui Mircea Eliade; PERPESSICIUS: Menţiuni Critice, vol. III; AL. CLAUDIAN : Auguste Comte; V. I. POPA : Aurel Vlaicu (Bibi. Energia); E. LUDWIG: Schliemann (Bibi. Energia); I. SANGIORGIU : Goethe; M. MOŞ ANDREI: Singurătăţi, versuri, şi CICERONE THEODORESCU : Cleştar, versuri. Sunt nume şi titluri care ele înşile pot indica un plan editorial alcătuit cu un singur gust al selecţiunei şi cu chibzuinţă organizat. Editura Fundaţiei pentru Literatură şi Artă «Regele Carol II» îşi continuă astfel cu autoritate dar şi cu o râvnă integral răsplătită prin rezultatele ce obţine, activitatea sa dovedită de nemăsurat folos progresului culturii româneşti. mwcultura nao-capitalistă in Anglia . T. Cristureanu a scos o broşură în care tratează despre «agricultura neo- capitalistă în Anglia». Acest harnic, doct şi talentat publicist tipăreşte în ultima vreme o serie de lucrări de cel mai mare interes. Ele dovedesc fructul unor îndelungi meditaţii şi al unei europene pregătiri. D. Cristureanu a studiat mulţi ani la Londra. De-acolo a venit cu o severă metodă, cu conştiinciozitate şi cu pasiuneade a-şi servi dezinteresat patria, o patrie care nu se rezumă, la capitalişti şi la profitori, ci la massele anonime şi muncitoare. D. T. Cristureanu este unul dintre cei mai emeriţi economişti ai tinerei generaţii. Ideile sale generoase şi progresiste îi fac onoare. Prezicem d-lui I. Cristureanu o strălucită carieră, care se va deosebi de carierele pur personale ale economiştilor mai tineri. Cariera sa este legată de biruinţa poporului la conducerea politică şi de strădania ridicării manşelor ţărăneşti şi muncitoreşti. Două sute cinzeci de săteni au consumat lapte provenit de la ol Mate , , —— ........'-fer------’ Ei au fost internaţi la Institutele antirabice Din comuna Grăniceri, judeţul Arad, se relatează următoarele: Acum câteva timp, şapte oi ale unui cioban ce-şi avea stâna instalată în apropierea comunei, au fost muşcate de un câine turbat. Acelaş câine a muşcat şi un om, care a fost imediat dus la Institutul antirabic «Pasteur» din Cluj. Ciobanul ale cărui oi au fost muşcate nu a semnalat faptul nimănui şi a lăsat animalele în voia lor. Bineînţeles că ciobanul a continuat să dea din laptele oilor sătenilor şi să facă brânză din el. Acum câteva zile un sătean l-a surprins pe cioban, aruncând o mare bucată brânză în şanţul şoselei. Luat din scurt, ciobanul a mărturisit că bucata de brânză era făcută din laptele unei oi turbate. Imediat faptul a fost adus la cunoştinţa autorităţilor medicale care au început cercetările. S-a constatat că peste 250 de săteni au mâncat brânză şi au băut lapte provenit de la oile turbate. Mulţimea de ţărani a fost transportată de urgenţă la Institutul «Pasteur» din Cluj şi la Institutul antirabic din Capitală. SPECTACOLE TEATRE CAARBUS: Barca pe valuri. VESEL (Grădina Marconi): La iarbă verde. IZBANDA: Blonda de la Căciulata. NOU: Bucureştiul râde. Bucureştiul cântă. CINEMATOGRAFE CAPITOL şi ROXI: O noapte pe Dunăre cu Leo Slezak, Ida Wust. SCALA: O aventură în zori de zi cu Carole Lombard şi jurnal Paramount. REGAL: Danielle Darieux in Mademoiselle Mozart şi jurnal Paramount. ARPA (sală şi grădină): O aventură şi revista Săptămâna râsului. VOX: Insula Pinguinilor (Santa Cruz) şi complectare. CORSO: Alarma de noapte şi Tot oraşul vorbeşte. DARLY: Noaptea visurilor mele şi Zou. Zou cu Josephine Baker. 11 SAVOY: Dora Nelson şi Nocturno. FRANKLIN: Knocout şi In subteranele Parisului. I FORUM (sala şl grădina): Simone şi Trandafirul însângerat. OMNIA: Scandal modern, Casino de Paris şi trupa de comedii Ionel Stoenescu. VOLTA BUZEŞTI (grădină şi sală): Alesul femeilor şi Traficanţii de opium. AMERICAN (grădină şi sală): Tânărul conte şi Insula Pinguinilor. PRAHOVA: Vreau să-mi trăesc viaţa şi Fantoma din expressul No. 6. MARCONI: Misterele Parisului şi comedie. MILANO: Stan şi Bran poliţişti şil Vreau să-mi trăesc viaţa. MODEL: Dubla existenţă şi Să nu ucizi (pentru o femeie). LIA: Şarlatanul (Un avort fatali şi Un soţ ideal.