Dreptatea, noiembrie 1936 (Anul 10, nr. 2698-2721)

1936-11-01 / nr. 2698

- \ ■ ty • Unirea Tricolor va încerca să oprească seria victoriilor C. F. R.-ului Formaţiile complecte ale ambelor echipe de arena dlin Obor, se dispută as­tăzi după amiază în cadrul campio­natului diviziei prime matchal de football dintre Unirea Tricolor şi C. F. R. Feroviarii se găsesc actualmente la o a patra victorie consecutivă în campionat. Uniriştii sunt conştienţi de valoa­rea adversarului şi - au pregătit mi­­nuţios în vederea acestei partide pe care o aşteaptă cu mult optimsim. Ambii adversari s-au antrenat se­rios şi vor alinia astăzi la fluerul­­ora d-lui arbitru Mielu Petrescu 14.30) următoarele formaţii: UNIREA TRICOLOR: Iliu­­ţă Ionescu, Sud­tulescu, Iliescu, Florea, Steinbach, Roteanu, Traian lonescu, Covaci, Sony Niculescu, Cârjan, Iordache. C. F. R.: Conrad, Wetzer, Roşculeţ, Vintilă, Fănescu R a f i n s k y, Maldoveanu, Au­er, Lengher, Barbu, Bogdan. SPORT. *R- Azi la Obor ’*C Arena din Splaiul Independenţei va găzdui mâine după amiază două partide interesante contând pentru campionatul diviziei A şi B. In match «vedetă», Venus primeş­te vizita formaţiei clujene Univer­sitatea. Negru­ sau antrenat intens în ve­derea acestei partide. Ultimul antrenament a avut loc joi după amiază sub supraveghe­rea lui Platko, echipa dând com­plectă satifacţie. Negrii vor alinia contra clujenilor aceeaş formaţie ca în matchul de Duminecă contra C. A. O.-ului. Universitatea soseşte astă seară în Capitală, unde va deplasa un lot de 14 jucători, echipa urmând să se fixeze definitiv mâine dimineaţă. In orice caz clujenii au un team bine pus la punct deoarece în actua­lul campionat au reuşit câteva per­­formanţe frumoase. Astfel au reuşit să învingă pe Ju­ventus, Amefa, Crişana şi au ter­minat la egalitate cu C. F. R. In aceste condiţiuni matchul de mâine, se prezintă sub cele mai fru­moase auspicii, ambele echipe pu­tând să emită pretenţii justificate la cele două puncte. In match de deschidere, la ora 13 precis, Sp. Studenţesc joacă în ca­drul diviziei B cu Puternica for­maţie braşoveană A.O. F. R. Matchul Venus—U, va începe la ora 14.30 precis. Mâine la Venus Venus sustine mâine un main dificil In rampanta Universitatii Sp. Studentesc—A. C. F. R. în deschidere a­luară s’au tras la sorti, matcăurile pentru u­ifearea eiala a­­unei Româniai In localul FRFA s’a tras la sorti aseară matchurile pentru viitoarea etapă a Cupei României care se va disputa la primăvară. Şedinţa a fost prezidată de d. ing. Codreanu asistat, de A. Rosenberg şi Popa. Tragerea la sorţi, la care a asis­tat delegaţii grupărilor, presa şi o­­ficialii, a dat următorul rezultat: S. G. Sibiu — Gloria (Arad) la Sibiu. CFR (Buc.) — CAO, la Bucureşti Tricolor C. F. P. V. — Universita­tea, la Ploeşti. Iahn — Textila M. V. la Cernăuţi Telefon Club — Sp. Studenţesc, la Bucureşti. Ripensia—Olympia CFR la Ti­mişoara. Sporting — Industria Sâri­ii, la Chişinău Craiu Iovan — Victoria (Cluj), Jiul — Stăruinţa, la Petroşani, la Craiova. Franco Română — C. A. M. T., la Brăila. Crişana — AMEFA la Oradea. Phoenix — Juventus (Buc.), la Baia Mare. Macabi (Buc.) — Victoria (C-ţa) a Constanta. Vulturii — Mureşul, la Lugoj. A. C. F. R. — Unirea Tricolor, la Brașov. Terenurile s’au stabilit după ur­mătorul criteriu: Şase oribie asasinate la Galaţi GALAŢI 30.­­ Azi dimineaţă, pe la ora 5, au fost descoperite, în ora­şul nostru, şease oribile asasinate Autorii rămaşi încă necunoscuţi, au omorât, cu lovituri de topor şi cuţit pe brutarul patron Mihail Mandanis pe soţia acestuia Paraschiva, domi­ciliaţi în str. Theodor Thenea H7, precum şi patru lucrători brutari, aflaţi în serviciul lui Mandanis şi anume: Fekete loşca, Magiamis, Botar Pănilă şi băiatul Filip în c­­tate de 18 ani. Se crede că mobilul asasinatelor este jaful, întrucât brutarul-patron dispunea de avere. Cercetările pentru descoperirea a­­sasi­nilor sunt conduse de către d-nii: jude instructor Matei Pante­­limon, procurorul de serviciu N. Lupaşcu, şeful siguranţei Iordan Stănescu, şi comisarul Musceleanu — de la circ. 2 poliţienească. BESTIALITATEA ASASINILOR Măcelul acesta a impresionat pro­fund întreaga populaţie a oraşului. Asasinii au săvârşit crimele cu o bestialitate uluitoare. Brutarul Mandanis a fost legat cu o sârmă de mâini şi de picioare. Loviturile, cu toporul, cuţitele şi sifoanele, au fost aplicate cu ferocitate. Un distribuitor, venit în zori să ia pâinea pentru a o transporta la clienţi, a fost intrigat de faptul că deşi ora era 6, prăvălia era încu­iată. A intrat în atelier pe o uşă din dos, unde în faţa ochilor i s-a des­făşurat un spectacol înfiorător. Tru­purile celor asasinaţi zăceau zvâr­­lite în mijlocul odăii, înconjurate pin­de bucăţi de oase şi de carne tind într’o baltă de sânge. Victimele erau complect desfigu­­rate, astfel încât identificarea lor s’a făcut anevoe. Cercetările sunt pe de altă parte, îngreuiate din cau­ză că soţii Mandanis trăiau izolaţi. O DISPARIŢIE Lucrătorul brutar Groza, care a­­seară era la Galaţi, s’a aflat că ar fi dispărut. Se bănueşte că masa­crul s’ar fi comis între orele 12—2 noaptea — aceasta după modul în care a fost găsită Pâinea ce urma să fie fabricată. Se crede că unul din cunoscuţii a­­telierului, probabil un lucrător, ar fi colaborat cu cei cari au săvârșit crima, atrăgând în cursă pe Manda­nis. MOTANUL PĂCĂLIT (Continuare din pag. l­ a) :*e desăvârşita incapacitate politică şi să plece­, d. Inculeţ îşi revindecă rolul de apărător a! democ.a.Ui! Apărător, con ra cui? Con ra a­ c­or curente pe cari s’a străduit ani dea­­răndul să le dec­anteze și acum ou te mai poate stăpâni? Apărător contra pa­ostei de care tu însuţi ai adus-o? Contra cui vrea să apere cava’erul osânza , demoria ir­at­ern­ată? Pu­ha, a făptu­i mi iste­­a’ă ne vorbeşte de comunişti. Dar acei cari au comis asasinate, caii deslănţuiesc teroarea şi umblă îmbrăcaţi în uniforme, exaltaţi „de i­l­uenţa c’oci­­­lă şi co­ns­trucţii poli­tice din afară” — cum a­irmă însuşi d. Inculeţ — nu sunt deloc comunişti. Vrea să spună d. Inculeţ că e strein cu totul de acţiunea care ame­ninţă azi democraţia? In can­­ate de fost ministru de interne, această afir­mare ne pare imposibilă. Dacă tot­uşi, în urma declaraţilor dela T. Severin, ţine să dovedească: — s’o facă. In defini­iv, om­enes­c, e mult mai onorabil să-ţi recunoşti cinstit gre­­şe i­e comise din calcule meschine, ne­­prevedere sau inconştienţă, — decât să te erijezi în cinic de cea mai dubioasă speţă. a) In conditiunî egale, adică în cazul când grupările s’au deplasat sau au primit, matchul se joacă pe terenul acelora care au eșit pri­ma din urmă. b) In conditiuni neegale, adică atunci când o grupare s’a deplasat și cealaltă n’a jucat, matchul se joacă pe terenul celei care s’a de­plasat. informaţiuni sportive SANDU ION şi GHERASE vor boxa mâine la Paris în sala «Cen­tral», primul întâlnind pe Baltas­­iar secundul pe Becule. * MARELE premiu al Bucureşti­lor (automobilism) se va disputa mâine dimineaţă pe un circuit de 3.700 km. & STEINBACH, excelentul mijloc centru şi antrenor al Unirei Trico­lor, va înfiinţa în Capitală, prima şcoală de antrenori. * LA PRAGA se întruneşte astăzi Comitetul Cupei Europei Centrale, care va decide intrarea României şi Iugoslaviei în această mare com­petiţiune. * TOATE matchurile divi­zionare de mâine vor ince­­pe la ora 14.30 precis. F. R. F. A. a dat dispoziţii în acest sens tuturor arbitri­lor şi delegaţilor federali, numai două MAMNE se joacă matchuri de rugby: Tennis Club Român — Stadiul mon. Sp. Studeentesc — C-­F. R. Partidele au loc la şosea. Ro- »îftC Programul mart­urilor divizionare de astăzi şi mâine DIVIZIA NAŢIONALA A. Sâmbătă C. F. R.—Unirea Tricolor, teren Uni­rea, arbitru de comun acord d. Mielu Petrescu. Duminecă Venus—Universitatea la Bucureşti, arbitru de comun acord d. lt. Vuia Victoria—Gloria la Cluj, arbitru de comun acord d. Teofil Moraru. C. A. O—A. M. E.­­ A. la Oradia, arbitru de comun acord d. dr. Russu (Cluj). Ripensia—Juvenitur la Timişoara, ar­bitru de comun acord d. Iancu Ceau­­reanu DIVIZIA NATIONALA B Seria I Estică Iahn—Macabi la Cernăuţi, arbitru de comun acord d. Tică Iliescu. Sportul Studenţesc—A. C. F. R. la Bucureşti, arbitru de comun acord d. Picky Kroner. I. A ..Dragoş Vodă la Braşov, ar­bitru d. Victor Braida. Franco-Română—DVA la Brăila, ar­bitru d. A. Tănăsescu. Victoria—Tricolor CFPV la Ploeşti, arbitru d. Jean Petrescu. Textila M. V—DU1G la Iaşi, arbi­tru d George Buşa. Seria II Vestică Rovine Griviţa—Phoenix la Craiova, arbitru de comun acord d. D. Xilando. CAMT—Craiu Iovan la Timişoara, arbitru nedesemnat. Olympia—CFR (Simeria) la Satu Mare, arbitru d. Petru Vancu (Gradia). Unirea—Vulturii la Alba Iulia, arbi­tru d. Stan Ion (Oradia). Victoria—Jiul Ia Cărei, arbitru d. Schmidt Solomon (Oradia). Mureşul—Şoimii Ia Tg Mureş, arbi­tru d. dr. Boldur (Cluj). Reuniunea de box de astă seară In sala «Gib» se va desfăşura astă seară o reuniune profesionis­tă în cadrul căreia vor avea loc două matchuri profesoniste şi­­ amatoare. In match vedetă, V. Stoian va întâlni pe distanta de 10 reprize a trei minute pe Macoveanu. Al doilea match profesionist va opune pe Ilie Constantin lui Const. Cionoiu. «DREPTATE­A» Plantarea de toamnă aduce succes sigur Pomi Fructiferi Arbori pentru străzi, şosele şi parcuri, brazi, trandafiri, pueţi de salcâmi şi gladice, viţe altoite, etc., de cali­tate superioară, furnizează: PEPINIERELE ŞTIRBEY-BUFTEA Reprezentanţa generală In Bucureşti II, Str. Banului 2 Catalog gratis­ la cerere. ____ Cronica economică și agricolă Expertul de petrol In Grecia In urma punerii în aplicare a acordu­lui de plăți din 2 Aprilie a. c., care prevede reglementarea petrolului ro­mânesc importat în Grecia, prin plata în devize libere a 50 la sută din valoa­rea sa, iar pentru restul de 50 la sută, prin clearing tripartit,­­ s-a cre­­iat o situaţie grea pentru importul de produse de petrol. România constitue furnizorul natural, în această privinţă, pentru Grecia. Du­pă cum se ştie, societăţile importatoare din Grecia nu au instalaţii mari cu re­zervoare, în care ar putea să depozi­teze cantităţile venite din America. Din această cauză, importatorii de produse de petrol din Grecia, şi în spe­cial societăţile mici de petrol, au cerut guvernului grec să aprobe plata im­portului de produse de petrol din Ro­mânia, 100 la sută în devize libere, iar la intervenţiile lor repetate, guvernul a venit cu hotărârea sa, autorizând plata integrală în devize şi pentru produse­le importate din ţările cu care Grecia are acorduri de schimb. Dispoziţiunea aceasta priveşte deopotrivă şi Rusia, care e legată de Grecia prin convenţie de schimb, cu toate acestea, e de pre­văzut că importul produselor de petrol al Greciei se vor îndrepta cu precădere către România, întrucât Rusia se pare că a părăsit piața grecească, neparti­cipând decât cu 0,01 la sută la impor­tul total de produse petrolifere al Gre­ciei în cursul anului 1935. POLONIA VA FOLOSI MATERI­­ILE PRIME INDIGENE Polonia se va strădui să înlocu­iască materiile prime importate din străinătate prin produse indigene. In acest scop, consiliul de miniștri a hotărît crearea unui comitet eco­nomic special. Actualmente, materiile prime nece­sare industriei polone şi care sunt importate din străină­tate, reprezintă aproximativ 50 la sută din totalul im­portului. Bumbacul deţine în acea­stă privinţă locul de frunte. S’a în­ceput o acţiune pentru a se înlocui bumbacul prin in,­pe care Polonia îl produce în mare cantitate. Astfel, în ultimul timp, fabricanţii din Lodz au cumpărat un brevet italian pentru a fabrica lână din lapte. Pe de altă parte, fabricile polo­neze de săpun sunt obliga­t de acum înainte să întrebuinţeze 15 la sută grăsimi indigene. In 1937, această acţiune va fi intensificată. Ea tinde să creeze poui industrii în Polonia şi să îmbunătăţeaască balanţa de plăţi a acestui stat. 3 vag. porumb 24750 lei vag. linie. 1 vag. mazăre furajeră 26000 lei vag. linie port. In obor au sosit circa 150 care. S’au vândut: Porumbul 2.35—2.65 lei. Porumbul roş 2.70—2.80 lei. Orzul 2.90—303 lei. Ovăzul 2.60—2.70 lei. Floarea soarelui 5.30—6.20 lei. Răpită 3.60 lei. Vinul 3.40—5.50 lei. Fasole 4.50 lei. Meiul 2.70 lei. Grâul de 77 kg. cu 10 la sută c. s. 4.50 lei. In port au sosit 48 vagoane si in do­­curi 76 vagoane. CEREALE Brăila 30 Octombrie (telefonic) Astăzi situaţia este neschimbată. S’au vândut: 17 vag. orz de 60 kgr. cu 9 la sută c. s. 31500 lei vag- ex-slep. 15 vag. orz de 57 kgr. cu 7 la sută c. s. 31000 lei vag- din siloz baza linie doc. 9 vag. floarea soarelui 46000 lei vag. ex-slep. 3 vag. grâu de 76 kgr. cu 7 la sută c. s. 46000 lei vag. linie doc. 1 vag. grâu de 79.700 kgr. cu 0,5 la sută c. s. 48250 lei linie port. 3 vag. porumb 24000 lei vag. linie port. Constanţa 30 Octombrie (telefonic) Piaţa calmă. In port au sosit 162 vag. grâu; 147 vag. orz; 16 vag. porumb; 16 vag. mază­re; 6 vag. Sova; 1 vag. rapiță; 5 vag. fasole; 1 vag. linte. Prin bursă s’au vândut : 10­ A vag. orz; 2 vag. mazăre; 10­4 vag. grâu; 1 V1 vag. făină; 1 vag. rapiţă; 42­4 vag. porumb; 10 vag. măzăriche; 1­ A vag. tărâţe; 14 vag. pleavă; 5­4 vag. fasole. O mare întrunire publică a Secţiunii femenine din sectorul de Albastru Duminică 1 Noembrie, orele 11 dim, are loc o mare întrunire publică, orga­nizată de secţia feminină a partidului național-ţărănesc, din culoarea de Al­bastru, de sub presidenția d-nei Ortansa Satmary, fostă consilieră comunală. În­trunirea se va ţine in sala cinemato­grafului «Barcelona» din str. Măgurele 227. Se va discuta asupra măsurilor ce trebuesc luate pentru înlesnirea pietii. Toate membrele secţiunii sunt rugate a lua parte. Sărbătorirea lui George Enescu Societatea compozitorilor români roa­gă pe admiratorii marelui maestru care ar dori să participe la banchetul ce se va da la restaurantul «Lazaru» în ziua de 8 Noembrie orele 13.30, să dea ade­ziunile lor la sediul Societăţii, str. Lips­cani No. 110, Etaj IV (Telefon 3.32 44) cel mai târziu până la 2 Noembrie 1936. Deschiderea cursurilor la Academia Comercială la ziua de Luni 2 Noembrie a. c., orele 16, va avea loc la Academia de înalte Studii Comerciale şi Industriale din Bucureşti, solemnitatea deschiderii cursurilor pe noul an academic 1936- 1937, în prezenţa d-lui dr. C. Ange­­lescu, ministrul instrucţiunii publice. Lecţiunea de deschidere va fi ţinută de către d. profesor Gr. Mladenatz, care va vorbi despre: „întreprinderea coo­perativă în noua economie”. D-rele şi d-nii studenţi precum şi persoanele cari se interesează de mer­sul acestei instituţii sunt invitaţi a lua parte la această solemnitate. Adunam cetăţeneasca din Culoarea de Albastru Comitetul edilitar şi cetăţenesc din circ. 21, protestează împotriva speculei şi a insuficienţei mijloacelor de locomoţiune La Casa de stat „Dr. N. Lupu” din str. Apolodor 13 a avut loc o mare adunare cetăţeneasca a organizaţiei circ. 21, la care au participat un însemnat număr de cetăţeni. Adunarea a fost pr­ezidată de d. Cos­­tică Cernăşanu, vice-preşedintele orga­nizaţiei. D. prof. Ionescu-Boteni a făcut o ex­punere a neajunsurilor ce s-au creat prin concesionarea traseelor de auto­buze S.T.B.-hui, care din cauza insuficien­ţei vehiculelor nu­ a putut face faţă cerin­ţelor de locomoţie reclamate de numă­rul imens al populaţiei Capitalei. Dea­­semeni, protestează împotriva dispozi­ţiei suszisei societăţi, care deja 20 oc­tombrie crt. aplică cetăţenilor nevoiaşi un adevărat impozit prin mărirea vechi­lor taxe. Astfel, că un cetăţean care înainte de această dată putea să călă­torească deja periferie la centru plătind 3 lei, este astăzi nevoit să plătească pentru aceeaşi distanţă un tarif aproape dublu. D. M. Sid­em meseriaş, protestează împotriva faptului că deşi S. T. B.-ul a angajat şofe­ri şi taxatori din ser­viciul vechilor concesionari, nu s’a ocu­pat însă de soarta micilor industriaşi carossieri, mecanici, etc., cari îşi câşti­gau existenţa de pe urma amobuziştilor. D. Dumitru Alexandrescu se ridică împotriva aouilor taxe comunale, cari prin excesivitatea lor constitue un ade­vărat atac la­ avutul cetăţenilor Capi­alei. Cere ca autorităţile să revină asupra acestor taxe şi totodată să înfrâneze specula la articolele de prima necesitate. D. Victor Gropeattu crede că ar fi ni­merit ca autorităţie să reglementeze pre­ţul combustibilului pentru a nu mai con­stitui un obiect de speculă în mâinile câtorva depozitari. D. av. D. Pr­itu vorbeşte despre mar­tiriul cetăţenilor săraci cari intreb­i co­pii la şcoală, arătând dificultatea în cari se află de a plăti integral taxele şcolare. Cere ca ministerul instrucţiunii să dea dispoziţiuni de eşalonare a a­­cestora. D-sa relevă isbitorul contrast dintre realitate şi politica şcolară pre­conizată de ministerul institct unii la în­ceputul guvernării. După ce mai vorbesc d-nii: prof. Catalina, V. Laurean­, Harth şi D. Mandi, secretarul organizaţiei, preşedintele a­­dunării asigură că doleanţele exprimate vor fi aduse la cun­otiinta celor in drept a le rezolva. Dela Ateneul popular Mtm­eriei“ La sediul Casei de stat „Dr. N. Lupu din str. Apolodor 13, s’a întrunit a­­seară comitetul Ateneului popular ,4Do­­brescu Argeş”, fixând programul de ac­tivitate pentru perioada 1936-1937. Au participat la şedinţă d-nii: av. Melinte, preşedintele Ateneului, d-na Ortansa Satmarie, prezidenta organiza­ţiei feminine din culoarea de albastru, d. Octav Livezeanu, av. Victor Gherasim, Iacob Friedman, prof. Constantin Gă­­dea, prof. Haralamb Popa, Ionel Cră­ciun, dr. Sanieievici, Costică Cornăşanu, d-na Minulescu, V. Laurian, av. D. Prutu şi d. D. Mandy, secretarul general al Ateneului, precum şi un important nu­măr de intelectuali din sect. III Albastru. D. av. Melinte luând cuvântul, arată activitatea desfăşurată în cadrul Ateneu­lui de la înfiinţare şi până astăzi, pro­punând ca pe viitor să se ţie o serie de conferinţe de către conducătorii parti­dului, precum şi de elementele mai ti­nere care au pregătirea necesară şi care au chemarea să participe mâine la viaţa­­de stat. D-sa arată necesitatea ca su­biectele conferinţelor ce se vor ţine să se refere la­­ repercutarea evenimentelor din Europa, asupra statului românesc, pentru ca astfel opinia publică să fie lămurită asupra situaţei internaţionale. D-na Or­ansa Saim nu elogiază acti­vitatea preşedintelui Ateneu'u', şi pro­pune ca în ciclul de conferinţe din a­cest an să fie admis oricine vrea să vorbească, bineînţeles dacă va avea pre­gătirea necesară, dar subiectul confe­rinţelor să fie strict menţinut in ca­drul ideii centrale preconizată de pre­şedintele Ateneului. D. Iacob Friedman, după ce face câ­­teva propuneri de ordin practic subli­niază importanţa problemelor ce ur­mează să fie puse în discuţie de la tri­buna „Ateneului Dobrescu Argeş”, ex­­primându-şi credinţa că d. Melinte cu puterea sa de muncă pe care o are, va reuşi să îndeplinească programul pro­­ectat. La discuţie au mai luat parte d-mi: dm prof. Haralamb Popa, prof. Gădea, av. Victor Gherasim, Ionel Crăciun şi D. Mandy, după care s’a luat hotărârea că toate conferinţele Ateneului să fie fă­cute la sediul circ. din această culoare, urmând ca odată pe lună să se ţie în­­tr’un local mai spaţios cu participarea tuturor membrilor din organizaţia cu­lorii. Aviatice O nouă serie de piloţi înregistrăm cu bucurie rod­ea activitate a şcolilor noastre de pi­lotaj. După cele trei serii de piloţi­­civili ai şcolii «Mircea Cantacuzi­­no», condusă de d. locotenent Abel­les, săptămâna trecută, A. R. P. A., a prezentat în faţa unei comisiuni prezidată de d. comanitor Jienescu, pe absolvenţii anului în curs. A impresionat numărul redus al elevilor, deşi există o explicaţie în această privinţă: lipsa materialu­lui de sbor. Calitatea noilor sburători, însă, a depăşit cele mai optimiste aştep­tări­ . Elevii locotenentului Anton IŞte­­fânescu, component al escadrilei de asalt de sub comanda A. S. R. Prin­cipele Nicolae, au corespuns în to­tul însuşirilor pe care le deţine în aviaţie tânărul instructor. Au fost brevetaţi, în ordine, elev­, inginer Boros Iosif, avocat Moscu C-tin, Gligore Radu, Dovici Ştefan şi Zăbavă Teodor. In acelaş tablou a fost trecut şi d. I. N. Istrăteanu, care şi-a trecut în mod excepţional probele pe aerodromul militar Pi­pera, la data de 3 octombrie a. c­, prezentat fiind de d. sub To­cot. Maniu Nicolae, instructor de sbor pe avioanele de răsboiu. Epidemia de scarlatina ia proporţii la Cernăuţi S'au înregistrat 11 cazuri: închiderea a două şcoli primare CERNĂUŢI 31. — Epidemia de scar­latina, care bântue de trei luni cu o violenţă îngrijorătoare în oraşul şi ju­deţul Cernăuţi, ia din zi in zi propor­ţii tot mai mari. Pe ziua de eri, s’au înregistrat 11 noui cazuri de boală, cu toate energi­cele măsuri de combatere şi stăvilire, luate de către serviciul sanitar muni­cipal, care şi-a concentrat întregul per­sonal de serviciu din localitate, precum şi cel din provincie, pentru stăvilirea epidemiei. Cea mai mare parte din nouii bolnavi sunt elevi de şcoală. Ei au fost des­coperiţi de organele sanitare de control în clasă, în timpul învăţământului. Şcoala a fost imediat închisă şi desinfectată de către serviciul special de desinfectare al primăriei. De asemenea a fost închisă şcoala primară de fete din str. Ștefan cel M­are, unde au fost descoperite bolnave câteva eleve. Serviciul sanitar municipal continuă cu inspecțiile sanitare prin şcolile din lo­calitate. na?® inc­lum o fabrică din Cernăuţi CERNĂUŢI 31. — Noaptea trecută s’a produs un violent incendiu la o fa­brică pentru produse de fierărie din oraşul nostru. Păzitorul de noapte dela fabrica pen­tru produse de fierărie „Moravia Ro­mână” din str. Constatiei No. 2 b, pro­prietatea industriaşului Rudisch, a ob­­servat pe la orele 12 noaptea flăcări puternice ce ieşeau din magazinul fa­­bricii. El a anunţat imediat pompierii, cari au sosit la faţa locului in frunte cu d. căpitan Matei. Intre timp, întregul ma­gazin a fost cuprins de flăcări. După o mugea titanică de trei ore, pompierii au reuşit să stingă focul, evitând astfel o mare catastrofă, deoarece fabrica e înconjurată de clădiri mari, ce se află la o distanţă de numai trei metri de lo­cul inncendiului. Autorităţile pomeneşti au întreprins o anchetă pentru a constata cauza incen­diului. Pagubele se ridică la un milion de lei. SPECTACOIICI TEATRE NAŢIONAL: Avarul. REGINA MARIA. — Fiu-meu, d. mi­nistru. COMEDIA: Absente nemotivate. ALHAMBRA. — 101 Alhambra melody. VESEL. — D-zeu să-l ierte. CINEMATOGRAFE SAVOY şi PALAS Bd­: Omul cu două feţe, cu Edward Robimon. CAPITOL şi ROXY: Al d­ria. MANON: Anna Demidow şi Maria Bas­­kirceff. SCALA — Extravagantul Mister Deeds cu Gary Cooper, Jean Arthur. Regia Franka Capra. REGAL: Rose Marie cu Jeanette Macdonald. ARPA: Răzbunarea lui Tarzan. VOX: Nu sunt vinovat cu Warner Baxter. SELECT: Iubire cu Jean Gallard. PALAS BULEVARD. — Dédé cu Da­nielle Dameux, etc., şi jurnal Fox. ARO: Macul roşu cu Leslie Howard şi Merle Oberon. TRIANON. — Hollywood melody 1937 cu Eddie Cantor şi Sally Eilers. FEMINA. — Bozambo şi Comedia Silly Simphonie colorat. DARLY. — Mizerabilii şi O noapte la Operă cu fraţii Marx. FRANKLIN. — Viaţa nouă şi Departe de civilizaţie. FORUM — Stan şi Bran Ţigani şi Mi­cul rebel. CORSO. In slujba datoriei cu Buck Jones. CITY. — Anna Karenina şi Dragostea e muzică. OMNIA. — Stan şi Bran ţigani şi Fan­toma din Expres şi revistă. VOLTA. — Călăi, femei, soldaţi şi Ca­sino de Paris şi Jolson. MILANO. — Soţie contra secretară şi Raiul pe pământ. MARCONI. — Studentul cerşetor. Ser­bările de la Blaj şi revistă. AMERICAN. — Mesagiul către García şi Medicul femeilor. MODEL. — Dr. Socrate şi Caliente. RAHOVA. — Micul Lord şi Celibatarii veseli ai Paul Kemp. V Obiectivul tineretului liberal Continuare partidului şi unora din membrii gu­­vernului, surprize din cele mai ne­plăcute. Pe cale de interpelări vor fi aduse la tribuna parlamentului sumedenie de chestii menite să zdruncine si­tuaţia unora din bătrânii liberali. In acelaş timp, tineretul urmă­reşte asiduu împlinirea unei noui remanieri ministeriale, care să dea putinţă tineretului să se debaraseze de anume «răsuflaţi» cari continuă să se menţină la suprafaţă numai din pricină că sunt sprijiniţi de unii din membrii actualului guvern, din I» De vor isbuti, sau nu, ti­nerii liberali în acţiunea lor, rămâne de văzut. Ceia ce este sigur, deo­camdată, este că in întrea­ga ţară organizaţiile libe­rale sunt în plină dezagre­gare si lipsă de orientare si că, odată cu căderea în opoziţie partidul liberal va suferi un proces de des­compunere pe care nici un alt partid nu l-a mai trecut vreodată în România.

Next