Dreptatea, februarie 1937 (Anul 11, nr. 2769-2791)
1937-02-02 / nr. 2769
In ce condiţii se legiferează „Creditul meseriaşilor44 ----------c==o:£c===j--------- (Cösstssaaiars dl î pag. !•?), Dobândă ixiitivi, garanţii greis ii vecatia prea draritis 14 din proiect stabileşte că dobânda şi orice cheltue ii plutite de meseriaşi, la împrumuturile lor, nu vor putea depăşi3x/2% pe an peste scontulăncii Naţionale. Caracteristica unui treiUit al meseriaşilor trebuie să fie, în primul rând, eftinătatea sa. Ce fel de eftinătate poate să fie aceia Care asigură o dobândă de ’i aproape &%? Adăugaţi la acestea toate garanţiile grele, ce sunt pretinse împrumutătorilor, girul cooperativei, care are o solidaritate legala cu împrumutatul, constituirea de gajuri, pentru împrumuturile pe termen scurt și de ipoteci, pentru împrumuturile pe termen lung, ca să vă daţi seama de rigiditatea mecanismului acostei institut iutii, de un pronunţat caracter social. AVANTAJEAZĂ OOORATIVELE MEŞTEŞUGĂREŞTI In principiu, nu putem fi decâtfavorabili faptului de a se da împrumuturi prin intermediul cooperaivelor. Dispoziţia este de natură să reducă o intensificare a mişcării cooperatiste meşteşugăreşti, şi la noi la ţară. Numai că — pentru bunul rezult pe care-l dorim, cu toţii, efectiv şi real — prin însăşi proiectul de lege de faţă, trebuie să se prevadă dispoziţii de simplificare a operaţiunilor, de constituire a cooperativelor de meseriaşi şi de o mai largă posibilitate de iniţiativă netutelată. Ceiace nu s’a făcut! Şi e rău — pentru că, altfel, dispoziţia principială de favorizare a cooperativelor, rămâne pur formală. POSIBILITĂŢI INDOILNICE DE FINANŢARE Ne îndoim că întregtui capital de 300 milioane lei, va fi real subscris. Și mai ales ne îndoim că, potrivit art. 4, statul va vărsa efectiv, timp de 200 ani, câte 50 milioane pe an. O sarcină socială, tot atât de importantă ca aceea de contribuţie la asigurările sociale, înscrisă în lege, a fost nesocotită, da la început. Suntem singura fără din lume, unde statul nu contribuie cu nimica la asigurările sociale. Ce ne ar putea face să credem, că el va contribui pentru «Creditul meşteşugăresc»? Posibilităţile de finanţare trebuiesc examinate cu cea mai mare atenţie, pentru că să nu rămână Institutul, o simplă orânduire pe hârtie! N„ N. Matheescu Problema atletismului merită ceva mai mult decât cele două articole înserate în «Gazeta Sporturilor». Acţiunea de ridicare a acestui frumos şi util sport necesită cel puţin o serie de articole scrise cu judicioase temeiuri şi mai ales cu acea îndărătnicie a omului pasionat după ideal. Deocamdată trebue să ne mulţumim şi cu aceste două articole, mai ales ca ele ies din două suflete de multă vreme în contact cu mizeriile atletismului. De ce atletismul, de 10—15 ani, nu face nici un pas înainte? Iată ce problemă trebue să fie mai întâi studiată. Sunt în concordantă deci cu metodica d-lui ing. N. Mărăscu şi a d lui C. Morţun. Numai că în discuţia aceasta în contradictoriu găsesc că mai multă dreptate are d. ing. N. Mărăscu, şi iată de ce: Statul şi F. R. A. nu pot face mare lucruri fără concursul organelor în subordine. Nu caut să desculpez F. R. A. de învinuirile ce i se aduc. Au făcut şcolile sau profesorii de educaţie fizică ceva pentru ridicarea atletismului la situaţia, la care are dreptul să fie? Mă tem că nu. Vreu săspun că, întocmai cum afirmă d. N. Mărăscu, cauzele mai de seamă ale situaţiei atletismului de astăzi sunt două: indiferenţa profesorilor de educaţie fizică faţă de atletism Şi lipsa de concurs din partea direcţiunilor şcolare — negreşit cu ceâteva excepţii. D. Morţun crede a altfel. A ajunge la punctul de vedere a d-lui Morţun însemnează a aplica deducţia la o problemă de realitate, care cere din contră studirea de la caz cu caz. Eu am făcut această studiere prin însăşi profesiunea mea şi prin informaţii cerute de la colegii mei răspândiţi la diferite licere din ţară şi am ajuns la concluzia că activitatea profesorilor de educaţie fizică se reduce la programa analitică şi acea simplificată la exerciţii de ansamblu. Că direcţiunile şcolare, îndeobşte nu agreează sporturile, aceasta nu poate împiedica pe profesorii de educaţi fizică să nu lucreze în acest sens, când au atâtea pretexte de a-şi justifica activitatea sportivă — orele de sport, instrucţia premilitară, cercetăşia, etc. — şi mai ales când colegi de ai lor de altă specialitate, cu riscuri infinit mai mari, înjghebează activităţi footballistice şi atletice. Că liceele sunt pepiniere de atleţi! Această afirmaţie e cât se poate de inexactă. Aptitudinile — de ce nu şi cele sportive?! — se desvoltă în afara încurajărilor şi piedicilor şcolare. Cine a trecut printr’o şcoală secundară ştie câte piedici se întâmpinau din partea profesorilor, când era vorba de un concurs atletic. A fi atlet liceean nu înseamnă a fi atlet format de liceu. Şi atunci, mulţi din atleţii liceeni, înşiraţi de d. Morţun, ca probă că liceele au dat multe elemente în atletism sunt numai elevi, care au practicat atletismul din cu totul alte cauze, ceea ce infirmă punctul d-lui de vedere. Dacă d. Morţun şi alţii vor să stea de vorbă cu mine în această privinţă, imi va fi foarte uşor să le servesc câteva probe, cum ştiu profesorii de educaţie fizică să încurajeze atletismul. Ar trebui o mai multă tragere de inimă din partea lor, pentru că în primul rând îşi fac lor rău. Ei au menirea ca primii profesori moderni de educaţie fizică să împrăştie atmosfera de compromis, cu care prejudecăţile oamenilor îi învălue încă. Iată, deci, încă un motiv ca să-şi lărgească cadrul de activitate. PROF. VIRGIL TOMESCU Ş oful Sportului Câteva consideraţii In legătură cu situaţia atletismului românesc ----------------------------Crima din jud. Brăila BRAILA. 1. — O fioroasă crimă a fost comisă în comuna Bordeiu-Verde din judelul nostru. Iată împrejurările: Locuitorul Vasile Dogaru, din sus zisa comună, trecând prin fața curtei lui Dumitru Lupcea, a fost mușcat de un câine al acestuia. Dogaru s’a dus acasă unde s’a înarmat cu un furcoi, apoi a plecat la Dumitru Lupcea, căruia i-a cerut mai întâiu socoteală pentru ce a lăsat câinele deslegat, iar după aceia i-a aplicat mai multe lovituri puternice în cap cu furcoiul, sfărâmându-i baza craniului. In stare disperată victima a fost transportată la spitalul din apropiere, însă aici a încetat din viață înainte de a i se fi putut da vreun ajutor. Criminalul a fost arestat de jandarmi și înaintat parchetului. CARŢILE (Continuare din pagina I-a) datoria sa, de-a arăta fraţilor săi, ce spun scriitorii despre ei. Ţărănimea care de mii de ani a trăit o viaţă de robie şi care n’a însemnat nimic până acum vr’o sută de ani, prin acordarea drepturilor de către Vodă Cuza, începe să fie băgată în seamă. Ceea ce e caracteristic, e că primul scriitor care introduce pe ţărani în literatură, a fost un boer, Costache Negruzzi, în nuvela sa istorică- «Alexandru Lăpuşneanu». Cum? Toată lumea ştie, Boerul Moţoe, un înşelător, un duşman al poporului, în momentul în care i se cerea capul, a spus: »Milostive ! Doamne, nu-i asculta pe nişte proşti, nişte mojici. Pune să dea cu tunurile într’ânşii. Să moară toţi! Eu sunt boer mare; ei sunt nişte proşti». Vorbele pe care Vodă Lăpuşneanu le spune lui Mooc: «Proşti, proşti, dar mulţi» au un tâlc adânc. Costache Negruzzi a dat dovadă de un mare eroism punând în gura domnitorului asemenea vorbe. N’a făcut altceva, decât să trezească pătura boerească, care stăpânea pe aceşti «proşti». Se înţelege că nu a avut atâta răsunet forma lui Negruzzi; dar mai târziu fii de boeţi întorşi de la învăţătură din străină- tate, au început să dea atenţiunea cuvenită ţăranilor. Un astfel de boer a fost Vasile Alexandri care dă toată atenţiunea Păturei de jos şi în special plugarului. El este acela care a publicat «Poeziile populare ale Românilor», adică poeziile ţărăneşti, astfel înlesnind intrarea spiritului ţărănesc în casele boereşti. Atmosfera se mai îndulceşte, dar Alexandri care are acest mare merit de descoperire a ţărănimei, are şi un defect. Fiind boer şi stând departe de ţăran, l-a văzut în tot timpul vesel, voios, robust şi cu flori şi fulg la pălărie. Ţăranii din poeziile lui sunt toţi frumoşi, femiciţi şi nepăsători de moarte, iar pe ţărănoi le-a zugrăvit cum nu se mai poate de frumos în icoana sglabie a unei ţărăncuţe, care poartă numele «Sodica». Cu totul altfel îl vede pe ţăran, Ion Creangă, fiu chiar el de ţăran. El l-a cunoscut mai de aproape decât V. Alexandri. Prin eroii săi din amintiri din copilărie ne zugrăveşte ţăranul îngrijorat, sfătos şi neîncrezător, (Moş Ioan Roată) respecta cu răbdarea care duce până la exasperare. Deosebirea între Creangă şi Alexandri este că V. Alexandri era boer şi a văzut de departe pe ţăran şi i-a plăcut, pe când Creangă era ţăran, l a cunoscut deaproape şi l-a înţeles. Dar după aceştia urătează o altă serie de scriitori care dau şi mai multă atenţiune ţărănime». Astfel pătura de jos ajunge să fie subiect de literatură. Se naşte un Gurenii «Semănătorismul». Ţărănimea interesează. Bogata comoară de acjiuni pasionează pătura cultă. Un scriitor, care pornit tot dintr’un sat pierdut ’n largul ţării, — George Coşbuc — ajunge să i se zică «poetul ţărănimei». Lui nu numai că i-a plăcut viaţa de ţară, dar nici n’a scris vr’o dată despre alta. In poezia «Noapte de vară» a lăsat un tablou minunat al acestei vieţii de sat, unde viaţa este munca, iar munca în pletire de trudă şi petrecere. Un tablou al păcii căiţe coboară linişte în suflet. Dar Gheorghe Coşbuc a cunoscut poate singur adevărata viaţă a ţăranului. Neajunsurile vieţii, robia şi răbdarea. El a scris cea mai usturătoare poezie împotriva acelora care trăesc din sudoarea ţăranului: «Noi vrem pământ». Nu pierde din vedere să descrie şi vitejia ostaşului ţăran, dar între el şi V. Alexandri există o mare deosebire. Pentru V. Alexandri ţăranul este «căciular» român de viţă veche, voios ca şoimul cel uşor ce sboară de pe munte. El merge să moară pentru patrie vesel, fără griji. Pentru Coşbuc se schimbă; ţăranul este un om care care-şi are necazurile şi dorurile lui, dar pe care le lasă totuşi atunci când ţara îl chiamă la datorie. I°n Slavici, provenit tot din mijlocul poporului, adaugă o notă caracteristică ţăranului: doritor de învăţătură şi neîncrezător în sfaturi; iar Duliu Zamfirescu, boer mare, descoperă la ţăran acel spirit de filozofie care i-a condus în decursul vremurilor. Astronomia populară, pe care s’a bazat şi astronomia modernă, ţăranul a posedat-o după observaţiile sale simple. Baciul Micu, care întruchipează pe ţăranul simplu, dar atot ştiutor în cetirea stelelor, reprezintă spiritul de observaţie al ţăranului neştiutor de carte. Dintre scriitorii contemporani, d. Liviu Rebrean, a definit psihologia ţăranului legat de glie. Ţăranul nu-şi iubeşte pământul numai pentrucă el îi asigură bucata de pâine, ci şi dintr’o chemare sfântă, printr’un glas al pământului cel leagă de jurămintele strămoşilor. Orăşeanului îi place câmpul, pădurea pentru că îl odihniesc şi l amuză, iar ţăranului din contră, un dor îl mână, un dor al muncii. Scriitorii cari au înţeles acest lucru au dat opere nemuritoare. Literatura a putut, s’ar părea, să trezească stăpânirea, pentru dreptatea acesor «robi». Am scris aceste note pe marginea lucrării d-lui Stanciu Stoicn, cu convingerea că merită toată atenţiunea. /' V« Gheţea Cronica economică şi agricolă Piaţa cerealelor rului agriculturii Iugoslav arată Situaţia semănăturilor de toamnă nu lasă nimic de dorit, deşi se manifestă oarecare îngrijorare din cauzafrigului, pe alocuri destul de mare, şi a lipsei de zăpadă suficientă în câteva regiuni ale ţării. Mai există încă disponibilităţi de grâu, porumb şi alte produse, pentru a putea fi exportate în campania viitoare. După cifrele statistice ale Institutului Naţional de Export, Buletinul Exportatorilor de cereale prezintă astfel situaţia în luna Decembrie . S-au exportat în Decembrie 1936 246.204 tone de cereale leguminoase şi derivate fată de 161.904 tone cât s’au exportat în Decembrie 1935, adică un surplus de export de 84.300 tone în anul 1936, faţă de 1935. In perioada Ianuarie-Decembrie 1936 s’au exportat în total 2.110.558 fată de 1 milion 419.190 tone în tot cursul anului 1935, ceea ce înseamnă că exportul din anul 1936 a depăşit exportul din 1935 cu 691.368 tone. UNIFICAREA SISTEMULUI DE MASURI SI GREUTĂŢI Ministerul industriei şi comerţului aduce la cunoştinţa publicului, că, potrivit articolului 1 din legea pentru aplicarea sistemului metric de măsuri şi greutăţi, acest sistem metric este singurul ce se poate întrebuinţa şi este obligatoriu pentru România, cu excluderea şi prohibirea altor unităţi de măsură, iar potrivit art. 50 din aceleaşi legi, pentru înlocuirea măsurilor, greutăţilor şi instrumentelor de măsurat şi cântărit pe sistem rusesc din Basarabia, prin cele legale, pe sistem metric, sa acordat un termen până la 1 Aprilie 1922. Conformându-se acestor dispoziţiuni legale, profesioniştii, comercianţii, industriaşii, etc. deşi şi-au procurat instrumente de măsurat pe sistemul metric legal, totuşi în fapt în Basarabia continuă să se întrebuinţeze măsurile de sistem rusesc, mai ales în translaţiunile făcute cu producătorii săteni, cari neştiind adevăratele valori ale măsurilor ruseşti faţă de cele metrice sunt expuşi la pagube (înşelăciuni). Astfel când sătenii vând produsele de exemplu, li se socoteşte pudul egal cu 16.100 kgr, iar când sătenii sunt cumpărători, 11 se socoteşte pudul egal cu 16 kgr. Pentru ca sătenii şi publicul să fie apăraţi de orice înşelăciune sau încercare de înşelăciune, se aduce la cunoştinţa tuturor locuitorilor din cuprinsul Basarabiei, că, sunt strict interzise întrebuinţarea oricăror măsuri in tranzacţiuni sau denumiri, fie sistemul rusesc; că oricine constată că se întrebuinţează astfel de măsuri în tranzacţiuni sau denumiri de măsuri sau deşi se întrebuinţează măsurile şi sistemului metric, totuş la facerea socotelilor pentru plata mărfurilor vândute sau cumpărate, se întrebuinţează denumirile măsurilor ruseşti ori valorile lor pe sistem metric, este dator să încunoştinţeze autorităţile poliţieneşti locale sau birourile de măsuri şi greutăţi de la reşedinţa judeţului, pentru ca acestea prin respectivii ofiţeri de poliţie ce sunt obligaţi să cerceteze cazurile, să închee actele de dare în judecată şi să sesizeze instanţele judecătoreşti, pentru aplicarea sancţiunilor prevăzute de legea sistemului metric şi de codul penal Regele Carol al II-lea, care în această materie are următoarele dispoziţiuni: «Art. 540. — Acela care, în scopul de a obţine pentru sine sau pentru altul un folos material injust, face să se treacă drept adevărate fapte mincinoase, cauzează o pagubă materială unei persoane, comite delictul de înşelăciune şi se pedepseşte cu închisoarea corecţională dela 3 luni la 2 ani, amendă dela 2001 lei la 10.000 lei şi interdicţie dela 1 an la 2 ani. Când pentru combaterea faptului de mai sus, infractorul a întrebuinţat calităţi mincinoase sau alte mijloace frauduloase, pedeapsa este închisoarea confecţională dela un an la 3 ani, amenda dela 3000 la 12.000 lei şi interdicţia corecţională dela 1 la 3 ani. SEMĂNĂTURILE DE TOAMNA ALE IUGOSLAVIEI Un comunicat oficial al ministe că, din cauza timpului nefavorabil, anul trecut s-au făcut semănături de Cereale mult mai puţine ca în anii precedenţi. Scăderea semănăturilor este mai mare în Voevodina (partea de nord a Iugoslaviei). In această regiune, suprafaţa însămânţată cu cereale de toamnă este cu 40 la sută mai mică ca în 1935. Printre agricultorii acestei regiuni a început o acţiune pentru cultura oleaginoaselor pe terenurile rămase neînsămânţate. In acest scop, gospodarii au cumpărat mari cantităţi de seminţe de floarea soarelui, de dovleac şi de rapiţă, de port. Mazăre furaj, lei 57.500, linie port. Mazăre Victoria 3 la sală corp, str. lei 42.000, magarzie. Rapițä sălbatici, lei 44.000, linie port. Sămânță de in, lei 75.000, magazie. Sämânțä de floarea soarelui, lei 54.000, linie port. Turte de floarea soarelui, lei 38 000, linie port; Turte de răpită, lei20.000, linie port Muştar galben, lei 46.060 —47.000, linie port; Muştar brun, lei 55.000, linie port. CEREALE Braila 30 Ianuarie (telefonic) Eri s’au încheiat următoarele tranzacţii : 5 vag. orz sondaj agreat 30.000 lei vag. siloz. 4 vag. porumb 29.250 lei vag. linie garaj. 7 vag. secară de 69—70 kgr. 5% n. M grâu 43.000 lei vag. siloz Constanţa. 5 vag. măzăriche 31.500 lei vag. siloz. Astăzi piaţa este lipsită de tranzacţii până la ora 12 din zi. In obor sosiri reduse. S’au vândut: Porumbul nou 3—3.10. Orzul 3.05 lei. ÎNCHIDEREA TÂRGULUI OFICIAL (Închiderea din 30 Ianuarie 193?) Secară 70 kgr. la bl. 5 la antă corp. str. lei 41.000, linie doc. Porumb dinte de cal, lei 28.000, magazie; Porumb dinte de cal, lei 27 750, duplicat. Opăz de Muntenia 58—59 kgr. la hl. 8 la sută corp. str. lei 36.500, linie doc. Opăz ligooo 43—44 kgr. la hl 5 la sută corp. str. lei 29.000, șlep. Fasole de Dunăre, lei 70.OO0, linie Port. Fasole de Moldova, lei 72.000, li Constanţa 30 Ianuarie (telefonic) Piaţa neschimbată. In port au sosit 136 vag. grâu; 89 vag. porumb; 22 vag. orz; 4 vag. secară; 4 vag. fasole; 10 vag. mazăre. Prin bursă s'au vândut : 27 vag. orz; S814 vag. grâu; 99 vag. porumb; 310 vag. făină; 60 vag. mazăre; 12 vag. secară; 214 vag. fasole Grâu curat de 75 kgr. 47000 lei vag.; de 76 kgr. 48500 lei vag.; de 77 kgr. 49500 lei vag.; de 78 kgr. 49750 lei vag.; de 79 kgr. 50750 lei vag.; de 80 kgr. 51500 lei vag. Grâu cu corpuri de 76 kgr. 47500— 48000 lei vag.; de 77 kgr. 48500—49000 lei vag.; de 79 kgr. 49750—50000 lei vagonul. Orz de 57—58 kgr. 39000 lei vag.; de 59—61 kgr. 39500 lei vag.; de 62 kgr. 40000. Porumbul nou 31900—33750 lei vag. Porumbul «Pignoletto» 31000 lei vag. Porumbul purcitură 31750—31875 lei vagonul. Porumb moale 26000 lei vag. Fasole de Transilvania 72000 lei vagonul. Fasole de Bazargic 70750 lei vag. Măzăriche 32000—33000 lei vag. Măzăriche semănată 38000 lei vag. Mazăre «Victoria» 40000 lei vag. Vânzări pe termen : Măzăriche din grâu cu 32000 lei vag. Orzul de 58—59 kgr. cu 39000 lei vag. rapiţă colţa 67000 lei vag.; rapiţă sălbatică 42.000 lei vag.; rapiţă naveta cu 74.000 lei vag.; rapiță de primăvară 56000 lei vag. Măzăriche semănată 38.000 lei vag.; Fasole de Transilvania 75000 lei vag. --»y» -fry,. .. Şedinţa consiliului minicipal din ~ “ Acuzaţiile aduse primarului pe chestia proastei gospodarii a uzinei de apă şi a serv. salubrităţii tig.’j)t *515)11? r .. B11AU.A. 1. —, Moi*itorii consiliului municipal s’au.; îstru^t în şedinţă pentru a discuta pepttitoarea bugetului .municipiului pe 1936—1937. , S’a dat citire raportului serviciului contabilităţii prin care se cere alimentarea cu fonduri a mai multor capitole din buget dela cele neepuizate. D. Mihail Panteli, fost preşedinte al Camerei de comerţ şi deputat, consilier naţional-ţărănist, a atras atenţia d-lui prima L. Macedonescu că este necesar să se aloce fonduri şi la capitolul reţelei de canalizare, pentru reparaţiuni cari în urna îngheţului vor fi destul de abundente. D. M. Panteli a demonstrat apoi că primăria n a mai făcut lucrări de canalizare, deşi sunt destule cerinţe în această direcţie şi deşi au existat fonduri suficiente la acest capitol. . .. D. Liviu Macedonescu, primarul municipiului a recunoscut că în adevăr primăria n’a executat lucrări in această direcţie, dar a asigurat pe consilieri că, ele vor începe imediat in primăvară. D. Jack Mihălcescu, prim ajutor de primar a cerut ca rectificarea bugetului să se facă numai pe bază de rapoarte emanate dela serviciile respective şi numai pentru capitolele cari reclamă absolută nevoie de fonduri. In urma acestei declaraţii s’a iscat un incident între primarul municipiului, d. Liviu Macedonescu şi primul ajutor de primar, d. Jan Mihălcescu. Cel dintâi a răspuns: «este regretabil ca un prim ajutor de primar, colaborator apropiat al meu, să-m mi facă obstrucţie şi să nu cunoască în amănunt structura operaţiunilor de rectificare a bugetului». D. Ian Mihălcescu, prim ajutor de primar, în replică a răspuns că nu poate fi niciodată de acord cu d. Liviu Macedonescu, primarul municipiului, în 11 chestiuni de proastă gospodărie. D. Mihălcescu a demonstrat apoi că prin declaraţia sa de mai sus a voit să atragă atenţiunea consilierilor asupra capitolelor: salubritate şi uzina de apă — servicii cari sunt prost gospodărite, dar cari cer veşnic să fie alimentate cu fonduri. D. Ilie Cristescu, consilier naţionalţărănist s’a asociat celor spuse de d. Jan Mihălcescu. Au mai luat parte la discuţii d-nii: dr. Naum şi Nicolae Robitu, după care consilierii au aprobat rectificarea bugetului aşa cum a fost propus. S a luat în discuţie apoi regulamentul pentru stabilirea, aşezarea şi perceperea veniturilor comunale. In această chestiune a luat cuvântul d. Mihail Panteli care a cerut ca deoarece consilierii nu cunosc regulamentul pe capitole, discuţiunile să fie amânate pentru o altă şedinţă, până când membrii consiliului vor avea posibilitatea să se documenteze asupra regulamentului. * Propunerea d-lui Panteli a fost Împărtăşită de consilieri, care au decis amânarea chestiunei pentru viitoareaşedinţă. După amânarea discuţiunilor asupra acestui regulament s’a prezentat în consiliu o numeroasă delegaţie de comercianţi din Sindicatul alimentar, in frunte cu el George Mihăilescu. Delegaţia a depus un memoriu prin care se cere reducerea taxelor comunale. Consilierii municipali au asigurat delegaţia de negustori că cererea lor va fi rezolvată în limitele posibilităţilor. D. Nicolae Robitu, preşedintele Asociaţiei decoraţilor cu «Bărbăţie şi credinţă» a cerut consiliului să aprobe împroprietărirea foştilor combatanţi din asociaţia sa, cu locuri de casă plătite cu 2 lei m. p. Cererea a fost aprobată în principiu. A fost aprobată cererea primăriei din comuna suburbană Brăiliţa prin care aceasta a solicitat să i se pună la dispoziţie un teren pe care să se ridice monumentul eroilor brăilițeni. Conferinţele „Gândirei Europene** „Roosevelt, Mussolini, Atatrt“ Conferinţa d-lui ing. Sf. Maiaescu ----- —•;;=‹$:·---—--------—■ D ing. Ştefan Mihăescu a rostit in sala «Dalles» sub auspiciile «Gândirei Europene» de sub preşidenţia d-rei Elena Văcărescu, conferinţa sa despre : Roosevelt, Mussolini, Ataturk». Conferenţiarul a arătat pentru fiecare dintre cei mari conducători: Omul şi caracterul său. Împrejurările grele în care a luat conducerea ţării respective: Doctrina care a îndrumat acţiunea, măsurile pe care le-a aplicat şi rezultatele pe care le-a obţinut. Comparând pe cei trei conducători, doctrinele şi măsurile aplicate conferenţiarul a putut degaja că sunt asemănătoare, în multe privinţe. Ea sunt asemănătoare şi cu unele situaţii din Germania, Rusia, Anglia, Franţa şi Belgia. Astfel pe terenul economic, atât cei trei conducători, ca şi conducătorii din Germania, Anglia, Rusia, Franţa şi Belgia, au căutat să obţină şi au obţinut o mai echitabilă repartiţie a venitului naţional. Cu toţi au tins la micşorarea avantagiilor şi câştigurilor pe cari le obţineau un număr redus de privilegiaţi. Pe terenul social, câte trei au căutat să obţină pacea socială, prin justiţia socială, sub arbitrajul superior al statului, fie că el rămânea democrat ca în Statele Unite, fie că era autoritar, ca în Italia şi Turcia. In domeniulpolitic, cei trei conducători au de asemenea o notă comună: ei au căutat şi au reuşit în bună parte, să înlocuiască la conducerea statului, aristocraţia şi plutoclatica, prin exponenţi ai poporului. Atât Roosevelt, Mussolini şi Ataturk, cât şi Hitler, sunt oameni ieşiţi din popor, cari au reuşit să realizeze un echilibru între tendinţele de dominaţie ale claselor aristocratice şi plutocratice şi tendinţele revoluţionare ale proletariatului. Pentru a potoli avântul revoluţionar al masselor populare, dorice da egalitate cât mai deplină în domeniul economic, social şi politic, aristocraţia şi plutocraţia au trebuit să cedeze conducerea statului, câte unui om din popor, care, bucurându-se de încrederea acestuia, s'a putut impune o disciplină, în schimbul satisfacerii a bună parte din revendicările lor economice şi sociale. Pentru a obţine disciplina şi solidaritatea naţională, popoarele au sacrificat, desigur, numai temporar, o parte din libertăţile individuale. Acum când echilibrul economic şi social este aproape restabilit şi când se speră în restabilirea echilibrului internaţional, se va reveni treptat la regimul libertății individuale, care este o necesitate organică pentru om. munca Despre ______. ■■ .f [Martad d-nal La Casa de Stat a partidului naţional-ţărănesc din b-dul Ferdinand de sub preşidenţia d-lui arhitect S. Vasilescu-Gyk, d-na Mimi Jean Ghimpa şi-a desvoltat interesanta-i conferinţă, tratând, subiectul întotdeauna nou şi de actualitate, despre muncă. Distinsa conferenţiară a început printr’un scurt istoric, arătând cum a fost privită munca în tot decursul veacurilor, la toate societăţile şi în toate epocile de civilizaţie. A vorbit despre muncă, când cea mai nobilă strădanie omenească, era considerată ca o înjosire. In acele timpuri numai sclavii munceau, alături de spiritele de elită, savanti şi intelectualii. In societatea greco-romană poporul o ducea din greu, luptând neîncetat cu tiranii, pentru agonisirea hranei cotidiane. Revoluţia franceză de la 1789 a adus un nou suflu, munca este de atunci slăvită şi apreciată. Muncitorimea, fie din Franţa, fie de aiurea se bucură de o legislaţie, la început proteguitoare, apoi din ce în ce mai liberală şi încurajată prin legi de asistenţă. La noi, încă din 1912 şi apoi după războiu, organizarea muncii şi a ocrotirilor sociale au făcut un remarcabil progres. D-na Ghimpa se ocupă apoi pe N. Ioan Găiuiga larg de rolul femeei în noua organizare socială, care stă şi la fundamentul programatic al partidului naţional-ţărănesc. Deasemenea şi statul ţărănesc prezidat de d. Ion Mihalache prevede primatul muncii naţionale, cu aplicaţiuni practice şi imediate, atât la ţară, cât şi la oraşe. Conferenţiara n’a uitat să cerceteze şi studiile pline de miez şi învăţăminte ale d-lor prof. Ion Răducanu, N. Ghiulea şi d-nele Niculina Ion Mihalache şi Ella Negruzzi, cari au răspuns şi în domeniul vieţii practice ideologia liberală a muncii prin opere de netăgăduită valoae practică. Plină de numeroase observaţiuni, într’o expunere clară şi atractivă, conferenţiara a făcut într’adevăr operă utilă, slujind cu aceiaşi ardoare munca, pe care o depune la ridicarea nivelului cultural, atât în comune, cât şi în satele noastre. 1 Inchee, slăvind munţa, care trebuie să devină pentru toţi şi toate o o adevărată religie, prin muncă şi numai prin aceasta, fiind mântuirea şi ridicarea ţării noastre, aducând tot deodată omagii d-lui S. Vasilescu* Gyk, neobositul preşedinte al circumscripţiei a XVII-zecea din culoarea de negru, unde mulţumită şi d-nei Vasilescu se înfăptueşte şi o frumoasă operă de asistentă socială. Si»ACTA COIU ----------* TEATRE NAȚIONALE: Omul și masca. OPERA: Pasărea măiastră. REGINA MARIA: De ziua nevesti-mi. COMOEDIA: Poveste de iubire. ALHAMBRA: Marea Ducesă de Alhambra. EFORIA: Floarea din Haway. VESEL: Călugărul din vechiul schit. CINEMATOGRAFE CAPITOL: Marchizul de St. Evremont cu Ronald Colman. Jurnal şi complectare. REGAL: Vagabondul nemuritor cu Maurice Chevalier şi Betty Stockfeld. ROXY: Marchizul de St. Evremont cu Ronald Colman. Jurnal şi complectare. SELECT: Steaua norocului cu Jan Kiepura. SAVOY: Marinella cu Tino Rosse, jurnal şi complectare colorată. A. R. P. A.: Agentul special cu George Brent. Pe scenă trupa „Bonzo”. PALAS-BULEVARD: Stan Laurel şi Oliver Hardy aventurieri, jurnal şi complectare. SCALA: L’Argent (Banii) cu Vera Yorene, Pierre Richard Willm şi Olga Tchechova. FEMINA: A doua tinereţe (Dodsworth) complectare colorată. TRIANON: Lilian Harvey, Henry Garat în „Noaptea fericirii” şi reportaj senzaţional (evenimentele unui an). ARO: Clasa opta cu Gaby Morlay, jurnal şi complectare. CARLTON: O crimă pasională. OMNIA: Stan şi Bran gemeni, extravagantul Mr. Deeds şi artişti. DARLY: Diavolul alb şi Studentul cerşetor. FRANKLIN: Mizerabilii şi Vlăduţ, stăpânul văzduhului. CORSO: Marşul de noapte cu Fredrich March, jurnal şi complectare. , FORUM: Stan şi Tran gemeni şi Moscova Shanghai. ‘ ■ MANON: Omul cu două feţe şi Dragoste în taxi. 1 CITY: Micul Lord cu Fredie Bartolomeno şi Calea Laptelui cu Harold Loyd. VOLTA BUZEŞTI: Regele femeilor şi Rin tin tin salvator. AMERICAN: Regele femeilor şi Rin tintin salvator. MILANO: Maria Stuart şi O căsnicie modernă. MARCONI: Bretana, Contrabanda şi trupă de reviste. MODEL: Fantome de vânzare şi Vagabondul misterios. RAHOVA: Grădina lui Alah cu Marlene Dietrich şi Charles Boyer Amanţi şi hoţi. PAX: Hotel Savoy şi Extravagantul Mr. Joe cu Joe Bovyn. FLORIDA: Magnolia, şi Secretul condamnatului.